duminică 30 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

206 articole
Eveniment

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată pentru salarii mai mari

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată pentru salarii mai mari, arată informațiile ministerului de Finanțe, care se bazează pe Eurostat. Aceste date sunt din 2011 până în 2023. Deocamdată nu se știe valoarea drepturilor salariale câștigate prin hotărâri judecătorești în 2024.  Citește și: „Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială Bugetarii au jupuit bugetul de miliarde de lei dând statul în judecată Informațiile de la Finanțe arată că cele mai multe obligații de plată au fost emise în 2023, peste opt miliarde de lei, și vor trebui plătite din bugetul de stat, nu din bugetele locale. Din uriașa sumă de 32 de miliarde de lei pe care statul o avea de plătit către toți bugetarii - plătiți de la bugetul de stat, de la cele locale sau de la cel al asigurărilor sociale - s-au achitat 19,5 miliarde de lei. Au mai rămas de achitat peste 12,5 de miliarde de lei, deci circa 0,6% din PIB.  Informațiile de la ministerul de Finanțe arată că bugetarii angajați în administrația locală au câștigat procese cu statul și au obținut sume foarte mari între 2013 și 2016. În 2016, s-au emis titluri de plată de peste două miliarde de lei. După acest an, sumele au scăzut abrupt. În 2023, obligațiile de plată câștigate în fața administrațiilor locale era de doar 76 milioane de lei. Bugetarii din aparatul central au început să câștige masiv procese cu statul, pentru salarii mai mari, în 2018 - obligații de plată emise în valoare de puțin sub un miliard de lei, doar în acel an. Însă, în 2023, victoriile în fața statului au explodat: bugetarii din aparatul central au câștigat obligații de plată de peste opt miliarde de lei. În total, din 2011 în 2023, bugetul de stat a achitat 11,3 miliarde de lei dintr-un total de 22,3 miliarde de lei. La bugetele locale, valoarea totală a obligațiilor de plată era de peste 9,5 miliarde de lei, din care s-au plătit, până la final de 2023, 8,1 miliarde de lei.  La bugetul asigurărilor sociale mai sunt de achitat obligații de plată de circa 20 de milioane de lei.

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată Foto: Inquam/Octav Ganea
Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024 Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu nu a înghețat nimic: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024

Guvernul Ciolacu II nu a înghețat nimic: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Potrivit datelor publicate, cheltuielile de personal în primele două luni din 2025 sunt cu 16,2% mai mari decât în primele două luni din 2025.  Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024 În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB. Nota ministerului de finanțe nu explică acest salt. Și cheltuielile cu dobânzile au explodat cu 50% față de primele două luni din 2025 și acum consumă 0,5% din PIB. Ele au însumat 10,06 mld lei, cu 3,39 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  În schimb, „cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13,0 mld lei, cu 23,98% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 17,1 mld”, arată Finanțele.  Deficitul bugetar a ajuns deja la 1,58% în primele două luni, deși Guvernul s-a angajat să încheie anul cu un deficit de 7%.  Ciclul electoral prelungit din România va întârzia probabil măsurile suplimentare de consolidare fiscală până cel puţin în semestrul doi din 2025 şi, fără măsuri suplimentare, există riscuri privind estimarea legată de deficit, previzionat la 7,5% din PIB în 2025, în special ţinând cont de deficitele lunare mari de la începutul lui 2025, se arată într-o analiză agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings, publicată marți. 

Primarul Ploieștiului, Polițeanu, anunță că va tăia salarii și va concedia Foto: Facebook
Politică

Primarul Ploieștiului, Polițeanu, anunță că va tăia salarii și va concedia angajați ai primăriei

Primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu, anunță că va tăia salarii și va concedia angajați ai primăriei: „O necesitate obiectivă și implacabilă”, a scris el pe Facebook. Polițeanu, fost deputat USR, a fost ales, în 2024, primar al Ploieștiului candidând independent.  Acum, el explică faptul că veniturile primăriei sunt mai mici decât necesarul de funcționare cu 176.854.760 de lei (peste 35 de milioane de euro). În plus, primăria are de achitat datorii și arierate care, la 31.12.2024, erau în valoare de 186.229.323 de lei (peste 37 de milioane de euro).  Citește și: Becali își povestește relația intimă cu Simion, înainte de a se certa: „L-am primit în casa mea, ia Georgică ouă și brânză” În 2024, investițiile în dezvoltarea Ploieștiului au fost de 770 de lei, mai arată el. Primarul Ploieștiului, Polițeanu, anunță că va tăia salarii și va concedia „𝗩𝗼𝗶 𝗽𝗿𝗼𝗽𝘂𝗻𝗲 𝗖𝗼𝗻𝘀𝗶𝗹𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗹𝗼𝗰𝗮𝗹 𝗿𝗲𝗱𝘂𝗰𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗰𝗵𝗲𝗹𝘁𝘂𝗶𝗲𝗹𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗳𝘂𝗻𝗰𝘁̗𝗶𝗼𝗻𝗮𝗿𝗲 𝗮𝗹𝗲 𝗣𝗿𝗶𝗺𝗮̆𝗿𝗶𝗲𝗶. Asta înseamnă, pe lângă multe alte măsuri de optimizare, și fie reducerea temporară a tuturor salariilor, fie disponibilizarea a circa 200 de oameni. Cel mai probabil, propunerea va fi o combinație între cele două. 𝗘𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝗻𝗲𝗰𝗲𝘀𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗼𝗯𝗶𝗲𝗰𝘁𝗶𝘃𝗮̆ 𝘀̗𝗶 𝗶𝗺𝗽𝗹𝗮𝗰𝗮𝗯𝗶𝗹𝗮̆, având în vedere că veniturile sunt mai mici decât necesarul de funcționare cu 176.854.760 de lei (peste 35 de milioane de euro). La acest deficit la funcționare, se adaugă datorii și arierate la 31.12.2024 în valoare de 186.229.323 de lei (peste 37 de milioane de euro). Nu includ aici facturile emise și neachitate în 2025. În plus, avem de plătit în solidar cu CJ suma de 146 de milioane de lei către Veolia - alte datorii istorice.   𝗜̂𝗻 𝟮𝟬𝟮𝟰, 𝗶𝗻𝘃𝗲𝘀𝘁𝗶𝘁̗𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗶̂𝗻 𝗱𝗲𝘇𝘃𝗼𝗹𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗽𝗿𝗼𝘃𝗲𝗻𝗶𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝘃𝗲𝗻𝗶𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝗶 𝗮𝘂 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗶̂𝗻 𝘃𝗮𝗹𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝟳𝟳𝟬 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗶. Ați citit bine. 770 de lei.   Cum s-a ajuns în acest dezastru? Printr-o minciună perpetuă: la începutul fiecărui an se umflau veniturile prognozate (care se știa că sunt false) și apoi se acumulau datorii/arierate. Iar tot ce era pe investiții se muta la funcționare. Așa am ajuns aici. Și minciuna se oprește tot aici.   𝗦𝗲𝗻𝘀𝘂𝗹 𝗲𝘅𝗶𝘀𝘁𝗲𝗻𝘁̗𝗲𝗶 𝗣𝗿𝗶𝗺𝗮̆𝗿𝗶𝗲𝗶 𝗻𝘂 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝗮 𝘀𝗮 𝗳𝘂𝗻𝗰𝘁̗𝗶𝗼𝗻𝗮𝗿𝗲, 𝗰𝗶 𝘀𝗲𝗿𝘃𝗶𝗰𝗶𝗶 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝘁̗𝗲𝗮𝗻. Care au lipsit până acum”, a scris Polițeanu pe Facebook.   

Jaf la Romsilva: „lipsesc” 33 de milioane de lei din fonduri speciale
Eveniment

Jaf la Romsilva: „lipsesc” 33 de milioane de lei din fonduri speciale

Jaf la Romsilva: „lipsesc” peste 33 de milioane de lei din fonduri speciale, spune ministrul Mediului, Mircea Fechet (PNL). El nu a explicat clar cum s-a putut petrece așa ceva. Citește și: Un sinecurist PSD, ex-jurnalist, a ajuns administrator special la uzina de blindate Moreni În plus, potrivit lui Fechet, sunt direcții silvice unde cheltuielile cu salariile depășesc încasările.  Guvernul a eliminat astăzi prin OUG bonusurile imense pe care le luau angajații Romsilva la pensionare. „Ne asigurăm că în Romsilva nu vor mai exista astfel de situații în care sfidarea înlocuiește bunul simț, așa cum s-a întâmplat în cazul premierii cu 100.000 de euro la pensionare a mai multor angajați, din care o parte au revenit pe funcții de îndată ce au încasat banii”, a spus ministrul Mediului.  „Numai în ultimii doi ani, aceste bonusuri pentru pensionare ne-au costat peste 194 milioane lei, pentru 1.267 angajați”, a mai arătat el Jaf la Romsilva: „lipsesc” 33 de milioane de lei  „Deocamdată am constatat că din Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor lipsesc 24,7 milioane lei, iar din Fondul de accesibilizare lipsesc 8,7 milioane lei. Aceste două fonduri au regim special, având surse certe de constituire şi destinaţie clară şi orice leu cheltuit pentru alte obiective decât cele menţionate mai devreme necesită o justificare extrem de solidă”, a spus ministrul Mediului într-o conferință de presă în care a prezentat rezultatele preliminare ale unei anchete desfășurată de Corpul de Control al ministerului.  Corpul de control a constatat că există 12 direcţii silvice care în ultimii 5 ani au mers doar pe pierdere, iar în cazul a 8 direcţii silvice, cheltuielile cu personalul depăşesc veniturile totale ale respectivei direcţii cu până la de trei ori mai mult, a adăugat ministrul."O altă concluzie este legată de valoarea premiilor acordate în ultimii cinci ani fără respectarea prevederilor legale. Discutăm de alţi zeci de milioane de lei, o sumă constatată, de altfel, şi de auditul Curţii de Conturi, ce se desfăşoară chiar acum la Regia Naţională 'Romsilva'. Totodată, salut faptul că 39 de persoane cu funcţie de conducere - ne referim la directori, bineînţeles - din 19 direcţii silvice care au avut performanţe slabe nu vor mai primi indemnizaţia de conducere. Aceasta era de 30% în plus faţă de salariul de bază, însă nu putem accepta ca ineficienţa să fie încurajată sau premiată", a subliniat Fechet.În context, ministrul a menţionat faptul că directorul general al Romsilva, în urma evaluării directorilor, a decis "să demită şi să înlocuiască directorii de la Arad, de la Caraş-Severin şi de la Maramureş". Fechet a anunţat că va trimite Corpul de control la toate cele trei direcţii silvice pentru a afla detaliat "cât de mare este dezastrul pe care l-au lăsat, l-au girat şi l-au lăsat în urmă aceşti directori". 

Austeritate pentru pensionari, nu angajații de la Apele Române Foto: Facebook
Eveniment

Austeritate pentru pensionari, nu angajații de la Apele Române: crește masiv fondul de salarii

Austeritate pentru pensionari, nu angajații de la Apele Române: crește masiv fondul de salarii și se fac angajări, în 2025. Proiectul bugetului Apelor Române - instituție subordonată ministerului Mediului - pentru 2025 prevede un cheltuieli salariale de 1,03 miliarde de lei, creșterea fiind de 12,47% față de 2024. Doar pentru ochelari se vor plăti puțin sub 1,5 milioane de lei.  Guvernul a înghețat, pentru 2025, creșterea pensiilor.  Citește și: EXCLUSIV Domnișoara Ioana Lambru, celebră pentru că ar fi utilizat canapeaua lui Antonescu, conduce companii din energie La final de 2024 erau 8.317 posturi ocupate, în 2025 se va ajunge la 8.566.  Austeritate pentru pensionari, nu angajații de la Apele Române În plus: cheltuielile cu sporurile pentru condiții de muncă cresc cu aproape 20% „având în vedere schimbarea condițiilor de muncă, certificate de buletine de analiză întocmite conform abilitării legale” cheltuielile cu sporurile de noapte cresc cu aproape 33%, „creșterea fiind ca urmare a creșterii salariului de bază conform Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2024, respectiv parțial în anul 2024” sume care vor trebui plătite fiindcă angajații și-au dat angajatorul în judecată: „suma de 44.501 mii lei a crescut cu 25.184 mii lei, respectiv 130,37% și reprezintă drepturi salariale retroactive câștigate în instanță prin Hotărâri judecătorești definitive” 1,5 milioane de lei doar pentru ochelari: „reprezintă decontarea aparatelor de corecție speciale conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2024” Angajații Apelor Române primesc uniforme, tichete de masă și tichete de vacanță. Cei care lucrează la proiecte europene primesc un spor la salariu. 

Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense Foto: Radio România
Eveniment

Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense

Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense: la Electrocentrale Craiova, aflată în subordinea ministerului Energiei, pierderile au fost de 458 de milioane de lei în 2023 și erau planificate la 354 milioane de lei în 2024. Șefa CA-ului, Andreea Nica, este o fostă învățătoare de engleză, potopită cu sinecuri: în anul fiscal 2023, lucra la ministerul Muncii și fusese plasată în trei consilii de administrație, din care două ale unor institute de cercetare cu care nu avea nici o legătură.  Citește și: EXCLUSIV Sanador a devenit parte "responsabilă civilmente" în cazul copilului despre care procurorii susțin că a fost ucis din cauza unei operații făcute prost Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense Nica a absolvit, în 2005, facultatea de litere din cadrul Universității București. Între 2000 și 2003 - când nu avea studiile superioare finalizate, potrivit propriului CV - a predat engleza la o școală din București, după care a ajuns consilier parlamentar, iar cariera ei a explodat. Din 2022, a ajuns secretar general adjunct al ministerului Muncii - controlat de PSD. În 2023 lua de la stat: 180.618 lei de la ministerul Muncii, net, anual 138.942 din CA-ul Electrocentrale Craiova 21.768 de lei de la Institutul de Cercetare în Sudură, din Timișoara 10.140 de lei de la Institutul de Cercetare în Inginerie Electrică, din București Ea nu declară nici un cont în bancă, dar deține trei autoturisme de lux: Mercedes, BMW și Volkswagen. Și soțul ei este bugetar, fiind angajat la ministerul Proiectelor Europene.  Directoarea Electrocentrale Craiova, Voica Lorena, este o absolventă de drept de la Spiru Haret, cu o carieră de consilier juridic. Ea și-a secretizat salariul pe care urmează să-l primească de la această companie. „Culmea nesimţirii ce se întâmplă la Termo Craiova: este pusă politic în funcţia de director general o juristă care habar nu are de domeniul energiei şi de modul în care funcţionează această termocentrală în locul unui profesionist cu experienţă de 30 de ani căruia i se dă un post la producţie-reparaţii”, scria, pe Facebook, la 14 februarie, Maria Mitrica.  Directorul economic a avut, în 2023, un salariu de circa 18.500 de lei, net, lunar.  Deși are pierderi uriașe, salșariul mediu la Electrocentrale Craiova era, brut, în 2024, de 12.400 de lei.  În afara fondului de salariu se mai plăteau: 300 de lei de copil, de 1 iunie și de Crăciun, transport gratuit pe o distanță de maximum 60 de kilometri pe sens, maximum 100 de lei pe zi, tichete de masă, 300 de lei de 8 Martie - pentru angajate, cadouri de Paște și de Crăciun în sume neprecizate. 

Salariile majorate guvernamental, plătite de primărie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Contracte din bani publici au fost mărite cu milioane de lei din cauza creșterii salariului minim

Salariile majorate guvernamental, plătite de primărie. Primăria Iași a fost obligată de instanță să plătească, din bani publici, creșterile salariale din construcții impuse de Guvern, în cadrul unui contract privat. Salariile majorate guvernamental, plătite de primărie Asocierea condusă de Conest SA a cerut ajustarea valorii lucrărilor de reabilitare a magistralelor de agent termic, iar Curtea de Apel a dat câștig de cauză firmei. Citește și: CEDO spulberă cererea lui Georgescu: „Nu a invocat niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul celor susținute” Procesul tergiversat de municipalitate s-a încheiat cu un cost total mai mare cu 50% față de suma inițială. Creșterile salariale succesive stabilite prin hotărâri de Guvern au dus la scumpirea forței de muncă cu peste 50% pe durata contractului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: cheltuielile cu salariile bugetarilor continuă să crească masiv Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat

Ordonanța „Trenuleț”, prin care Guvernul anunța înghețarea salariilor bugetarilor, se dovedește a fi o păcăleală: în ianuarie 2025, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat din nou, raportat la cheltuielile din ianuarie 2024, arată datele prezentate azi de ministerul de Finanțe.  Citește și: Piețele au reacționat bine după ce statul a intervenit în forță împotriva grupării Călin Georgescu De altfel, deficitul bugetar în ianuarie 2025 este de 0,58%, față de 0,45% în ianuarie 2024.   Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală Față de ianuarie 2024, în ianuarie 2025 așa numitele „cheltuieli de personal” - salariile bugetarilor - au crescut cu 18,6%. Mai rău, dacă în ianuarie 2024 aceste cheltuieli erau la un nivel de 21,4% din totalul cheltuielilor bugetare, acum au ajuns la 24,3%.  Nota de fundamentare a execuției bugetare pe ianuarie nu oferă nici o explicație, ci doar consemnează, sec: „Cheltuielile de personal au însumat 14,01 mld lei, în creștere cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7%”.  Cea mai mare creștere procentuală față de ianuarie 2024 este cea cu dobânzile, de 132,9%. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,84 mld lei, cu 2,19 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  Au crescut și cheltuielile cu asistența socială, urmare a majorării pensiilor.  „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 22,30 mld lei în creștere cu 12,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024”, arată ministerul de Finanțe. 

Dezmăț cu salarii uriașe, diurne imense și drepturi ca ale magistraților la o obscură instituție Foto: Facebook
Politică

Dezmăț cu salarii uriașe, diurne imense și drepturi ca ale magistraților la o obscură instituție

Dezmăț cu salarii uriașe, diurne imense și drepturi ca ale magistraților la o obscură instituție subordonată ministerului Justiției, unde probabil se acordă inclusiv pensii speciale: Autoritatea Națională pentru Cetățenie. Azi, o anchetă DeFapt.ro a arătat că unul din cei mai importanți pioni ai oligarhilor ruși în afacerile din Europa, cetățeanul rus Mihail Lobanov, a primit cetățenia României după ce Rusia a invadat Ucraina. Republica Moldova, în schimb, a refuzat să-i acorde cetățenie, suspectând că acesta și-a falsificat actele din dosar.  Președinte al instituției este Silviu Barbu, un fost judecător, cu pensie specială de aproape 23.000 de lei pe lună.  Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Dezmăț cu salarii uriașe la o obscură instituție Potrivit legii, „personalul Autorității este format din personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor în condițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor”. Acest text a fost strecurat în lege abia în 2015.  În consecință, un director al ANC are un salariu maxim brut de 32.530 de lei la care se adaugă un spor de 1.500 de lei pentru condiții grele de muncă și sporurile de risc și de confidențialitate, care pot ajunge la 8.260 de lei. În total, un director al ANC, asimilat magistraților, poate avea un salariu brut de peste 42.000 de lei.  Un funcționar asimilat magistraților, Palade Cristian, a avut, în 2023, un salariu net anual de 294.000 lei, net, deci în medie 24.500 de lei lunar, net. Palade deține un Audi și un BMW. O directoare din ANC, Damaschin Daniela, a avut un salariu net anual, în 2023, de 223.449 de lei, dar a dat statul în judecată și a mai primit „diferențe VRS” (diferențe la salariu) de 55.801 lei. Sinecuri pentru pesediști Unul din vicepreședinții ANC este pesedistul Ciprian Florescu, din Gorj. El a absolvit facultatea - sociopsihopedagogie, la o universitate locală - la 11 ani după ce luase bacalaureatul. El a fost prefect de Gorj între 2017 și 2019, în regimul Dragnea. În anul 2023, el a primit - pe lângă salariul net de 102.000 lei - o diurnă uriașă pentru chirie: 60.000 de lei, anual, deci 5.000 de lei lunar. În anul fiscal 2022, decontul epntru chirie a fost de 35.129 lei.  Claudia Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit și ea o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie, unde este vicepreședinte. CV-ul ei arată că nu are nici o legătură cu acest domeniu sensibil: ea a făcut studii de economie la Institutul Bancar Român, din 2008 în 2014 a fost consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București, europarlamentar PSD din 2014 în 2019, iar apoi a ajuns realizatoare de emisiuni la site-ul lui Bogdan Chirieac, DCNews.ro. Directorul Boroi, salariu de 27.000 de lei lunar și credit de 877.000 de lei Vasile-Silviu Boroi, șeful Direcției Soluționare Dosare Cetățenie, încasează anual, potrivit declarației anuale de avere depuse în 2024, peste 327.000 de lei (salarii de peste 251.000 de lei și restanțe salariale de peste 76.000 de lei).  Practic, este vorba de o medie lunară de peste 27.000 de lei net. Un venit atât de mare încât, în 2022, și-a permis să ia un împrumut bancar de peste 877.000 de lei (175.000 de euro) pe numai 17 ani (trebuie returnat integral până în 2039). Flavius Daniel Mitucă, șeful Direcției Economico-Administrativă, Resurse Umane și Arhivă are, prin comparație, un salariu anual mic: doar 112.764 de lei, potrivit ultimei declarații de avere depuse, cea din 2024. Un salariu net lunar de sub 10.000 de lei. Mitucă, însă, a avut noroc de o moștenire în 2023. Astfel, a intrat în posesia a două jumătăți de case și a nouă terenuri în Domnești, Argeș.

Salarii din industria IT, Clujul domină (sursa: Pexels/Lukas)
Eveniment

Salarii din industria IT, Clujul domină

Salarii din industria IT, Clujul domină. Industria IT din România a continuat să ofere salarii competitive în 2024, cu un venit mediu net de 13.600 de lei lunar, conform unui raport recent. Salarii din industria IT, Clujul domină Mediana salarială de 12.500 de lei indică faptul că jumătate dintre angajați câștigă peste această sumă, iar cealaltă jumătate sub acest prag. Citește și: VIDEO Amenințări cumplite de la fanaticii lui Călin Georgescu: „Băi, Bolojane, vă iau familia și o dau, uite așa, cu capul de bordură!” Clujul rămâne lider la salarizare, cu un salariu mediu de 15.700 de lei, depășind media națională și salariile din București și Iași. În schimb, IT-iștii ieșeni au avut un venit mediu de 9.800 de lei, cel mai mic dintre marile centre analizate în raportul European Transparent IT Job Market 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași

Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat Foto: Facebook
Economie

Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat

Încă un semnal că austeritatea la stat s-a încheiat înainte de a începe: Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat care au profit. Potrivit site-ului Profit, ordonanța zisă „Trenuleț” - care îngheța salariile în sectorul de stat - se vor permite majorărin salariale în companiile care au profit, care sunt listate la bursă și în industria de apărare, acolo unde s-a obținut „profit operațional”. Citește și: Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor Pretextul, potrivit surselor citate de Profit, ar fi că astfel și-ar menține „performanțele economice” și se vor putea dezvolta în continuare. Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat Discuția este acum dacă Guvernul va modifica ordonanța Trenuleț, printr-o altă ordonanță, sau modificările vor fi strecurate în Parlament, prin amendamente. „Guvernanții au mai promis anterior că ordonanța (..) va fi modificată în Parlament pentru a permite plata orelor suplimentare lucrate în zilele de week-end sau sărbători legale de către angajații din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Totodată, Guvernul promite să vină cu o soluție și pentru pensiile militare și să continue discuțiile cu conducerile companiilor de stat din domeniile feroviar, silvic, energetic, siderurgic pentru clarificarea modului de aplicare a ordonanței la nivelul acestor companii”, arată Profit. Marți, Guvernul părea să fi cedat și în fața sindicatului de la Metrorex - companie puternic subvenționată și aflată pe pierdere - și ar fi acceptat majorarea salariilor cu 1.050 de lei, brut, lunar.

Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii Foto: Inquam/Cristi Vescan
Economie

Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii

Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor: INS a anunțat azi o cădere de 1,5% a producției industriale, de la an la an, iar datoria externă a administrației publice a crescut cu aproape 16 miliarde de euro, potrivit BNR. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii „În anul 2024, comparativ cu anul 2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,5%, ca efect al scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,7%), industriei prelucrătoare (-1,1%) și industriei extractive (-1,0%)”, explică BNR. În plus, investițiile străine s-au prăbușit de la 6.748 milioane euro în perioada ianuarie - decembrie 2023 la 5.730 milioane euro între ianuarie și decembrie 2024. Căderea este de aproximativ 15%. Banca Națională a anunțat azi că datoria externă a administrației publice a ajuns la 107,1 miliarde de euro în decembrie 2024, față de 91,8 miliarde de euro în decembrie 2023. BNR a nunțat și o explozie a deficitului de cont curent. „În perioada ianuarie-decembrie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 29 370 milioane euro, comparativ cu 21 491 milioane euro în perioada ianuarie-decembrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3 854 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1 815 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1 273 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 937 milioane euro”, precizează Banca Națională. În schimb, salariile în administrația publică - fără Educație, Sănătate și structuri militarizate - au crescut de la o medie, netă, de 6.493 de lei, în decembrie 2023, la 7.216 lei, în decembrie 2024, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Creșterea este de circa 15%.

Se termină cu înghețarea salariilor la stat, dacă o cere sindicatul PSD Foto: Captură video
Eveniment

Se termină cu înghețarea salariilor

Se termină cu înghețarea salariilor angajaților statului: sindicaliștii PSD de la metrou au convins Guvernul să le dea un plus de 1.050 lei pe lună, brut, deși Metrorex a încheiat 2024 cu pierderi consistente, dincolo de uriașa subvenție de la stat. Citește și: Grupul infracțional constituit de Laura Vicol și-a început activitatea din 2018, doi ani înainte ca PSD să o facă deputată – judecător Potrivit bugetului Metrorex pe 2024, salariul mediu brut în companie a fost, în 2024, de 13.869 de lei. Sunt peste 5.200 de angajați, iar cheltuielile salariale au ajuns la 893 de milioane de lei, față de 777 milioane de lei pentru investiții. Se termină cu înghețarea salariilor Sindicatul Metrorex este condus de Marian Artimon, consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București și un apropiat al Gabrielei Firea. Observator News a anunțat că angajații metroului urmează „să primească acea majorare de salariu de 1.050 de lei brut, majorare care a fost de altfel negociată la finalul anului trecut când s-a semnat şi un nou contract colectiv de muncă”. Însă această majorare se baza pe creșterea cu 40% a prețului biletelor. Antena 1 afirmă că negocierile au avut loc la Palatul Victoria, dar nu a precizat cine a participat. Însă marți seara, ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a anunțat că nu este de acord cu creșteri salariale la companii de stat care primesc subvenții.

Salarii uriașe pentru angajați care căpușează investițiile Guvernului. Șefa CNI, Manuela Patrascoiu (foto) și-a secretizat salariul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Salarii uriașe pentru angajați care căpușează investițiile Guvernului

Salarii uriașe pentru sutele de angajați ai companiei de stat care căpușează investițiile Guvernului: salariul mediu la Compania Națională de Investiții (CNI) este, în 2024, 24.663 lei, brut, lunar. CNI nu este decât un intermediar: subcontractează investițiile derulate de ministerul Dezvoltării în diverse unități administrativ-teritoriale ale României. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Salarii uriașe pentru angajați care căpușează investițiile Guvernului Așa numitele „investiții” ale CNI sunt finanțate în proporție de 99% de la buget: din totalul de 2,5 miliarde pentru 2025, 2,45 miliarde vin de la buget. Compania face astfel, pe spinarea statului, un profit brut uriaș, estimat la peste 200 de milioane de lei în 2025. Tehnic, CNI supraveghează investițiile statului și, pentru această activitate, primește 8% din valoarea lucrării. Șefa companiei, Manuela Pătrășcoiu, și-a secretizat salariul, fapt complet neobișnuit, dar Agenția Națională de Integritate nu s-a autosesizat. Sora ei, Daniela Ștefănescu, care era consilier la Secretariatul General al Guvernului, a ajuns senator AUR, deși nu avea nici o legătură cu politica. Pătrășcoiu, promovată de Liviu Dragnea, a fost contabilă la revista Rebus. Ea are o avere imensă: patru case, două apartamente, un BMW X5, multiple terenuri în intravilan sau forestiere. Numărul angajaților companiei de investiții a sărit de la 150 în 2016 la 390 în 2024. Cheltuielile de personal erau de 16,8 milioane de lei în 2016 și au ajuns la 120 de milioane de lei în 2024.

ANCOM-ul lui Zgonea ne ceartă Foto: Inquam/Florin Albei
Politică

ANCOM-ul lui Zgonea ne ceartă

ANCOM-ul lui Valeriu Zgonea ne ceartă: șapte consilieri despre care nu se știe ce fac câștigă doar 18.806 lei, net, lunar, în medie. Instituția condusă de fostul muncitor necalificat, care a făcut facultatea la seral, în opt ani, contestă o informație preluată de DeFapt.ro de la Radu Miruță, deputat USR, președinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Telecomunicații din Camera Deputaților. Citește și: Nordis a pompat peste un milion de euro șpagă în presă. Nu se știe unde s-au dus banii, dar Laura Vicol era răsfățata Antenei 3 și a lui Ciutacu Șapte misterioși consilieri „de specialitate” necunoscută Ce a transmis USR: „Într-un an prezentat românilor ca fiind unul de austeritate, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) nu doar că nu strânge cureaua, ci vrea să cheltuiască și mai mulți bani. Inclusiv pentru cei 7 consilieri de specialitate care consumă 2 milioane de euro din bugetul de salarii al instituției, așa cum a confirmat chiar secretarul general al instituției, care a fost căpușată de PSD și PNL. «Ca să înțelegem mai bine, cei 7 consilieri de specialitate sunt alții decât consilierii conducerii ANCOM. Față de cei de la cabinetele lui Valeriu Zgonea, Pavel Popescu și Vlad Bontea, aceștia sunt angajați pe perioadă nedeterminată, într-un compartiment distinct. Fără să aibă vreo atribuție tehnică, aceștia consumă aproape 2% din bugetul ANCOM, în timp ce echipa responsabilă de ‘Poliția Internetului’, de implementarea actului privind serviciile digitale (DSA) în România și oprirea falsului în online este inexistentă», declară Radu Miruță, deputat USR și președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Telecomunicații din Camera Deputaților”. ANCOM-ul lui Zgonea ne ceartă Ce ne-a comunicat ANAF: „Compartimentul «Consilieri de specialitate» este înființat și funcționează ca urmare a identificării unei necesități instituționale de a oferi managementului ANCOM expertiză profesională pe diverse arii de interes pentru Autoritate, în vederea exercitării unui control intern managerial adecvat” - practic nu se știe ce fac cei șapte, care sunt diversele lor „arii de interes”. „În ceea ce privește nivelul de salarizare, vă informăm că salariul de bază mediu în plată aferent funcției de consilier de specialitate se situează sub nivelul salariului de bază mediu în plată la nivel de șef serviciu din ANCOM. Astfel, media salariilor de bază nete în plată, aferentă celor 7 consilieri de specialitate este de 18.806 lei. față de „24.000 de euro, lunar – probabil brut” și din care rezultă o valoare totală mult inferioară sumei de 2 milioane de euro, cum eronat a fost menționat în articol. Aceeași eroare se regăsește și în cazul procentului acestor costuri în proiectul de buget al ANCOM pe 2025, procent care nu depășește 0,6%” - dar DeFapt.ro a citat un comunicat oficial, care cita secretarul general al ANCOM. Instituția este condusă de Valeriu Zgonea, fost muncitor necalificat la căile ferate, care a absolvit la seral, în opt ani, un institut de construcții, facultatea de căi ferate. El este cunoscut pentru afirmațiile sale stupide, precum cea în care declara că este coleg cu Mihai Viteazul: „Eu sunt din orașul lui Mihai Viteazul. Dacă ei vor să ridice acolo steagul cu care au plecat cu colegul meu, Mihai Viteazul, acum câteva sute de ani să cucerească niște drepturi împotriva ungurilor, pe mine nu mă deranjează”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră