Lovitură dură pentru planurile PSD de a mări pensiile și salariile: datoria publică a sărit de 60% din PIB
Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a fost, în august 2026, de peste 1.230 miliarde lei, în creştere cu 25 miliarde lei faţă de luna anterioară, când s-a cifrat la 1.205 miliarde de lei, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 61,1%, de la 59,8% în iulie 2026.
În august 2026, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare spunea: „Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligaţie, nu o opţiune. Legea responsabilităţii fiscal - bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depăşit”.
Orice majorare a pensiilor și salariilor ar fi ilegală
Legea responsabilității fiscal-bugetare cere, la articolul 9, să nu se depășească acest prag, de 60%. Dacă el este depășit, „se implementează măsuri pentru încadrarea indicatorului pe o tendință de scădere suficientă și de apropiere de valoarea de referință într-un ritm satisfăcător în perioada de ajustare”.
Legea impune luarea în trepte unor măsuri:
- dacă datoria publică depășește 50% din PIB, este obligatorie „îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public”
- dacă datoria publică sare de 55% din PIB, „Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din sistemul public”. Mai mult, înghețarea cheltuielilor privind asistența socială „se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică”.
- dacă se sare de plafonul de 60% este necesară „aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică”.
Estimările Ministerului Finanțelor indică o creștere în continuare a datoriei publice în următorii ani. Datoria ar urma să ajungă la 61,8% din PIB în 2026, la 63,3% în 2027 și la 63,9% în 2028, înainte de a intra treptat pe o traiectorie descendentă.
Nazare excludea, în august 2026, o derogare de la legea responsabilității fiscale
Ce scria Nazare pe Facebook, în august: „Depăşirea acestui prag activează reguli suplimentare pentru controlul cheltuielilor şi reducerea graduală a datoriei, iar Ministerul Finanţelor are obligaţia legală de a informa Guvernul atunci când sunt depăşite pragurile prevăzute de lege şi de a prezenta implicaţiile şi măsurile necesare.vCe înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menţine la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistenţa socială
Această abordare trebuie să constituie cadrul de referinţă inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar şi pentru celelalte iniţiative cu impact asupra cheltuielilor permanente. Astfel, în condiţiile menţinerii datoriei publice peste pragul de 60% din PIB, prevederile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare impun constrângeri suplimentare, inclusiv în ceea ce priveşte majorarea cheltuielilor totale de personal. Prin urmare, eventualele priorităţi sau realocări între diferite priorităţi trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără generarea unor presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit şi datorie publică.
În discuţia privind noua lege a salarizării dar şi în alte iniţiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă şi realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite şi asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar (...)
O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea şi stabilitatea ţării şi poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă. Este obligatoriu să închidem jaloanele PNRR în termenele asumate şi să răspundem nevoilor legitime din economie şi societate. Dar toate deciziile la nivel de Guvern trebuie adoptate astfel încât să nu destabilizeze bugetul şi traiectoria de reechilibrare a finanţelor publice. România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre şi nu îşi permite promisiuni bugetare fără acoperire”.
