vineri 25 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

213 articole
Eveniment

SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom, iar regia angajează masiv în 2025

SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom, iar regia angajează masiv în 2025, reiese din proiectul de hotărâre de guvern privind bugetul pe 2025. În 2024, potrivit HG 223/2024, la Rasirom, câştigul mediu lunar pe salariat era de 12.174 de lei. În 2025, el este planificat să ajungă la 18.871 de lei.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom În 2024, bugetul Rasirom prevedea 345 de salariați. În 2025, vor fi 436.  În 2022, erau doar 229 de angajați.  Cu toate acestea, potrivit notei de fundamentare a bugetului, „veniturile totale în valoare 445.655 mii lei reprezintă o diminuare cu 30% față de veniturile realizate la nivelul anului 2024 ( 635.370 mii lei)”. Și profitul pare a fi în scădere, deși SRI, în nota de fundamentare, a evitat să clarficie situația. Bugetul pe 2024 prevedea un profit de 25,6 milioane de lei. pentru 2025 acesta este estimat la 22,47 milioane de lei.  Regia are ca obiect principal de activitate ”Activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei și de management (gestiune și calcul) a mijloacelor de calcul”.  În februarie 2025, SRI răspunde oficial unor așa-zise „speculații din mass-media”, precizând că „profitul companiei RASIROM merge la bugetul de stat, nu se adaugă la bugetul SRI”.   

SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom Foto: Facebook SRI
Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Foto: Facebook
Eveniment

Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică, plus creșterea numărului de angajați cu 10%

Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC), plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13% în 2025, deși veniturile estimate se vor majora cu sub 3%, se arată în proiectul de buget pentru anul în curs.  Autoritatea este subordonată ministerului Transporturilor.  Veniturile totale, în valoare de 93.383,63 mii lei, sunt estimate în creștere în anul 2025 faţă de cele preliminate în anul 2024 cu 2,92%, respectiv în creștere de la suma de 90.732,01 mii lei (anul 2024) la suma de 93.383,63 mii lei (anul 2025). Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Rezultatul brut, profitul companiei, este programat în anul 2025 la valoarea de 6.360,35 mii lei, cu 36,61% față de nivelul preliminat la sfârșitul anului 2024. Citește și: Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cum îl recunoaștem, cum îl putem preveni și de ce fiecare minut contează În 2025, salariile de la AAC vor ajunge la 18.597,11 lei/salariat, în creștere cu 12,83% față de nivelul preliminat în anul 2024. Numărul angajaților va fi de 220, față de 200, în 2024. Consiliul de administrație - numit politic în 2022 de Sorin Grindeanu, care l-a numit președinte al CA-ului pe controversatul secretar de stat Bogdan Mindrescu - va consuma 6,3 milioane de lei din bugetul companiei. În CA-ul AAC sunt șapte persoane, deci fiecare va beneficia, în medie, circa 900.000 de lei. În 2023, Mîndrescu a luat de la AAC suma de 106.476 de lei, net - dar probabil că suma va crește exploziv în 2025. Pentru directorii AAC, în număr de cinci, bugetul pentru 2025 alocă puțin sub două milioane de lei. 

Grindeanu propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex Foto: captură video
Politică

Grindeanu propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex, deși compania are pierderi imense

Ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex, de peste 10%, deși compania are pierderi imense și primește subvenții masive de la buget. Compania este controlată, de facto, de sindicatul pesedizat, în fruntea căruia se află Marian Artimon, consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB). De Crăciun, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), a decis să scumpească biletele la metrou cu 43%.  Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Grindeanu propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex În plus, numirile politice, a unor personaje cu CV-uri dubioase, în fruntea Metrorex au pus în pericol îndeplinirea unui jalon din PNRR. Șeful investițiilor de la Metrou, Denis Gabriel Panait, este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical. Mariana Miclăuș, numită director al Metrorex în septembrie 2023, a lucrat din 1981 în 1991 ca „montator” la „realizarea revixiilor de întreținere a instalațiilor de automatizare a traficului”. Potrivit proiectului de buget pe 2025, salariul mediu îm compania unde lucrează 5.004 persoane va fi, în 2025, de 15.441,91 lei/salariat, „estimat în creștere cu 10,24 % față de valoarea preliminată în anul 2024” - explică ministerul Transporturilor.  În 2024, salariile au crescut cu 13% față de 2023.  Compania și-a planificat, în 2025, o pierdere de peste 180 de milioane de lei, deși primește subvenții de peste 870 de milioane de lei. 

Salarii astronomice la compania-căpușă care „investește” banii statului. Șefa CNI, Manuela Pătrășcoiu, 14.300 euro/lună Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului

Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport: potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, salariul mediu brut la Compania Națională de Investiții (CNI) va fi, în 2025, de 24.387 de lei.  Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Ministerul Dezvoltării a publicat, pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, hotărârea de guvern privind bugetul CNI pe 2025, deci proiectul este pe cale să fie adoptat.  Salarii astronomice în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului În 2021, salariul mediu la CNI era de circa 16.000 de lei, deci a crescut cu circa 50%, mult peste rata inflației.  Eterna șefă a CNI, Manuela Pătrășcoiu - fostă contabilă la revista Rebus, promovată la conducerea CNI de Liviu Dragnea - și-a secretizat salariul, dar presa a scris că ar câștiga 14.300 de euro pe lună, respectiv 170.000 de euro. „Aoleu...mult”, a spus ea, când presa a chestionat-o în legătură cu acest subiect.  Pătrășcoiu are o avere uriașă: patru case, două apartamente, un BMW X5, multiple terenuri în intravilan sau forestiere. Sora șefei CNI a ajuns parlamentar AUR, deși până în 2024 nu avea nici o legătură cu acest partid.  Daniela Orodel, directorul economic al CNI are un venit lunar de 13.100 de euro. Adrian Cefalan, director implementare investiții, câștigă 9.800 de euro pe lună, scria Libertatea, în martie 2025. Compania are 390 de angajați. Numărul angajaților era 150, în 2016.  Compania face astfel, pe spinarea statului, un profit brut uriaș, estimat la peste 200 de milioane de lei în 2025. Tehnic, CNI supraveghează investițiile statului și, pentru această activitate, primește 8% din valoarea lucrării. CNI a construit stadioanele din fieful lui Dragnea sau bazin de înot la Cornu, în condițiile în care David Popovici arată că nu are condiții adecvate de antrenament. Tot CNI cheltuie 11 milioane de leiu pentru consolidarea mănăstirii Sfântul Mercurie Plătărești, din județul Călărași.

Medicii români se pregătesc să emigreze masiv Foto: PSD
Eveniment

Medicii români se pregătesc să emigreze masiv: a crescut cu 50% numărul certificatelor profesionale

Medicii români se pregătesc să emigreze masiv: a crescut cu 50% numărul certificatelor profesionale curente (CPC), necesare celor care vor să lucreze peste hotare, a arătat Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).  Citește și: Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei Medicii români se pregătesc să emigreze masiv „În anul 2024, numărul de certificate profesionale curente cerute de medicii care şi-au exprimat intenţia de a pleca din ţară a crescut cu 50% faţă de anul 2023, ceea ce mi se pare o cifră care ar trebui să ne dea de gândit, cu atât mai mult cu cât acest lucru ne duce la cifrele anilor în care problemele salariale îi mobilizau pe medici (...) După ce s-au rezolvat acele probleme salariale - parţial, pentru că gărzile nu sunt rezolvate, şi aceasta este o mare problemă -, procentul a scăzut. Dar acum, acest lucru se întâmplă nu neapărat din cauza banilor, pur şi simplu din cauza lipsei infrastructurii, din cauza lipsei de predictibilitate şi din cauza lipsei de siguranţă profesională”, a explicat Poaină, la evenimentul “Obezitatea, dincolo de mituri, aparenţe şi prejudecăţi”. Potrivit site-ului 360medical.ro, numărul CPC-urilor eliberate a scăzut la 776 în 2021, de la 858 în 2020, 1.099 în 2019, 1.221 în 2018, 1.374 în 2017 şi 1.462 în 2016.   Agerpres arăta, la 4 aprilie, că doar în județul Arad sunt de șase ori mai mulți medici care vor să plece din țară, față de 2020. 40 de medici din judet au solicitat, in 2024, certificatele profesionale curente, iar in primele trei luni din 2025 au facut astfel de solicitari 27 de medici. Spre comparatie, in 2020 au cerut documentul doar sapte medici, iar in 2023 – 21 de medici, a precizat Simona Borta, presedintele Colegiului Medicilor Arad.     

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei, arată ultimele date publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), valabile pentru martie 2025. Șmecheria prin care s-au majorat salariile unor angajați ai SGG este apariția unui nou spor, care nu era plătit în 2024: „Majorarea salariului de bază cu 50% pentru personalul cu atribuții în asigurarea suportului documentar și arhivistic, respectiv a asistenței juridice de specialitate”. Citește și: Ponta, care are cetățenie sârbă, recunoaște că a preferat să inunde România, ca să-l ajute pe amicul său Vucic și să salveze Belgradul Așa a fost posibil ca salariul brut al unui „director II” din cadrul SGG să ajungă în martie 2025 la 29.976 de lei, maximum, față de un plafon de 20.295 de lei în martie 2024.  Angajații SGG continuă să primească spor de condiții vătămătoare - 1.500 de lei - și o „stimulare financiară” de 50% din salariu pentru cei care lucrează pe proiecte europene. Aceste sporuri se cumulează și, de la un salariu de bază brut de 14.389 de lei, un șef de serviciu ajunge la 27.446 de lei, brut, lunar.  Brut, unii bugetari au primit între 4.913 lei și 7.891 de lei doar sporul „în asigurarea suportului documetar și arhivistic”.  Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an În plus, nota SGG privind salariile bugetarilor mai arată și alte drepturi ale acestora: „Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Secretariatului General al Guvernului și al structurilor fără personalitate juridică din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, pentru care Secretariatul General al Guvernului are calitatea de angajator beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%” indemnizația de hrană în cuantum de 347 lei/lună, brut „personalul care desfășoară activități în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene precum și personalul care desfășoară activități în cadrul unităților de implementare și monitorizare a proiectelor din PNRR, beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 50%” „personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22:00 şi 6:00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru” vouchere de vacanţă în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei. decontarea cheltuielilor de cazare pentru folosința imobilelor cu destinația de locuință de serviciu din fondul locativ aflat în administrarea Regiei Autonome “Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, în limitele legale prevăzute; „În acest an nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor”, declara Marcel Ciolacu, la 31 decembrie 2024. 

Salariile uriașe acordate în 2024 conducerii Hidroelectrica Foto: Facebook Hidroelectrica
Eveniment

Salariile uriașe acordate în 2024 conducerii Hidroelectrica, plus „cheltuieli rezonabile” decontate

Salariile uriașe acordate în 2024 conducerii Hidroelectrica, plus „cheltuieli rezonabile” decontate: aproape 2,36 milioane de lei, brut, anual, este indemnizația acordată membrilor directoratului acestei companii de stat, unde acționar majoritar este ministerul Energiei. România riscă să piardă sute de milioane de euro din PNRR datorită numirilor politice făcute la companiile controlate de ministerul Energiei. Citește și: Sondaj: Simion câștigă detașat în turul I, dar Nicușor Dan bate orice adversar în turul II Salariile uriașe acordate în 2024 conducerii Hidroelectrica DeFapt.ro a scris în noiembrie 2023 că Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău: Karoly Borbely, fost ministru și secretar de stat în mai multe guverne. Potrivit unui CV postat pe site-ul Hidroelectrica, Karoly Borbely a făcut o facultate la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe care a absolvit-o în 1999. În CV el scrie că a urmat cursuri de „management”, dar, potrivit unor informații din presă, ar fi vorba de Facultatea de Management Turistic și Comercial. Așa numita „renumerație totală anuală” acordată membrilor conducerii Hidroelectrica are o componentă fixă, de aproape 789.000 lei și una variabilă, de 1,57 milioane de lei, pentru îndeplinirea obiectivelor. Compania consideră „cheltuieli rezonabile” și le decontează: „cheltuieli de deplasare interne și externe, hotel, transport în interiorul localității, telefon, diurnă, mese de protocol etc.”  autoturism, șofer  pachet de compensații și beneficii, inclusiv servicii medicale și/sau asigurare medicală Compania a obținut un profit net de peste patru miliarde de lei în 2024, cu 36% mai mare decât în 2023. Însă în alți ani saltul profitului net a fost chiar mai mare: 108% în 2021 comparativ cu 2020 sau 45% în 2023 comparativ cu 2022.   

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată pentru salarii mai mari

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată pentru salarii mai mari, arată informațiile ministerului de Finanțe, care se bazează pe Eurostat. Aceste date sunt din 2011 până în 2023. Deocamdată nu se știe valoarea drepturilor salariale câștigate prin hotărâri judecătorești în 2024.  Citește și: „Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială Bugetarii au jupuit bugetul de miliarde de lei dând statul în judecată Informațiile de la Finanțe arată că cele mai multe obligații de plată au fost emise în 2023, peste opt miliarde de lei, și vor trebui plătite din bugetul de stat, nu din bugetele locale. Din uriașa sumă de 32 de miliarde de lei pe care statul o avea de plătit către toți bugetarii - plătiți de la bugetul de stat, de la cele locale sau de la cel al asigurărilor sociale - s-au achitat 19,5 miliarde de lei. Au mai rămas de achitat peste 12,5 de miliarde de lei, deci circa 0,6% din PIB.  Informațiile de la ministerul de Finanțe arată că bugetarii angajați în administrația locală au câștigat procese cu statul și au obținut sume foarte mari între 2013 și 2016. În 2016, s-au emis titluri de plată de peste două miliarde de lei. După acest an, sumele au scăzut abrupt. În 2023, obligațiile de plată câștigate în fața administrațiilor locale era de doar 76 milioane de lei. Bugetarii din aparatul central au început să câștige masiv procese cu statul, pentru salarii mai mari, în 2018 - obligații de plată emise în valoare de puțin sub un miliard de lei, doar în acel an. Însă, în 2023, victoriile în fața statului au explodat: bugetarii din aparatul central au câștigat obligații de plată de peste opt miliarde de lei. În total, din 2011 în 2023, bugetul de stat a achitat 11,3 miliarde de lei dintr-un total de 22,3 miliarde de lei. La bugetele locale, valoarea totală a obligațiilor de plată era de peste 9,5 miliarde de lei, din care s-au plătit, până la final de 2023, 8,1 miliarde de lei.  La bugetul asigurărilor sociale mai sunt de achitat obligații de plată de circa 20 de milioane de lei.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024 Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu nu a înghețat nimic: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024

Guvernul Ciolacu II nu a înghețat nimic: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Potrivit datelor publicate, cheltuielile de personal în primele două luni din 2025 sunt cu 16,2% mai mari decât în primele două luni din 2025.  Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024 În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB. Nota ministerului de finanțe nu explică acest salt. Și cheltuielile cu dobânzile au explodat cu 50% față de primele două luni din 2025 și acum consumă 0,5% din PIB. Ele au însumat 10,06 mld lei, cu 3,39 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  În schimb, „cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13,0 mld lei, cu 23,98% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 17,1 mld”, arată Finanțele.  Deficitul bugetar a ajuns deja la 1,58% în primele două luni, deși Guvernul s-a angajat să încheie anul cu un deficit de 7%.  Ciclul electoral prelungit din România va întârzia probabil măsurile suplimentare de consolidare fiscală până cel puţin în semestrul doi din 2025 şi, fără măsuri suplimentare, există riscuri privind estimarea legată de deficit, previzionat la 7,5% din PIB în 2025, în special ţinând cont de deficitele lunare mari de la începutul lui 2025, se arată într-o analiză agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings, publicată marți. 

Primarul Ploieștiului, Polițeanu, anunță că va tăia salarii și va concedia Foto: Facebook
Politică

Primarul Ploieștiului, Polițeanu, anunță că va tăia salarii și va concedia angajați ai primăriei

Primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu, anunță că va tăia salarii și va concedia angajați ai primăriei: „O necesitate obiectivă și implacabilă”, a scris el pe Facebook. Polițeanu, fost deputat USR, a fost ales, în 2024, primar al Ploieștiului candidând independent.  Acum, el explică faptul că veniturile primăriei sunt mai mici decât necesarul de funcționare cu 176.854.760 de lei (peste 35 de milioane de euro). În plus, primăria are de achitat datorii și arierate care, la 31.12.2024, erau în valoare de 186.229.323 de lei (peste 37 de milioane de euro).  Citește și: Becali își povestește relația intimă cu Simion, înainte de a se certa: „L-am primit în casa mea, ia Georgică ouă și brânză” În 2024, investițiile în dezvoltarea Ploieștiului au fost de 770 de lei, mai arată el. Primarul Ploieștiului, Polițeanu, anunță că va tăia salarii și va concedia „𝗩𝗼𝗶 𝗽𝗿𝗼𝗽𝘂𝗻𝗲 𝗖𝗼𝗻𝘀𝗶𝗹𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗹𝗼𝗰𝗮𝗹 𝗿𝗲𝗱𝘂𝗰𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗰𝗵𝗲𝗹𝘁𝘂𝗶𝗲𝗹𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗳𝘂𝗻𝗰𝘁̗𝗶𝗼𝗻𝗮𝗿𝗲 𝗮𝗹𝗲 𝗣𝗿𝗶𝗺𝗮̆𝗿𝗶𝗲𝗶. Asta înseamnă, pe lângă multe alte măsuri de optimizare, și fie reducerea temporară a tuturor salariilor, fie disponibilizarea a circa 200 de oameni. Cel mai probabil, propunerea va fi o combinație între cele două. 𝗘𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝗻𝗲𝗰𝗲𝘀𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗼𝗯𝗶𝗲𝗰𝘁𝗶𝘃𝗮̆ 𝘀̗𝗶 𝗶𝗺𝗽𝗹𝗮𝗰𝗮𝗯𝗶𝗹𝗮̆, având în vedere că veniturile sunt mai mici decât necesarul de funcționare cu 176.854.760 de lei (peste 35 de milioane de euro). La acest deficit la funcționare, se adaugă datorii și arierate la 31.12.2024 în valoare de 186.229.323 de lei (peste 37 de milioane de euro). Nu includ aici facturile emise și neachitate în 2025. În plus, avem de plătit în solidar cu CJ suma de 146 de milioane de lei către Veolia - alte datorii istorice.   𝗜̂𝗻 𝟮𝟬𝟮𝟰, 𝗶𝗻𝘃𝗲𝘀𝘁𝗶𝘁̗𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗶̂𝗻 𝗱𝗲𝘇𝘃𝗼𝗹𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗽𝗿𝗼𝘃𝗲𝗻𝗶𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝘃𝗲𝗻𝗶𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝗶 𝗮𝘂 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗶̂𝗻 𝘃𝗮𝗹𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝟳𝟳𝟬 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗶. Ați citit bine. 770 de lei.   Cum s-a ajuns în acest dezastru? Printr-o minciună perpetuă: la începutul fiecărui an se umflau veniturile prognozate (care se știa că sunt false) și apoi se acumulau datorii/arierate. Iar tot ce era pe investiții se muta la funcționare. Așa am ajuns aici. Și minciuna se oprește tot aici.   𝗦𝗲𝗻𝘀𝘂𝗹 𝗲𝘅𝗶𝘀𝘁𝗲𝗻𝘁̗𝗲𝗶 𝗣𝗿𝗶𝗺𝗮̆𝗿𝗶𝗲𝗶 𝗻𝘂 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝗮 𝘀𝗮 𝗳𝘂𝗻𝗰𝘁̗𝗶𝗼𝗻𝗮𝗿𝗲, 𝗰𝗶 𝘀𝗲𝗿𝘃𝗶𝗰𝗶𝗶 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝘁̗𝗲𝗮𝗻. Care au lipsit până acum”, a scris Polițeanu pe Facebook.   

Jaf la Romsilva: „lipsesc” 33 de milioane de lei din fonduri speciale
Eveniment

Jaf la Romsilva: „lipsesc” 33 de milioane de lei din fonduri speciale

Jaf la Romsilva: „lipsesc” peste 33 de milioane de lei din fonduri speciale, spune ministrul Mediului, Mircea Fechet (PNL). El nu a explicat clar cum s-a putut petrece așa ceva. Citește și: Un sinecurist PSD, ex-jurnalist, a ajuns administrator special la uzina de blindate Moreni În plus, potrivit lui Fechet, sunt direcții silvice unde cheltuielile cu salariile depășesc încasările.  Guvernul a eliminat astăzi prin OUG bonusurile imense pe care le luau angajații Romsilva la pensionare. „Ne asigurăm că în Romsilva nu vor mai exista astfel de situații în care sfidarea înlocuiește bunul simț, așa cum s-a întâmplat în cazul premierii cu 100.000 de euro la pensionare a mai multor angajați, din care o parte au revenit pe funcții de îndată ce au încasat banii”, a spus ministrul Mediului.  „Numai în ultimii doi ani, aceste bonusuri pentru pensionare ne-au costat peste 194 milioane lei, pentru 1.267 angajați”, a mai arătat el Jaf la Romsilva: „lipsesc” 33 de milioane de lei  „Deocamdată am constatat că din Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor lipsesc 24,7 milioane lei, iar din Fondul de accesibilizare lipsesc 8,7 milioane lei. Aceste două fonduri au regim special, având surse certe de constituire şi destinaţie clară şi orice leu cheltuit pentru alte obiective decât cele menţionate mai devreme necesită o justificare extrem de solidă”, a spus ministrul Mediului într-o conferință de presă în care a prezentat rezultatele preliminare ale unei anchete desfășurată de Corpul de Control al ministerului.  Corpul de control a constatat că există 12 direcţii silvice care în ultimii 5 ani au mers doar pe pierdere, iar în cazul a 8 direcţii silvice, cheltuielile cu personalul depăşesc veniturile totale ale respectivei direcţii cu până la de trei ori mai mult, a adăugat ministrul."O altă concluzie este legată de valoarea premiilor acordate în ultimii cinci ani fără respectarea prevederilor legale. Discutăm de alţi zeci de milioane de lei, o sumă constatată, de altfel, şi de auditul Curţii de Conturi, ce se desfăşoară chiar acum la Regia Naţională 'Romsilva'. Totodată, salut faptul că 39 de persoane cu funcţie de conducere - ne referim la directori, bineînţeles - din 19 direcţii silvice care au avut performanţe slabe nu vor mai primi indemnizaţia de conducere. Aceasta era de 30% în plus faţă de salariul de bază, însă nu putem accepta ca ineficienţa să fie încurajată sau premiată", a subliniat Fechet.În context, ministrul a menţionat faptul că directorul general al Romsilva, în urma evaluării directorilor, a decis "să demită şi să înlocuiască directorii de la Arad, de la Caraş-Severin şi de la Maramureş". Fechet a anunţat că va trimite Corpul de control la toate cele trei direcţii silvice pentru a afla detaliat "cât de mare este dezastrul pe care l-au lăsat, l-au girat şi l-au lăsat în urmă aceşti directori". 

Austeritate pentru pensionari, nu angajații de la Apele Române Foto: Facebook
Eveniment

Austeritate pentru pensionari, nu angajații de la Apele Române: crește masiv fondul de salarii

Austeritate pentru pensionari, nu angajații de la Apele Române: crește masiv fondul de salarii și se fac angajări, în 2025. Proiectul bugetului Apelor Române - instituție subordonată ministerului Mediului - pentru 2025 prevede un cheltuieli salariale de 1,03 miliarde de lei, creșterea fiind de 12,47% față de 2024. Doar pentru ochelari se vor plăti puțin sub 1,5 milioane de lei.  Guvernul a înghețat, pentru 2025, creșterea pensiilor.  Citește și: EXCLUSIV Domnișoara Ioana Lambru, celebră pentru că ar fi utilizat canapeaua lui Antonescu, conduce companii din energie La final de 2024 erau 8.317 posturi ocupate, în 2025 se va ajunge la 8.566.  Austeritate pentru pensionari, nu angajații de la Apele Române În plus: cheltuielile cu sporurile pentru condiții de muncă cresc cu aproape 20% „având în vedere schimbarea condițiilor de muncă, certificate de buletine de analiză întocmite conform abilitării legale” cheltuielile cu sporurile de noapte cresc cu aproape 33%, „creșterea fiind ca urmare a creșterii salariului de bază conform Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2024, respectiv parțial în anul 2024” sume care vor trebui plătite fiindcă angajații și-au dat angajatorul în judecată: „suma de 44.501 mii lei a crescut cu 25.184 mii lei, respectiv 130,37% și reprezintă drepturi salariale retroactive câștigate în instanță prin Hotărâri judecătorești definitive” 1,5 milioane de lei doar pentru ochelari: „reprezintă decontarea aparatelor de corecție speciale conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2024” Angajații Apelor Române primesc uniforme, tichete de masă și tichete de vacanță. Cei care lucrează la proiecte europene primesc un spor la salariu. 

Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense Foto: Radio România
Eveniment

Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense

Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense: la Electrocentrale Craiova, aflată în subordinea ministerului Energiei, pierderile au fost de 458 de milioane de lei în 2023 și erau planificate la 354 milioane de lei în 2024. Șefa CA-ului, Andreea Nica, este o fostă învățătoare de engleză, potopită cu sinecuri: în anul fiscal 2023, lucra la ministerul Muncii și fusese plasată în trei consilii de administrație, din care două ale unor institute de cercetare cu care nu avea nici o legătură.  Citește și: EXCLUSIV Sanador a devenit parte "responsabilă civilmente" în cazul copilului despre care procurorii susțin că a fost ucis din cauza unei operații făcute prost Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense Nica a absolvit, în 2005, facultatea de litere din cadrul Universității București. Între 2000 și 2003 - când nu avea studiile superioare finalizate, potrivit propriului CV - a predat engleza la o școală din București, după care a ajuns consilier parlamentar, iar cariera ei a explodat. Din 2022, a ajuns secretar general adjunct al ministerului Muncii - controlat de PSD. În 2023 lua de la stat: 180.618 lei de la ministerul Muncii, net, anual 138.942 din CA-ul Electrocentrale Craiova 21.768 de lei de la Institutul de Cercetare în Sudură, din Timișoara 10.140 de lei de la Institutul de Cercetare în Inginerie Electrică, din București Ea nu declară nici un cont în bancă, dar deține trei autoturisme de lux: Mercedes, BMW și Volkswagen. Și soțul ei este bugetar, fiind angajat la ministerul Proiectelor Europene.  Directoarea Electrocentrale Craiova, Voica Lorena, este o absolventă de drept de la Spiru Haret, cu o carieră de consilier juridic. Ea și-a secretizat salariul pe care urmează să-l primească de la această companie. „Culmea nesimţirii ce se întâmplă la Termo Craiova: este pusă politic în funcţia de director general o juristă care habar nu are de domeniul energiei şi de modul în care funcţionează această termocentrală în locul unui profesionist cu experienţă de 30 de ani căruia i se dă un post la producţie-reparaţii”, scria, pe Facebook, la 14 februarie, Maria Mitrica.  Directorul economic a avut, în 2023, un salariu de circa 18.500 de lei, net, lunar.  Deși are pierderi uriașe, salșariul mediu la Electrocentrale Craiova era, brut, în 2024, de 12.400 de lei.  În afara fondului de salariu se mai plăteau: 300 de lei de copil, de 1 iunie și de Crăciun, transport gratuit pe o distanță de maximum 60 de kilometri pe sens, maximum 100 de lei pe zi, tichete de masă, 300 de lei de 8 Martie - pentru angajate, cadouri de Paște și de Crăciun în sume neprecizate. 

Salariile majorate guvernamental, plătite de primărie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Contracte din bani publici au fost mărite cu milioane de lei din cauza creșterii salariului minim

Salariile majorate guvernamental, plătite de primărie. Primăria Iași a fost obligată de instanță să plătească, din bani publici, creșterile salariale din construcții impuse de Guvern, în cadrul unui contract privat. Salariile majorate guvernamental, plătite de primărie Asocierea condusă de Conest SA a cerut ajustarea valorii lucrărilor de reabilitare a magistralelor de agent termic, iar Curtea de Apel a dat câștig de cauză firmei. Citește și: CEDO spulberă cererea lui Georgescu: „Nu a invocat niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul celor susținute” Procesul tergiversat de municipalitate s-a încheiat cu un cost total mai mare cu 50% față de suma inițială. Creșterile salariale succesive stabilite prin hotărâri de Guvern au dus la scumpirea forței de muncă cu peste 50% pe durata contractului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: cheltuielile cu salariile bugetarilor continuă să crească masiv Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat

Ordonanța „Trenuleț”, prin care Guvernul anunța înghețarea salariilor bugetarilor, se dovedește a fi o păcăleală: în ianuarie 2025, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat din nou, raportat la cheltuielile din ianuarie 2024, arată datele prezentate azi de ministerul de Finanțe.  Citește și: Piețele au reacționat bine după ce statul a intervenit în forță împotriva grupării Călin Georgescu De altfel, deficitul bugetar în ianuarie 2025 este de 0,58%, față de 0,45% în ianuarie 2024.   Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală Față de ianuarie 2024, în ianuarie 2025 așa numitele „cheltuieli de personal” - salariile bugetarilor - au crescut cu 18,6%. Mai rău, dacă în ianuarie 2024 aceste cheltuieli erau la un nivel de 21,4% din totalul cheltuielilor bugetare, acum au ajuns la 24,3%.  Nota de fundamentare a execuției bugetare pe ianuarie nu oferă nici o explicație, ci doar consemnează, sec: „Cheltuielile de personal au însumat 14,01 mld lei, în creștere cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7%”.  Cea mai mare creștere procentuală față de ianuarie 2024 este cea cu dobânzile, de 132,9%. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,84 mld lei, cu 2,19 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  Au crescut și cheltuielile cu asistența socială, urmare a majorării pensiilor.  „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 22,30 mld lei în creștere cu 12,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024”, arată ministerul de Finanțe. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră