vineri 23 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

salarii

322 articole
Politică

Statul român va plăti circa 0,6% din PIB pe salariile restante a câtorva mii de magistrați - Bolojan

Sumele restante pe care statul le are de plătit pentru salariile magistraților reprezintă aproape 0,6% din PIB, a arătat premierul Ilie Bolojan, la postul B1 TV.  Ele sunt echivalente cu „anvelopa de creştere totală într-un an de zile pentru cei 1,2 milioane de angajaţi din sectorul public”. PIB-ul estimat pe 2026 este de circa 410 miliarde de euro.  Citește și: Până și trenurile aveau nevoie de pile ca să ajungă mai repede în Portul Constanța, explică Miruță. Ordin de ministru care schimbă regulile de primire în port România are circa 6.700 de judecători. Numărul procurorilor este estimat la 2.300-2.600. Magistrații vor încasa „anvelopa de creştere totală într-un an de zile pentru 1,2 milioane de angajaţi din sectorul public” Într-un interviu la postul B1 TV, Bolojan a arătat că sumele care trebuie plătite de urgență magistraților - după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea, a dat statul în judecată și a câștigat definitiv la ICCJ - sunt mult mai mari decât se afirmase inițial.  „Aici e un lucru, din punctul meu de vedere, imoral, orice s-ar spune, să generezi mii de procese, peste 20.000 de procese, pe teme de drepturi salariale care să fie judecate în instanţe care, într-o formă directă sau indirectă, au şi ele astfel de procese în alte instanţe şi unde, în mod evident, există o direcţie de a fi câştigate. Gândiţi-vă că nu e vorba doar de această sumă. Din datele care au fost prezentate de Ministerul de Finanţe la şedinţa de Guvern de săptămâna aceasta, e vorba de o sumă în care aceste drepturi se ridică la aproximativ 10 miliarde, unde încă nu s-au declanşat procese executorii pentru ele, dar sunt sentinţele date şi penalităţile de întârziere solicitate sunt de două miliarde”, a declarat Ilie Bolojan.  El a susținut că această situația ar fi putut fi clarificată de legea salarizării bugetarilor. „Oricine va fi în guvernare nu are cum să plătească de pe o zi pe alta asemenea sume, pentru că ţara asta nu are aceşti bani, pur şi simplu. Aceasta e realitatea! Acest guvern pe care eu azi îl conduc nu are posibilitatea legală să facă rectificări de buget. Deci suntem legaţi de mâini şi de picioare să facem mutări pe tema asta. Prin urmare, orice penalitate care se încasează nu este în culpa Guvernului, că nu putem să facem acest lucru. Viitorul guvern va fi în situaţia, pe de o parte, să eşaloneze aceste datorii şi să adopte cât mai repede legea salarizării unitare, pentru că, dacă s-ar fi adoptat în august, în afară de faptul că nu am fi pierdut aceşti bani, cei 770 de milioane de euro pe care i-am pierdut pentru că nu am respectat un angajament luat prin mecanismul de absorbţie a fondurilor europene, s-ar fi oprit şi acest tip de procese, pentru că legea de salarizare stabilea noile grile”, a explicat premierul interimar.  Valoarea totală estimată a obligaţiilor de plată a drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, din sistemul de justiţie, pentru perioada 2026-2028, respectiv pentru Înalta Curte de Casație și Justiţie, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii  este în sumă de circa 8.577,04 milioane lei, arăta, recent, ministerul de Finanțe.  Datele erau din 10 iunie, este posibil să fi crescut între timp.  Guvernul are doar zece zile să achite integral această sumă sau vor urma penalități cămătărești: penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. În plus, „aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere”. 

Statul român va plăti circa 0,6% din PIB pe salariile restante a câtorva mii de magistrați - Bolojan
Circa 400.000 din cei 1,26 milioane bugetari au dat statul în judecată pentru salarii mai mari - date ICCJ. Cadrele MAI, printre cele mai ofensive
Eveniment

Circa 400.000 din cei 1,26 milioane bugetari au dat statul în judecată pentru salarii mai mari - date ICCJ. Cadrele MAI, printre cele mai ofensive

Nu mai puțin de 402.296 persoane din sectorul public au dat statul în judecată pentru a cere salarii mai mari, arată datele publicate azi de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Aceste date nu prezintă și suma solicitată. Citește și: Guvernul Niculescu încasează o lovitură dură înainte de a fi investit: are zece zile să plătească uriașele restanțe salariale ale magistraților ÎCCJ incearcă să arate astfel că „toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale”, nu doar magistrații. De altfel, din 402.296 de bugetari care s-au adresat instanțelor, doar 6.817 sunt magistrați. Polițiștii, ofensivi pentru salarii mai mari, angajații MApN, mult mai reținuți Cei mai numeroși petenți sunt: 171.190 - cadre didactice 45.367 - „informaticieni, grefieri, alte categorii personal din justiție” 30.919 - cadre M.A.I. (politie, jandarmerie ISU)  24.982 - finanțe publice, ANAF, vamă  24.171 - personal medical și sanitar   Deși în ministerul Apărării lucrează peste 76.000 de persoane, doar 2.653 angajai MApN s-au adresat instanțelor pentru salarii mai mari.  Sunt însă 1.728 de procese intentate de ceea ce ICCJ definește „media publică”. Statistica ICCJ arată că problematicile litigioase sunt: „Egalizare la nivel/discriminare, majorări și indexări neacordate, încadrare/reîncadrare pe grad, clasă, gradație; alte drepturi salariale; alte sporuri (noapte, ecran, dirigenție) salarii restante, drepturi din hotărâri anterioare, spor pentru condiții de muncă, ore suplimentare, gărzi, indemnizații de concediu etc”.  Care este stadiul proceselor: total: 402.296 câștigate definitiv: 159.119 câștigate în primă instanță: 179.174 în curs de soluționare: 63.933 „Executarea hotărârilor judecătorești nu reprezintă o concesie făcută de Guvern și nici un beneficiu acordat discreționar unor categorii profesionale. Ea constituie o obligație juridică inerentă statului de drept și o garanție efectivă a drepturilor recunoscute cetățenilor. În acest context, Înalta Curte consideră necesară clarificarea dimensiunii reale a litigiilor privind drepturile salariale din sectorul public. Datele statistice relevă că peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale. Aceste cifre demonstrează fără echivoc că litigiile privind drepturile salariale nu constituie o problemă exclusivă a sistemului judiciar, ci reflectă o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ și a conduitei autorităților publice în raport cu propriile obligații legale”, a comentat ICCJ.  În document se mai arată că Guvernul și-a generat singur probleme, reuzând să plătească la timp: „3. Cuantumul datoriilor este generat de conduita nelegală și irațională economic a Guvernului • Datoriile salariale către magistrați au fost eșalonate prin așa numitele ordonanțe trenuleț pe 5 ani, cu tranșe de plată crescătoare spre finalul perioadei.   • O proporție considerabilă este generată de majorări și penalități stabilite prin lege, între care dobânzile penalizatoare, făcând ca fiecare an de amânare să adauge peste 21% pe an la datoria inițială, grevând și mai mult bugetul public.   • Conduita irațională economic a Guvernului a condus la majorări anuale ale obligațiilor de plată cu peste 21% față de 7,4 % dobânda medie a datoriei publice.   • Trebuie menționat că din sumele vehiculate, diferențele salariale (fără penalități și accesoriile generate de conduita guvernului) adică din drepturile neplătite la timp, 41,5% se întorc la bugetul de stat sub forma contribuțiilor obligatorii și a impozitului pe salarii”.  Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a respins, azi, recursul Guvernului în procesul privind plata urgentă a restanțelor la salariile magistraților. Procesul fusese deschis chiar de ICCJ.

Guvernul Niculescu încasează o lovitură dură înainte de a fi investit: are zece zile să plătească uriașele restanțe salariale ale magistraților
Economie

Guvernul Niculescu încasează o lovitură dură înainte de a fi investit: are zece zile să plătească uriașele restanțe salariale ale magistraților

Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a respins, azi, recursul Guvernului în procesul privind plata urgentă a restanțelor la salariile magistraților. Procesul fusese deschis chiar de ICCJ. Citește și: ANALIZĂ Miza numirii unui penal PSD la Interne: controlul celui mai controversat serviciu secret ICCJ câștigă la ICCJ impotriva contribuabililor români Valoarea totală estimată a obligaţiilor de plată a drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, din sistemul de justiţie, pentru perioada 2026-2028, respectiv pentru Înalta Curte de Casație și Justiţie, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii  este în sumă de circa 8.577,04 milioane lei, arăta, recent, ministerul de Finanțe.  Datele erau din 10 iunie, este posibil să fi crescut între timp.  Guvernul are doar zece zile să achite integral această sumă sau vor urma penalități cămătărești. Curtea de Apel a stabilit în mai 2026 - iar ÎCCJ a respins recursurile la această sentință - că: „Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta”.   La o sumă de 8,57 miliarde de lei, penalitățile sunt, deci, de aproape 86 milioane de lei pe zi. Într-o singură lună s-ar strânge penalități de peste 2,5 miliarde de lei, adică aproape 500 milioane de euro.  Azi, ICCJ, condusă de Lia Savonea, a emis un comunicat triumfător în care arăta că sunt nu mai puțin de 400.000 de procese intentate de bugetari pentru a-și mări salariile.  „În acest context, Înalta Curte consideră necesară clarificarea dimensiunii reale a litigiilor privind drepturile salariale din sectorul public. Datele statistice relevă că peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale. Aceste cifre demonstrează fără echivoc că litigiile privind drepturile salariale nu constituie o problemă exclusivă a sistemului judiciar, ci reflectă o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ și a conduitei autorităților publice în raport cu propriile obligații legale. Reducerea acestei realități la o dispută privind drepturile salariale ale magistraților însemnă ignorarea dimensiunii reale a fenomenului și a consecințelor sale asupra unui număr considerabil de cetățeni care lucrează în serviciul public. Nu privilegiile sunt în discuție, ci executarea unor drepturi recunoscute prin lege și confirmate de instanțele judecătorești. (...) Respectarea drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive nu poate fi înlocuită prin retorică publică, iar disciplina bugetară nu poate fi invocată pentru a justifica neexecutarea legii”, arată Înalta Curte. 

VIDEO Economistul Năsulea, un sfat indirect, la podcastul „Cum e, de fapt?”, către guvernul Niculescu: majorarea pensiilor și salariilor bugetarilor sau reducerea TVA?
Politică

VIDEO Economistul Năsulea, un sfat indirect, la podcastul „Cum e, de fapt?”, către guvernul Niculescu: majorarea pensiilor și salariilor bugetarilor sau reducerea TVA?

La podcastul „Cum e, de fapt?”, l-am întrebat pe economistul Christian Năsulea, ce ar alege, dacă decizia i-ar apaține, între majorarea pensiilor și salariilor bugetarilor și reducerea TVA. În ultimele zile, atât premierul desemnat, Luca Niculescu, cât și viitorii miniștri PSD din acest viitor Executiv, au spus că vor majora salariile bugetarilor și pensiilor. Însă nici unul dintre aceștia nu a invocat posibilitatea reducerii taxelor, mai ales a TVA.  Citește și: ANALIZĂ Miza numirii unui penal PSD la Interne: controlul celui mai controversat serviciu secret Nici despre reforma administrativă - pe care Năsulea o consideră esențială - nu se mai discută. Năsulea a fost foarte direct: reducerea de TVA este mai importantă decât creșterea pensiilor, iar reforma administrativ-teritorială trebuia să fie prima dintre reformele pe care să le facă orice guvernare în acest moment. „Să adunăm funcționărimea într-un loc și toate procedurile birocratice într-un spațiu virtual” „Q: Dacă dumneavoastră ar fi să alegeți între majorare de pensii și salarii la bugetari și reducere de TVA, ce ați alege? Năsulea: Reducere de TVA, fără niciun...(...) Cu cât beneficiile sunt mai mari pentru mai mulți oameni și cu cât lăsăm mai mulți bani din cei care sunt în economie în mâinile oamenilor care...ca să dispună de ei cei care știu cel mai bine ce au nevoie să facă, cu atât nivelul de eficiență crește”.  Pe de altă parte, el a insistat pe faptul că trebuie făcută o reformă administrativă.  „Q: Această schimbare administrativă din punctul dumneavoastră de vedere ce ar aduce ca principale avantaje?  (...) Năsulea: Eu mă gândesc la o chestiune care să fie făcută pe modelul georgian. În Georgia, când au digitalizat administrația și se întâmpla cu mai bine de 10 ani în urmă, au construit în comunele rămase după restructurare câte un centru foarte modern unde te duceai și rezolvai tot. Aveai o problemă de rezolvat cu administrația publică locală sau chiar mai sus. Aveai această clădire ușor de identificat pentru că ieșea din peisaj. Erau niște niște construcții SF făcute în Georgia unde te duceai și acolo erau toate lucrurile prin lege, tot ceea ce trebuia rezolvat cu administrația trebuia să fie în acea clădire. Ceea ce la momentul acesta ar trebui să fie și mai ușor pentru că Georgia nu avea accesul la internet pe care îl avem noi, deci a fost nevoie să facă un loc fizic în care se întâmple lucrul ăsta. Noi avem pur și simplu să nevoie să adunăm funcționărimea din fiecare comună într-un loc și după să adunăm toate procedurile birocratice într-un spațiu virtual, deși, mă rog, termenul ăsta a fost stricat de către cei de la ANAF, da, într-un loc care să existe pe internet în care să poți să intri și să îți rezolvi problemele, fără telefoane complicate, fără lucruri care nu merg și care arată ca și cum ar fi făcute de un elev în 1992”.

Suma astronomică pe care viitorul Guvern va trebui să o plătească magistraților. CCR a respins azi sesizarea lui Bolojan privind conflictul cu ICCJ
Politică

Suma astronomică pe care viitorul Guvern va trebui să o plătească magistraților. CCR a respins azi sesizarea lui Bolojan privind conflictul cu ICCJ

Decizia de azi a Curții Constituționale prefigurează pierderea, de către Guvernul României, a procesului deschis de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) care a cerut plata imediată a restanțelor salariale către magistrați. Guvernul a pierdut deja în prima instanță, la Curtea de Apel București, iar acum decizia finală trebuie luată la ÎCCJ. Citește și: După reaprinderea scandalului Vicol, încă dosar îl urmărește pe Grindeanu, al cutiilor pline cu euro: Simion susține că numele liderului PSD a fost înnegrit în dosar Guvernul a cerut şi sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat. Deși în presă se vehiculează că suma pe care Guvernul va trebuie să o plătească este de cinci miliarde de lei, în realitate este mult mai mare. Penalitățile, chiar dacă se reduc la jumătate, vor îngropa bugetul Iată ce arăta ministerul de Finanțe într-un răspuns la o interpelare: „Cu privire la valoarea totală estimată a obligaţiilor de plată a drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, din sistemul de justiţie, pentru perioada 2026-2028, respectiv pentru Înalta Curte de Casație și Justiţie, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, mentionăm că, din datele comunicate de ordonatorii principali de credite, aceasta este în sumă de circa 8.577,04 milioane lei”. Datele sunt din 10 iunie, probabil că între timp suma a mai crescut.  În plus, Curtea de Apel, în decizia din 5 mai, defavorabilă Guvernului, stabilea sancțiuni uriașe.  Această Curte a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. La o sumă de 8,57 miliarde de lei, penalitățile sunt, deci, de aproape 86 milioane de lei pe zi. Într-o singură lună s-ar strânge penalități de peste 2,5 miliarde de lei, adică aproape 500 milioane de euro.  Ce a stabilit, azi, CCR: „Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenței sale constante, atribuția prevăzută de art.146 lit.e) din Constituție nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești și nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar (...) Curtea a mai reținut că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești, așa cum a statuat în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.988 din 1 octombrie 2008). În consecință, cererea domnului Ilie Gavril Bolojan, prim-ministru al Guvernului, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, excedează sferei conflictului juridic de natură constituțională și urmărește utilizarea atribuției prevăzute de art.146 lit.e) din Constituție în scopul reformării unei soluții pronunțată de o instanță judecătorească, finalitate incompatibilă cu competența Curții Constituționale”.  Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, nu unanimitate. 

VIDEO Profesorul de economie Năsulea se întreabă, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum se vor mai plăti salariile bugetarilor: „Nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani”
Politică

VIDEO Profesorul de economie Năsulea se întreabă, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum se vor mai plăti salariile bugetarilor: „Nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani”

Christian Năsulea, care predă economie la facultatea de istorie a Universității București, a discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dacă Guvernul mai poate plăti salariile bugetarilor, dacă nu are dreptul să emită o ordonanță de urgență prin care să rectifice bugetul. Năsulea a spus că este o situație fără precedent, iar aparent bugetarii vor rămâne fără salarii. Citește și: Senatorul USR Cristian Ghinea anunță falimentul Tarom: „Sfatul meu e să nu cumpărați bilet mai mult de 2 luni”. Miruță este ministru interimar la Transporturi De exemplu, Adriana Săftoiu a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că TVR nu are buget de salarii pentru luna decembrie.  „Dacă ajungem la retrogradare ne așteptăm să existe niște sincope în plata pensiilor și salariilor” Dar, arată Năsulea, se poate să existe o soluție legală de care deocamdată nu știm.  „Q: Domnule Năsulea, cred că chestiunea momentului, având în vedere interimatul guvernului, este dacă se vor mai plăti în scurt timp salarii și pensii. Se vor mai plăti? Năsulea: Vreți să vorbim despre rectificare bugetară, așa cum spune? Q: Ajungem și acolo.  Năsulea: Sunt mai multe chestiuni care ar trebui tranșate din capul locului, când vine vorba de plata pensiilor și salariilor. Odată noi avem un risc foarte mare de a ajunge la o retrogradare. Mai avem câteva zile până când aflăm care este decizia celor de la S&P și atunci dacă ajungem la retrogradare ne așteptăm să existe niște sincope în plata pensiilor și salariilor. Acesta este un scenariu. Și a doua chestiune este cea care ține de rectificarea bugetară, pentru că în situația de moment, fără guvern cu puteri depline, fără să existe vreo inițiativă vizibilă în Parlament în așa fel încât să preia Parlamentul atribuțiile guvernului în așa fel încât să mute banii dintr un buzunar într-altul, în așa fel încât să fie bani pentru sănătate, pentru lucrurile care în mod normal sunt lăsate în așteptare pentru niște realocări făcute prin toamnă... S-ar putea în anumite zone să nu existe bani pentru salarii nici în condițiile de față dacă nu găsim o formulă care să funcționeze bine în așa fel încât să evităm acest blocaj.  Q: Adică credeți că o să fie instituții care o să se trezească, dacă nu fac o rectificare prin OUG fără bani în efectiv de salarii? Ceea ce ar fi... cred că nu s a mai întâmplat asta în România....Nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani așa ceva. Năsulea: Sunt mai multe moduri de a privi problema pentru că răspunsul din păcate nici măcar aici nu este simplu. În mod normal da, ar trebui să rămână fără bani anumite ministere care nu au avut sumele pentru...  Q: TVR-ul...ne-a povestit Adriana Săftoiu că nu are bani de salarii pe decembrie. Punct. Năsulea: Bun. Deci, în mod normal, ar trebui să nu se plătească salariile dacă nu se face rectificarea. Dar spun în mod normal, pentru că și aici am primit, am văzut asigurări de la diverși politicieni care au mai multe informații despre subiect, că există căi administrative prin care poate să fie rezolvată această problemă. Noi nu le am mai văzut până acum, deci n-am mai fost în situație, Q: Le vor găsi, vor fi creativi... Năsulea: ...dar o să vedem care sunt acele căi administrative, creative probabil, prin care se poate rezolva problema, fără să fie făcută rectificarea bugetară...Prin hotărâre de guvern sau prin hotărârea Parlamentului. Deci cumva apare că există și o a treia variantă despre care eu nu știu pentru că nu am mai văzut-o până acum, dar care există cumva într o rezervă, într un sertar al cuiva tocmai pentru o astfel de situație”. 

Informația că un primar PSD i-a spus lui Grindeanu că nu sunt bani de pomeni, cenzurată masiv: lipsește de pe site-urile sponsorizate de partide
Politică

Informația că un primar PSD i-a spus lui Grindeanu că nu sunt bani de pomeni, cenzurată masiv: lipsește de pe site-urile sponsorizate de partide

Declarația primarului PSD al Buzăului, Constantin Toma, care a spus că nu sunt bani pentru majorarea pensiilor și salariilor bugetarilor în 2027, cu rata inflației, așa cum s-a angajat Sorin Grindeanu, lipsește de pe mai multe site-uri de știri, site-uri legate finanaciar de PSD. Citește și: Nicușor Dan spulberă un guvern PSD-AUR: „Nu au majoritate” „Domnul Grindeanu spune nişte prostii, spune că va indexa cu inflaţia salariile din zona bugetară şi pensiile, asta înseamnă pentru anul viitor vreo 27 de miliarde de lei, peste 5 miliarde de euro. De unde iei aceşti bani?”, a spus, azi, Toma, pentru Agerpres. Cenzură masivă în presa alimentată de partide Deși Toma este primar de municipiu reședință de județ și membru PSD, deci declarațiile sale critice la adresa propriului partid întrunesc elementele unei „știri”, sunt relevante, informația nu apare pe mai multe site-uri: nu există pe site-ul Antenei 3, care, potrivit Expert Forum, a luat de la partide, doar în 2026, peste 2,7 milioane de lei. DeFapt.ro a arătat că PSD plătește aproape 100.000 de euro pe lună nu apare nici pe site-ul Realității TV - aproape opt milioane de lei de la partide, potrivit Expert Forum nu apare nici la stiripesurse.ro - 644.000 lei de la partide. In plus, patronul site-ului este căsătorit cu o deputată PSD, vicepreședinte pe probleme de justiție nici Mediafax și România TV (controlat de fostul deputat PSD Sebastian Ghiță) nu au difuzat informația Cum a decurs dialogul de la Antena 3, de luni seara, dintre Grindeanu și moderatoarea postului controlat de Dan Voiculescu: „Moderatoare Antena 3: Indexarea cu rata inflației a pensiilor și salariilor?” Sorin Grindeanu: Asta trebuie să le facem la anul. E obligatoriu. L-am văzut la dumneavoastră de un reputat finanțist, cred că pe domnul Dăianu, l-am văzut, Daniel Dăianu, care a spus acest lucru. În urmă cu vreo două săptămâni. Nivelul de suportabilitate în România a atins punctul de fierbere. Lucrurile acestea trebuie să fie făcute fără niciun fel de ezitare și fără niciun fel de nuanțe. De aceea vă spuneam că e important, totuși, să discutăm despre buget. Și cum construim bugetul, astfel încât, doamna Porumbel, să respectăm și angajamentele financiare pe care le-am luat cu organismele europene și cu organismele financiare internaționale. E important să păstrăm aceste angajamente și le vom păstra. Doar că viziunile de austeritate, de contabil...văd cu toții că a chix. E un eșec, economic.  Antena 3: Deci, indexarea salariilor și pensiilor, ca măsură. Și din a repara ce s-a făcut greșit: vorbim de contribuțiile mame, persoanele cu handicap...”.  Ce i-a transmis primarul Toma: „Domnul Grindeanu spune nişte prostii, spune că va indexa cu inflaţia salariile din zona bugetară şi pensiile, asta înseamnă pentru anul viitor vreo 27 de miliarde de lei, peste 5 miliarde de euro. De unde iei aceşti bani? Pentru că dumnealui nu ne spune suma. În condiţiile în care aceşti bani ar trebui împrumutaţi, cine te împrumută? Promisiuni populiste, probabil sunt făcute şi în contextul în care ar fi alegeri anticipate, hai să alegem PSD-ul că ne măreşte salariul şi pensia. Dacă ţara nu livrează bani, ce trebuie făcut? Trebuie făcute aceste economii, ca aceşti bani economisiţi să fie investiţi în economia reală, nu investiţi în salarii, în zona bugetară. Reforma administrativ-teritorială, care spune dumnealui că nu o face cu reduceri de posturi. Cum o face? Sau aia este reformă dacă nu reduci posturile? Aceste promisiuni n-au nicio acoperire. Sunt doar chestii populiste pe care, din păcate, partidul meu le-a făcut şi până acum, le-a pus în aplicare şi am ajuns la aceste deficite care sperie pe toată lumea, vorbesc de cei din exterior care ne asigură finanţarea". 

Un primar PSD desființează pomenile promise de Grindeanu: „De unde bani?”
Politică

Un primar PSD desființează pomenile promise de Grindeanu: „De unde bani?”

Primarul PSD din Buzău, Constantin Toma, a desființat promisiunile făcute luni seara la Antena 3 de către președintele PSD, Sorin Grindeanu. „De unde iei aceşti bani? Pentru că dumnealui nu ne spune suma. În condiţiile în care aceşti bani ar trebui împrumutaţi, cine te împrumută?”, a declarat, pentru Agerpres, Toma. Citește și: Nicușor Dan spulberă un guvern PSD-AUR: „Nu au majoritate” Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus, la Antena 3, că, în 2027, va fi „obligatorie” indexarea pensiilor și salariilor cu rata inflației. El l-a citat pe Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal - și fost ofițer de securitate, la Direcția de Informații Externe, în anii regimului Ceaușescu - care a declarat că „nivelul de suportabilitate în România a atins punctul de fierbere”. Însă Toma l-a acuzat de populism, după aceste angajamente. Toma: „Asta înseamnă pentru anul viitor vreo 27 de miliarde de lei” „Domnul Grindeanu spune nişte prostii, spune că va indexa cu inflaţia salariile din zona bugetară şi pensiile, asta înseamnă pentru anul viitor vreo 27 de miliarde de lei, peste 5 miliarde de euro. De unde iei aceşti bani? Pentru că dumnealui nu ne spune suma. În condiţiile în care aceşti bani ar trebui împrumutaţi, cine te împrumută? Promisiuni populiste, probabil sunt făcute şi în contextul în care ar fi alegeri anticipate, hai să alegem PSD-ul că ne măreşte salariul şi pensia. Dacă ţara nu livrează bani, ce trebuie făcut? Trebuie făcute aceste economii, ca aceşti bani economisiţi să fie investiţi în economia reală, nu investiţi în salarii, în zona bugetară. Reforma administrativ-teritorială, care spune dumnealui că nu o face cu reduceri de posturi. Cum o face? Sau aia este reformă dacă nu reduci posturile? Aceste promisiuni n-au nicio acoperire. Sunt doar chestii populiste pe care, din păcate, partidul meu le-a făcut şi până acum, le-a pus în aplicare şi am ajuns la aceste deficite care sperie pe toată lumea, vorbesc de cei din exterior care ne asigură finanţarea", a declarat Constantin Toma. Cum a decurs dialogul de la Antena 3, de luni seara, dintre Grindeanu și moderatoarea postului controlat de Dan Voiculescu: „Moderatoare Antena 3: Indexarea cu rata inflației a pensiilor și salariilor?” Sorin Grindeanu: Asta trebuie să le facem la anul. E obligatoriu. L-am văzut la dumneavoastră de un reputat finanțist, cred că pe domnul Dăianu, l-am văzut, Daniel Dăianu, care a spus acest lucru. În urmă cu vreo două săptămâni. Nivelul de suportabilitate în România a atins punctul de fierbere. Lucrurile acestea trebuie să fie făcute fără niciun fel de ezitare și fără niciun fel de nuanțe. De aceea vă spuneam că e important, totuși, să discutăm despre buget. Și cum construim bugetul, astfel încât, doamna Porumbel, să respectăm și angajamentele financiare pe care le-am luat cu organismele europene și cu organismele financiare internaționale. E important să păstrăm aceste angajamente și le vom păstra. Doar că viziunile de austeritate, de contabil...văd cu toții că a chix. E un eșec, economic.  Antena 3: Deci, indexarea salariilor și pensiilor, ca măsură. Și din a repara ce s-a făcut greșit: vorbim de contribuțiile mame, persoanele cu handicap...”. 

Grindeanu anunță primele pomeni, dacă ajunge premier: indexarea pensiilor și salariilor, obligatoriu
Politică

Grindeanu anunță primele pomeni, dacă ajunge premier: indexarea pensiilor și salariilor, obligatoriu

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus, la Antena 3, că, în 2027, va fi „obligatorie” indexarea pensiilor și salariilor cu rata inflației. El l-a citat pe Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal - și fost ofițer de securitate, la Direcția de Informații Externe, în anii regimului Ceaușescu - care a declarat că „nivelul de suportabilitate în România a atins punctul de fierbere”. Citește și: Mesajul scandalos al lui George Simion, în scris, către invitații la aniversarea sa: cere bani direct în cont, pentru fiul său În timp ce Grindeanu făcea acest anunț, Antena 3, anunța, pe ecran, dezvăluiri despre Siegfried Mureșan.  PSD subvenționează lunar Antena 3 cu aproape 100.000 de euro.  Antena 3 îl încurajează pe Grindeanu să declare că va crește pensiile și salariile „Moderatoare Antena 3: Indexarea cu rata inflației a pensiilor și salariilor?” Sorin Grindeanu: Asta trebuie să le facem la anul. E obligatoriu. L-am văzut la dumneavoastră de un reputat finanțist, cred că pe domnul Dăianu, l-am văzut, Daniel Dăianu, care a spus acest lucru. În urmă cu vreo două săptămâni. Nivelul de suportabilitate în România a atins punctul de fierbere. Lucrurile acestea trebuie să fie făcute fără niciun fel de ezitare și fără niciun fel de nuanțe. De aceea vă spuneam că e important, totuși, să discutăm despre buget. Și cum construim bugetul, astfel încât, doamna Porumbel, să respectăm și angajamentele financiare pe care le-am luat cu organismele europene și cu organismele financiare internaționale. E important să păstrăm aceste angajamente și le vom păstra. Doar că viziunile de austeritate, de contabil...văd cu toții că a chix. E un eșec, economic.  Antena 3: Deci, indexarea salariilor și pensiilor, ca măsură. Și din a repara ce s-a făcut greșit: vorbim de contribuțiile mame, persoanele cu handicap...”.  În interviul la Antena 3, Grindeanu a acuzat guvernul Bolojan că menține deficitul la un nivel redus fiindcă refuză decontarea unor facturi de miliarde de euro către firme de construcții care au avut contracte cu statul.  „Aș folosi primele, rapid, primele două săptămâni pentru a vedea exact în ce situație financiară suntem și aș veni să o prezint fără niciun fel de nuanțe poporului. Să știm exact unde suntem. Astăzi, dacă eu, ca președinte al Camerei Deputaților, am niște semne de întrebare, eu vă spun că oricare dintre români trebuie să aibă aceste semne de întrebare”, a spus liderul PSD. 

Metrorex primește subvenții de la stat, dar va avea pierderi în 2026, iar fondul de salarii crește
Eveniment

Metrorex primește subvenții de la stat, dar va avea pierderi în 2026, iar fondul de salarii crește

Guvernul Bolojan ar urma să aprobe bugetul Metrorex pe 2026, care prevede o majorare cu cheltuielile de personal de circa 38,5 milioane de lei. Toate cheltuielile de personal sunt estimate, în 2026, la 1,07 miliarde de lei, o creștere de 3,7% față de 2025. Citește și: Sorina Matei, dată afară de pe grupul de whatsapp al redacției de știri a TVR, după ce s-a infiltrat în grup - presă Metrorex are puțin sub 5.000 de angajați, iar câștigul mediu lunar pe salariat este de peste 16.100 de lei.  Câștiguri uriașe la metroul controlat de sindicalistul PSD Artimon Sunt luni în care, urmare a primelor și orelor suplimentare, între 780 și 900 de angajați ai Metrorex primesc salarii de peste 20.800 de lei, net, a arătat recent liderul sindicatului, Marian Artimon, într-o declarație pentru Club Feroviar. Artimon este și consilier al PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB). Liderul sindical a precizat că sunt luni în care sunt multe zile ”festive” (adică libere legal) și atunci numărul celor care încasează peste 80% din salariul directorului general crește. Sunt luni cum ar fi decembrie și ianuarie, dar și aprilie, când a fost Paștele. ”În decembrie au fost 780 de persoane, în ianuarie 900, în februarie 200, în aprilie 800, iar în iunie 230”, a spus Marian Artimon. Bugetul prevede pierderi, în 2026, de 295 de milioane de lei, deși compania primește subvenții de 761 milioane de lei. Pe de altă parte, se vor reduce cheltuielile cu structura de conducere. „Cheltuielile aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete sunt programate conform prevederilor art. 37 alin. (2) și (4)2 din O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, la valoarea de 810,79 mii lei, după cum urmează:  indemnizația directorului general precum și cea a directorului financiar, numiți prin contract de mandat și acte adiționale, prin selecție, pe o durată de 3 ani și 5 luni, începând cu data de 01.10.2023 până la data de 09.02.2027, este în sumă totală de 548,88 mii lei, în scădere cu 21,14% față de nivelul realizat în anul 2025, conform prevederilor O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu prevederile Legii nr. 158/2025;  indemnizația membrilor consiliului de administrație, numiți prin contract de mandat, prin selecție, pe o durată de 4 ani, începând cu 10.02.2023 și până pe data de 09.02.2027, este în sumă totală de 261,91 mii lei,  programată în scădere cu 5,77% față de nivelul realizat în anul 2025.  Cheltuielile pentru investiții pentru anul 2026, în valoare de 1.958.378,45 mii lei, sunt în creștere cu 78,77% față de nivelul realizat în anul 2025.  Pentru Magistrala 6  - Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri  Coandă - Otopeni  - sunt prevăzuți 1,3 miliarde de lei.  Alte 400 milioane de lei sunt pentru achiziția de trenuir noi. Pentru linia Gara de Nord - Gara Progresul s-a prevăzut doar suma de 141 milioane de lei, despăgubiri pentru imobile expropriate.  În aprilie, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a refuzat să promoveze bugetul Metrorex pe 2026. „Am găsit indicatori financiari nerealizați conform contractului de directorul general al Metrorex. Am găsit triplarea salariilor angajaților Metrorex în ultimii 10 ani, în condițiile în care numărul salariaților care deservesc Metrorex este o dată și jumătate mai mare decât numărul salariaților care deservesc rețeaua de metrou, prin comparație, de la Viena, care este de două ori mai mare. Din punctul meu de vedere, dacă acum câteva zile auzeam că toate lucrurile astea care au condus la mărirea prețului biletului de metrou au fost explicate ca fiind un ghinion, astăzi e vremea să mai vină și norocul și am aici ordinul de ministru care întrerupe, începând de poimâine, creșterea de la 5 la 7 lei a biletului de metrou pe care îl semnez și care va pleca la Monitorul Oficial”, a arătat Miruță. 

Ministrul Darău propune o creștere uriașă a salariilor la Romarm, compania controlată de clientela PSD. Miruță a reclamat la DNA modul de numire a conducerii
Politică

Ministrul Darău propune o creștere uriașă a salariilor la Romarm, compania controlată de clientela PSD. Miruță a reclamat la DNA modul de numire a conducerii

Guvernul se pregătește să aprobe, azi, o hotărâre de guvern prin care câștigul mediu salarial la Romarm va crește de la 13.889 de lei la 16.201 lei pe lună. Cheltuielile cu salariile se vor majora cu aproape 42% față de nivelul realizat al anului 2025 se precizează în nota de fundamentare a HG-ului: „Nivelul cheltuielilor de natură salarială a fost fundamentat având în vedere prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 89/2025, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative şi prezintă o creștere cu 41,92% față de nivelul realizat al anului 2025”.  Citește și: EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate Nota de fundamentare a hotărârii de guvern - inițiate de ministrul USR al Economiei, Irinel Darău - nu explică clar această majorare a salariilor celor 78 de angajați ai Romarm. Veniturile companiei cresc cu 17,81% în 2026, iar profitul cu circa 22%.  Ministrul Darău a transmis însă că: „Niciuna dintre companii nu are prevăzute majorări salariale/ indexări cu rata inflației, ci doar actualizarea salariului minim și bugetarea pe întreg anul 2026 a cheltuielilor salariale existente (nr angajați) la final de 2025”.  Profit foarte mic la firma controlată de clientela PSD De altfel, profitul Romarm este estimat la doar 20 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de 680 milioane de lei, deci circa 3%.  DeFapt.ro a arătat că Răzvan Marian Pîrcălăbescu, șeful Companiei Naționale Romarm, s-a aflat în incompatibiliate în perioada august – noiembrie 2025 pentru că a deținut simultan și funcția publică de consilier în cadrul Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior. DeFapt.ro a dezvăluit că Răzvan Pîrcălăbescu se afla și în conflict de interese pentru că deține în continuare și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Carfil SA, una din fabricile de armament din subordinea Romarm. Cariera controversatului Razvan Marian Pîrcălăbescu este strâns legată de cea a protectorului său, pesedistul Radu Oprea, actualul secretar general al Guvernului, căruia i-a fost șef de cabinet. Din această postură, Pîrcălăbescu a fost propulsat la conducerea Companiei Naționale Romarm, deținută de Ministerul Economiei, în urma unui simulacru de selecție organizat în baza Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. În noiembrie 2025, ministrul (Economiei, în acel moment) Radu Miruță anunța că a sesizat Direcția Națională Anticorupție în legătură cu procesul de selecție în urma căruia Răzvan Pîrcălăbescu a fost numit în funcția de director general al Romarm. „Conducerea ROMARM nu a fost pusă de mine, nu a fost pusă în mandatul meu, nu a fost începută în mandatul meu. Directorul actual al ROMARM nu are nicio legătură cu mine. Este fostul șef de cabinet al fostului ministru Radu Oprea”, a subliniat ministrul. Miruță trimisese corpul de control la Romarm și a arătat că: „Raportul arată și refuzul de a pune la dispoziția Corpului de Control actele care au stat la baza selecției. Nu putem vorbi de seriozitate administrativă într-un asemenea context”.  În plus, mai arăta DeFapt.ro: „Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD)” Precizările ministrului Darău „Pentru toate hotărârile de guvern de azi, privind bugete de venituri și cheltuieli: niciuna dintre companii nu are prevăzute majorări salariale/ indexări cu rata inflației, ci doar actualizarea salariului minim și bugetarea pe întreg anul 2026 a cheltuielilor salariale existente (nr angajați) la final de 2025. Detaliat pentru ROMARM S.A:   Creșterea cheltuielilor de natură salarială prevăzute în proiectul BVC 2026 nu are la bază majorări salariale, drepturile salariale fiind menținute la nivelul aflat în plată la 30 noiembrie 2025. Fundamentarea pentru anul 2026 s-a realizat pentru un efectiv de 79 de salariați, existent la 31 decembrie 2025, superior numărului mediu de personal realizat în anul 2025, ca urmare a angajărilor efectuate în ultima parte a anului, cu precădere începând cu luna septembrie 2025. În consecință, în anul 2025 cheltuielile aferente acestor salariați s-au reflectat numai pentru lunile efectiv lucrate, în timp ce în BVC 2026 impactul acestora este anualizat.   O influență suplimentară rezultă din aplicarea pe întregul an 2026 a prevederilor CCM 2025–2027, care au produs efecte numai parțial în anul 2025.   De asemenea, sunt prevăzute 34 mii lei pentru prime de pensionare, pentru personalul care îndeplinește condițiile legale.   În ceea ce privește celelalte drepturi, valoarea tichetului de masă este menținută la 45 lei/zi; în anul 2025 acest nivel s-a aplicat numai începând cu luna noiembrie, în timp ce în BVC 2026 efectul este prevăzut pentru întregul an. Voucherele de vacanță, în cuantum de 800 lei/persoană, au fost fundamentate pentru efectivul de 79 de salariați, iar cheltuielile sociale, de 724 mii lei, se încadrează în limita legală de 5% din fondul de salarii”, ne-a transmis ministrul Darău. 

Dacă România vrea să crească salariile bugetarilor, trebuie ca toți pensionarii să plătească la CNAS, cere Comisia Europeană - surse
Politică

Dacă România vrea să crească salariile bugetarilor, trebuie ca toți pensionarii să plătească la CNAS, cere Comisia Europeană - surse

Comisia Europeană ar fi transmis României că, dacă vrea să crească cheltuielile cu salariile bugetarilor cu 12 miliarde de lei, în 2027 față de cheltuielile din 2026, atunci recomandă ca toți pensionarii să plătească asigurarea de sănătate, arată un document citat de Antena 3. Acum plătesc asigurarea obligatorie de sănătate doar pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA Inițial, proiectul legii salarizării prevedea o majorare cu opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor, în 2027 față de 2026. Însă, după negocieri cu sindicatele, plafonul a sărit de 12 miliarde de lei.  România a vrut să ascundă oficialilor de la bruxelle cheltuieli de un miliard de lei  În documentul Comisiei Europene se mai reproșează României că a încercat să diminueze cu un miliard de lei impactul majorărilor de salarii din sectorul bugetar.  „În ceea ce privește Sănătatea, există o neconcordanță între fișierul cu estimările de cost și textul proiectului de lege. Matricea (pentru unitățile sanitare și specialitățile medicale) inclusă în proiectul de lege diferă de cea utilizată pentru calcularea costurilor (legea conține referiri la coeficienți de multiplicare și implică un cost suplimentar de aproape 1 miliard de lei). (...) În plus, legea ar trebui să precizeze în mod clar că factorii de ajustare trebuie stabiliți prin Hotărâre de Guvern și să fie neutri din punct de vedere fiscal: orice majorare acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități trebuie compensată integral prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii”, arată oficialii de la Bruxelles.  În plus, Comisia Europeană ar fi cerut un calendar clar pentru plata restanțelor datorate Justiției.  Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că proiectul legii salarizării ar fi adus o majorare a cheltuielilor cu bugetarii de peste 12 miliarde de lei, iar Comisia Europeană nu a fost de acord. În plus, Bolojan a arătat că aceste cheltuieli suplimentare ar fi fost suportate de sectorul privat: „A vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cineva, în principal de cei din sectorul privat, e o formă de inconștiență”. Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. Aceste obligații sunt prevăzute în legea responsabilității fiscal - bugetare. De obicei, guvernele ocoleau limitările impuse de această lege prin excepții instituite prin ordonanțe de urgență. Însă Nazare avertizează: „O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă”. 

Pîslaru arată că, dacă salariile bugetarilor cresc prea mult prin noua lege, România trece la junk
Politică

Pîslaru arată că, dacă salariile bugetarilor cresc prea mult prin noua lege, România trece la junk

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a sugerat, azi, că ar fi preferabil ca România să rateze jalonul privind legea salarizării, decât să crească cheltuielile cu bugetarii și să fie retrogradată de agențiile de rating la categoria junk.  Citește și: Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE La finalul lunii iulie, agenția financiară Fitch Ratings a hotărât să mențină calificativul României la BBB-, cu perspectivă negativă, la fel ca la evaluarea precedentă din 13 februarie 2026. Dar România a făcut apel la decizia iniţială a comitetului de rating al agenţiei Fitch şi a furnizat informaţii suplimentare, iar acţiunea de rating - confirmarea calificativului BBB- cu perspectivă negativă - este diferită de concluzia la care ajunsese prima dată comitetul, potrivit comunicatului agenţiei. O retrogradare însemna trecerea în categoria junk. Miercuri, premierul Bolojan a spus că, în forma actuală a proiectului legii salarizării, s-a ajuns ca cheltuielile cu salariile bugetarilor să crească cu peste 12 miliarde de lei în 2026, față de 2025. „Nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma” „Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a declarat ministrul Pîslaru. Ministrul interimar al Muncii a mai declarat că, "dacă vrem într-adevăr să adoptăm această lege, această lege nu este doar o lege de negocieri cu fiecare familie ocupaţională în parte şi să vedem cine ia mai mult". "Este o lege care presupune o echitate, transpusă tehnic într-o evaluare care a fost făcută pe toate funcţiile de Banca Mondială şi care creează nişte intervale pe nivelul de salarizare şi atunci, evident, mesajul foarte ferm pe care l-am avut în discuţiile purtate este acela că nu ai cum să ridici o familie ocupaţională peste acest nivel de evaluare care este transversal în toată administraţia şi care este unul din cele trei principii ale legii", a mai afirmat Pîslaru. El a participat la discuții la Cotroceni pe această lege, însă aceste negocieri s-au încheiat fără nici un rezultat.  Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, miercuri, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. „De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal - bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a explicat ministrul de Finanțe. 

Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE
Politică

Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a atacat, din nou, orice majorare a cheltuielilor cu salariile, arătând că, în 2024, ele consumau 40% din încasările la buget - cel mai mare procent din UE, mult peste media Uniunii, de 26%. Un grafic publicat de Nazare mai arată că, în 2024, cheltuielile cu salariile erau peste 11% din PIB, din nou mult peste media UE.  Ministrul de Finanțe arată că discutata creștere de opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor - de fapt, se ajunsese la o majorare de peste 12 miliarde, potrivit premierului Bolojan - nu este o cheltuială într-un singur an: „Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă”.  Citește și: Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF explicată de un medic Creșterile de salarii „ajung la întreaga societate afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii” Ce arată Nazare în postarea sa: „Îşi permite România să susțină noi angajamente de cheltuieli pe termen lung, fără să transfere nota de plată în viitor? De ce orice diferență adăugată celor 8 mld. lei pe an devine o obligație permanentă, transferabilă întregii societăți şi generațiilor următoare” „Am analizat fiecare versiune transmisă, am refăcut estimările acolo unde impactul era incomplet și am atras atenția asupra diferenței dintre costul aparent din primul an și obligația structurală pe care statul și-o asumă pe termen mediu” „În 2024, masa salarială publică reprezenta echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale, față de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene – cea mai ridicată pondere dintre statele membre (...) În aceste condiții, fiecare creștere permanentă care nu are o sursă de finanțare pune presiune asupra investițiilor, sănătății, educației, apărării, datoriei publice sau asupra taxelor plătite de economie” „Dezechilibrele din sistemul de salarizare nu rămân izolate în sectorul public. Atunci când devin permanente și nu au o sursă reală de finanțare, ele se propagă în buget și contribuie la deficite mai mari, datorie publică în creștere, costuri mai ridicate de finanțare și presiuni inflaționiste (...) În final, costurile sunt suportate de întreaga societate: de persoanele vulnerabile, prin pierderea puterii de cumpărare, dar și de cei care muncesc, investesc și produc, prin taxe mai mari, finanțare mai scumpă și oportunități mai puține” „De aceea, discuția despre noua lege nu trebuie să fie doar despre cât putem distribui astăzi. Trebuie să ne uităm cu responsabilitate la locul în care vrem să fie România peste 5 sau 10 ani. Avem nevoie de un stat care își plătește corect angajații, dar care își poate respecta promisiunile fără să transfere costurile către economie sau către generațiile următoare” „Chiar și reformele care aduc beneficii legitime, precum reforma pensiilor, se pot întoarce împotriva oamenilor dacă nu sunt corelate cu măsuri fiscale, reforme structurale și decizii asumate la timp. O creștere nominală de aproape 40%, urmată de doi ani de înghețări și de o inflație ridicată, trebuie evaluată prin puterea de cumpărare care a rămas, nu doar prin procentul anunțat inițial.” „Statul trebuie să ofere beneficii pe care le poate păstra în timp, nu câștiguri acordate astăzi și recuperate mâine prin inflație, taxe, înghețări sau reduceri. Mai mult, costurile unor asemenea decizii nu sunt suportate doar de cei care solicită și de cei care acordă, ci și de oamenii care nu participă nici la revendicare, nici la decizie. Ele ajung la întreaga societate – prin inflație, taxe mai mari, credite mai scumpe, investiții amânate și servicii publice mai slabe – afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii și generațiile viitoare”. Ministrul de Finanțe a criticat și miercuri legea salarizării. El a scris, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. 

La cât a ajuns suma astronomică pe care magistrații o au de luat de la buget, după ce au dat statul în judecată, pentru salarii
Eveniment

La cât a ajuns suma astronomică pe care magistrații o au de luat de la buget, după ce au dat statul în judecată, pentru salarii

Ministerul de Finanțe a comunicat, într-un răspuns la o interpelare, care este valoareea totală a sumelor ce ar trebui plătite magistraților, după ce aceștia au dat statul în judecată pentru a obține salarii mai mari. „Care este valoarea totală estimată a obligațiilor financiare ale statului rezultate din hotărârile judecătorești privind drepturile salariale restante ale magistraților și ale altor categorii profesionale din sistemul judiciar?”, a fost întrebarea deputatului Daniel Biro. Citește și: 15.000 de euro, șpaga pentru angajarea unui asistent medical la SJU Timișoara - discuție înregistrată și prezentată de medicul Ciprian Maxim Doar penalitățile pe o lună pot ajunge la 0,5 miliarde euro, dacă Guvernul nu se grăbește să plătească „Cu privire la valoarea totală estimată a obligaţiilor de plată a drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, din sistemul de justiţie, pentru perioada 2026-2028, respectiv pentru Înalta Curte de Casație și Justiţie, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, mentionăm că, din datele comunicate de ordonatorii principali de credite, aceasta este în sumă de circa 8.577,04 milioane lei”, arată ministerul de Finanțe.  Datele sunt din 10 iunie.  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat pentru data de 20 august pronunţarea unei soluţii definitive în dosarul pe care l-a câştigat în primă instanţă cu Guvernul şi Ministerul Finanţelor pentru neplata unor drepturi salariale restante către magistraţi, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.  Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis pe 5 mai acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor. Inițial, se știa că miza acestui proces este de cinci miliarde de lei, dar Finanțele arată că suma este cu 70% mai mare.  Inițial, la 5 mai, Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. La o sumă de 8,57 miliarde de lei, penalitățile sunt, deci, de aproape 86 milioane de lei pe zi. Într-o singură lună s-ar strânge penalități de peste 2,5 miliarde de lei, adică aproape 500 milioane de euro.  În cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta instanţei, Lia Savonea, Înalta Curte susţine că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Guvernul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ, pentru a afla dacă o instanţă poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare şi dacă este constituţional ca instanţele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege. CCR va lua o decizie pe 23 septembrie.  De asemenea, Guvernul a cerut şi sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră