Medicii români din străinătate, stimulați să se întoarcă să profeseze în țară, solicită PE
Medicii români din străinătate ar trebui să fie stimulați să se întoarcă în țară, a decis Parlamentul European, arată europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu.
Criză a forței de muncă în sănătate
„Uniunea Europeană trebuie să sprijine întoarcerea personalului medical în țările de origine, o măsură care ar fi extrem de importantă pentru România.
Am aprobat rezoluția Parlamentului European privind planul UE pentru criza forței de muncă din domeniul sănătății.
ℹ️ Am solicitat demararea unor programe prin care să facilităm revenirea voluntară și reintegrarea în țările de origine a medicilor sau asistenților medicali care lucrează în alte state membre sau în afara UE.
ℹ️ Astfel de programe trebuie să beneficieze de finanțare din fonduri UE, prin programe precum Fondul Social European+, EU4Health, Horizon Europe și prin fondurile politicii de coeziune.
ℹ️ Parlamentul sprijină recunoașterea statutului muncitorilor informali. Aceștia trebuie să beneficieze de plată pentru munca lor și de acces la protecție socială. În majoritate femei, îngrijesc persoane vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, dar de multe ori munca lor nu este recunoscută.
ℹ️ Zonele fără medici suficienți trebuie sprijinite prin măsuri privind atragerea și păstrarea personalului medical și prin finanțarea infrastructurii medicale.
ℹ️ Medicii care aleg mediul rural și zonele cu deficit de personal trebuie să beneficieze de sprijin pentru locuințe, burse, granturi de cercetare, facilități fiscale.
ℹ️ Am cerut finanțarea stagiilor și a practicii clinice, condiții de muncă și formare corecte pentru rezidenți, mentorat și investiții mai mari în educația medicală.”, a scris Motreanu pe Facebook.
Mai mulți pacienți, mai puțini medici
Uniunea Europeană se confruntă cu un deficit persistent de profesioniști în sănătate, problemă care afectează accesul pacienților la servicii și capacitatea sistemelor publice de a răspunde unei cereri tot mai mari. Potrivit raportului „Health at a Glance: Europe 2024”, 20 de state membre au semnalat lipsuri de medici, iar 15 au raportat deficit de asistenți medicali în 2022 sau 2023.
Pe baza pragurilor minime necesare pentru acoperirea universală a serviciilor, deficitul estimat în UE era de aproximativ 1,2 milioane de medici, asistenți medicali și moașe în 2022. Cifra este o estimare a necesarului, nu numărul posturilor vacante.
Una dintre cauzele principale este „dubla provocare demografică”. Populația europeană îmbătrânește și are nevoie de mai multe servicii medicale, în timp ce o parte importantă a personalului se apropie de pensionare.
Peste o treime dintre medicii din UE și aproximativ un sfert dintre asistenții medicali aveau peste 55 de ani. În paralel, ponderea populației de cel puțin 65 de ani a crescut de la 16% în 2000 la 21% în 2023 și ar putea ajunge aproape de 30% până în 2050.
Presiunea este amplificată de condițiile dificile de muncă, turele prelungite, epuizarea profesională, diferențele salariale și oportunitățile inegale de dezvoltare.
Lipsa personalului mărește volumul de muncă al angajaților rămași, favorizând plecările și creând un cerc vicios. Interesul tinerilor pentru profesia de asistent medical a scăzut în mai mult de jumătate dintre statele UE între 2018 și 2022.
Mobilitatea internațională oferă o soluție rapidă, dar poate transfera deficitul dintr-o țară în alta. În 2022, intrările de medici formați în străinătate au fost cu 17% mai mari decât în 2019, iar cele ale asistenților medicali cu 72%. În interiorul statelor persistă și dezechilibre între orașe, regiuni rurale și specialități.
Consecințele includ timpi mai mari de așteptare, dificultăți în menținerea unor servicii locale și inegalități de acces. Această situație poate limita și investițiile în prevenție, cercetare sau inovare, deoarece resursele sunt direcționate către acoperirea nevoilor operaționale urgente.
Răspunsurile recomandate combină extinderea formării, păstrarea personalului prin salarii și condiții mai bune, reorganizarea atribuțiilor profesionale și folosirea atentă a tehnologiilor digitale.
Comisia Europeană și OMS Europa derulează și inițiativa „Nursing Action”, finanțată prin EU4Health, pentru recrutarea și menținerea asistenților medicali.
Totuși, politicile de personal rămân în principal responsabilitatea statelor membre, iar rezultatele depind de planificarea pe termen lung și de adaptarea măsurilor la nevoile fiecărei regiuni.
