Grindeanu atacă PNL înaintea consultărilor de la Cotroceni: toate minciunile liderului PSD
Sorin Grindeanu a lansat, înaintea noilor consultări politice de la Palatul Cotroceni, unul dintre cele mai dure atacuri la adresa PNL și a Guvernului demis condus de Ilie Bolojan. Liderul PSD a invocat împrumuturile statului, pierderea locurilor de muncă, falimentele, reducerile de personal din Educație, contractele atribuite unei firme fondate de Dragoș Pîslaru și presupusa pregătire a vânzării unor participații la companii strategice, inclusiv Hidroelectrica. O verificare a principalelor acuzații arată însă că discursul liderului PSD combină fapte reale, cifre scoase din context și acuzații care depășesc ceea ce demonstrează documentele publice. „Brătienii second-hand” Mesajul liderului social-democrat începe cu o critică directă la adresa conducerii PNL, pe care o ironizează folosind expresia „Brătienii second-hand”. Citește și: Viorel Pașca, apărat de avocatul lui Cătălin Cherecheș, ex-primarul PSD șpăgar de Baia Mare Potrivit acestuia, liberalii încearcă să își construiască profilul politic exclusiv prin opoziția față de PSD, în timp ce rămân „legați de scaune”, în frunte cu un premier demis de Parlament. Grindeanu susține că Guvernul Bolojan va îndatora România în 2026 cu 25 de miliarde de lei mai mult decât a făcut-o Guvernul Ciolacu în 2024. Liderul PSD invocă mai multe cifre, afirmând că România se împrumută cu „900 de euro pe oră”, că „165 de locuri de muncă se pierd zilnic” și că „70 de firme intră în faliment în fiecare zi”. „Brătienii second-hand s-au trezit brusc în conștiință și luptă cu PSD. Asta în timp ce se țin legați de scaune în frunte cu un premier demis cu 281 de voturi care va îndatora România cu 25 de miliarde lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024. 900 de euro împrumutați pe oră. 165 de locuri de muncă pierdute în fiecare zi. Și 70 de firme care dau zilnic faliment”, scrie Grindeanu în postarea sa. Calcul posibil, interpretare incompletă Comparația are o bază numerică: împrumuturile totale contractate în 2024 au ajuns la aproximativ 252 de miliarde de lei, iar necesarul brut de finanțare estimat pentru 2026 este cuprins între 275 și 285 de miliarde de lei. Diferența poate fi, așadar, de aproximativ 23-33 de miliarde de lei. Problema este că necesarul brut de finanțare nu reprezintă doar datorie nouă făcută pentru cheltuielile curente. El include atât deficitul bugetar din anul respectiv, cât și sumele necesare pentru refinanțarea datoriilor mai vechi ajunse la scadență. În 2026, numai datoria care trebuie rostogolită depășește 150 de miliarde de lei, față de aproximativ 99 de miliarde în 2025. O parte importantă a creșterii necesarului de finanțare provine, așadar, din obligații acumulate anterior. În același timp, estimarea pentru deficitul bugetar din 2026 este de aproximativ 6-6,5% din PIB, sensibil mai mică decât deficitul de 9,3% înregistrat în 2024. Cu alte cuvinte, statul poate contracta împrumuturi brute mai mari, deși deficitul anual scade, deoarece trebuie să refinanțeze un volum tot mai mare de datorii vechi. Comparația lui Grindeanu este deci aritmetic plauzibilă, dar induce ideea că întreaga diferență reprezintă cheltuieli suplimentare generate exclusiv de actualul Guvern. Datele nu permit o asemenea concluzie. Mai există și o vulnerabilitate politică, la care liderul PSD nu a fost atent: recordul de 252 de miliarde de lei din 2024 a fost înregistrat de Guvernul PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu, pe fondul unui deficit care a ieșit puternic de sub control. PSD nu poate fi scos din ecuația care a produs actualul volum al datoriei și al refinanțărilor. „900 de euro împrumutați pe oră”: cifra nu trece testul aritmetic Afirmația potrivit căreia România s-ar împrumuta cu 900 de euro pe oră este incompatibilă chiar cu celelalte cifre invocate în mesaj. La 900 de euro pe oră, suma anuală ar fi de aproximativ 7,9 milioane de euro, echivalentul a circa 40 de milioane de lei. Or, necesarul brut de finanțare al României se măsoară în sute de miliarde de lei. Prin urmare, fie suma, fie unitatea de timp a fost indicată greșit. „Combinațiile” guvernului Bolojan, nedovedite Sorin Grindeanu susține și că reprezentanții Guvernului ar fi făcut „multe combinații pe multe milioane de euro cu tot felul de firme străine”. Însă liderul PSD nu precizează firmele, contractele, sumele, procedurile de achiziție sau persoanele care ar fi intervenit în atribuirea lor. În lipsa unor exemple și documente concrete, formularea este o acuzație politică. Pentru a putea fi tratată ca informație factuală ar fi necesare rapoarte ale instituțiilor de control, investigații ale autorităților sau dovezi privind încălcarea legislației. Acuzații la adresa ministrului Dragoș Pîslaru Grindeanu formulează și acuzații la adresa fostului ministru Dragoș Pîslaru, despre care afirmă că, înainte de plecarea din funcție, ar fi atribuit contracte în valoare de milioane de lei unor firme apropiate. Însă, din punct de vedere strict legal, Pîslaru a ieșit din acționariatul firmei (fosta GEA Strategy & Consulting, actuala Civitta) înainte de a ocupa funcțiile de demnitate publică. În actele oficiale de la Registrul Comerțului, el nu mai figura ca administrator sau asociat în momentul în care ministerul acorda acele contracte. Într-o postare publicată pe Facebook, Dragoș Pîslaru respinge acuzațiile potrivit cărora ar fi favorizat firma de consultanță pe care a cofondat-o în 2006, susținând că aceasta a fost vândută unei multinaționale în 2017 și că el a părăsit complet compania în 2019, odată cu alegerea sa ca europarlamentar. Ministrul afirmă că societatea a câștigat ulterior două licitații publice organizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene fără implicarea sa, subliniind că nu a avut niciun rol în procedurile de atribuire și că responsabilitatea sa a fost doar aceea de a se asigura că legislația este respectată. PSD revendică reforma companiilor de stat În aceeși postare, liderul PSD critică și declarațiile Oanei Gheorghiu, fără a o numi explicit, care susținuse că tensiunile din coaliție au apărut în momentul în care s-a discutat despre reformarea companiilor de stat. Potrivit lui Sorin Grindeanu, măsurile privind reducerea indemnizațiilor și diminuarea numărului de membri din consiliile de administrație ale companiilor de stat au fost elaborate de PSD, prin cel de-al doilea pachet de reforme. El susține că aceste măsuri au fost pregătite de fostul ministru Radu Oprea și afirmă că adversarii politici nu au contribuit la reformarea sectorului public. „Măsurile pe companiile de stat, reducerile de indemnizații și de membri în CA-uri, s-au luat prin pachetul doi și au fost lucrate de Radu Oprea de la PSD”, afirmă Sorin Grindenu. Demistificarea „reformei” PSD De fapt, reforma a fost impusă de PNRR, nu inițiată de PSD. Modificările privind guvernanța corporativă în companiile de stat (Legea 187/2023 pentru modificarea OUG 109/2011) au fost jaloane obligatorii în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru ca România să nu piardă miliarde de euro. Nu a fost o inițiativă voluntară a PSD, ci o condiție strictă a Comisiei Europene. În realitate, în ciuda textului legii, numirile în Consiliile de Administrație ale marilor companii de stat (din energie, transporturi etc.) au continuat să fie profund politizate, fiind folosite mandate provizorii succesive pentru a ocoli concursurile transparente. Radu Oprea, eroul reformelor cu dosar de evaziune fiscală Imaginea de „reformator” pe care Sorin Grindeanu i-o construiește lui Radu Oprea este vulnerabilă și din perspectiva trecutului său judiciar. DeFapt.ro a arătat că Radu Oprea a fost cercetat într-un dosar de evaziune fiscală și că a scăpat cu amendă după achitarea prejudiciului. Potrivit investigației, acesta deținea zece case, șapte terenuri și 13 firme, iar după deschiderea dosarului pentru evaziune fiscală și spălare de bani a renunțat la aceste bunuri. Oprea a negat că ar fi fost amendat, însă DeFapt.ro a publicat documente care contrazic această afirmație. Tot DeFapt.ro a documentat și influența pe care acesta ar exercita-o asupra companiei Romarm prin intermediul unor apropiați și foști clienți. Argumentul „vânzării Hidroelectrica la super-discount” Grindeanu acuză, în aceeași postare, că au existat încercări de privatizare netransparentă a unor companii strategice, precum Hidroelectrica, despre care afirmă că ar fi urmat să fie vândută unor fonduri de investiții străine la prețuri subevaluate. De asemenea, liderul social-democrat vorbește despre existența unor contracte de milioane de euro încheiate cu firme din afara țării, fără a prezenta însă exemple concrete în cadrul postării. Listarea la bursă nu este „vânzare către străini” Listarea Hidroelectrica pe Bursa de Valori București (BVB) a fost cel mai mare succes de piață din istoria României. Statul român nu a vândut nicio acțiune din pachetul său majoritar (a rămas cu 80,06%). Fondul Proprietatea a fost cel care și-a vândut participația de 19,94%. Acțiunile au fost cumpărate în proporție majoritară de fondurile de pensii private din România (Pilonul II). Prin urmare, beneficiarii acestei listări sunt milioanele de români care cotizează la pensie, nu „fonduri străine de investiții selectate netransparent”. În plus, o listare pe bursă este cel mai transparent mecanism economic posibil, prețul fiind stabilit strict de piață, fiind imposibil de realizat „pe repede înainte” sau „la super-discount”. Grindeanu acuză PNL că a deținut puterea În finalul mesajului, Grindeanu amintește că liberalii au fost „de șapte ani sunteți la putere”. „De șapte ani sunteți la putere, cu patru premieri liberali, deși n-ați câștigat niciodată alegeri. Ați devenit obositori și o sursă permanentă de blocaj.” Este adevărat că, din noiembrie 2019, România i-a avut ca premieri liberali pe Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă și Ilie Bolojan. Argumentul liderului PSD omite însă formulele succesive de guvernare și rolul PSD. Din 2021, social-democrații au fost parteneri în coaliția cu PNL, iar între 2023 și 2025 Guvernul a fost condus de Marcel Ciolacu. Recordul împrumuturilor și deficitul de 9,3% din PIB din 2024 au fost înregistrate în timpul unui executiv condus de PSD. În încheiere, liderul PSD afirmă că consultările programate la Palatul Cotroceni vor demonstra „cine vrea să găsească o soluție rațională și rezonabilă” pentru depășirea crizei politice și cine urmărește, în opinia sa, doar menținerea propriilor privilegii. Grindeanu își încheie mesajul susținând că formațiunile care nu au un program pentru economie și pentru cetățeni recurg exclusiv la ceea ce numește „programul anti-PSD”, pe care îl consideră insuficient pentru rezolvarea problemelor României.
