miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

294 articole
Eveniment

Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați

Cu ce amenzi sadice îl amenință Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) pe premierul Ilie Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță: acestea vor fi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere pentru Bolojan și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, personal, dacă vor mai fi membri ai Guvernului la data când ÎCCJ va câștiga.  În plus, Guvernul va plăti dobânzi penalizatoare cămătărești de 2% pe zi. Pentru comparație, dobânda la titlurile de stat Tezaur, cu termen de scadență la cinci ani, este de doar 7%. Inflația în România este de circa 9,8%.  Citește și: Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați Azi, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin semnătura Liei Savonea, a dat în judecată Guvernul și Ministerul de Finanțe cerând ca, prin bugetul de stat pe acest an, să i se pună la dispoziție toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026. La presiunea PSD, guvernul Bolojan a tăiat cheltuielile de personal alocate ICCJ prin bugetul pe 2026 și a redirijat banii către diverse proiecte sociale.  Procesul se va judeca la Curtea de Apel București, celebră pentru conferința de presă în timpul căreia a sunat Lia Savonea, ca să le spună vorbitoarelor ce să comunice în legătură cu Cătălin Predoiu. „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, i-a spus judecătoarea Ionela Tudor președintei Curții, Liana Arsenie.  Amenzile și dobânzile pe care le cere ICCJ în caz că  va câștiga procesul depășesc visele cămătarilor: „stabilirea prin dispozitiv a unui termen de executare de maxim 10 zile precum şi a amenzii prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 544/2004, respectiv amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor şi prim-ministrul României, pentru neexecutarea obligației stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive, precum şi obligarea acestora la plata despăgubirilor pentru neexecutare” „aplicarea penalităţilor de 2% pe fiecare zi de întârziere”  Anexele care arată cât are Guvernul de plătit către judecătorii care au dat statul în judecată pentru a-și mări salariile nu sunt publice, dar se estimeaază că ar fi vorba de circa două miliarde de euro. 

Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați Foto: Declic.ro
Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5% Foto: Facebook Cartel Alfa
Economie

Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5%

Câștigul salarial net al bugetarilor este la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, înregistrând o scădere de circa 5% într-un an, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit datelor INS, câștigul salarial net în administrația publică a fost, în ianuarie 2026, de 6.816 lei. În ianuarie 2025, era de 7.160 de lei.  Citește și: Olguța Vasilescu se ceartă acum cu mama lui Bolojan: „Luați-l acasă”. Val de insulte ale fanilor Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5% Tot azi, INS a anunțat, pentru februarie 2026, o inflație anuală de 9,3%, în scădere ușoară față de ianuarie.  Pe întreaga economie, câştigul salarial mediu net a fost 5518 lei, în scădere cu 396 lei (-6,7%) față de luna decembrie 2025.  Însă, în raport cu evoluția prețului de consum, salariile au scăzut. Indicele câştigului salarial real a fost 92,5% în luna ianuarie 2026 față de luna decembrie 2025.  „În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (-1,8%), respectiv în învăţământ (-0,2%). În sănătate şi asistență socială, câştigului salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă (+0,8%)”, a arătat INS.  Statistica a anunțat, tot azi, că pensiile au scăzut în trimestrul IV din 2025, în raport cu inflația: „Indicele pensiei medii reale calculat, ca raport între indicele pensiei nominale nete și indicele prețurilor de consum, a fost de 97,8%”. 

Guvernul Bolojan taie banii partidelor și salariile de la Autoritatea Electorală Permanentă Foto: Facebook AEP
Politică

Guvernul Bolojan taie banii partidelor și salariile de la Autoritatea Electorală Permanentă

Guvernul Bolojan taie, prin proiectul de buget pe 2026, banii partidelor  și salariile de la Autoritatea Electorală Permanentă.  Citește și: Sfaturile unui analist de securitate către noul ayatollah al Iranului, dacă vrea să rămână în viață: renunță la frigider, dacă este unul „smart” Întregul buget al AEP este redus dramatic, cu peste față de 2025. Față de 2024, scăderea este și mai puternică. Președinte al AEP a fost numit recent pesedistul Adrian Țuțuianu.  Guvernul Bolojan taie banii partidelor și salariile de la Autoritatea Electorală Permanentă În 2026, AEP va beneficia de credite bugetare în valoare de 289 milioane de lei, față de 778 milioane lei în 2025 și peste un miliard de lei în 2024. Finanțarea partidelor va fi de 209 milioane de lei și este redusă cu aproape 10% față de 2025 și cu circa 40% față de 2024.  Cheltuielile cu salariile, „de personal”, la AEP se diminuează cu aproape 16%.  Încă din 2024, actualul premier critica dur AEP. „Întrebarea este ce fac oamenii ăştia între campaniile electorale, timp de trei ani, trei ani şi jumătate. Şi atunci ei sunt, în general, prin prefecturi, prin consilii judeţene, au sedii. Când îi văd cei de la o prefectură care vin de dimineaţa până seara, că ăştia nu vin la serviciu, vă puteţi da seama că sunt frustraţi, e o stare de nemulţumire. Mesajul care este: mută-te şi tu angajat la AEP, de ce să stai tu de dimineaţa până seara într-un ghişeu la Evidenţa Populaţiei unde te tracasează toată lumea că nu poţi să bei o cafea în loc să te muţi acolo unde eşti funcţionar cu statut special, nu ai nici declaraţia de avere, pace şi prietenie. Lucrurile astea trebuie să le corectăm pentru că asta înseamnă performanţă în sectorul public şi respect pentru cei care sunt în sectorul public”, spunea el în noiembrie 2024. 

Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Foto: ICCJ
Politică

Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48%

Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48%: Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Împreună, primesc circa 2,3 miliarde de lei in plus față de 2025.  Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct Potrivit proiectului de buget pe 2026, la Înalta Curte de Casație și Justiție - care gestionează salariile din instanțe- cheltuielile salariale vor fi de 4,94 miliarde de lei, adică puțin sub un miliard de euro. Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Creșterea acestor cheltuieli este de 47,94% față de 2025. Nu există nici o explicație pentru această majorare, probabil este vorba de plata sumelor câștigate de judecători după ce au dat statul în judecată, pentru creșterea salariilor.  La Ministerul Public, pentru cheltuieli de personal se alocă 2,25 miliarde de lei, creștere de 48,21% față de 2025. Însă la DNA cheltuielile de personal se majorează cu doar 14%. La DIICOT, creșterea este de circa 35%.  Cheltuielile cu pensiile speciale vor crește enorm în 2026, fiind circa 0,9% din PIB, arată proiectul de buget pe 2026, publicat acum de ministerul de Finanțe. Aceste cheltuieli sunt camuflate în Anexa 3 a bugetului, la ministerele care plătesc astfel de pensii, sub denumirea de cheltuieli cu „asistența socială”. În 2026, ele vor depăși 18,5 miliarde de lei, cea mai mare alocare fiind la ministerul de Interne și la Apărare. La un PIB estimat de 2.045 miliarde de lei, ele sunt de circa 0,9% din acesta. Datele publicate de ministerul de Finanțe arată cum s-au majorat de la an la an cheltuielile cu „asistența socială”. 

Buget record pentru CSM în 2026 (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Eveniment

CSM, cel mai mare buget din ultimii ani: majorare de 50%, aproape 70% din bani merg pe salarii

Bugetul Consiliului Superior al Magistraturii pentru 2026 ajunge la un nivel record de 413,7 milioane lei, în creștere cu aproape 50% față de anul anterior, potrivit datelor oficiale. Buget record pentru CSM în 2026 Din această sumă, 289,3 milioane lei, adică aproape 70% din bugetul CSM, sunt alocate cheltuielilor de personal, salariile reprezentând principala destinație a fondurilor. Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Restul de 124,4 milioane lei acoperă cheltuieli cu bunuri și servicii, investiții și proiecte finanțate din fonduri externe. Comparativ, în 2024 și 2025, bugetele CSM au fost mai reduse, iar ponderea cheltuielilor salariale a rămas dominantă, depășind constant două treimi din totalul alocărilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB Foto: Guvernul României
Politică

Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB

Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, potrivit legii, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB: trebuie să înghețe salariile bugetarilor, să înghețe cheltuielile cu asistența socială și să inițieze un program prin care datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an. Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Aceste prevederi apar în legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară. Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB Ministerul Finanțelor a publicat, luni, rapoartele despre datoria publică în lunile octombrie și noiembrie, date care arată că încă din octombrie această datorie a depășit 60%. România s-a angajat, prin tratatele de aderare la UE, să nu depălșească acest prag. Legea responsabilității fiscal-bugetare prvede o serie de măsuri graduale: dacă datoria publică este între 50 și 55% din PIB, va lua măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Ele trebuiau luate de guvernarea Ciolacu, care nu a făcut acest lucru. Însă, în guvernarea Bolojan cheltuielile salariale au scăzut. dacă datoria publică este între 55 și 60%, se trece la înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public. În 2025, ele au crescut cu 12%.  când se sare de 60%, Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice. Acesta ar avea drept rezultat: „datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an, ca rată de referință” Cu un deficit încă mult peste 3% din PIB, România încalcă acum ambele reguli ale UE privind finanțele publice.

Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și asistență socială, spune Ionuț Dumitru Foto: Inquam/George Calin
Economie

Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și asistență socială

Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și dobânzi, arată Ionuț Dumitru, consilierul premierului Bolojan. El se opune propunerii UDMR ca administrațiile locale să poată reduce noile impozite pe casă și mașină, puternic majorate.  Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și asistență socială „Haideți să ne uităm un pic pe cifrele mari. România încasează din taxe și impozite cam 28% din PIB, cea mai mică pondere din Europa. Din acești 28% din PIB, noi finanțăm cam în felul următor: în 2024, spre exemplu, aveam salarii în sectorul public de aproape 11% din PIB, ele au mai scăzut anul trecut, pentru că au fost înghețate salariile și probabil că vor scădea și anul ăsta, pentru că și în 2026 sunt înghețate salariile în sectorul public. Deci noi cheltuiam dintr-un 28% din PIB, circa 11% din PIB salarii și mai aveam și partea de asistență socială, care include în primul rând partea de pensii pe la un 11-12% din PIB, deci deja din 28% din PIB, 11 salarii plus încă 12, asistență socială, deja se duceau un aproape în jur de 90% din ce încasăm din taxe și impozite, pe salarii și asistență socială, adică cheltuielile sociale obligatorii. Evident că noi astfel de situație dacă mai adaugi alte cheltuieli, obligatorii, cum sunt cheltuielile cu dobânzile pe care le-ați menționat dumneavoastră, circa 3% din PIB, ca să ne dăm seama cât de mare este acest procent, este maximul de deficit bugetar pe care îl permit reglementările europene. Adică noi avem un maxim de deficit bugetar în care trebuie să ne încadrăm, de 3% din PIB și 3% din PIB, noi îl consumăm doar cu dobânzi”, a arătat Ionuț Dumitru.  „Presiunea pe fiecare cetățean e foarte mare. Anul trecut inflația a fost de aproape 10%. Ultima picătură a fost cu aceste taxe mărite. Am cerut ca între limita inferioară și cea superioară cerută de Guvern primarii să aibă posibilitatea, până la aprobarea bugetului, să revină asupra deciziei și să dea o reducere de până la 50%”, a spus, marți, președintele UDMR, Kelemen Hunor. 

Salarii uriașe la o echipă din ultima ligă susținută financiar de Primăria Iași (sursa: ziarulideiasi.ro)
Eveniment

Salarii uriașe la o echipă din ultima ligă susținută financiar de Primăria Iași

CSM Iași 2020, clubul sportiv finanțat de Primăria Iași, riscă să producă o nouă pierdere majoră pentru bugetul local. Sezon dezastruos O comisie a Federației Române de Handbal (FRH) a decis ca gruparea susținută din bani publici să plătească aproximativ 425.000 de euro unui antrenor și trei jucătoare, pentru o perioadă în care aceștia nu au prestat nicio activitate pentru clubul ieșean. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Situația vine după un sezon dezastruos pentru CSM Iași 2020, care vara trecută a retrogradat din prima divizie, în ciuda faptului că a cheltuit aproximativ două milioane de euro din fonduri publice. Pe parcursul întregului sezon competițional 2024–2025, echipa din Iași a pierdut toate meciurile disputate, până în ultima etapă a campionatului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bolojan explică dezastrul financiar din administrația locală: abia colectează o treime din salarii Foto: Facebook
Politică

Bolojan explică dezastrul financiar din administrația locală: abia colectează o treime din salarii

Premierul Ilie Bolojan explică dezastrul financiar din administrația locală: aceasta abia colectează o treime din salariile angajaților. El prezintă și date comparative cu media UE și cu fiecare țară. Citește și: Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos, votând o moțiune de cenzură - surse Bolojan explică dezastrul financiar din administrația locală: abia colectează o treime din salarii „În România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale = 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, venituri din taxe și impozite locale (...)  În UE, în medie, salariile din autoritățile locale sunt acoperite din resurse proprii.   În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii”, a scris el, pe Facebook.   Datele prezentate de premier despre procentul din PIB al salariilor din administrația locală, 3,07%,  arată că România cheltuie mai mult decât țări precum Germania (2,33%), Austria (2,90%) sau Spania (1,94%).   „Având în vedere datele colectate în ultimii ani despre administrațiile locale din țările UE și comparându-le, rezultă câteva dezechilibre de ansamblu:   1. Dependență mare de transferurile de la bugetul de stat. Astfel: Veniturile din transferurile de la bugetul de stat = 7,43% din PIB Veniturile proprii (altele decât transferurile) = 1,51% din PIB   Din indicatorii de mai sus rezultă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%. Comparativ, media transferurilor în UE este de 51,1%.   2. Veniturile din taxele și impozitele locale, printre cele mai reduse Veniturile din taxele și impozitele locale în România = 0,74% din PIB Media europeană = 3,68% din PIB   Comparativ, veniturile din taxele pe proprietate sunt: în România = 0,55% din PIB media în UE = 1,85% din PIB   România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare.   În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central.   3. Cheltuieli cu salariile mult mai mari decât veniturile locale În România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale = 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, venituri din taxe și impozite locale. În UE, cheltuielile cu salariile = 3,59% din PIB, față de 3,68% din PIB, venituri din taxele locale.   În UE, în medie, salariile din autoritățile locale sunt acoperite din resurse proprii. În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii.   4. Investiții locale ridicate Investițiile locale în România = 2,98% din PIB, față de 1,56% din PIB, media UE — cea mai ridicată valoare din UE. Raportat la resursele proprii ale autorităților locale din România, care reprezintă 1,51% din PIB, investițiile sunt aproape duble.   Investițiile la nivel local sunt susținute masiv din programele naționale (Anghel Saligny) și din fonduri europene.   Între localitățile din România există diferențe semnificative: municipiile reședință de județ și localitățile cu activități economice generatoare de venituri se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre și mai mari.   Chiar dacă sistemele administrative diferă de la o țară la alta și pot influența indicatorii, comparațiile rămân relevante.   Impactul pachetului de reformă în administrație   Pachetul de reformă în administrație contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni: crește veniturile proprii ale autorităților locale și contribuie la cofinanțarea investițiilor locale; reduce cheltuielile de personal în autoritățile cu un număr prea mare de angajați; banii economisiți vor fi direcționați către servicii mai bune pentru cetățeni; stimulează dezvoltarea economică locală; descentralizează competențe către autoritățile locale; susține performanța în administrație.   În discuțiile de ieri cu autoritățile locale, am prezentat aceste aspecte colegilor din administrație”, a scris Bolojan. 

Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea Foto: Facebook
Politică

Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea

Premierul Ilie Bolojan arată că cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut masiv după ce el a preluat conducerea Guvernului. Potrivit datelor postate de el pe Facebook, în semestrul II din 2025, cheltuielile de personal au fost cu 4,6 miliarde de lei mai mici decât în semestrul II din 2024. În semestrul I din 2025, când Ciolacu era încă premier, ele crescuseră cu 7,8 miliarde de lei.  Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt În 2025, cheltuielile de personal au fost de 167,8 miliarde de lei, iar în 2024 de 164,6 miliarde de lei. Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea Cea mai dură reducere a acestor cheltuieli a fost în decembrie 2025, când au fost cu 2,9 miliarde de lei mai mici decât în decembrie 2024 - probabil datorită tăierii unor prime. „Economiile realizate în a doua jumătate a anului trecut ne-au permis să reducem deficitul bugetar cu peste 1% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată. Ne-am respectat angajamentele și am recâștigat credibilitatea în fața investitorilor și a piețelor financiare.   În 2025 am redus deficitul fără a diminua investițiile. Acestea au totalizat 137,5 miliarde de lei, reprezentând peste 7% din PIB. Fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, au înregistrat un nivel ridicat de supracontractare, iar proiectele au fost prioritizate.   Am menținut disciplina financiară și am parcurs o primă etapă de reducere a cheltuielilor statului, așa cum reiese din graficul alăturat.   Am crescut veniturile bugetare, inclusiv prin majorarea unor taxe.   Aceste ajustări au generat o contracție economică și au însemnat dificultăți suplimentare pentru mulți români.   Fără a mai crește taxele, avem însă o bază solidă pentru relansare în acest an.   Lucrăm la construcția bugetului pentru 2026 pe baze realiste. Ținta de deficit este de puțin peste 6% și va fi definitivată în perioada următoare. Inflația va scădea spre 4%.   Obiectivul nostru este un buget al relansării și al investițiilor. Peste 15 miliarde de euro vor proveni din fonduri europene, prin PNRR și politica de coeziune. Acești bani se vor regăsi în infrastructură, economie și servicii publice mai bune.   La începutul lunii februarie urmează să ne angajăm răspunderea pe legislația care va restrânge cheltuielile statului în administrație și va susține relansarea economică. Ulterior, vom adopta bugetul.   Știu că, deocamdată, în viața de zi cu zi se resimt efectele negative ale reducerii deficitului. Din lunile următoare, în urma măsurilor de însănătoșire adoptate și pe o bază economică mai sănătoasă, economia României va intra pe un traseu de relansare”, a scris premierul pe Facebook.   

Tăieri de salarii la UAIC din 2026 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Austeritate la Universitatea din Iași: tăieri de salarii, după modelul crizei din 2013

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași reia scenariul austerității: din 1 ianuarie 2026 va elimina salariul diferențiat acordat personalului didactic auxiliar, măsură care amintește de tăierile din 2013. Tăieri de salarii la UAIC din 2026 Decizia afectează sute de angajați din structurile administrative ale UAIC, precum secretari, laboranți și administratori financiari, care vor pierde lunar între câteva sute și peste 1.000 de lei. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Suspendarea sporului diferențiat de minimum 15%, plătit constant în ultimii ani, va reduce considerabil veniturile nete ale personalului auxiliar. Conform datelor din transparența salarială, diminuările estimate sunt între aproximativ 700 și 1.200 de lei net, în funcție de funcție, grad profesional și vechime. Continuarea, în Ziarul de Iași

Scăderi salariale la UAIC, sindicatele reacționează (sursa: Facebook/Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași)
Eveniment

Salarii mai mici și cu 1.200 de lei la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Sute de angajați ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) riscă, din ianuarie 2026, scăderi salariale de până la 1.200 de lei, după eliminarea salariului diferențiat de 15% acordat anterior aproape tuturor. Scăderi salariale la UAIC, sindicatele reacționează Decizia vizează în special personalul didactic auxiliar – secretari, laboranți, administratori financiari și angajați din structurile administrative – care vor pierde lunar între câteva sute și peste o mie de lei. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Conducerea UAIC justifică măsura prin faptul că sporul era acordat fără criterii reale de performanță și anunță că, pe viitor, eventualele majorări vor depinde de evaluări clare. Sindicatul UNIO contestă hotărârea și anunță posibile acțiuni în instanță, invocând Legea 153/2017, precum și alte forme de protest dacă vor urma noi măsuri de austeritate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026” Foto: Facebook
Politică

Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026”

Premierul Ilie Bolojan prezintă, pe Facebook, într-o lungă postare, ordonanța-trenuleț: „Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Șeful Guvernului mai anunță că Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi. Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026” „Guvernul României a adoptat ieri seară Ordonanța de Urgență pentru completarea unor măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept „Ordonanța trenuleț”.   Datele arată că statul cheltuiește mai puțin decât anul trecut. Deficitul în luna noiembrie a ajuns la 6,4%, față de 7,15% în 2024, adică aproximativ 121 de miliarde de lei față de 125 de miliarde anul trecut. Practic, statul a economisit 4 miliarde de lei și se menține pe traiectoria stabilită, cu un obiectiv de deficit pentru 2026 între 6% și 6,5%.   Gestionam bugetul în mod responsabil.   Actul normativ este necesar pentru asigurarea stabilității bugetare și pentru funcționarea statului până la aprobarea bugetului pentru anul 2026, oferind predictibilitate mediului economic.   Ordonanța cuprinde un set coerent de măsuri, pe mai multe direcții majore:   Reducerea cheltuielilor bugetare și responsabilitate fiscală Reducerea cu 10% a sumelor alocate partidelor și organizațiilor minorităților naționale Amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în domeniul asistenței sociale Introducerea unor reguli mai stricte de control al cheltuielilor și de responsabilitate financiară pentru întreprinderile publice   Relansare economică și stimularea investițiilor Reducerea impozitului pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5% în anul 2026 Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri din 2027 și înlocuirea acestuia cu taxarea cheltuielilor sensibile și a afiliaților Instituirea unei cote unice de 1% pentru microîntreprinderile cu venituri de până la 100.000 de euro Eliminarea taxei pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027 Scutirea integrală, în anul 2026, de impozit pentru construcțiile agricole (solarii, sere, silozuri, ciupercării)   Simplificări fiscale și digitalizare Clarificarea și extinderea utilizării sistemului e-Factura, inclusiv pentru persoane fizice Simplificarea mecanismelor sistemului electronic de administrare a TVA în România   Sprijin pentru persoanele vulnerabile Menținerea scutirii de taxe pentru 300 de lei din salariul minim până la 1 iulie 2026 Prelungirea acordării voucherelor de energie în valoare de 50 de lei pe lună și în anul 2026 Menținerea criteriilor actuale pentru consumatorii vulnerabili Asigurarea continuității Programului național „Masă sănătoasă” în școli   Sprijin pentru autoritățile publice locale Acordarea de împrumuturi din Trezorerie, în valoare de 500 de milioane de lei, pentru cofinanțarea proiectelor din PNRR Fond de 200 de milioane de lei pentru sprijinirea sistemelor de termoficare Măsuri tranzitorii care permit funcționarea autorităților locale până la adoptarea bugetului pe 2026   Combaterea evaziunii fiscale și reglementarea produselor accizabile Centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF Reintroducerea comisiei de autorizare pentru evaluarea riscurilor Introducerea garanțiilor financiare pentru importatorii și distribuitorii de produse energetice   Executivul a adoptat o ordonanță care stabilește criterii de prioritizare a investițiilor finanțate în anul 2026. Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi.   Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”, a scris Bolojan. 

Guvernul îngheață salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților Foto: Guvernul României
Politică

Guvernul îngheață salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților

Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților, arată un proiect de ordonanță de urgență, așa-numita ordonanță-trenuleț, pentru că amână cu un an plata unor drepturi. Va îngheța însă și punctul de amendă, în 2026. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Proiectul de ordonanță are, cu tot cu nota introductivă, 76 de pagini.  Guvernul îngheață salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților Ce prevede noua ordonanță-trenuleț: suma forfetară pentru parlamentari se reduce cu 10%. majorarea punctului pentru serviciul medical la 6,5 lei este amânată pentru 1 ianuarie 2027. OUG prevede ca de la 1 ianuarie 2028 să crească la 8 lei. salariul minim crește de la 1 iulie 2026 la 4.325 de lei Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se reduce de la 1% la 0,5% „Începând cu anul 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027 TitlulX - Impozitul pe construcții se abrogă” „Pentru municipiul Bucureşti, începând cu data de 1 ianuarie 2026, prinderogare de la prevederile art. 32 şi 33 din Legea nr. 273/2006, cu modificărileşi completările ulterioare, din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat înluna anterioară, inclusiv cel încasat în luna decembrie 2025 la nivelulmunicipiului Bucureşti, o cotă de 38,12% se alocă municipiului Bucureşti, iarsuma corespunzătoare unei cote de 47,3% se repartizează sectoarelormunicipiului Bucureşti”.  Premierul Ilie Bolojan a spus, recent, că ordonanța-trenuleț va amâna, din nou, și intrarea în plată a pensiilor speciale ale primarilor. 

Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile, nici o mențiune despre concedieri Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile, nici o mențiune despre concedieri

Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile de bază și nu face nici o mențiune despre concedieri într-un comunicat de după reuniunea de azi. În comunicat se vorbește despre o reducere cu 10% a cheltuielilor, probabil a celor de personal, dar este neclar cum și de când.  Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile, nici o mențiune despre concedieri Liderii PSD, PNL, UDMR și USR au mai decis creșterea salariului minim, deși mediul de afaceri s-a opus. Impozitul minim pe cifra de afaceri se reduce de la 1% la 0,5%, deși mai mulți lideri ai coaliției au spus că a avut efecte negative și trebuie complet eliminat. Măsura eliminării ar urma să fie luată în 2027.  Ce a decis, azi, coaliția majoritară: „⁠închiderea Pachetului de reformă a administrației prin decizia de reducere cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale fără a afecta nivelul salariilor de bază. Pentru administrația locală a fost menținută decizia anterioară a Coaliției. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) urmează să definitiveze actul normativ în vedere angajării răspunderii Guvernului” „reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați” „reducerea cu 10% a nivelului subvențiilor încasate de partidele politice” „⁠reducerea la 0,5% a impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2026 și eliminarea acestuia din 2027” „creșterea salariului minim la 4325 de lei începând cu 1 iulie 2026” „măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 urmând să fie incluse în proiecția bugetară de anul viitor” Coaliția nu a comunicat impactul bugetar al acestei măsuri. Comunicatul nu lămurește nici faptul că PSD a încălcat protocolul, susținând și votând o moțiune simplă. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră