Sute de lei în plus la pensie: ce ani îți aduc puncte de stabilitate și cum verifici dacă au fost luați în considerare
Doi pensionari pot avea aceeași vechime totală în decizie, dar un număr diferit de puncte de stabilitate.
Explicația stă în perioadele care formează această vechime: anii de muncă, facultatea, armata sau concediul pentru creșterea copilului nu sunt tratați identic.
Punctele de stabilitate recompensează perioadele lungi de contribuție la sistemul public de pensii.
Pentru a înțelege dacă au fost calculate corect, trebuie verificat câți ani sunt luați în considerare pentru acest beneficiu, nu doar vechimea totală înscrisă în documente.
Ce sunt punctele de stabilitate
Punctele de stabilitate sunt puncte suplimentare acordate pentru un stagiu de cotizare contributiv mai mare de 25 de ani.
Ele se adaugă punctajului folosit la calculul pensiei.
Pe înțelesul tuturor, pensia ține cont atât de veniturile pentru care o persoană a contribuit, cât și, prin aceste puncte suplimentare, de durata contribuției sale.
Două persoane cu salarii diferite pot avea același număr de puncte de stabilitate dacă au aceeași durată de stagiu eligibil.
Nu este necesar ca anii să fi fost lucrați la același angajator sau fără întrerupere.
Se adună perioadele recunoscute potrivit legii.
„Stabilitatea” se referă la participarea îndelungată la sistemul de pensii, nu la păstrarea aceluiași loc de muncă.
Câte puncte primești după 25, 30 sau 35 de ani
Calculul se face pe tranșe:
Citește și: Stagiul de cotizare în 2026: greșeala banală din cauza căreia mulți români pot pierde bani la pensie
- pentru perioada care depășește 25 de ani, până la 30 de ani inclusiv, se acordă 0,50 puncte pentru fiecare an;
- pentru perioada care depășește 30 de ani, până la 35 de ani inclusiv, se acordă 0,75 puncte pentru fiecare an;
- pentru perioada care depășește 35 de ani, se acordă un punct pentru fiecare an.
La exact 25 de ani nu se acordă puncte de stabilitate.
Dreptul apare pentru perioada care depășește acest prag.
Sunt luate în calcul și lunile și zilele, proporțional; nu trebuie așteptată împlinirea unui nou an întreg.
De exemplu, pentru 32 de ani eligibili, calculul este:
cinci ani × 0,50 puncte, plus doi ani × 0,75 puncte.
Rezultatul este de 4 puncte de stabilitate.
Pentru 35 de ani, rezultă 2,50 puncte pentru prima tranșă și 3,75 puncte pentru următoarea: în total, 6,25 puncte.
Pentru 40 de ani, se mai adaugă cinci puncte, ajungându-se la 11,25 puncte de stabilitate.
Ce perioade de muncă intră în calcul
Sunt avute în vedere perioadele contributive din sistemul public de pensii: în principal, anii lucrați ca salariat, dar și perioadele de activitate independentă pentru care s-a datorat contribuția la pensie, potrivit legii.
Citește și: Penalizarea pensiei anticipate poate dispărea mai devreme: când poți primi sute de lei în plus
Contează și munca de dinainte de 1 aprilie 2001, recunoscută legal drept stagiu contributiv.
Faptul că un salariat nu își amintește o reținere distinctă pentru pensie pe fluturașul de salariu nu înseamnă că anii respectivi sunt excluși.
Pot intra în calcul și perioadele acoperite prin contracte de asigurare socială, inclusiv asigurarea retroactivă încheiată legal, pentru care contribuțiile au fost datorate și plătite.
Dacă o persoană a avut simultan două contracte de muncă, aceeași perioadă se numără o singură dată pentru stabilitate.
Un an în care a lucrat la doi angajatori nu devine doi ani de stagiu.
Facultatea și armata nu aduc puncte de stabilitate
Studiile universitare recunoscute potrivit legii și serviciul militar obligatoriu sunt perioade asimilate.
Citește și: Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus
Acestea pot fi valorificate la pensie, dar nu măresc stagiul pentru care se acordă puncte de stabilitate.
De exemplu, un pensionar are 30 de ani de muncă contributivă, patru ani de facultate și un an de armată, fără suprapuneri.
Totalul perioadelor recunoscute poate ajunge la 35 de ani, însă punctele de stabilitate se calculează pentru cei 30 de ani contributivi.
În acest exemplu, rezultatul este de 2,50 puncte de stabilitate, nu de 6,25 puncte.
Facultatea și armata nu dispar din calculul pensiei; sunt valorificate după alte reguli.
Concediul pentru creșterea copilului: anul în care a fost acordat contează
Pentru această perioadă, CNPP face o distincție esențială.
Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere
Concediul plătit pentru îngrijirea copilului anterior datei de 1 aprilie 2001, acordat în condițiile Decretului-lege nr. 31/1990 și ale Legii nr. 120/1997, constituie stagiu contributiv și poate conta pentru stabilitate.
Concediul pentru creșterea copilului din intervalul 1 aprilie 2001–31 decembrie 2005 este perioadă asimilată și nu intră în calculul punctelor de stabilitate.
Începând cu 1 ianuarie 2006, concediul pentru creșterea copilului este luat în considerare, prin excepție, la stagiul minim și complet necesar pensionării, dar nu aduce puncte de stabilitate.
Să presupunem că o femeie are 30 de ani lucrați și doi ani de concediu pentru creșterea copilului după 2006.
Pentru stabilitate, calculul pornește de la 30 de ani, rezultând 2,50 puncte.
Cei doi ani pot ajuta la îndeplinirea condițiilor de pensionare, însă nu transformă stagiul pentru stabilitate în 32 de ani.
Șomajul și concediile medicale nu au toate același tratament
Perioada în care o persoană a fost fără serviciu nu este automat stagiu contributiv.
Ajutorul de șomaj și ajutorul de integrare profesională acordate potrivit Legii nr. 1/1991, înainte de 1 aprilie 2001, sunt perioade necontributive și nu dau puncte de stabilitate.
În schimb, perioadele de șomaj indemnizat de după această dată, pentru care s-au datorat contribuții la pensie, pot intra în calcul.
Nici concediile medicale nu trebuie eliminate automat.
Contează data, categoria indemnizației și regimul contribuțiilor.
Perioadele contributive pot fi valorificate pentru stabilitate; cele încadrate de lege ca asimilate nu.
Printre perioadele asimilate se află indemnizațiile de asigurări sociale din intervalul 1 aprilie 2001–31 decembrie 2005 și, începând cu 1 ianuarie 2005, concediile pentru incapacitate temporară de muncă provocată de accidente de muncă și boli profesionale.
De aceea, verificarea trebuie făcută pe intervale concrete, nu prin scăderea tuturor concediilor medicale din vechime.
Grupele de muncă: anii lucrați contează, sporul de vechime nu
Pentru cine a lucrat în grupa I, grupa a II-a, în condiții deosebite sau speciale, trebuie separate două lucruri: perioada efectiv lucrată și anii suplimentari de vechime acordați pentru condițiile de muncă.
Perioada efectiv lucrată, contributivă, contează pentru stabilitate.
Anii suplimentari acordați ca spor de vechime sunt necontributivi.
De exemplu, dacă un pensionar are 30 de ani contributivi și încă cinci ani suplimentari pentru grupa de muncă, stabilitatea se calculează la 30 de ani: 2,50 puncte.
Separat, munca în aceste condiții poate aduce puncte suplimentare proprii și reduceri ale vârstei de pensionare.
Aceste drepturi nu trebuie confundate cu punctele de stabilitate.
Munca în timp ce primești pensie nu aduce puncte de stabilitate
Legea exclude de la stabilitate perioadele în care o persoană cumulează pensia din sistemul public sau o pensie de serviciu cu venituri asigurate.
Astfel, dacă un pensionar avea 35 de ani eligibili la pensionare și mai lucrează trei ani încasând simultan pensie și salariu, acei trei ani nu îi aduc încă trei puncte de stabilitate.
Contribuțiile aferente muncii pot fi valorificate la recalculare, însă excluderea de la stabilitate rămâne.
Câți bani reprezintă aceste puncte în 2026
În 2026, valoarea punctului de referință este de 81 de lei.
Prin urmare, un punct de stabilitate reprezintă 81 de lei în formula pensiei lunare brute.
Pentru exemplele de mai sus, componenta corespunzătoare stabilității este:
- 30 de ani eligibili: 2,50 puncte × 81 lei = 202,50 lei;
- 32 de ani eligibili: 4 puncte × 81 lei = 324 de lei;
- 35 de ani eligibili: 6,25 puncte × 81 lei = 506,25 lei;
- 40 de ani eligibili: 11,25 puncte × 81 lei = 911,25 lei.
Acestea sunt valori rezultate din calcul, înaintea rotunjirii pensiei totale și a eventualelor rețineri.
Nu reprezintă un ajutor separat sau o majorare nouă, acordată automat în 2026: punctele pot fi deja incluse în pensia stabilită ori recalculată.
Pensia se determină prin înmulțirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referință.
Ce să verifici în decizia de pensie
În decizie și în anexa ei, caută stagiul contributiv folosit pentru punctele de stabilitate și numărul de puncte acordat.
Formularele de pensie prevăd distinct această informație.
Compară perioada respectivă cu anii din carnetul de muncă și din celelalte documente.
Dacă totalul este mai mic decât te așteptai, verifică mai întâi dacă diferența provine din facultate, armată, concedii pentru creșterea copilului, sporuri de vechime sau muncă prestată în timp ce încasai pensie.
Dacă diferența rămâne neclară, solicită în scris casei teritoriale de pensii să îți comunice ce perioade au fost incluse, ce perioade au fost excluse și temeiul legal al excluderii.
Indică intervalele exacte pe care le consideri omise și documentele care le dovedesc.
Întrebarea utilă nu este doar „Câți ani de vechime am?”, ci „Câți dintre acești ani au fost luați în calcul pentru punctele de stabilitate?”.
