vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

277 articole
Politică

Consilier al guvernatorului BNR desființează TVR: audiențe penibile, „plătim gras familii întregi”

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, desființează TVR: audiențe penibile, „plătim gras familii întregi”, a arătat el, într-un articol pe site-ul Contributors. În articol, el arată că guvernul Bolojan este sabotat în efortul de a reduce deficitul bugetar. Citește și: Averea făcută de Ciolacu și amicii săi politici cu ajutorul statului - arată Mihai Răzvan Moraru, candidat la președinția CJ Buzău Consilier al guvernatorului BNR desființează TVR „Cel mai recent exemplu în acest sens l-a furnizat chiar televiziunea națională. Fostul președinte director general, Dan Turturică, într-o ultimă decizie de conducător, a majorat substanțial, cu multe mii de lei lunar, salariile personalului, cu o motivare de teatru al absurdului: «recompensă pentru efortul depus, motivație pentru a continua să lucreze și în viitor, cel puțin la fel de mult și de bine, un argument în plus pentru a nu părăsi instituția». TVR este locul unde sunt plătiți peste două mii de oameni, din bani publici, adică din impozitele și taxele plătite de cetățenii români, audiențele obținute fiind mai jos decât penibile. Cu alte cuvinte, plătim gras familii întregi, apărate de sacrosanctele contracte colective de muncă, mai imuabile decât cele 10 porunci din Vechiul Testament. Iar dacă o cere cutuma, mai umflăm cu multe milioane de lei lunar un stat de plată oricum supradimensionat, iar asta pentru o activitate ce pendulează între penibil și ridicol”, a scris Rădulescu. 

Consilier al guvernatorului BNR desființează TVR Foto: TVR
După Moșteanu, încă un ministru USR se opune tăierii salariilor din ministerul pe care-l conduce Foto: Facebook
Politică

După Moșteanu, încă un ministru USR se opune tăierii salariilor din ministerul pe care-l conduce

După Ionuț Moșteanu, care conduce Apărarea, încă un ministru USR se opune tăierii salariilor din ministerul pe care-l conduce. Șefa diplomației, Oana Țoiu, a declarat, azi, că „micşorarea salariilor angajaţilor din Ministerul Afacerilor Externe, acest lucru nu este realist posibil”. „Nu putem să vorbim de tăieri de la apărare în momentul ăsta, când cad dronele în fiecare săptămână, aţi văzut lângă Dobrogea, şi avem foarte, foarte multe provocări”, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.  Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Acum, colega sa de la Externe are o poziție asemănătoare. Încă un ministru USR se opune tăierii salariilor din ministerul pe care-l conduce „Ministerul Afacerilor Externe şi-a asumat susţinerea obiectivelor enunţate de premier, şi anume reducerea cheltuielilor bugetare. În ceea ce priveşte micşorarea salariilor angajaţilor din Ministerul Afacerilor Externe, acest lucru nu este realist posibil şi vă invit să vedeţi grila de salarizare, este publică. Ministerul Afacerilor Externe are o grilă de salarizare semnificativ sub media grilelor de salarizare a altor ministere, dar avem alte instrumente cu care vrem să respectăm acest angajament de reducere a 10% a cheltuielilor dedicate personalului şi o să venim cu acest plan”, a spus Țoiu.  Referindu-se la eventuala comasare a Institutului Diplomatic Român cu alte instituţii, Ţoiu a spus: "Ministerul Afacerilor Externe nu susţine proiectul din Parlament, care amestecă în acelaşi loc şi instituţii care aparţin Ministerului Afacerilor Externe şi sunt create pentru a forma şi a pregăti diplomaţi şi alte instituţii care nu au nicio legătură cu acest domeniu, pentru că, deşi comasarea mai multor instituţii poate să arate bine matematic, în momentul în care amesteci cu totul domenii de activitate şi misiuni diferite şi echipe cu pregătire diferită este, cel mai probabil, ca niciunul dintre ele să nu îşi poată face treaba bine".Ea a explicat că se va analiza posibilitatea "de a micşora costurile, în special pentru servicii pe care le pot avea în comun, fie că vorbim de servicii juridice, administrative, de contabilitate şi vom prezenta aceste propuneri până la sfârşitul anului".   

