sâmbătă 12 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

salarii

313 articole
Eveniment

Metrorex primește subvenții de la stat, dar va avea pierderi în 2026, iar fondul de salarii crește

Guvernul Bolojan ar urma să aprobe bugetul Metrorex pe 2026, care prevede o majorare cu cheltuielile de personal de circa 38,5 milioane de lei. Toate cheltuielile de personal sunt estimate, în 2026, la 1,07 miliarde de lei, o creștere de 3,7% față de 2025. Citește și: Sorina Matei, dată afară de pe grupul de whatsapp al redacției de știri a TVR, după ce s-a infiltrat în grup - presă Metrorex are puțin sub 5.000 de angajați, iar câștigul mediu lunar pe salariat este de peste 16.100 de lei.  Câștiguri uriașe la metroul controlat de sindicalistul PSD Artimon Sunt luni în care, urmare a primelor și orelor suplimentare, între 780 și 900 de angajați ai Metrorex primesc salarii de peste 20.800 de lei, net, a arătat recent liderul sindicatului, Marian Artimon, într-o declarație pentru Club Feroviar. Artimon este și consilier al PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB). Liderul sindical a precizat că sunt luni în care sunt multe zile ”festive” (adică libere legal) și atunci numărul celor care încasează peste 80% din salariul directorului general crește. Sunt luni cum ar fi decembrie și ianuarie, dar și aprilie, când a fost Paștele. ”În decembrie au fost 780 de persoane, în ianuarie 900, în februarie 200, în aprilie 800, iar în iunie 230”, a spus Marian Artimon. Bugetul prevede pierderi, în 2026, de 295 de milioane de lei, deși compania primește subvenții de 761 milioane de lei. Pe de altă parte, se vor reduce cheltuielile cu structura de conducere. „Cheltuielile aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete sunt programate conform prevederilor art. 37 alin. (2) și (4)2 din O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, la valoarea de 810,79 mii lei, după cum urmează:  indemnizația directorului general precum și cea a directorului financiar, numiți prin contract de mandat și acte adiționale, prin selecție, pe o durată de 3 ani și 5 luni, începând cu data de 01.10.2023 până la data de 09.02.2027, este în sumă totală de 548,88 mii lei, în scădere cu 21,14% față de nivelul realizat în anul 2025, conform prevederilor O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu prevederile Legii nr. 158/2025;  indemnizația membrilor consiliului de administrație, numiți prin contract de mandat, prin selecție, pe o durată de 4 ani, începând cu 10.02.2023 și până pe data de 09.02.2027, este în sumă totală de 261,91 mii lei,  programată în scădere cu 5,77% față de nivelul realizat în anul 2025.  Cheltuielile pentru investiții pentru anul 2026, în valoare de 1.958.378,45 mii lei, sunt în creștere cu 78,77% față de nivelul realizat în anul 2025.  Pentru Magistrala 6  - Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri  Coandă - Otopeni  - sunt prevăzuți 1,3 miliarde de lei.  Alte 400 milioane de lei sunt pentru achiziția de trenuir noi. Pentru linia Gara de Nord - Gara Progresul s-a prevăzut doar suma de 141 milioane de lei, despăgubiri pentru imobile expropriate.  În aprilie, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a refuzat să promoveze bugetul Metrorex pe 2026. „Am găsit indicatori financiari nerealizați conform contractului de directorul general al Metrorex. Am găsit triplarea salariilor angajaților Metrorex în ultimii 10 ani, în condițiile în care numărul salariaților care deservesc Metrorex este o dată și jumătate mai mare decât numărul salariaților care deservesc rețeaua de metrou, prin comparație, de la Viena, care este de două ori mai mare. Din punctul meu de vedere, dacă acum câteva zile auzeam că toate lucrurile astea care au condus la mărirea prețului biletului de metrou au fost explicate ca fiind un ghinion, astăzi e vremea să mai vină și norocul și am aici ordinul de ministru care întrerupe, începând de poimâine, creșterea de la 5 la 7 lei a biletului de metrou pe care îl semnez și care va pleca la Monitorul Oficial”, a arătat Miruță. 

Metrorex primește subvenții de la stat, dar va avea pierderi în 2026, iar fondul de salarii crește
Ministrul Darău propune o creștere uriașă a salariilor la Romarm, compania controlată de clientela PSD. Miruță a reclamat la DNA modul de numire a conducerii
Politică

Ministrul Darău propune o creștere uriașă a salariilor la Romarm, compania controlată de clientela PSD. Miruță a reclamat la DNA modul de numire a conducerii

Guvernul se pregătește să aprobe, azi, o hotărâre de guvern prin care câștigul mediu salarial la Romarm va crește de la 13.889 de lei la 16.201 lei pe lună. Cheltuielile cu salariile se vor majora cu aproape 42% față de nivelul realizat al anului 2025 se precizează în nota de fundamentare a HG-ului: „Nivelul cheltuielilor de natură salarială a fost fundamentat având în vedere prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 89/2025, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative şi prezintă o creștere cu 41,92% față de nivelul realizat al anului 2025”.  Citește și: EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate Nota de fundamentare a hotărârii de guvern - inițiate de ministrul USR al Economiei, Irinel Darău - nu explică clar această majorare a salariilor celor 78 de angajați ai Romarm. Veniturile companiei cresc cu 17,81% în 2026, iar profitul cu circa 22%.  Ministrul Darău a transmis însă că: „Niciuna dintre companii nu are prevăzute majorări salariale/ indexări cu rata inflației, ci doar actualizarea salariului minim și bugetarea pe întreg anul 2026 a cheltuielilor salariale existente (nr angajați) la final de 2025”.  Profit foarte mic la firma controlată de clientela PSD De altfel, profitul Romarm este estimat la doar 20 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de 680 milioane de lei, deci circa 3%.  DeFapt.ro a arătat că Răzvan Marian Pîrcălăbescu, șeful Companiei Naționale Romarm, s-a aflat în incompatibiliate în perioada august – noiembrie 2025 pentru că a deținut simultan și funcția publică de consilier în cadrul Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior. DeFapt.ro a dezvăluit că Răzvan Pîrcălăbescu se afla și în conflict de interese pentru că deține în continuare și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Carfil SA, una din fabricile de armament din subordinea Romarm. Cariera controversatului Razvan Marian Pîrcălăbescu este strâns legată de cea a protectorului său, pesedistul Radu Oprea, actualul secretar general al Guvernului, căruia i-a fost șef de cabinet. Din această postură, Pîrcălăbescu a fost propulsat la conducerea Companiei Naționale Romarm, deținută de Ministerul Economiei, în urma unui simulacru de selecție organizat în baza Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. În noiembrie 2025, ministrul (Economiei, în acel moment) Radu Miruță anunța că a sesizat Direcția Națională Anticorupție în legătură cu procesul de selecție în urma căruia Răzvan Pîrcălăbescu a fost numit în funcția de director general al Romarm. „Conducerea ROMARM nu a fost pusă de mine, nu a fost pusă în mandatul meu, nu a fost începută în mandatul meu. Directorul actual al ROMARM nu are nicio legătură cu mine. Este fostul șef de cabinet al fostului ministru Radu Oprea”, a subliniat ministrul. Miruță trimisese corpul de control la Romarm și a arătat că: „Raportul arată și refuzul de a pune la dispoziția Corpului de Control actele care au stat la baza selecției. Nu putem vorbi de seriozitate administrativă într-un asemenea context”.  În plus, mai arăta DeFapt.ro: „Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD)” Precizările ministrului Darău „Pentru toate hotărârile de guvern de azi, privind bugete de venituri și cheltuieli: niciuna dintre companii nu are prevăzute majorări salariale/ indexări cu rata inflației, ci doar actualizarea salariului minim și bugetarea pe întreg anul 2026 a cheltuielilor salariale existente (nr angajați) la final de 2025. Detaliat pentru ROMARM S.A:   Creșterea cheltuielilor de natură salarială prevăzute în proiectul BVC 2026 nu are la bază majorări salariale, drepturile salariale fiind menținute la nivelul aflat în plată la 30 noiembrie 2025. Fundamentarea pentru anul 2026 s-a realizat pentru un efectiv de 79 de salariați, existent la 31 decembrie 2025, superior numărului mediu de personal realizat în anul 2025, ca urmare a angajărilor efectuate în ultima parte a anului, cu precădere începând cu luna septembrie 2025. În consecință, în anul 2025 cheltuielile aferente acestor salariați s-au reflectat numai pentru lunile efectiv lucrate, în timp ce în BVC 2026 impactul acestora este anualizat.   O influență suplimentară rezultă din aplicarea pe întregul an 2026 a prevederilor CCM 2025–2027, care au produs efecte numai parțial în anul 2025.   De asemenea, sunt prevăzute 34 mii lei pentru prime de pensionare, pentru personalul care îndeplinește condițiile legale.   În ceea ce privește celelalte drepturi, valoarea tichetului de masă este menținută la 45 lei/zi; în anul 2025 acest nivel s-a aplicat numai începând cu luna noiembrie, în timp ce în BVC 2026 efectul este prevăzut pentru întregul an. Voucherele de vacanță, în cuantum de 800 lei/persoană, au fost fundamentate pentru efectivul de 79 de salariați, iar cheltuielile sociale, de 724 mii lei, se încadrează în limita legală de 5% din fondul de salarii”, ne-a transmis ministrul Darău. 

Dacă România vrea să crească salariile bugetarilor, trebuie ca toți pensionarii să plătească la CNAS, cere Comisia Europeană - surse
Politică

Dacă România vrea să crească salariile bugetarilor, trebuie ca toți pensionarii să plătească la CNAS, cere Comisia Europeană - surse

Comisia Europeană ar fi transmis României că, dacă vrea să crească cheltuielile cu salariile bugetarilor cu 12 miliarde de lei, în 2027 față de cheltuielile din 2026, atunci recomandă ca toți pensionarii să plătească asigurarea de sănătate, arată un document citat de Antena 3. Acum plătesc asigurarea obligatorie de sănătate doar pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA Inițial, proiectul legii salarizării prevedea o majorare cu opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor, în 2027 față de 2026. Însă, după negocieri cu sindicatele, plafonul a sărit de 12 miliarde de lei.  România a vrut să ascundă oficialilor de la bruxelle cheltuieli de un miliard de lei  În documentul Comisiei Europene se mai reproșează României că a încercat să diminueze cu un miliard de lei impactul majorărilor de salarii din sectorul bugetar.  „În ceea ce privește Sănătatea, există o neconcordanță între fișierul cu estimările de cost și textul proiectului de lege. Matricea (pentru unitățile sanitare și specialitățile medicale) inclusă în proiectul de lege diferă de cea utilizată pentru calcularea costurilor (legea conține referiri la coeficienți de multiplicare și implică un cost suplimentar de aproape 1 miliard de lei). (...) În plus, legea ar trebui să precizeze în mod clar că factorii de ajustare trebuie stabiliți prin Hotărâre de Guvern și să fie neutri din punct de vedere fiscal: orice majorare acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități trebuie compensată integral prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii”, arată oficialii de la Bruxelles.  În plus, Comisia Europeană ar fi cerut un calendar clar pentru plata restanțelor datorate Justiției.  Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că proiectul legii salarizării ar fi adus o majorare a cheltuielilor cu bugetarii de peste 12 miliarde de lei, iar Comisia Europeană nu a fost de acord. În plus, Bolojan a arătat că aceste cheltuieli suplimentare ar fi fost suportate de sectorul privat: „A vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cineva, în principal de cei din sectorul privat, e o formă de inconștiență”. Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. Aceste obligații sunt prevăzute în legea responsabilității fiscal - bugetare. De obicei, guvernele ocoleau limitările impuse de această lege prin excepții instituite prin ordonanțe de urgență. Însă Nazare avertizează: „O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă”. 

Pîslaru arată că, dacă salariile bugetarilor cresc prea mult prin noua lege, România trece la junk
Politică

Pîslaru arată că, dacă salariile bugetarilor cresc prea mult prin noua lege, România trece la junk

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a sugerat, azi, că ar fi preferabil ca România să rateze jalonul privind legea salarizării, decât să crească cheltuielile cu bugetarii și să fie retrogradată de agențiile de rating la categoria junk.  Citește și: Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE La finalul lunii iulie, agenția financiară Fitch Ratings a hotărât să mențină calificativul României la BBB-, cu perspectivă negativă, la fel ca la evaluarea precedentă din 13 februarie 2026. Dar România a făcut apel la decizia iniţială a comitetului de rating al agenţiei Fitch şi a furnizat informaţii suplimentare, iar acţiunea de rating - confirmarea calificativului BBB- cu perspectivă negativă - este diferită de concluzia la care ajunsese prima dată comitetul, potrivit comunicatului agenţiei. O retrogradare însemna trecerea în categoria junk. Miercuri, premierul Bolojan a spus că, în forma actuală a proiectului legii salarizării, s-a ajuns ca cheltuielile cu salariile bugetarilor să crească cu peste 12 miliarde de lei în 2026, față de 2025. „Nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma” „Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a declarat ministrul Pîslaru. Ministrul interimar al Muncii a mai declarat că, "dacă vrem într-adevăr să adoptăm această lege, această lege nu este doar o lege de negocieri cu fiecare familie ocupaţională în parte şi să vedem cine ia mai mult". "Este o lege care presupune o echitate, transpusă tehnic într-o evaluare care a fost făcută pe toate funcţiile de Banca Mondială şi care creează nişte intervale pe nivelul de salarizare şi atunci, evident, mesajul foarte ferm pe care l-am avut în discuţiile purtate este acela că nu ai cum să ridici o familie ocupaţională peste acest nivel de evaluare care este transversal în toată administraţia şi care este unul din cele trei principii ale legii", a mai afirmat Pîslaru. El a participat la discuții la Cotroceni pe această lege, însă aceste negocieri s-au încheiat fără nici un rezultat.  Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, miercuri, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. „De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal - bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a explicat ministrul de Finanțe. 

Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE
Politică

Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a atacat, din nou, orice majorare a cheltuielilor cu salariile, arătând că, în 2024, ele consumau 40% din încasările la buget - cel mai mare procent din UE, mult peste media Uniunii, de 26%. Un grafic publicat de Nazare mai arată că, în 2024, cheltuielile cu salariile erau peste 11% din PIB, din nou mult peste media UE.  Ministrul de Finanțe arată că discutata creștere de opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor - de fapt, se ajunsese la o majorare de peste 12 miliarde, potrivit premierului Bolojan - nu este o cheltuială într-un singur an: „Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă”.  Citește și: Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF explicată de un medic Creșterile de salarii „ajung la întreaga societate afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii” Ce arată Nazare în postarea sa: „Îşi permite România să susțină noi angajamente de cheltuieli pe termen lung, fără să transfere nota de plată în viitor? De ce orice diferență adăugată celor 8 mld. lei pe an devine o obligație permanentă, transferabilă întregii societăți şi generațiilor următoare” „Am analizat fiecare versiune transmisă, am refăcut estimările acolo unde impactul era incomplet și am atras atenția asupra diferenței dintre costul aparent din primul an și obligația structurală pe care statul și-o asumă pe termen mediu” „În 2024, masa salarială publică reprezenta echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale, față de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene – cea mai ridicată pondere dintre statele membre (...) În aceste condiții, fiecare creștere permanentă care nu are o sursă de finanțare pune presiune asupra investițiilor, sănătății, educației, apărării, datoriei publice sau asupra taxelor plătite de economie” „Dezechilibrele din sistemul de salarizare nu rămân izolate în sectorul public. Atunci când devin permanente și nu au o sursă reală de finanțare, ele se propagă în buget și contribuie la deficite mai mari, datorie publică în creștere, costuri mai ridicate de finanțare și presiuni inflaționiste (...) În final, costurile sunt suportate de întreaga societate: de persoanele vulnerabile, prin pierderea puterii de cumpărare, dar și de cei care muncesc, investesc și produc, prin taxe mai mari, finanțare mai scumpă și oportunități mai puține” „De aceea, discuția despre noua lege nu trebuie să fie doar despre cât putem distribui astăzi. Trebuie să ne uităm cu responsabilitate la locul în care vrem să fie România peste 5 sau 10 ani. Avem nevoie de un stat care își plătește corect angajații, dar care își poate respecta promisiunile fără să transfere costurile către economie sau către generațiile următoare” „Chiar și reformele care aduc beneficii legitime, precum reforma pensiilor, se pot întoarce împotriva oamenilor dacă nu sunt corelate cu măsuri fiscale, reforme structurale și decizii asumate la timp. O creștere nominală de aproape 40%, urmată de doi ani de înghețări și de o inflație ridicată, trebuie evaluată prin puterea de cumpărare care a rămas, nu doar prin procentul anunțat inițial.” „Statul trebuie să ofere beneficii pe care le poate păstra în timp, nu câștiguri acordate astăzi și recuperate mâine prin inflație, taxe, înghețări sau reduceri. Mai mult, costurile unor asemenea decizii nu sunt suportate doar de cei care solicită și de cei care acordă, ci și de oamenii care nu participă nici la revendicare, nici la decizie. Ele ajung la întreaga societate – prin inflație, taxe mai mari, credite mai scumpe, investiții amânate și servicii publice mai slabe – afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii și generațiile viitoare”. Ministrul de Finanțe a criticat și miercuri legea salarizării. El a scris, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. 

La cât a ajuns suma astronomică pe care magistrații o au de luat de la buget, după ce au dat statul în judecată, pentru salarii
Eveniment

La cât a ajuns suma astronomică pe care magistrații o au de luat de la buget, după ce au dat statul în judecată, pentru salarii

Ministerul de Finanțe a comunicat, într-un răspuns la o interpelare, care este valoareea totală a sumelor ce ar trebui plătite magistraților, după ce aceștia au dat statul în judecată pentru a obține salarii mai mari. „Care este valoarea totală estimată a obligațiilor financiare ale statului rezultate din hotărârile judecătorești privind drepturile salariale restante ale magistraților și ale altor categorii profesionale din sistemul judiciar?”, a fost întrebarea deputatului Daniel Biro. Citește și: 15.000 de euro, șpaga pentru angajarea unui asistent medical la SJU Timișoara - discuție înregistrată și prezentată de medicul Ciprian Maxim Doar penalitățile pe o lună pot ajunge la 0,5 miliarde euro, dacă Guvernul nu se grăbește să plătească „Cu privire la valoarea totală estimată a obligaţiilor de plată a drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, din sistemul de justiţie, pentru perioada 2026-2028, respectiv pentru Înalta Curte de Casație și Justiţie, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, mentionăm că, din datele comunicate de ordonatorii principali de credite, aceasta este în sumă de circa 8.577,04 milioane lei”, arată ministerul de Finanțe.  Datele sunt din 10 iunie.  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat pentru data de 20 august pronunţarea unei soluţii definitive în dosarul pe care l-a câştigat în primă instanţă cu Guvernul şi Ministerul Finanţelor pentru neplata unor drepturi salariale restante către magistraţi, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.  Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis pe 5 mai acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor. Inițial, se știa că miza acestui proces este de cinci miliarde de lei, dar Finanțele arată că suma este cu 70% mai mare.  Inițial, la 5 mai, Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. La o sumă de 8,57 miliarde de lei, penalitățile sunt, deci, de aproape 86 milioane de lei pe zi. Într-o singură lună s-ar strânge penalități de peste 2,5 miliarde de lei, adică aproape 500 milioane de euro.  În cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta instanţei, Lia Savonea, Înalta Curte susţine că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Guvernul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ, pentru a afla dacă o instanţă poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare şi dacă este constituţional ca instanţele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege. CCR va lua o decizie pe 23 septembrie.  De asemenea, Guvernul a cerut şi sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat.

Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile”
Eveniment

Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile”

Directorul spitalului SRI, Valeriu Gheorgiță, fost coordonator al Campaniei Naționale de Vaccinare Anti-COVID-19, scrie, pe Facebook că, în sistemul medical, „salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile” și este nevoie de o regândire a acestui sistem. Gheorghiță mai arată: „Se știe că oamenii nu pleacă din spitale doar din cauza salariilor. Atunci când, într-un interval scurt, mai mulți angajați aleg să demisioneze, este foarte probabil să existe o problemă mai profundă în instituția respectivă”.  Citește și: Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salarii Directorul spitalului SRI a mai arătat: „Un sistem echitabil înseamnă reguli clare, programări respectate, criterii de prioritate și, uneori, timpi de așteptare. Nu putem cere un sistem predictibil și corect, continuând în același timp să îl ocolim prin relații, telefoane și excepții”.  „Se știe că oamenii nu pleacă din spitale doar din cauza salariilor” „Discuțiile despre blocarea posturilor, reducerea veniturilor personalului medical și închiderea temporară a unor paturi din lipsă de personal sunt doar partea vizibilă a unei probleme mult mai profunde. Sistemul medical din România trebuie regândit. Medicina s-a schimbat enorm în ultimele decenii. Bolile sunt mai complexe, tehnologia a evoluat, iar responsabilitatea personalului medical este tot mai mare. Cu toate acestea, multe dintre regulile după care funcționează spitalele au rămas aproape neschimbate.   Personalul medical trebuie, fără îndoială, plătit corect. Este o condiție esențială pentru a păstra profesioniștii în sistem și pentru a recunoaște responsabilitatea muncii lor. Dar salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile. Tehnic partea asta ar fi probabil cel mai simplu de rezolvat. Însă după o perioadă de relativă mulțumire și liniște, aceleași probleme ar reveni în atenție: lipsa personalului calificat, suprasolicitarea, birocrația, organizare deficitară, lipsa resurselor în raport de nevoi, absența unor perspective reale de dezvoltare profesională pentru tot personalul medical, nu doar pentru medici.   Fără schimbarea modului de funcționare, riscăm doar să finanțăm mai bine același sistem. Normativele de personal sunt depășite și nu mai reflectă realitatea din secții. Necesarul de resursă umană trebuie stabilit în funcție de volumul de activitate, complexitatea cazurilor și specificul fiecărei structuri. Dau un singur exemplu relevant: serviciile oncologice s-au diversificat foarte mult și necesită astăzi echipe medicale extinse și mai bine pregătite.   Și finanțarea serviciilor medicale trebuie adusă la nivelul costurilor reale. Tarifele nu pot rămâne rupte de inflație și de creșterea prețurilor pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi, utilități, mentenanță și aparatură medicală.   Nu putem cere calitate, siguranță și performanță dacă serviciile sunt finanțate sub costul lor real. Același lucru este valabil și pentru gărzi. Garda nu este o simplă prelungire a programului. Înseamnă muncă de noapte, stres, risc profesional și decizii luate în situații critice. Plata trebuie să reflecte această responsabilitate.   Managementul spitalelor trebuie, la rândul său, privit diferit. Un spital nu mai poate fi condus doar ca o instituție administrativă. Prin dimensiune, infrastructură, număr de angajați, fluxuri financiare și responsabilitate, funcționarea sa este comparabilă cu cea a marilor companii.   Echipa managerială trebuie să aibă un plan clar, obiective măsurabile, bugete realiste și responsabilități bine definite. Managerul are nevoie de autonomie și de resurse, dar trebuie și evaluat în funcție de rezultatele obținute. Autonomia fără răspundere nu este o soluție, după cum nici răspunderea fără instrumentele necesare nu poate produce performanță.   În același timp, trebuie să existe posibilitatea de a recunoaște și de a recompensa diferențiat munca. În orice spital sunt oameni care preiau mai multe responsabilități, au o activitate peste medie, contribuie la formarea colegilor, dezvoltă servicii și obțin rezultate mai bune.   Un sistem rigid, în care efortul suplimentar nu poate fi recompensat, ajunge inevitabil să descurajeze performanța. Stimularea trebuie însă făcută transparent, pe baza unor criterii clare și măsurabile, care să țină cont nu doar de numărul serviciilor, ci și de complexitatea cazurilor, calitatea îngrijirilor și implicarea în dezvoltarea instituției.   Toate acestea au nevoie și de un cadru legislativ mai clar, mai simplu de aplicat și mai stabil. Nu putem construi strategii pe termen lung într-un sistem în care regulile se schimbă frecvent, sunt neclare sau sunt interpretate diferit de la o instituție la alta.   Spitalele și profesioniștii din sănătate au nevoie de predictibilitate: să știe ce resurse pot folosi, ce responsabilități au și după ce reguli vor funcționa în anii următori. Fără coerență legislativă și continuitate, orice schimbare riscă să rămână o inițiativă temporară, dependentă de oameni și de context.   Trebuie regândit și modul în care sunt folosite spitalele după programul normal de lucru. Blocurile operatorii, imagistica, endoscopia, bronhoscopia și celelalte servicii nu ar trebui să rămână neutilizate, în timp ce listele de așteptare cresc.   Activitatea suplimentară ar putea fi organizată prin contracte de muncă distincte, transparente și corect plătite. Este în interesul spitalului să își păstreze medicii și echipele deja formate și să le ofere posibilitatea de a se dezvolta în cadrul instituției.   O altă problemă este modul în care pacientul ajunge la spital. În prezent, pe lângă internările prin UPU, prea mulți pacienți caută direct un anumit medic, îl sună, îi scriu și încearcă să obțină personal o programare. Aceasta nu ar trebui să fie regula.   În mod normal, pacientul ar trebui să se adreseze spitalului, iar spitalul să îi asigure traseul potrivit. Programările și listele de așteptare trebuie gestionate de structuri administrative profesioniste, într-un mod transparent și echitabil. Pacientul ar trebui să știe ce se întâmplă cu el pe lista de așteptare și nu ar trebui uitat acolo.   Medicul ar trebui să se ocupe de pacienții programați, consultați sau internați în urgență, nu să preia și povara organizării accesului în spital.   Avem nevoie de centre de excelență în care competența să aparțină instituției și echipei, nu doar unui singur medic. Într-un sistem bine organizat, rezultatul medical trebuie să depindă în primul rând de protocoale, de calitatea echipei, de accesul la resurse și de continuitatea îngrijirii, nu de norocul de a ajunge la medicul potrivit.   Și modul de aprovizionare a spitalelor trebuie îmbunătățit. Medicamentele, materialele sanitare și reactivii de calitate trebuie să fie disponibile atunci când este nevoie de ele. Asta presupune achiziții mai eficiente, digitalizarea stocurilor, urmărirea consumurilor și trasabilitate până la utilizarea pentru pacient. Fără date corecte nu putem face nici planificare, nici control real al costurilor.   Desigur, problemele sistemului nu se opresc la spitale.   Avem nevoie de prevenție, de programe de screening care să fie urmate de diagnostic și tratament, de servicii ambulatorii mai bune, de îngrijiri paliative și de protocoale clare pentru pacienții cu boli în stadii terminale.   La fel de importantă este pregătirea profesională continuă a personalului medical și auxiliar. Medicina se schimbă permanent, iar formarea nu se poate opri după absolvire sau după obținerea unui titlu profesional.   Se știe că oamenii nu pleacă din spitale doar din cauza salariilor. Atunci când, într-un interval scurt, mai mulți angajați aleg să demisioneze, este foarte probabil să existe o problemă mai profundă în instituția respectivă.   Oamenii au nevoie de un venit corect, dar și de respect, de condiții de lucru, de șanse reale de dezvoltare și de sentimentul că fac parte dintr-o echipă. Au nevoie să simtă că munca lor contează și că nu sunt lăsați singuri în fața problemelor.   Desigur, trebuie să fim pregătiți cu toții pentru aceste schimbări.   Un sistem echitabil înseamnă reguli clare, programări respectate, criterii de prioritate și, uneori, timpi de așteptare. Nu putem cere un sistem predictibil și corect, continuând în același timp să îl ocolim prin relații, telefoane și excepții.   Schimbarea nu va fi comodă. Dar, fără reguli respectate și fără disponibilitatea de a ne schimba inclusiv propriile comportamente, vom continua să vorbim despre aceleași probleme și peste câțiva ani”, a scris Gheorghiță.    

Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salarii
Politică

Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salarii

Premierul Ilie Bolojan a arătat, joi seara, că, în medie, doar 63% din paturile din spitale sunt ocupate, dar sunt unele cu grad de ocupare de 40-45%. Pe de altă parte, în medie, ponderea cheltuielilor cu salariile este de 65% din bugetul instituției, dar sunt 50-60 de spitale de stat unde acest procent este de 90%.  Citește și: Site-urile Antenei 3 și Realității, plătite de PSD, nici un cuvânt despre întâlnirea Ciolacu-Arsene. Gândul scrie pe larg despre ministrul Miruță, în Turcia El a propus ca spitalele care au cheltuieli de personal peste media națională să fie depunctate, atunci când solicită creșteri de personal în continuare, la fel ca și spitalele care au un grad de ocupare al paturilor sub media națională. „Pentru că dacă avem doar spitale care nu reacționează la ceea ce se întâmplă în comunitățile din jur, constatăm că, în loc să avem mult mai multe paturi de paliație în România, care sunt solicitate, avem doar 4.000 de paturi de paliație, din numărul mare pe care vi l-am spus, și, în loc să avem o secție, două, trei care nu au activitate, ar fi mult mai corect să redirecționăm personalul și paturile către zone unde avem un necesar în societate, unde știm care sunt problemele cu vârstnicii noştri și cu cazurile grave care ar trebui tratate”, a arătat premierul. „Avem spitale, 50-60, în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract” Cum a explicat Bolojan faptul că a refuzat constant noi angajări în Sănătate: „Suntem în situația în care, la aproximativ 193.000 de angajați care lucrează în sectorul de sănătate public din România, ni s-a solicitat în această perioadă aprobarea deblocării a 26.000 de posturi” „Din cele 132.000 de paturi care sunt în spitalele din România, 90% dintre ele în sectorul public, gradul de ocupare al patului este de 63%, mediu ‒ dar avem spitale cu 40%, 45%, deci, practic, jumătate din paturi sunt ocupate, jumătate nu. În același timp, cheltuielile medii de personal în spitalele din România, raportat la suma contractată cu Casa Națională de Sănătate, deci la veniturile pe care le realizează, reprezintă 65%, în medie. Așadar, din cele peste 400 de spitale și alte structuri care țin de Ministerul Sănătății sau de autoritățile locale, aceasta este ponderea medie a cheltuielilor de personal. Dar avem și spitale, în jur de 50-60, în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract” „Aveți aici o dinamică a cheltuielilor de personal din Sănătate în ultimii 10 ani. Am început cu aproximativ 6 miliarde în 2015 și astăzi avem peste 25 de miliarde ‒ în 2025, 25 de miliarde. Asta înseamnă că cheltuielile de personal au crescut de patru ori” „Două treimi din ceea ce se folosește pentru salariile personalului din Sănătate se alocă direct. Nu pentru câți pacienți tratezi, nu pentru ce activitate faci, ci pur și simplu pentru că așa vine din istorie, și asta înseamnă diferențele de creșteri salariale. Și atunci, ca să înțelegeți: managerii de spitale publice din România încasează în medie două treimi din banii de salarii, chiar dacă n-ar trata, ipotetic, niciun pacient, și doar diferența provine din tarifele pe care le contractează cu Casa de Sănătate pentru serviciile pe care le acordă pacienților” „Dacă continuăm cu acest sistem, în care două tremi din fondul de salarii se virează automat, indiferent dacă faci activități sau nu, nu o să ne ajungă niciodată banii, iar problemele din sănătate nu doar că nu vor fi rezolvate, ci se vor agrava”, a susținut Bolojan.  „De asemenea, trebuie să discutăm foarte deschis și despre problemele legate de medici, pentru că, din numărul total de personal, avem cam 27.000 de medici care lucrează în sectorul public din România. Gândiți-vă că în fiecare an școlarizăm aproximativ 7.000 de medici, deci avem 7.000 de absolvenți, dintre care de medicină generală jumătate la taxă, jumătate la fără taxă, adică suportate integral de statul român; avem 4.000-5.000 care își iau rezidențiatul, rămân anii de rezidențiat și, la final, avem 1.000-1.500 care sunt angajați în sistem. Deci, avem o situație în care numărul de absolvenți este mai mare decât necesarul nostru și avem niște decalaje foarte mari. În spitalele din marile centre universitare avem o înghesuială ca oamenii să intre în sistem, iar în spitalele mici din județele mai slab dezvoltate, din orășelele mai mici, avem un deficit, în anumite zone, de medici care să acopere nevoile românilor care locuiesc în acele comunități. Și trebuie lucrat și la asta la modul serios”, a mai spus el. 

ANALIZĂ Sunt spitale care cheltuie 90% din buget pe salarii. Cum va suporta sistemul cerințele Sanitas
Eveniment

ANALIZĂ Sunt spitale care cheltuie 90% din buget pe salarii. Cum va suporta sistemul cerințele Sanitas

În medie, spitalele de stat din România cheltuiesc între 65 și 80% din bugetul lor total pentru plata salariilor. În cazurile unităților sanitare aflate în dificultate financiară, această pondere poate depăși 90% și, în situații extreme, poate ajunge până la 99% din fondurile disponibile. Citește și: Medicul Marius Uscatu relatează cum a plătit fiica sa de 3 ori o amendă, dar are conturile blocate În aceste condiții, Sanitas a organizat, azi, o grevă de avertisment, susținută de PSD și de presa sponsorizată de acest partid, afirmând că noua lege a salarizării ar duce la reducerea veniturilor salariale ale angajaților din spitale.  Spital local unde 99% din cheltuieli sunt pentru salarii Legea ar crește ușor salariile de bază, dar plafonează sporul pentru condiții deosebit de periculoase care variază, de regulă, între 55% și 85% aplicat la salariul de bază, la 50%. Proiectul prevede un spor de doar 20% pentru zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, mult sub nivelul actual. Însă realitatea este că, în condițiile actuale, salariile consumă cea mai mare parte a bugetului spitalelor și nu mai rămân bani pentru pacienți.  Spitalul Orășenesc Târgu Cărbunești este un caz de referință în sistemul medical românesc, unde 99% din buget este absorbit de salarii. Spitalul funcționează cu doar 1% din fonduri pentru medicamente, hrană și utilități, fiind dependent de alocări speciale de urgență din partea autorităților locale sau a guvernului.  „Suntem într-o situaţie financiară foarte delicată, am folosit un termen nepotrivit, ”faliment”, pentru că totuşi suntem un spital, dar suntem într-o situaţie foarte, foarte delicată din punct de vedere financiar. 99% din bugetul spitalului intră în salarizare, în condiţiile în care nouă ne mai lipsesc patru miliarde pentru furnizori lună de lună. Asta înseamnă că dăm salariile, ne mai rămân cam 400 de milioane aşa, Mai achităm luna următoare iar şi ne adâncim din ce în ce mai mult”, spunea managerul unității, Sorin Mehedinţu.  Spitalul de Pneumoftiziologie „Constantin Anastasatu” Mihăești: peste 80% din buget merge către cheltuielile cu personalul. Managerul spitalului „Constantin Anastasatu”, Marius Constantin Lumineanu, încasează 25.544 de lei lunar, adică aproximativ 5.000 de euro, potrivit ultimei declarații de avere depuse în anul 2025 (care conține veniturile din 2024), arăta Digi 24.  Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) consumă cam 70% din buget pe salarii.  „E nevoie deci să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depășesc peste 90%. Întreb: Cu ce mai rămâne – medicamente, analize, se mai poate face ceva pentru pacienți de-adevăratelea? Sau pacienții sunt doar o formă pentru ca acel spital să meargă în felul acesta? Avem decontări fictive sau umflate, în multe cazuri. Aproape toate spitalele din România au consultanți pentru a-și îmbunătăți ICM-ul, așa numit, indicatorul de complexitate. Și, dacă știi cum se întocmește o foaie de tratament, o foaia de observație cu anumite boli suplimentare care se trec acolo, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele pe care le primești sunt mai mari, nu pentru că ești mai complex, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine și optimizezi mai bine. Ar fi bine să fie în realitate acest lucru, dar pentru asta casele trebuie să-și facă datoria”, spunea premierul Ilie Bolojan în septembrie 2025.  „Cât timp, deși fondurile au crescut într-o dinamică foarte mare, percepția asupra sistemului de sănătate nu se îmbunătățește, înseamnă că există niște probleme. Creșterea de resurse n-are nici o legătură cu îmbunătățirea percepției”, mai spunea el. 

Proiectul legii salarizării: ce salarii ar putea avea medicii, asistenții și infirmierii în 2027
Eveniment

Proiectul legii salarizării: ce salarii ar putea avea medicii, asistenții și infirmierii în 2027

Noul proiect al legii salarizării, prezentat de ministtrul Dragoș Pîslaru, și publicat pe pagina ministerului Muncii, în data de 17 iulie, 2026, propune o reașezare amplă a veniturilor din sistemul sanitar. Salariile de bază ar urma să fie calculate după o formulă unică, gărzile vor fi raportate la noile grile, iar sporurile pentru condiții de muncă vor fi limitate atât ca valoare, cât și ca număr de beneficiari. Reforma nu înseamnă însă creșteri uniforme. Personalul din medicina legală ar putea beneficia de coeficienți mai mari, în timp ce angajații din ambulatorii și unități medico-sociale ar urma să fie încadrați la niveluri inferioare. În plus, majorările acordate unor spitale trebuie compensate, la nivelul întregului sistem, prin diminuări aplicate în alte unități. Sindicatele avertizează asupra scăderii veniturilor nete Federațiile sindicale din Sănătate susțin că noua grilă ar putea determina scăderea veniturilor nete pentru o parte dintre angajați, chiar dacă salariile de bază cresc. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” Sanitas și Solidaritatea Sanitară consideră proiectul inechitabil și incomplet și avertizează că pot urma proteste sau chiar o grevă generală dacă documentul nu va fi corectat. Principalele critici vizează calcularea sporurilor prin raportare la salariul aferent gradației zero, plafonarea lor la nivelul spitalului și lipsa unui procent minim garantat. Sintagma „până la” lasă cuantumul concret al sporului la decizia conducerii unității. Sindicatele contestă și limitarea unor sporuri la numai 10% sau 20% din personal, deoarece angajați care muncesc în condiții similare ar putea primi remunerații diferite. Probleme ar putea apărea mai ales în spitalele de psihiatrie, pneumoftiziologie sau boli infecțioase, unde aproape întreg personalul lucrează în condiții dificile. Salariul de bază, stabilit printr-o formulă unică Noul sistem este construit în jurul formulei: Salariul de bază brut = coeficientul funcției × valoarea de referință salarială Pentru 2027, valoarea de referință prevăzută este de 4.100 de lei. O funcție încadrată la coeficientul 3 ar avea, prin urmare, un salariu de bază de 12.300 de lei brut, la gradația zero. La această sumă se adaugă majorările pentru vechime. Gradația 1, acordată între trei și cinci ani, aduce o creștere de 7,5%. Pentru gradațiile 2 și 3 se aplică succesiv câte 5%, iar pentru gradațiile 4 și 5 câte 2,5%. Creșterea cumulată ajunge la aproximativ 18,5% la gradația 3 și la circa 24,5% pentru un angajat cu peste 20 de ani vechime, încadrat la gradația 5. Același post poate fi plătit diferit între spitale Anexa II, din proiectul legii salarizării, dedicată domeniului Sănătății introduce o marjă de plus sau minus 15% față de coeficientul general. Nivelul concret va depinde de categoria spitalului, subunității sau secției. La cele două extreme, salariile de bază pentru aceeași funcție pot diferi cu până la 30%. Unitățile medico-sociale și structurile ambulatorii vor aplica coeficienți diminuați cu 15%, în timp ce medicina legală va beneficia de o majorare de 15%. Criteriile de clasificare vor fi stabilite ulterior prin hotărâre de Guvern. Proiectul cere ca majorările acordate în unele unități să fie compensate prin reducerile aplicate în altele, ceea ce indică o redistribuire a fondului salarial, nu doar o creștere generală. Ce salariu ar putea avea un medic specialist Pentru un medic specialist încadrat ipotetic la coeficientul 3,10, salariul de bază la gradația zero ar fi: 3,10 × 4.100 lei = 12.710 lei brut La gradația 5, salariul de bază ar ajunge la aproximativ 15.824 de lei brut. Dacă medicul primește și un spor de secție de 15%, acesta ar adăuga circa 2.374 de lei. Venitul brut format din salariul de bază și spor ar ajunge astfel la aproximativ 18.198 de lei, iar salariul net estimativ s-ar situa în jurul valorii de 10.650 de lei. Suma nu include gărzile, indemnizațiile sau alte drepturi. Calculul este orientativ. Dacă unitatea este încadrată la un coeficient majorat ori diminuat cu 15%, salariul se modifică în mod corespunzător. Medicii primari ar putea avea baze mai mari Pentru medicii primari, simulările prezentate în pregătirea reformei indică un salariu de bază median de aproximativ 16.400 de lei la gradația zero în 2027. La gradația 5, acesta ar putea depăși 20.400 de lei brut. La salariul de bază se vor adăuga sporurile, gărzile și celelalte drepturi salariale. Venitul total va varia însă considerabil. Un medic primar care lucrează într-o secție obișnuită și efectuează puține gărzi va câștiga mai puțin decât un medic din ATI, UPU, psihiatrie, boli infecțioase sau medicină legală. Asistenții medicali, printre beneficiarii grilei Proiectul prevede o creștere importantă a salariului de bază median pentru asistenții medicali principali, de la aproximativ 6.084 de lei în 2026 la 7.790 de lei în 2027. Creșterea bazei ar fi de aproximativ 28%, dar venitul brut lunar total ar urca mai puțin, de la o mediană de 11.270 de lei la 11.788 de lei. Explicația este reducerea ponderii sporurilor și includerea unei părți mai mari a remunerației în salariul de bază. Intervalul veniturilor brute ar urma să se restrângă de la aproximativ 8.413–14.522 de lei la 9.952–14.308 lei, ceea ce ar reduce diferențele dintre unități. Salariul unui infirmier sau brancardier Pentru un infirmier ori brancardier încadrat ipotetic la coeficientul 1,20, salariul de bază la gradația zero ar fi de 4.920 de lei brut. La gradația 2, după aplicarea majorărilor succesive de vechime, salariul de bază ar ajunge la aproximativ 5.553 de lei. Un spor de secție de 15% ar adăuga circa 833 de lei, rezultând un venit brut de aproximativ 6.386 de lei. Salariul net estimativ ar fi cuprins între 3.735 și 3.770 de lei. Și în acest caz, venitul final depinde de coeficientul definitiv, categoria unității și sporurile acordate. Gărzile, plătite după reguli separate Gărzile de urgență efectuate în zilele lucrătoare, în afara normei, vor fi plătite cu tariful orar aferent salariului de bază. În weekend și în zilele de sărbătoare legală, gărzile de urgență vor beneficia de un tarif cu 20% mai mare. Gărzile de monitorizare din timpul săptămânii vor fi plătite cu 75% din tariful gărzilor de urgență, iar în zilele nelucrătoare, la tariful integral. Pentru garda la domiciliu, plata va reprezenta 40% din tariful orar al salariului de bază. Ministerul Sănătății solicitase o majorare de 100% pentru gărzile din weekend și de sărbători, dar propunerea nu a fost preluată integral. Personalul care lucrează în cadrul programului normal în zilele de repaus sau de sărbătoare va primi un tarif orar majorat cu 30%, fără a beneficia și de timp liber compensatoriu. Sporuri mari, dar pentru puțini beneficiari Proiectul păstrează patru categorii de sporuri: până la 50% pentru condiții deosebit de periculoase, nivelul I; până la 30% pentru nivelul II; până la 15% pentru condiții periculoase și 5% pentru condiții grele. Aceste sporuri nu pot fi cumulate de aceeași persoană. Sporul de până la 50% poate fi acordat la cel mult 10% din personal, iar celelalte categorii, fiecare la cel mult 20% dintre angajați. Personalul din unități izolate, aflate la altitudine, greu accesibile sau în zone unde recrutarea este dificilă poate primi un spor suplimentar de până la 15%, necuprins în plafonul general. Salariile definitive depind de forma finală Toate simulările sunt orientative. Coeficienții pot fi modificați înainte de adoptarea legii, iar venitul real va depinde de vechime, tipul unității, secție, sporuri, ture și numărul gărzilor. Clasificarea spitalelor, coeficienții concreți și condițiile de acordare a sporurilor vor fi stabilite ulterior prin hotărâri de Guvern și ordine ale ministrului Sănătății. Proiectul oferă astfel imaginea unei noi arhitecturi salariale, în care salariul de bază devine mai important, dar accesul la sporurile mari este mai restrictiv. Pentru unii angajați, reforma poate însemna venituri mai mari și mai stabile; pentru alții, reducerea componentei variabile poate limita sau chiar anula creșterea aparentă din grilă.

Politehnica Iași a lăsat pe drumuri angajați care au de încasat 700.000 de euro
Eveniment

Politehnica Iași a lăsat pe drumuri angajați care au de încasat 700.000 de euro

Respingerea asocierii dintre ACSM Politehnica Iași și CSM Iași 2020, decisă joia trecută de Fisc, pune sub semnul întrebării nu doar prezența Iașului în Liga a II-a de fotbal, ci și plata restanțelor salariale către jucători, antrenori și personalul clubului din Copou. Angajați neplătiți de șase luni Dacă proiectul ar fi primit aviz favorabil, CSM Iași 2020 urma să achite datorii de aproape 800.000 de euro către foști și actuali angajați ai Politehnicii Iași. Citește și: Baza de date a Cadastrului a fost spartă, informațiile au fost scoase la vânzare de hackeri Din această sumă, aproximativ 700.000 de euro reprezentau salarii neplătite în acest an către actualii angajați ai clubului. Decizia Fiscului afectează aproape întreg lotul de jucători, staff-ul tehnic și personalul administrativ al grupării ieșene.  Continuarea, în Ziarul de Iași.

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești
Politică

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești

Mai sunt doar șapte zile până când Înalta Curte de Casație și Justiție va judeca procesul în care chiar Înalta Curte de Casație și Justiție cere Guvernului să plătească imediat 4,8 miliarde de lei pentru salariile magistraților. Citește și: EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie Acest proces a fost inițiat de ÎCCJ în martie 2026. Cu mare celeritate, el a fost judecat la Curtea de Apel București, care a dat câștig de cauză ÎCCJ, la 5 mai 2026. Ministerul de Finanțe a făcut recurs, iar acesta se va judeca la 9 iulie la ÎCCJ.  Azi, într-un gest fără precedent, Guvernul a sesizat CCR “cu un posibil conflict juridic de natură constituțională ivit între Guvernul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte“.  Imediat, Înalta Curte a contestat dreptul guvernului de a sesiza CCR pe motiv că are puteri limitate ca urmare a demiterii prin moțiunea de cenzură.  ICCJ cere dobanzi de 365% pe an Ce cere Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit unei note care s-a aflat azi pe ordinea de zi a Guvernului: “Finanțarea drepturilor salariale restante ale magistraților și ale celorlalte categorii de personal îndreptățite, stabilite prin titluri executorii scadente în anul 2026, în cuantum total de aproximativ 4,8 miliarde lei“. Ministerul de Finanțe arată că ÎCCJ nu a explicat cum a calculat această sumă. Penalitate de 1% pe fiecare zi de întârziere, calculată asupra valorii obligației. Raportat la un cuantum al titlurilor de ordinul a 4,8 miliarde lei, penalitatea poate atinge aproximativ 48–50 milioane lei pe zi, respectiv în jur de 9 milioane euro pe zi. Amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor care se face venit la bugetul de stat – aproximativ 800–810 lei pe zi. Dobânzi legale penalizatoare aferente sumelor neachitate (la nivelul ratei dobânzii de referință a BNR – 6,5% pe an în iunie 2026 – majorată cu 4 puncte procentuale, respectiv cca. 10,5% pe an). Pentru un debit de ordinul a 4–4,8 miliarde lei, dobânda se ridică la aproximativ 420–470 milioane lei pe an, respectiv circa 1,2 milioane lei pe zi, și se adaugă continuu la debitul principal, majorând expunerea pe măsura prelungirii neexecutării. Actualizarea cu indicele prețurilor de consum (IPC) a sumelor, în faza de executare silită, potrivit art. 628 din C Cheltuieli de executare silită, precum și cheltuieli cu onorariile avocațiale, în faza de executare. “Dincolo de dimensiunea constituțională, soluția are potențial de precedent pentru toți ordonatorii principali de credite. Dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de sumele alocate prin legea bugetului ar putea obține, pe calea contenciosului administrativ, obligarea Ministerului Finanțelor la suplimentarea propriului buget, sub presiunea penalităților zilnice“, mai arată Guvernul. 

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut puternic în primele cinci luni din 2026
Politică

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut puternic în primele cinci luni din 2026

Guvernul Bolojan a cheltuit cu salariile bugetarilor, în primele cinci luni din 2024, cu 4,1% mai puțin decât în perioada similară din 2025. În termeni nominali, scăderea a fost de 1,9 miliarde de lei. Citește și: FOTO EXCLUSIV Cuscrul lui Călin Georgescu, la braț cu colonelul Albăceanu din gruparea procurorilor arestați din Constanța Cresc puternic cheltuielile cu dobânzile Datele privind execuția bugetară, prezentate azi oficial de ministerul de Finanțe mai arată o reducere de 7,7% a subvențiilor și de 0,7% a asistenței sociale.  Cheltuielile cu dobânzile au fost de 26,81 mld lei, cu 3,95 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 1,3% din PIB. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,12 mld lei, în creștere cu 9,7% (an/an). Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 4,16 mld lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 40,57 mld lei la 44,73 mld lei, din care 71,46% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. Deficitul bugetar al României a ajuns la 1,75% din PIB după primele cinci luni din 2026, potrivit declarației ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare pentru Profit.Presa economică arată că, după apariția acestei informații, costurile la care se împrumută statul român scad abrupt, iar Bursa de Valori este în drum spre cea mai bună şedinţă din 2026.

Curțile de apel atacă dur legea salarizării, dar, deocamdată, nu intră în grevă
Eveniment

Curțile de apel atacă dur legea salarizării, dar, deocamdată, nu intră în grevă

Curțile de apel au convocat adunările judecătorilor pentru a lua atitudine față de proiectul de lege a salarizării. Deocamdată au apărut comunicatele de la curțile de apel din Pitești, Oradea și București, comunicate sunt extrem de asemănătoare. Citește și: EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate „Amână pentru viitoarea ședință a Adunării Generale luarea unei hotărâri privind acțiunile concrete ce se impun a fi adoptate de judecători pentru apărarea independenței justiției, inclusiv oprirea integrală a activității instanței”, se arată în cele trei comunicate de presă.  Curțile de apel se pregătesc să înceteze activitatea Ce a decis Curtea de Apel București: Judecătorii denunță degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică. Judecătorii solicită Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenţei justiției, să efectueze toate demersurile instituționale la nivel intern şi internațional în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept prin oprirea de îndată a campaniei de discreditare a puterii judecătoreşti și prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenței reale a judecătorului, ca cerință esențială într-o societate democratică. Judecătorii resping, ca inacceptabile, dispozițiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susținând în integralitate observațiile înaintate de Înalta Curte de Casaţie şi justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii având acest obiect. Curtea de Apel Pitești se plânge, în plus, de: - campanii de presă de dezinformare împotriva instituţiilor fundamentale ale puterii judecătoreşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Curţile de apel şi celelalte instanţe, precum şi împotriva judecătorilor în mod individual; - expunerea excesivă a unor procese în presă cu scopul culpabilizării a persoanelor şi instituţiilor menţionate mai sus, iar nu prin punctarea unor chestiuni de ordin legislativ neimputabile acestora Această curte mai critică acele „măsuri administrative care împiedică angajarea unor noi judecători şi grefieri, cu consecinţa punerii sistemului de justiţie în imposibilitate de a funcţiona, pentru a augmenta campania de denigrare ca efect al prelungirii, astfel, a procedurilor judiciare”. 

Statul obez: 1.502 companii, 298 pe pierdere, 61 - pierderi „catastrofale”. Directorii câștigă enorm
Politică

Statul obez: 1.502 companii, 298 pe pierdere, 61 - pierderi „catastrofale”. Directorii câștigă enorm

Statul român are 1.502 de companii, din care 298 au pierderi, 61 din acestea fiind „castrofale”, arată site-ul companiidestat.ro. În câteva din aceste companii de stat, salariile directorilor sunt uriașe, arată acest site.  Datele sunt din 2024. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Pierderi mari, salarii excelente  La Electrocentrale Craiova, de exemplu, fieful politic al Olguței Vasilescu, deși compania aparține ministerului Energiei, marja netă - adică profit net / cifră de afaceri × 100 - este de minus 81,4%, dar conducerea cheltuie anual 2,19 milioane de lei (în 2024), indemnizația directorului fiind de 34.836 lei pe lună. Compania era condusă de o clientă PSD, care apărea la mitingurile partidului alături de Olguța Vasilescu, Lorena Voican. Aceasta a studiat dreptul la Spiru Haret.  Aeroportul Kogălniceanu: marjă netă de minus 24,3%, dar conducerea primește, anual, 3,63 milioane de lei, salariul directorului fiind de 69.840 de lei pe lună.  Aeroportul Timișoara: marjă netă de minus minus 23,5%, conducerea primește, anual, 2,2 milioane de lei, salariul directorului fiind de 26.000 lei pe lună. CFR SA: marjă netă de minus minus 35,7%, conducerea primește, anual, 3,7 milioane de lei, salariul directorului fiind de 50.322 lei pe lună. Unifarm: marjă netă de minus minus 188,3, conducerea primește, anual, 1,49 milioane de lei, salariul directorului fiind de 34.000 lei pe lună. Unifarm este condusă acum de pesedistul Adrian Dobre, care nu are nici o competență în a conduce o astfel de companie. El a fost purtător de cuvânt al PSD, în regimul Dragnea, și secretar de stat la ministerul Muncii. Însă, în companiile din energie, care au profit, salariile sunt uriașe, cel mai mare fiind cel al directorului Romgaz care, cu bonusuri, ajunge la o medie de peste 256.000 lei pe lună.  Directorul Transgaz: 80.838 lei/lună. Însă această companie este un monopol de stat.  Hidroelectrica singură generează 26% din profitul companiilor de stat, mai arată site-ul companiidestat.ro. Primele cinci, toate în energie sau bănci (Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, CEC Bank, CN Aeroporturi București), produc două treimi. Restul de 1.000+ companii împart mai puțin de o treime. Azi, DeFapt.ro a scris că șefii Citadin SA, compania aflată în subordinea Consiliului Local Iași, au încasat bonusuri de sute de mii de lei din fonduri publice după modificarea indicatorilor de performanță utilizați la evaluarea activității. Potrivit unui raport al Camerei de Conturi Iași privind anul 2023, auditorii au cerut recalcularea indicatorilor și recuperarea sumelor acordate nejustificat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră