Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile
Pentru mulți pensionari, intrarea într-un spital sau într-un centru de investigații vine la pachet cu aceeași teamă: „Oare trebuie să plătesc?”.
Analizele, investigațiile imagistice, materialele sanitare sau medicamentele pot costa sute ori chiar mii de lei în sistemul privat, iar pacientul poate ajunge să creadă că trebuie să suporte aceleași cheltuieli și atunci când este internat într-un spital public.
În realitate, un pensionar care are calitatea de asigurat beneficiază de pachetul de bază al asigurărilor sociale de sănătate, iar spitalul public are obligații clare.
Dacă pacientul este pus să cumpere din buzunar medicamente, materiale sanitare sau investigații la care avea dreptul gratuit în timpul internării, legea prevede inclusiv posibilitatea recuperării banilor de la spital.
Pensionarii sunt asigurați în sistemul de sănătate
În 2026, pensionarii cu pensii de până la 3.000 de lei își păstrează calitatea de asigurat fără plata CASS.
Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90%
Pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei, contribuția de sănătate de 10% se reține pentru partea care depășește acest prag, fără ca pensionarul să trebuiască să facă demersuri suplimentare pentru menținerea calității de asigurat.
Prin urmare, plata sau neplata CASS în funcție de cuantumul pensiei nu trebuie confundată cu dreptul la servicii medicale: pensionarii aflați în aceste situații au calitatea de asigurați și beneficiază de pachetul de bază.
RMN și CT pot fi gratuite, dar nu automat
Unul dintre cele mai frecvente motive de confuzie este accesul la investigațiile costisitoare, precum RMN sau CT.
Acestea fac parte din categoria investigațiilor medicale paraclinice de înaltă performanță.
În sistemul asigurărilor de sănătate pot fi decontate atunci când sunt îndeplinite condițiile stabilite de CNAS, în principal existența unei indicații medicale și a biletului de trimitere corespunzător, iar investigația este efectuată de un furnizor aflat în contract cu o casă de asigurări de sănătate.
Pentru investigațiile de înaltă performanță — RMN, CT, scintigrafie și angiografie — biletul de trimitere are, în mod obișnuit, o valabilitate de 90 de zile.
Asta nu înseamnă însă că orice RMN sau CT solicitat de pacient poate fi făcut gratuit.
Investigația trebuie să fie justificată medical și să intre în pachetul de servicii decontate în condițiile sistemului de asigurări.
Pensionarii au prioritate la RMN și CT?
Nu există o prioritate generală acordată tuturor pensionarilor numai în funcție de vârstă sau de statutul de pensionar.
Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere
Aceasta este o diferență importantă.
Prioritatea rezultă din afecțiunea pacientului și tipul biletului de trimitere, nu din faptul că persoana are pensie.
RMN sau CT în maximum cinci zile pentru anumite boli cronice
Una dintre cele mai utile reguli din sistem este cea referitoare la biletele de trimitere de tip „Monitor”.
În 2026, regulile pentru biletele speciale de tip «MONITOR» au devenit mai restrictive.
Pentru pacienții diagnosticați cu anumite boli cronice, investigațiile de înaltă performanță (RMN, CT, scintigrafie sau angiografie) recomandate printr-un asemenea bilet trebuie efectuate în maximum cinci zile lucrătoare de la solicitare, o singură dată pe an pentru fiecare pacient, în condițiile stabilite de CNAS.
Regula se aplică pacienților diagnosticați cu:
- diabet zaharat;
- boli rare;
- boli cardiovasculare;
- boli cerebrovasculare;
- boli neurologice;
- boală cronică renală.
Așadar, un pensionar cu una dintre aceste boli nu trebuie să accepte automat explicația „nu mai avem fonduri luna aceasta” fără să verifice ce tip de bilet de trimitere i-a fost emis.
„Nu mai sunt fonduri” nu este valabil în toate situațiile
În sistemul obișnuit, furnizorii de servicii paraclinice lucrează în limita valorii contractate cu casa de asigurări, motiv pentru care pot apărea programări la distanță.
Există însă investigații pentru care CNAS prevede decontarea peste valoarea contractului.
Printre acestea se află analizele și investigațiile indicate prin bilete marcate „Monitor”, cele de prevenție, cele necesare pentru confirmarea sau infirmarea unei suspiciuni oncologice și cele recomandate pacienților cu afecțiuni oncologice, în condițiile stabilite de sistem.
De aceea, înainte să plătească un RMN sau un CT în privat, pacientul ar trebui să verifice dacă trimiterea sa intră într-un asemenea circuit.
Ce trebuie să facă pensionarul pentru un RMN sau CT decontat
Primul pas este recomandarea medicală.
Medicul stabilește dacă investigația este necesară și eliberează biletul de trimitere corespunzător.
Pacientul trebuie apoi să găsească un furnizor de investigații paraclinice aflat în relație contractuală cu casa de asigurări.
Nu este obligatoriu ca acesta să fie un spital public: și furnizorii privați aflați în contract cu CNAS pot efectua investigații decontate.
Important este ca pacientul să spună de la început că dorește efectuarea investigației prin Casa de Asigurări, nu cu plată.
Dacă biletul are o marcă specială — de exemplu „Monitor”, „SO” pentru suspiciune oncologică ori „AO” pentru afecțiune oncologică — aceasta trebuie menționată atunci când se face programarea.
Când pacientului internat i se cer bani
A doua situație foarte frecventă apare în timpul internării.
„Cumpărați de la farmacie seringi”, „aduceți medicamentul acesta”, „nu avem materialul necesar” sunt formulări pe care pacienții sau familiile lor le pot auzi într-un spital.
Din punct de vedere legal, lucrurile sunt însă mult mai clare decât par.
În spitalele publice, pentru pacienții asigurați, unitatea trebuie să suporte cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazului, în limitele și condițiile Contractului-cadru: medicamente, materiale sanitare și investigații paraclinice care fac parte din serviciile la care pacientul este îndreptățit.
Există, desigur, servicii sau materiale care nu sunt decontate de FNUASS și situații speciale în care pacientul poate avea legal o contribuție personală.
CNAS publică separat categoriile de servicii care nu sunt suportate din Fond.
Prin urmare, nu orice sumă cerută pacientului reprezintă automat un abuz.
Dar nici lipsa unui produs din stocul spitalului nu transformă automat într-o obligație a pacientului plata unui material care trebuia asigurat în cadrul internării.
Păstrarea bonurilor, ca dovadă
Contractul-cadru conține o protecție foarte importantă pentru pacienții spitalelor publice.
Dacă, pe perioada internării, pacientul asigurat suportă din propriul buzunar cheltuieli pentru medicamente, materiale sanitare sau investigații paraclinice la care ar fi avut dreptul fără contribuție personală, în baza documentelor medicale întocmite de medicul curant, spitalul public trebuie să ramburseze contravaloarea lor, la cererea pacientului.
Rambursarea se face potrivit metodologiei proprii aprobate de conducerea fiecărui spital.
Din acest motiv, familia nu ar trebui să arunce nimic.
Trebuie păstrate:
- bonul fiscal sau factura;
- rețeta, recomandarea ori documentul medical;
- eventualele înscrisuri din care rezultă că medicamentul sau materialul a fost necesar în timpul internării;
- copia cererii depuse la spital și numărul de înregistrare.
Fără documente, recuperarea banilor poate deveni mult mai dificilă.
Nu cumpărați „pe vorbe”, dacă situația permite
Dacă personalul solicită familiei achiziționarea unui medicament sau material, iar situația nu este una de urgență în care fiecare minut contează, este prudent să se ceară clarificarea solicitării.
Pacientul sau aparținătorul poate întreba cine recomandă produsul, de ce nu este disponibil în spital și dacă acesta face parte dintre medicamentele sau materialele care ar trebui asigurate în cadrul internării.
Ideal este ca necesitatea lui să rezulte dintr-un document medical.
Această precauție este importantă tocmai pentru că rambursarea prevăzută de Contractul-cadru se referă la cheltuieli suportate în baza documentelor medicale întocmite de medicul curant.
Primul loc unde se reclamă problema: spitalul
Pentru o problemă punctuală petrecută în timpul internării, pacientul poate începe cu o sesizare scrisă către conducerea spitalului.
Este preferabilă sesizarea înregistrată, nu doar discuția verbală pe secție.
În spitale funcționează și Consiliul etic, structură independentă de ierarhia medicală și de îngrijiri a unității.
Consiliul poate analiza sesizări privind încălcarea drepturilor pacientului, condiționarea serviciilor medicale sau alte probleme de etică. Ministerul Sănătății are inclusiv un formular dedicat unor asemenea sesizări.
Pentru servicii care trebuiau decontate: Casa de Asigurări
Dacă problema privește un serviciu care trebuia acordat în baza asigurării de sănătate — de exemplu o investigație decontată, medicamente sau materiale aferente internării ori refuzul nejustificat al rambursării — pacientul se poate adresa și casei județene de asigurări de sănătate cu care furnizorul are contract.
Casa de asigurări este instituția care controlează respectarea obligațiilor asumate de furnizor prin Contractul-cadru și contractele încheiate în sistemul public de asigurări de sănătate.
CNAS publică lista și datele caselor județene, precum și furnizorii aflați în contract.
Sesizarea trebuie să conțină cât mai concret data, unitatea medicală, secția, serviciul refuzat sau suma solicitată și copii după documentele disponibile.
DSP și Ministerul Sănătății, pentru alte încălcări
În funcție de natura problemei, pacientul poate sesiza și Direcția de Sănătate Publică din județ. DSP-urile au atribuții de control în domeniul sănătății publice și al funcționării unităților sanitare.
Ministerul Sănătății primește, de asemenea, petiții scrise.
Instituția precizează că petițiile trebuie să conțină datele de identificare ale petiționarului, cele anonime fiind clasate potrivit regimului general al petițiilor.
Instituția competentă depinde însă de problemă.
Pentru o încălcare contractuală privind servicii decontate prin sistemul de asigurări, casa de asigurări este de regulă o adresă esențială; pentru probleme de etică, Consiliul etic al spitalului; pentru condițiile sanitare sau alte aspecte aflate în competența controlului sanitar, DSP.
Pacientul are dreptul să știe ce i se face și de ce
Drepturile unui pensionar în spital nu se reduc la gratuitate.
Legea drepturilor pacientului prevede dreptul la informații despre serviciile medicale disponibile, starea de sănătate, intervențiile propuse, riscurile acestora, alternativele existente, diagnosticul și prognosticul.
Pacientul are și dreptul la respect și la acces la îngrijiri fără discriminare.
Normele de aplicare prevăd expres accesul egal la îngrijiri medicale, inclusiv fără discriminare pe criteriul vârstei.
Asta înseamnă și că vârsta înaintată nu poate fi, în sine, motivul pentru refuzarea unui serviciu medical indicat.