PSD amenință cu ieșirea de la guvernare (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu amenință că PSD iese de la guvernare dacă Bolojan vrea să taie salarii la stat

Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat ferm că PSD nu va face parte din nicio guvernare care reduce salariile. Declarația a fost făcută miercuri, în cadrul evenimentului de lansare a candidaturii lui Daniel Băluță la Primăria Capitalei. „Dacă se taie salariile, PSD iese de la guvernare” Liderul social-democrat a criticat scenariile vehiculate privind eventuale reduceri salariale în educație, sănătate și alte domenii publice, catalogându-le drept „apocalipsa de dreapta”. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Acesta a transmis un mesaj tranșant: „Atâta timp cât PSD este la guvernare salariile cresc, nu scad. Noi nu vom face parte din nicio guvernare care scade salariile. Dacă are de gând cineva să facă acest lucru, PSD iese de la guvernare și nu girăm așa ceva.” Creșteri salariale și protecție socială Grindeanu a subliniat că formațiunea sa politică va continua să susțină măsuri de protecție socială, investiții în sănătate, educație și creșteri salariale pentru angajații din sectorul public. Liderul PSD a amintit și de experiențele trecute în care guvernele de dreapta au aplicat tăieri de venituri și austeritate. Mesaj pentru activul de partid: mobilizare pentru Daniel Băluță În cadrul evenimentului, Grindeanu a lansat și un apel politic către colegii din partid, cerând mobilizare în sprijinul candidatului PSD pentru Primăria Capitalei. „Vreau ca în perioada următoare toți oamenii noștri să fie în stradă, să vorbească cu bucureștenii, să explice proiectele lui Daniel Băluță, pentru că este cel mai bun. Daniel Băluță, în 7 decembrie, va deveni primarul general al Bucureștiului.”  

Kelemen Hunor confirmă reducerea salariilor bugetarilor (sursa: Facebook/Kelemen Hunor)
Economie

Salariile bugetarilor în administrația centrală scad cu 10% în medie, bugetul e în colaps

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat marți, la Parlament, că va fi aplicată o reducere de 10% a cheltuielilor de personal la nivelul administrației centrale. Fiecare ordonator de credite va trebui să elaboreze o hotărâre de guvern prin care să implementeze măsurile de diminuare a cheltuielilor salariale. Educația și Sănătatea, exceptate de la reducere Kelemen Hunor a precizat că excepțiile prevăzute în lege se aplică doar pentru Educație și Sănătate. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani În cazul Educației, reducerile au fost deja operate în pachetul adoptat în iulie, prin creșterea normei didactice, reducerea orelor plătite suplimentar și modificări privind bursele. Anvelopă salarială diminuată cu 10% Liderul UDMR a explicat că fiecare instituție din administrația centrală va primi o anvelopă salarială diminuată cu 10%, urmând să decidă intern cum aplică reducerile. În unele domenii, reducerea ar putea ajunge chiar la 20%, în funcție de structura bugetului. „Important este să reducem cheltuielile cu 10%, altfel nu putem reduce deficitul bugetar”, a subliniat el. Deficitul bugetar nu poate coborî la 6%, ci la 6,5% În privința deficitului bugetar, Kelemen Hunor a precizat că obiectivul Comisiei Europene este de 6%, însă, în opinia sa, măsurile actuale pot aduce România doar la un nivel de 6,5%. Referindu-se la reforma pensiilor magistraților, Kelemen Hunor a anunțat că proiectul trebuie trimis în această săptămână către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Totodată, alte măsuri, inclusiv cele privind reforma administrației centrale, vor intra în avizare în perioada următoare. Liderul UDMR a precizat că, deși există consens privind reformele din administrație și sistemul de pensii, unele măsuri fiscale și stimulente pentru economie nu vor intra în vigoare în 2026.

Armata germană, salarii atractive pentru voluntari (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Noua armată germană: cât vor câștiga tinerii care aleg serviciul militar voluntar

Germania se pregătește pentru introducerea unui nou model de serviciu militar, în care examinarea medicală va fi obligatorie pentru bărbații de peste 18 ani, însă serviciul efectiv rămâne voluntar. Pentru a atrage cât mai mulți candidați, guvernul federal introduce o majorare semnificativă a salariilor și noi beneficii pentru recruții Bundeswehr. De la 80.000 la 260.000 de militari activi Executivul german își propune o extindere majoră a trupelor. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Bundeswehr ar urma să crească de la aproximativ 80.000 la 260.000 de militari activi, plus încă 200.000 de rezerviști. Cum serviciul militar nu devine obligatoriu, autoritățile încearcă să facă voluntariatul cât mai atractiv. Coaliția SPD–CDU/CSU numește acest pachet „o măsură de creștere a atractivității”, prezentată într-un document comun privind noul sistem. Salariu de 2.600 de euro pentru voluntari Unul dintre principalele stimulente este creșterea salariului. Noii voluntari vor primi 2.600 de euro lunar, cu aproximativ 800 de euro în plus față de cea mai joasă treaptă salarială anterioară. Cei care rămân în armată cel puțin 12 luni pot beneficia și de un „supliment pentru permis auto”, valabil atât pentru categoria B, cât și pentru vehicule grele. Posibilitatea de a continua ca militar pe termen determinat Reforma aduce și o schimbare esențială: cei care încheie perioada de voluntariat pot continua ca soldați angajați pe termen determinat (Zeitsoldaten). Aceștia primesc un salariu stabilit prin Legea Federală a Salarizării (BBesG), în funcție de gradul militar și de experiență. Exemple de salarii în Bundeswehr Soldat voluntar (12 luni): 2.600 euro lunar Grad de intrare A3 (schütze/marină/flieger): ~2.817 euro lunar Subofițer: de la ~3.074 euro lunar Salariul crește odată cu anii de experiență în armată, însă și durata de angajament devine mai lungă pentru calificări superioare. Bundeswehr vs. piața muncii În sectorul privat, o persoană cu o calificare profesională poate obține un salariu mediu de intrare de aproximativ 2.900 de euro, potrivit portalului Stepstone. Totuși, în Bundeswehr venitul net este considerabil mai mare, deoarece militarii nu plătesc contribuții sociale, nu plătesc contribuții la pensie, beneficiază de asigurare medicală integral acoperită de stat. Impact economic: companiile ar putea pierde forță de muncă tânără Institutul ifo avertizează că noul sistem va avea efecte asupra economiei. Salariile atractive din Bundeswehr ar putea determina mulți tineri să amâne intrarea pe piața muncii sau în programele de formare profesională. Pentru economie, aceasta înseamnă costuri estimate la 9,4 miliarde de euro anual, ca urmare a întârzierii acumularii de capital uman și financiar. Prin comparație, introducerea unei servicii militare obligatorii ar fi generat costuri și mai mari pentru companii – aproximativ 17,1 miliarde de euro pe an. Costuri mai mari pentru stat, presiune mai mică asupra mediului privat Potrivit analizei ifo, statul german va plăti aproximativ 4,5 miliarde de euro în plus față de un sistem de serviciu militar obligatoriu cu salarii mai mici. Pentru mediul privat însă, acest model voluntar este considerat o povară economică mai redusă decât o posibilă reintroducere a serviciului militar universal.

Agenție cu activitatea suspendată, dar unde zeci de angajați iau salarii imense Foto: Facebook Agentia Antigrindină
Eveniment

Agenție cu activitatea suspendată, dar unde zeci de angajați iau salarii imense

O agenție cu activitatea suspendată de peste un an unde zeci de angajați iau salarii imense: așa-numita Autoritate Pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP), care nu mai face nimic din vara anului 2024. În a doua jumătate a anului trecut, Sistemul Național Antigrindină a fost oprit, după ce a funcționat neîntrerupt 20 de ani, pentru că punctele de lansare nu sunt omologate.  Citește și: EXCLUSIV Bulgarul care voia să-i dea șpagă lui Moșteanu prin Isăilă s-a întâlnit cu șeful Romtehnica, subordonatul ministrului Apărării, de mai multe ori Însă salariile a zeci de angajați continuă să fie plătite.  Agenție cu activitatea suspendată, dar unde zeci de angajați iau salarii imense Directorul general al agenției este Dragoș Manole, un CV al acestuia fiind de negăsit. Potrivit ultimei declarații de avere, el este pensionar special al ministerului Apărării. În anul fiscal 2023, salariul său net anual a fost de 135.730 de lei, iar pensia specială de 64.560 de lei.  În 2024, instituția avea 53 de angajați, iar cheltuielile salariale au fost de 10,4 milioane de lei. Potrivit ultimei raportări, din septembrie 2025, directorul agenției avea un salariu brut de 20.060 de lei, plus 300 de lei pentru condiții de muncă vătămătoare. Aproape toate salariile erau peste media salariului brut din administrația publică, de 11.727 de lei. Un director în AASNACP avea peste 19.000 de lei, iar un consilier avea minimum 10.398 de lei și maximum 14.137 de lei.  În aprilie 2025, un control al Curții de Conturi critica dur această agenție, formulând 11 observații.  În aprilie 2025, Euronews România anunța: „România renunță la rachetele antigrindină. Sistemul e considerat depășit și ar urma să fie înlocuit cu generatoare terestre”. 

CS Minaur, clubul primăriei Baia-Mare, publică salariile jucătorilor Foto: CS Minaur
Eveniment

Premieră: CS Minaur, clubul primăriei Baia-Mare, publică salariile jucătorilor

CS Minaur, clubul primăriei Baia-Mare, publică salariile jucătorilor săi de la echipele de fotbal, handbal feminin și handbal masculin. Informațiile nu sunt individualizate, ci publicate sub forma: „jucatoare handbal”, „staff tehnic” sau „jucător fotbal”. Citește și: Sondaj INSCOP: AUR începe să scadă, iar PSD pare că își revine. PNL și USR, staționare Legea obligă cluburile sportive care sunt de drept public să publice informațiile financiare.  CS Minaur, clubul primăriei Baia-Mare, publică salariile jucătorilor Cel mai mare salariu este de 34.135 de lei, net, pentru o jucătoare de handbal. În plus, ea primește chirie de 1.227 de lei și masă în valoare de 660 de lei.  Pentru comparație, în iunie 2024, GSP prezenta salariile handbalistelor de la CSM București: Cristina Neagu avea 20.000 de euro, iar majoritatea colegelor ei încasau între 7.000 de euro și 13.000 de euro, lunar.  CS Minaur este pe locul șapte în Liga Florilor, denumirea actuală a Ligii Naționale de handbal feminin. La 8 noiembrie, echipa va juca cu Forum Horsens, în EHF European League. Potrivit datelor publicate de CS Minaur, trei jucătoare încasează, lunar, peste 31.000 de lei, opt au salarii între 20.000 de lei și 27.000 de lei, iar alte șapte între 11.000 de lei și 17.000 de lei. Cel mai mare salariu în staff-ul tehnic este de 24.780 de lei, iar alte două salarii sar de 12.000 de lei.  La echipa de fotbal, care evoluează în Liga a III-a, cel mai mare salariu al unui jucător este de 10.000 de lei, majoritatea fiind plătiți cu 3.000-3.500 de lei lunar.  Cheltuielile salariale ale celor trei echipe însumează peste 1,5 milioane de lei, net.  În 2024, bugetul clubului prevedea subvenții de 13,4 milioane de lei. 

Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile Foto: Facebook
Politică

Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile

Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile, iar 84% din cele 2.862 de comune au depins în proporție de peste 50% de finanțare de la bugetul de stat în anul 2023, arată un „audit al performanței privind organizarea și funcționarea comunelor și a orașelor mici” realizat de Curtea de Conturi. Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte Documentul arată că în România sunt aleși 40.100 de consilieri locali și 1.338 județeni. Propunerile de reducere a numărului acestora, propuneri venite de la Asociația Comunelor din România (ACoR), Asociația Stabilitate, Armonie și Tradiții (SAT) și Sindicatul Naționalal Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR), au fost ignorate.  Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile Curtea arată că în 2023 a scăzut masiv numărul comunelor care își pot plăti salariile din taxele pe care le colectează. În  2022, 52% din comune aveau capacitatea să achite măcar salariile angajaților, iar în 2021 erau 44%.  În ceea ce privește orașele mici, 76% și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023, 85% în anul 2022 și 81% în anul 2021. Ce mai arată auditul Curții de Conturi: În anul 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. În 2023, cheltuielile cu personalul au reprezentat peste 50% din cheltuielile totale în doar 87 de comune și într-un singur oraș mic. Cheltuielile de personal ale comunelor și orașelor au reprezentat 46% din totalul acestei categorii de cheltuieli efectuate la nivelul administrației publice locale.  Pe de altă parte, Curtea de Conturi constată absența unor servicii esențiale în comune. În anul 2022, 357 de comune nu aveau cabinete de medicină de familie, 1.433 de comune nu aveau cabinete stomatologice, iar 705 comune nu aveau farmacii. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul demografic. 

Prima instituție de stat, cu sute de angajați, unde nu mai sunt bani de salarii: DGASPC Satu Mare Foto: Facebook
Eveniment

Prima instituție de stat, cu sute de angajați, unde nu mai sunt bani de salarii

Prima instituție de stat, cu sute de angajați, unde nu mai sunt bani de salarii: sute de angajați de la serviciile de asistență socială Satu Mare n-au primit salariile pe septembrie pentru că „resursele financiare s-au epuizat”, anunță Consiliul Județean. Administrația județeană dă vina pe Guvern pentru această situație: Executivul trebuia să finanțeze 90% din standardul de cost, dar în realitatea a achitat doar 60%, iar restul 40% a revenit Consiliului Județean.  Citește și: Cum au cucerit-o comuniștii chinezi pe Diana Șoșoacă: la ce restaurant au hrănit-o Prima instituție de stat, cu sute de angajați, unde nu mai sunt bani de salarii „Consiliul Judeţean Satu Mare se confruntă, încă de la începutul acestui an, cu o diminuare semnificativă a fondurilor primite pentru finanţarea serviciilor sociale din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Satu Mare, cea mai mare instituţie din subordine. Situaţia este agravată de faptul că standardul de cost pentru serviciile sociale a rămas neschimbat din anul 2022, în timp ce cheltuielile de funcţionare au crescut constant. Conform legislaţiei, Guvernul are obligaţia de a asigura 90% din valoarea standardului de cost, iar Consiliul Judeţean trebuie să contribuie cu 10%. În realitate însă, bugetul aprobat şi execuţia bugetară arată că, până în prezent, funcţionarea DGASPC Satu Mare a fost finanţată în proporţie de doar 60% de către Guvern, restul de 40% fiind acoperit din fondurile Consiliului Judeţean", arată acest consiliu. Însă CJ Satu Mare nu mai are bani de salarii. „Din cauza acestei subfinanţări, resursele financiare s-au epuizat, iar salariile aferente lunii septembrie 2025 nu au putut fi plătite la timp. Această întârziere afectează direct angajaţii care, zi de zi, au grijă de copii, persoane cu dizabilităţi şi vârstnici, oameni care îşi desfăşoară activitatea cu responsabilitate, în ciuda dificultăţilor. Consiliul Judeţean înţelege disconfortul şi nesiguranţa pe care această situaţie o provoacă şi depune eforturi continue pentru a o soluţiona cât mai rapid. Pentru remedierea problemei, Consiliul Judeţean Satu Mare şi DGASPC Satu Mare au înaintat numeroase solicitări către Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi alte autorităţi centrale, solicitând sprijin financiar pentru plata creanţelor salariale”, mai afirmă consiliul.  DGASPC Satu Mare are 846 de angajaţi. Dintre aceştia, 188 sunt asistenţi maternali, opt sunt asistenţi personali profesionişti, 181 de angajaţi activează în serviciile sociale pentru copii, 254 lucrează în serviciile sociale pentru adulţi, 80 de persoane sunt angajate la căminele pentru persoane vârstnice, iar aparatul propriu al DGASPC funcţionează cu 135 de angajaţi. Fondul total de salarii pentru luna septembrie 2025 este de 6.458.009 lei. 

Pensiile și salariile, acoperite anul acesta (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Grindeanu nu neagă că în 2026 e posibil să nu fie bani de salarii și pensii, dar nu "acum"

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți, la Alexandria, că nu există nicio problemă privind plata salariilor și pensiilor până la finalul anului. „Nu există această teamă în acest moment pentru asigurarea resurselor financiare pentru pensii și salarii. Nu se pune problema de așa ceva!”, a afirmat Grindeanu, răspunzând unei întrebări legate de disponibilitatea fondurilor bugetare. Probleme de finanțare la unele DGASPC-uri Grindeanu a recunoscut însă că există restanțe salariale la unele Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), unde angajații nu și-au primit banii de două sau chiar trei luni. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura „Sunt județe unde la DGASPC-uri, la consiliile județene, nu s-a asigurat finanțarea și Guvernul trebuie să intervină, ca în fiecare an, cu acea cotă parte. Asta nu e normal!”, a subliniat liderul PSD. Guvernul, chemat să intervină pentru plata restanțelor Grindeanu a explicat că executivul va trebui să acopere diferențele de finanțare pentru a asigura plata salariilor restante la nivelul administrațiilor locale. Măsura ar urma să fie luată în următoarele săptămâni, pentru a evita alte întârzieri salariale în sistemul public de asistență socială. Conferința extraordinară PSD Teleorman Afirmațiile au fost făcute în cadrul Conferinței extraordinare a PSD Teleorman, eveniment la care Grindeanu a participat marți. După reuniune, acesta a susținut o conferință de presă în care a reiterat mesajul privind stabilitatea financiară a statului și angajamentul Guvernului de a sprijini autoritățile locale.

Deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră Foto: Facebook
Eveniment

OFICIAL Deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră

Ministerul de Finanțe a publicat datele oficiale ale execuției bugetare la final de septembrie, iar acestea arată: un deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, iar colectarea TVA este mediocră, deși ministerul susține că datele pot fi explicate prin avansul restiuirilor de TVA.  Citește și: Bolojan, atacuri în serie la Grindeanu: PNRR, supracontractat de aproape patru ori, șefi de aeroporturi cu indemnizații uriașe, care au „explodat” „Am convenit un deficit cu care România să închidă anul, de 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 miliarde lei”, a anunțat premierul Ilie Bolojan la 24 septembrie.  Deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră Ce arată datele Finanțelor: deficit de 5,39% (față de 5,47% în perioada similară din 2024). În termeni nominali, deficitul din primele nouă luni din 2025 este cu 6,23 de miliarde de lei mai mare. În 2024, deficitul ESA a fost de 9,3%, cu 2,3 puncte procentuale peste ținta stabilită în octombrie 2024, de 7,0% din PIB.  cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - sunt cu 6% mai mari decât în perioada similară din 2024 (7,1 miliarde de lei în plus) cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50%, sunt la 39,9 miliarde de lei, adică 2,1% din PIB încasările din TVA au crescut cu doar 7,7% din PIB, deși inflația a fost de 9,9%, iar TVA-ul a crescut cu 2%. În 2024, în septembrie s-au colectat cu circa 10,8 miliarde de lei mai mult decât în august 204. În septembrie 2025 s-a colectat cu circa 12,2 miliarde față de august 2024, o creștere de circa 12%.  Eximbank figurează în execuția bugetului general consolidat cu un deficit de 493 de milioane de lei. 

Germania plătește salariile angajaților bazelor americane (sursa: Facebook/Ramstein Air Base, Germany)
Internațional

Germania va plăti salariile angajaților bazelor americane, afectate de blocajul bugetar din SUA

Germania va acoperi salariile pe luna octombrie pentru aproximativ 11.000 de angajați civili care lucrează la bazele militare americane de pe teritoriul său, a anunțat Ministerul de Finanțe de la Berlin. Guvernul german intervine pentru a evita întârzieri salariale „Guvernul federal va angaja o cheltuială excepțională pentru a garanta că salariile pe octombrie sunt achitate la timp”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Acesta a precizat că sumele vor fi rambursate ulterior de Statele Unite. Decizia vine pe fondul blocajului bugetar din SUA, care a afectat plata salariilor în mai multe instituții federale americane. Sindicatele cer protejarea angajaților Sindicatul german Verdi, care reprezintă lucrătorii din sectorul serviciilor, a solicitat marți guvernului de la Berlin să se asigure că angajații bazelor americane își primesc la timp salariile, indiferent de situația din SUA. Potrivit estimărilor sindicatului, este vorba de aproximativ 12.000 de angajați care lucrează în bazele americane de pe teritoriul german. Blocajul bugetar american afectează și bazele din Germania De la 1 octombrie, o parte a administrației federale americane se confruntă cu așa-numitul shutdown, cauzat de neaprobarea creditelor bugetare de către Congres. Sute de mii de funcționari publici americani au fost trimiși în șomaj tehnic, iar efectele se extind și în afara SUA. În Germania, problema riscă să afecteze băncile militare americane de la Ramstein, Kaiserslautern (Renania-Palatinat), Oberpfalz (Bavaria), Wiesbaden (Hesse) și Stuttgart (Baden-Württemberg) – toate situate în sudul țării. Precedente și măsuri de protecție pentru personalul local Ministerul de Finanțe german a reamintit că, în situații similare din trecut, personalul local a fost plătit conform contractului colectiv aplicabil forțelor armate americane din Germania, fără să fie afectat de blocajele bugetare din SUA. Angajații civili din aceste baze asigură servicii esențiale de logistică, alimentație, asistență medicală, securitate și stingerea incendiilor, fiind indispensabili funcționării infrastructurii militare americane din Europa.

Primăriile din Timiș refuză orice comasare sau restructurare, dar se plâng că nu mai au bani Foto: Primăria Birda
Politică

Primăriile din Timiș refuză orice comasare sau restructurare, dar se plâng că nu mai au bani

Primăriile din Timiș refuză orice comasare sau restructurare, dar se plâng că nu mai au bani pentru investițiile demarate sau pentru salarii.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă Primăriile din Timiș refuză orice comasare sau restructurare, dar se plâng că nu mai au bani „Până acum, nu s-au făcut comasări de primării. Nu este posibil ca un secretar sau un contabil să lucreze la două comune, deoarece sunt operaţii distincte. S-au făcut economii pentru a respecta limita bugetară impusă până în septembrie, dar aceste economii pot obstrucţiona alte activităţi. Până la ora actuală nu s-au dat afară oameni, dar se discută despre posibile restructurări şi reduceri de cheltuieli”, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele Filialei Judeţene Timiş a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR) şi primar al comunei Birda, Gheorghe-Marius Stoian (foto).  Stoian este primar din 2008 și membru PSD. În 2024 a candidat singur, obținând 886 de voturi, adică 100%.  „Toate primăriile au probleme pe execuţia bugetară, fiind în dificultate financiară la sfârşit de an. Există probleme la plata salariilor, precum şi la alte cheltuieli sociale şi ale persoanelor cu dizabilităţi mai ales în ultimele două luni ale anului. Unii primari s-au plâns că sunt obligaţi să ia credite pentru a nu bloca investiţiile, mai ales cele din programele Saligny şi CNI”, a arătat Stoian. 

Sunt spitale în care medicii de gardă dorm şi primesc salarii mai mari decât la urgență București, spune Alexandru Rafila Foto: Facebook
Eveniment

Rafila: Spitale în care medicii de gardă dorm şi primesc salarii mai mari decât la urgență București

„Pot, putem să dăm şi nu vreau să nominalizez, spitale care nu fac servicii medicale, în care medicii care sunt de gardă dorm foarte liniştiţi şi care primesc nişte salarii mai mari decât primeşte de exemplu un spital de urgenţă din Bucureşti”, a declarat fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, acum purtător de cuvânt al PSD.  Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate El a arătat că în prezent există spitale care îşi cheltuiesc banii exclusiv pe salarii şi nu fac altceva decât să transfere pacienţii altor spitale. Bugetul sănătăţii a crescut cu circa 10%, peste creşterea produsului intern brut, a mai arătat fostul ministru. Spitale în care medicii de gardă dorm şi primesc salarii mai mari decât la urgență București „Există instituţii medicale care sunt finanţate similar. Unele dintre ele oferă servicii medicale de foarte bună calitate şi au un excedent din punct de vedere financiar şi pot să vă dau mai multe exemple. Există alte instituţii la care nu are niciun fel de legătură finanţarea cu calitatea serviciilor medicale. Această finanţare care la noi este pentru DRG (Diagnostic Related Groups, schema de clasificare a pacienţilor în funcţie de diagnostic - n.red.), pe deoparte, şi pentru echilibrările legate de plata salariilor, ţine ascunsă realitatea furnizării de servicii de sănătate reale”, a declarat Rafila. „Pot, putem să dăm şi nu vreau să nominalizez, spitale care nu fac servicii medicale, în care medicii care sunt de gardă dorm foarte liniştiţi şi care primesc nişte salarii mai mari decât primeşte de exemplu un spital de urgenţă din Bucureşti, pentru că ei nu fac altceva decât fie să trimită pacienţii şi să păstreze doar cazuri care se pot trata şi în ambulatoriu şi aşa mai departe”, a arătat preşedintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaţilor. Alexandru Rafila a insistat că există o percepţie greşită că finanţarea este cea care condiţionează sustenabilitatea serviciilor medicale. „În ideea în care tu plăteşti ceva care nu este realizat, atunci îmi pare rău, dar nu pot fi de acord cu această comparaţie că avem o problemă legată de calitatea serviciilor medicale, în momentul în care finanţarea e similară şi modul de fornizare a serviciilor este cu totul diferit. Să ne gândim la spitale de urgenţă, la institutele naţionale, Institutul Fundeni, Institutul Matei Balş, ce complexitate de cazuri au, câte cheltuieli au şi totuşi se menţin la un echilibru financiar. Şi alte spitale, încă lucram la Ministerul Sănătăţii, trimiteau scrisori sau făceau petiţii de presă. Le-am întrebat ce grad de ocupare a paturilor au. Aveau 35% şi sigur că şi 35% erau tot cazuri banale, probabil, şi spuneau că nu au o suficientă finanţare şi cheltuie toţi banii pe salarii cu ei”, a mai spus Alexandru Rafila.

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor, arată un document privind execuția bugetară, consultat de Mediafax. Documentul mai arată că cheltuielile de personal au crescut cu 6% în primele nouă luni din 2025 față de perioada similară din 2024. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Cheltuielile cu investițiile au ajuns egale cu cele pentru plata dobânzilor Aceste date preliminare privind execuția bugetară arată că cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% în primele nouă luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 40 de miliarde de lei. Cheltuielile cu investițiile - așa numitele cheltuieli de capital - s-au redus cu 6% și au fost tot de 40 miliarde de lei.  Cheltuielile de personal, salariile bugetarilor, au consumat 127 de miliarde de lei, cu 6% mai mult față de perioada similară din 2024.  Pentru bunuri și servicii, statul a cheltuit 71 miliarde de lei (+7%), iar cu pensiile și asistența socială a cheltuit 188 miliarde de lei (+13%).  Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră