duminică 06 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

rmn

4 articole
Eveniment

Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile

Pentru mulți pensionari, intrarea într-un spital sau într-un centru de investigații vine la pachet cu aceeași teamă: „Oare trebuie să plătesc?”. Analizele, investigațiile imagistice, materialele sanitare sau medicamentele pot costa sute ori chiar mii de lei în sistemul privat, iar pacientul poate ajunge să creadă că trebuie să suporte aceleași cheltuieli și atunci când este internat într-un spital public. În realitate, un pensionar care are calitatea de asigurat beneficiază de pachetul de bază al asigurărilor sociale de sănătate, iar spitalul public are obligații clare. Dacă pacientul este pus să cumpere din buzunar medicamente, materiale sanitare sau investigații la care avea dreptul gratuit în timpul internării, legea prevede inclusiv posibilitatea recuperării banilor de la spital. Pensionarii sunt asigurați în sistemul de sănătate În 2026, pensionarii cu pensii de până la 3.000 de lei își păstrează calitatea de asigurat fără plata CASS. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% Pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei, contribuția de sănătate de 10% se reține pentru partea care depășește acest prag, fără ca pensionarul să trebuiască să facă demersuri suplimentare pentru menținerea calității de asigurat. Prin urmare, plata sau neplata CASS în funcție de cuantumul pensiei nu trebuie confundată cu dreptul la servicii medicale: pensionarii aflați în aceste situații au calitatea de asigurați și beneficiază de pachetul de bază. RMN și CT pot fi gratuite, dar nu automat Unul dintre cele mai frecvente motive de confuzie este accesul la investigațiile costisitoare, precum RMN sau CT. Citește și: Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata Acestea fac parte din categoria investigațiilor medicale paraclinice de înaltă performanță. În sistemul asigurărilor de sănătate pot fi decontate atunci când sunt îndeplinite condițiile stabilite de CNAS, în principal existența unei indicații medicale și a biletului de trimitere corespunzător, iar investigația este efectuată de un furnizor aflat în contract cu o casă de asigurări de sănătate. Pentru investigațiile de înaltă performanță — RMN, CT, scintigrafie și angiografie — biletul de trimitere are, în mod obișnuit, o valabilitate de 90 de zile. Asta nu înseamnă însă că orice RMN sau CT solicitat de pacient poate fi făcut gratuit. Investigația trebuie să fie justificată medical și să intre în pachetul de servicii decontate în condițiile sistemului de asigurări. Pensionarii au prioritate la RMN și CT? Nu există o prioritate generală acordată tuturor pensionarilor numai în funcție de vârstă sau de statutul de pensionar. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Aceasta este o diferență importantă. Prioritatea rezultă din afecțiunea pacientului și tipul biletului de trimitere, nu din faptul că persoana are pensie. RMN sau CT în maximum cinci zile pentru anumite boli cronice Una dintre cele mai utile reguli din sistem este cea referitoare la biletele de trimitere de tip „Monitor”. În 2026, regulile pentru biletele speciale de tip «MONITOR» au devenit mai restrictive. Pentru pacienții diagnosticați cu anumite boli cronice, investigațiile de înaltă performanță (RMN, CT, scintigrafie sau angiografie) recomandate printr-un asemenea bilet trebuie efectuate în maximum cinci zile lucrătoare de la solicitare, o singură dată pe an pentru fiecare pacient, în condițiile stabilite de CNAS. Regula se aplică pacienților diagnosticați cu: diabet zaharat; boli rare; boli cardiovasculare; boli cerebrovasculare; boli neurologice; boală cronică renală. Așadar, un pensionar cu una dintre aceste boli nu trebuie să accepte automat explicația „nu mai avem fonduri luna aceasta” fără să verifice ce tip de bilet de trimitere i-a fost emis. „Nu mai sunt fonduri” nu este valabil în toate situațiile În sistemul obișnuit, furnizorii de servicii paraclinice lucrează în limita valorii contractate cu casa de asigurări, motiv pentru care pot apărea programări la distanță. Există însă investigații pentru care CNAS prevede decontarea peste valoarea contractului. Printre acestea se află analizele și investigațiile indicate prin bilete marcate „Monitor”, cele de prevenție, cele necesare pentru confirmarea sau infirmarea unei suspiciuni oncologice și cele recomandate pacienților cu afecțiuni oncologice, în condițiile stabilite de sistem. De aceea, înainte să plătească un RMN sau un CT în privat, pacientul ar trebui să verifice dacă trimiterea sa intră într-un asemenea circuit. Ce trebuie să facă pensionarul pentru un RMN sau CT decontat Primul pas este recomandarea medicală. Medicul stabilește dacă investigația este necesară și eliberează biletul de trimitere corespunzător. Pacientul trebuie apoi să găsească un furnizor de investigații paraclinice aflat în relație contractuală cu casa de asigurări. Nu este obligatoriu ca acesta să fie un spital public: și furnizorii privați aflați în contract cu CNAS pot efectua investigații decontate. Important este ca pacientul să spună de la început că dorește efectuarea investigației prin Casa de Asigurări, nu cu plată. Dacă biletul are o marcă specială — de exemplu „Monitor”, „SO” pentru suspiciune oncologică ori „AO” pentru afecțiune oncologică — aceasta trebuie menționată atunci când se face programarea. Când pacientului internat i se cer bani A doua situație foarte frecventă apare în timpul internării. „Cumpărați de la farmacie seringi”, „aduceți medicamentul acesta”, „nu avem materialul necesar” sunt formulări pe care pacienții sau familiile lor le pot auzi într-un spital. Din punct de vedere legal, lucrurile sunt însă mult mai clare decât par. În spitalele publice, pentru pacienții asigurați, unitatea trebuie să suporte cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazului, în limitele și condițiile Contractului-cadru: medicamente, materiale sanitare și investigații paraclinice care fac parte din serviciile la care pacientul este îndreptățit. Există, desigur, servicii sau materiale care nu sunt decontate de FNUASS și situații speciale în care pacientul poate avea legal o contribuție personală. CNAS publică separat categoriile de servicii care nu sunt suportate din Fond. Prin urmare, nu orice sumă cerută pacientului reprezintă automat un abuz. Dar nici lipsa unui produs din stocul spitalului nu transformă automat într-o obligație a pacientului plata unui material care trebuia asigurat în cadrul internării. Păstrarea bonurilor, ca dovadă Contractul-cadru conține o protecție foarte importantă pentru pacienții spitalelor publice. Dacă, pe perioada internării, pacientul asigurat suportă din propriul buzunar cheltuieli pentru medicamente, materiale sanitare sau investigații paraclinice la care ar fi avut dreptul fără contribuție personală, în baza documentelor medicale întocmite de medicul curant, spitalul public trebuie să ramburseze contravaloarea lor, la cererea pacientului. Rambursarea se face potrivit metodologiei proprii aprobate de conducerea fiecărui spital. Din acest motiv, familia nu ar trebui să arunce nimic. Trebuie păstrate: bonul fiscal sau factura; rețeta, recomandarea ori documentul medical; eventualele înscrisuri din care rezultă că medicamentul sau materialul a fost necesar în timpul internării; copia cererii depuse la spital și numărul de înregistrare. Fără documente, recuperarea banilor poate deveni mult mai dificilă. Nu cumpărați „pe vorbe”, dacă situația permite Dacă personalul solicită familiei achiziționarea unui medicament sau material, iar situația nu este una de urgență în care fiecare minut contează, este prudent să se ceară clarificarea solicitării. Pacientul sau aparținătorul poate întreba cine recomandă produsul, de ce nu este disponibil în spital și dacă acesta face parte dintre medicamentele sau materialele care ar trebui asigurate în cadrul internării. Ideal este ca necesitatea lui să rezulte dintr-un document medical. Această precauție este importantă tocmai pentru că rambursarea prevăzută de Contractul-cadru se referă la cheltuieli suportate în baza documentelor medicale întocmite de medicul curant. Primul loc unde se reclamă problema: spitalul Pentru o problemă punctuală petrecută în timpul internării, pacientul poate începe cu o sesizare scrisă către conducerea spitalului. Este preferabilă sesizarea înregistrată, nu doar discuția verbală pe secție. În spitale funcționează și Consiliul etic, structură independentă de ierarhia medicală și de îngrijiri a unității. Consiliul poate analiza sesizări privind încălcarea drepturilor pacientului, condiționarea serviciilor medicale sau alte probleme de etică. Ministerul Sănătății are inclusiv un formular dedicat unor asemenea sesizări. Pentru servicii care trebuiau decontate: Casa de Asigurări Dacă problema privește un serviciu care trebuia acordat în baza asigurării de sănătate — de exemplu o investigație decontată, medicamente sau materiale aferente internării ori refuzul nejustificat al rambursării — pacientul se poate adresa și casei județene de asigurări de sănătate cu care furnizorul are contract. Casa de asigurări este instituția care controlează respectarea obligațiilor asumate de furnizor prin Contractul-cadru și contractele încheiate în sistemul public de asigurări de sănătate. CNAS publică lista și datele caselor județene, precum și furnizorii aflați în contract. Sesizarea trebuie să conțină cât mai concret data, unitatea medicală, secția, serviciul refuzat sau suma solicitată și copii după documentele disponibile. DSP și Ministerul Sănătății, pentru alte încălcări În funcție de natura problemei, pacientul poate sesiza și Direcția de Sănătate Publică din județ. DSP-urile au atribuții de control în domeniul sănătății publice și al funcționării unităților sanitare. Ministerul Sănătății primește, de asemenea, petiții scrise. Instituția precizează că petițiile trebuie să conțină datele de identificare ale petiționarului, cele anonime fiind clasate potrivit regimului general al petițiilor. Instituția competentă depinde însă de problemă. Pentru o încălcare contractuală privind servicii decontate prin sistemul de asigurări, casa de asigurări este de regulă o adresă esențială; pentru probleme de etică, Consiliul etic al spitalului; pentru condițiile sanitare sau alte aspecte aflate în competența controlului sanitar, DSP. Pacientul are dreptul să știe ce i se face și de ce Drepturile unui pensionar în spital nu se reduc la gratuitate. Legea drepturilor pacientului prevede dreptul la informații despre serviciile medicale disponibile, starea de sănătate, intervențiile propuse, riscurile acestora, alternativele existente, diagnosticul și prognosticul. Pacientul are și dreptul la respect și la acces la îngrijiri fără discriminare. Normele de aplicare prevăd expres accesul egal la îngrijiri medicale, inclusiv fără discriminare pe criteriul vârstei. Asta înseamnă și că vârsta înaintată nu poate fi, în sine, motivul pentru refuzarea unui serviciu medical indicat.

Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile
RMN de 700.000 de euro, ținut trei ani în depozit: aparatul nu încăpea pe ușă spitalului
Eveniment

RMN de 700.000 de euro, ținut trei ani în depozit: aparatul nu încăpea pe ușă spitalului

Aparatul RMN de la Spitalul Găești, achiziționat din fonduri europene, a devenit operațional marți, după ce timp de trei ani a stat nefolosit din cauza unor probleme logistice și administrative. Anunțul a fost făcut de primarul orașului Găești, Alexandru Iorga. Aparatul nu a putut fi instalat din cauza dimensiunilor Potrivit edilului, echipamentul a fost livrat în mai 2023, însă nu a putut fi montat în spațiul existent din spital, fiind necesare lucrări suplimentare. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "Aparatul a fost adus în mai 2023 pe un proiect făcut de unitatea medicală, deci nu de administraţia locală. Prin proiect a fost adus, printre altele, şi acest RMN. Numai că, de atunci până acum, primăria nu a investit absolut deloc. Pentru că trebuia să facă o cameră separată, pentru că aparatul, fiind foarte mare, nu intra în camera pe care o avea deja spitalul. S-a construit, s-au făcut acolo, ştiţi cum sunt uşi din astea, de plumb. Sunt nişte condiţii speciale pentru aparatul acesta.  Şi noi tocmai asta am făcut, de când am venit, de trei luni de zile. Am alocat fonduri, am luat autorizaţiile necesare, am făcut contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, care ne-a fost semnat ieri, şi începând de astăzi, am dat drumul la RMN. Deja s-au făcut două astfel de analize, au fost rezolvate astăzi", a declarat, pentru Agerpres, Alexandru Iorga. Investiție de 700.000 de euro, blocată trei ani Primarul a precizat că aparatul RMN a costat aproximativ 700.000 de euro și a fost depozitat timp de trei ani într-o magazie a spitalului. Situația a afectat direct pacienții, care au fost nevoiți să se deplaseze în alte orașe pentru investigații medicale esențiale. Pacienții, trimiși în alte orașe pentru investigații "Trei ani, oamenii au fost trimişi în alte oraşe pentru investigaţii esenţiale. Astăzi, în sfârşit, pot beneficia de acest serviciu aici, acasă. Şi asta contează cu adevărat. Dar nu mă opresc aici. Există şi alte echipamente, CT (computer tomograf, n.r.), mamograf, osteodensitometru, încă nefuncţionale. Asta se va schimba. Nu avem nevoie de festivism. Avem nevoie de respect pentru oameni şi de lucruri făcute la timp. Le urez mult succes medicilor şi întregului personal medical care va lucra pe acest aparat RMN. Munca lor face, cu adevărat, diferenţa pentru oameni", a transmis edilul într-o postare pe Facebook.

Trump zice că habar nu are de ce a făcut RMN, Casa Albă spune că "preventiv"
Internațional

Trump zice că habar nu are de ce a făcut RMN, Casa Albă spune că "preventiv"

Președintele american Donald Trump a anunțat că este dispus să publice rezultatul investigației RMN pe care a efectuat-o în luna octombrie, afirmând că el însuși nu știe ce parte a corpului i-a fost examinată. Declarația a fost făcută duminică, în timp ce se întorcea la Washington din Florida. Criticile lui Tim Walz privind starea de sănătate a lui Trump Anunțul lui Trump vine după ce guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz, a pus sub semnul întrebării capacitatea mintală a președintelui. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat Walz a susținut că sănătatea lui Trump s-ar fi deteriorat, în contextul în care acesta ar fi fost vicepreședinte dacă democrata Kamala Harris câștiga alegerile din 2024. Trump neagă probleme de natură cognitivă La bordul Air Force One, Trump a precizat că RMN-ul nu a vizat creierul și că a trecut „cu scor perfect” un test cognitiv. „Habar nu am, a fost doar un RMN. Nu a fost la creier”, a insistat el, adăugând că rezultatele vor fi făcute publice „dacă este necesar”. Reacția la articolul din New York Times Trump a respins săptămâna trecută un articol pe care l-a numit „defăimător”, publicat de jurnalista Katie Rogers în New York Times. Aceasta a notat că numărul aparițiilor publice ale președintelui între 20 ianuarie și 25 noiembrie a scăzut cu 39% față de perioada similară din primul mandat și că programul lui zilnic începe mai târziu, sugerând o posibilă deteriorare a stării sale de sănătate. Trump a respins aceste afirmații, susținând că este într-o formă bună și că jurnaliștii încearcă să inducă ideea unor probleme medicale. Cel mai vârstnic președinte al SUA își apără vitalitatea La 79 de ani, Donald Trump este cel mai vârstnic președinte american la momentul inaugurării. El insistă asupra vitalității sale pentru a contrasta cu declinul cognitiv al predecesorului său, Joe Biden. Trump afirmă că, spre finalul mandatului, Biden evita presa, iar Casa Albă folosea semnătura automată pentru documentele oficiale. Semne de întrebare privind sănătatea lui Trump În ultimele luni, au apărut totuși speculații privind sănătatea sa, după apariții în care avea gleznele umflate sau o vânătaie pe dosul palmei, ascunsă cu fond de ten. La un eveniment recent, Trump a fost surprins părând aproape să ațipească. Casa Albă a anunțat în iulie că președintele suferă de insuficiență venoasă cronică, o afecțiune frecventă la vârstnici, dar a insistat că starea sa generală este „excelentă”. Trump a reiterat că a trecut recent atât un examen fizic complet, cât și un test cognitiv „cu rezultat excelent”. „Va veni o zi când nu voi mai avea energie, tuturor li se întâmplă, dar nu acum”, a declarat președintele. Casa Albă a reacționat Casa Albă a publicat un comunicat al medicului președintelui Donald Trump, în care se precizează că investigația RMN efectuată în cadrul recentului control medical a fost „preventivă”, iar rezultatele au fost „perfect normale”. „Bărbații din grupa sa de vârstă beneficiază de o evaluare amănunțită a sănătății cardiovasculare și abdominale”, a declarat secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, citind comunicatul pe 1 decembrie. Documentul mai precizează că „acest nivel de examinare detaliată este standard pentru un control medical complet la vârsta președintelui Trump”.

Manager al unui spital privat: „S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Ar părea o veste bună, nu e!”. CNAS, implicată în decontarea analizelor fictive de la „azilurile groazei”
Eveniment

Manager al unui spital privat: „S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Ar părea o veste bună, nu e!”. CNAS, implicată în decontarea analizelor fictive de la „azilurile groazei”

Manager al unui spital privat, critici dure către CNAS, pe Facebook: „S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Deși ar părea o veste bună, nu e!”, a scris Alina Ion, pe Facebook. Ea este managerul spitalului Sf. Sava, care se definește drept „un centru de excelență în îngrijire paliativă și recuperare medicală”. Alina Ion este psiholog. Acum, ea a criticat dur dublarea bugetului CNAS, arătând că instituția nu este verificată, deși a fost implicată în decontarea analizelor fictive de la „azilurile groazei”. „S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Ar părea o veste bună, nu e!” „S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Deși ar părea o veste bună, nu e! De ce? Pentru că, de la an la an, bugetul Casei de Sănătate crește substanțial, până la dublu. Cu toate acestea, în realitate, în sistemul public de sănătate, stăm așa: Spitale noi, nu avem. Nu le renovăm nici pe cele existente. Echipamente medicale inovative și performante, nu cumpărăm. Bani pentru analizele gratuite, pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie, nu sunt. Nu reușești să te programezi în primele ore de la deschiderea programărilor, să fii sănătos! CT și RMN gratuite, nu putem face. Că nu sunt bani! Carduri de sănătate, nu se mai eliberează de mult, deci o cheltuială în minus Sistemul electronic al casei funcționează în salturi, blocându-se frecvent, pe nervii medicilor, pacienților și farmaciștilor și, evident, pe banii tuturor. Și atunci, pentru cine se dublează finanțarea de la CNAS? Știu, oare, decidenții care învârt banii, câtă durere provoacă pacienților? Din anii 2016 - 2017, se știe despre finanțările din sacul fără fund al CNAS pentru analize fictive la cămine și azile. Acum, în plin scandal, al azilelor, a verificat cineva și Casa de Sănătate, cum decontează analizele persoanelor internate în astfel de instituții? CNAS este verificat vreodată de cineva? Dacă da, de cine? Dacă nu, de ce?”, a scris Alina Ion, pe Facebook. Acum câteva zile, ea a lansat un atac dur la sistemul de stat: „Dacă statul și managerii instituțiilor sale renunță la lene și la șpăgi, în maximum 2 ani, putem avea spitale renovate, decente”. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră