luni 13 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

salarii

302 articole
Politică

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești

Mai sunt doar șapte zile până când Înalta Curte de Casație și Justiție va judeca procesul în care chiar Înalta Curte de Casație și Justiție cere Guvernului să plătească imediat 4,8 miliarde de lei pentru salariile magistraților. Citește și: EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie Acest proces a fost inițiat de ÎCCJ în martie 2026. Cu mare celeritate, el a fost judecat la Curtea de Apel București, care a dat câștig de cauză ÎCCJ, la 5 mai 2026. Ministerul de Finanțe a făcut recurs, iar acesta se va judeca la 9 iulie la ÎCCJ.  Azi, într-un gest fără precedent, Guvernul a sesizat CCR “cu un posibil conflict juridic de natură constituțională ivit între Guvernul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte“.  Imediat, Înalta Curte a contestat dreptul guvernului de a sesiza CCR pe motiv că are puteri limitate ca urmare a demiterii prin moțiunea de cenzură.  ICCJ cere dobanzi de 365% pe an Ce cere Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit unei note care s-a aflat azi pe ordinea de zi a Guvernului: “Finanțarea drepturilor salariale restante ale magistraților și ale celorlalte categorii de personal îndreptățite, stabilite prin titluri executorii scadente în anul 2026, în cuantum total de aproximativ 4,8 miliarde lei“. Ministerul de Finanțe arată că ÎCCJ nu a explicat cum a calculat această sumă. Penalitate de 1% pe fiecare zi de întârziere, calculată asupra valorii obligației. Raportat la un cuantum al titlurilor de ordinul a 4,8 miliarde lei, penalitatea poate atinge aproximativ 48–50 milioane lei pe zi, respectiv în jur de 9 milioane euro pe zi. Amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor care se face venit la bugetul de stat – aproximativ 800–810 lei pe zi. Dobânzi legale penalizatoare aferente sumelor neachitate (la nivelul ratei dobânzii de referință a BNR – 6,5% pe an în iunie 2026 – majorată cu 4 puncte procentuale, respectiv cca. 10,5% pe an). Pentru un debit de ordinul a 4–4,8 miliarde lei, dobânda se ridică la aproximativ 420–470 milioane lei pe an, respectiv circa 1,2 milioane lei pe zi, și se adaugă continuu la debitul principal, majorând expunerea pe măsura prelungirii neexecutării. Actualizarea cu indicele prețurilor de consum (IPC) a sumelor, în faza de executare silită, potrivit art. 628 din C Cheltuieli de executare silită, precum și cheltuieli cu onorariile avocațiale, în faza de executare. “Dincolo de dimensiunea constituțională, soluția are potențial de precedent pentru toți ordonatorii principali de credite. Dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de sumele alocate prin legea bugetului ar putea obține, pe calea contenciosului administrativ, obligarea Ministerului Finanțelor la suplimentarea propriului buget, sub presiunea penalităților zilnice“, mai arată Guvernul. 

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești
Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut puternic în primele cinci luni din 2026
Politică

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut puternic în primele cinci luni din 2026

Guvernul Bolojan a cheltuit cu salariile bugetarilor, în primele cinci luni din 2024, cu 4,1% mai puțin decât în perioada similară din 2025. În termeni nominali, scăderea a fost de 1,9 miliarde de lei. Citește și: FOTO EXCLUSIV Cuscrul lui Călin Georgescu, la braț cu colonelul Albăceanu din gruparea procurorilor arestați din Constanța Cresc puternic cheltuielile cu dobânzile Datele privind execuția bugetară, prezentate azi oficial de ministerul de Finanțe mai arată o reducere de 7,7% a subvențiilor și de 0,7% a asistenței sociale.  Cheltuielile cu dobânzile au fost de 26,81 mld lei, cu 3,95 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 1,3% din PIB. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,12 mld lei, în creștere cu 9,7% (an/an). Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 4,16 mld lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 40,57 mld lei la 44,73 mld lei, din care 71,46% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. Deficitul bugetar al României a ajuns la 1,75% din PIB după primele cinci luni din 2026, potrivit declarației ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare pentru Profit.Presa economică arată că, după apariția acestei informații, costurile la care se împrumută statul român scad abrupt, iar Bursa de Valori este în drum spre cea mai bună şedinţă din 2026.

Curțile de apel atacă dur legea salarizării, dar, deocamdată, nu intră în grevă
Eveniment

Curțile de apel atacă dur legea salarizării, dar, deocamdată, nu intră în grevă

Curțile de apel au convocat adunările judecătorilor pentru a lua atitudine față de proiectul de lege a salarizării. Deocamdată au apărut comunicatele de la curțile de apel din Pitești, Oradea și București, comunicate sunt extrem de asemănătoare. Citește și: EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate „Amână pentru viitoarea ședință a Adunării Generale luarea unei hotărâri privind acțiunile concrete ce se impun a fi adoptate de judecători pentru apărarea independenței justiției, inclusiv oprirea integrală a activității instanței”, se arată în cele trei comunicate de presă.  Curțile de apel se pregătesc să înceteze activitatea Ce a decis Curtea de Apel București: Judecătorii denunță degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică. Judecătorii solicită Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenţei justiției, să efectueze toate demersurile instituționale la nivel intern şi internațional în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept prin oprirea de îndată a campaniei de discreditare a puterii judecătoreşti și prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenței reale a judecătorului, ca cerință esențială într-o societate democratică. Judecătorii resping, ca inacceptabile, dispozițiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susținând în integralitate observațiile înaintate de Înalta Curte de Casaţie şi justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii având acest obiect. Curtea de Apel Pitești se plânge, în plus, de: - campanii de presă de dezinformare împotriva instituţiilor fundamentale ale puterii judecătoreşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Curţile de apel şi celelalte instanţe, precum şi împotriva judecătorilor în mod individual; - expunerea excesivă a unor procese în presă cu scopul culpabilizării a persoanelor şi instituţiilor menţionate mai sus, iar nu prin punctarea unor chestiuni de ordin legislativ neimputabile acestora Această curte mai critică acele „măsuri administrative care împiedică angajarea unor noi judecători şi grefieri, cu consecinţa punerii sistemului de justiţie în imposibilitate de a funcţiona, pentru a augmenta campania de denigrare ca efect al prelungirii, astfel, a procedurilor judiciare”. 

Statul obez: 1.502 companii, 298 pe pierdere, 61 - pierderi „catastrofale”. Directorii câștigă enorm
Politică

Statul obez: 1.502 companii, 298 pe pierdere, 61 - pierderi „catastrofale”. Directorii câștigă enorm

Statul român are 1.502 de companii, din care 298 au pierderi, 61 din acestea fiind „castrofale”, arată site-ul companiidestat.ro. În câteva din aceste companii de stat, salariile directorilor sunt uriașe, arată acest site.  Datele sunt din 2024. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Pierderi mari, salarii excelente  La Electrocentrale Craiova, de exemplu, fieful politic al Olguței Vasilescu, deși compania aparține ministerului Energiei, marja netă - adică profit net / cifră de afaceri × 100 - este de minus 81,4%, dar conducerea cheltuie anual 2,19 milioane de lei (în 2024), indemnizația directorului fiind de 34.836 lei pe lună. Compania era condusă de o clientă PSD, care apărea la mitingurile partidului alături de Olguța Vasilescu, Lorena Voican. Aceasta a studiat dreptul la Spiru Haret.  Aeroportul Kogălniceanu: marjă netă de minus 24,3%, dar conducerea primește, anual, 3,63 milioane de lei, salariul directorului fiind de 69.840 de lei pe lună.  Aeroportul Timișoara: marjă netă de minus minus 23,5%, conducerea primește, anual, 2,2 milioane de lei, salariul directorului fiind de 26.000 lei pe lună. CFR SA: marjă netă de minus minus 35,7%, conducerea primește, anual, 3,7 milioane de lei, salariul directorului fiind de 50.322 lei pe lună. Unifarm: marjă netă de minus minus 188,3, conducerea primește, anual, 1,49 milioane de lei, salariul directorului fiind de 34.000 lei pe lună. Unifarm este condusă acum de pesedistul Adrian Dobre, care nu are nici o competență în a conduce o astfel de companie. El a fost purtător de cuvânt al PSD, în regimul Dragnea, și secretar de stat la ministerul Muncii. Însă, în companiile din energie, care au profit, salariile sunt uriașe, cel mai mare fiind cel al directorului Romgaz care, cu bonusuri, ajunge la o medie de peste 256.000 lei pe lună.  Directorul Transgaz: 80.838 lei/lună. Însă această companie este un monopol de stat.  Hidroelectrica singură generează 26% din profitul companiilor de stat, mai arată site-ul companiidestat.ro. Primele cinci, toate în energie sau bănci (Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, CEC Bank, CN Aeroporturi București), produc două treimi. Restul de 1.000+ companii împart mai puțin de o treime. Azi, DeFapt.ro a scris că șefii Citadin SA, compania aflată în subordinea Consiliului Local Iași, au încasat bonusuri de sute de mii de lei din fonduri publice după modificarea indicatorilor de performanță utilizați la evaluarea activității. Potrivit unui raport al Camerei de Conturi Iași privind anul 2023, auditorii au cerut recalcularea indicatorilor și recuperarea sumelor acordate nejustificat.

Guvernul Bolojan are cel mai mic deficit la patru luni, din 2019. Cheltuielile cu salariile scad
Politică

Guvernul Bolojan are cel mai mic deficit la patru luni, din 2019. Cheltuielile cu salariile scad

Deficitul bugetar după primele patru luni ale anului 2026 este de 1,17% din PIB, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Este cu circa 60% mai mic decât cel înregistrat în 2025.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier Datele de la Finanțe mai arată că guvernul Bolojan a redus cheltuielile cu salariile bugetarilor, cu subvențiile și cu asistența socială. Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 23,95 mld lei, respectiv 1,17% din PIB față de deficitul de 55,97 mld lei, respectiv 2,92% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2025, înregistrând o diminuare semnificativă de 1,75 puncte procentuale.  S-au tăiat salarii și subvenții Cum a evoluat deficitul la patru luni, din 2019 până acum: 1,08% în 2019 2,48% în 2020 1,75% în 2021 1,,23% în 2022 1,7% în 2023 3,24% în 2024 2,92% în 2025 În 2026, cheltuielile cu salariile, în primele patru luni ale anului, au scăzut cu 3,3% față de perioada similară din 2025.  Cheltuielile cu subvențiile au scăzut cu peste 27%, iar cele cu asistența socială cu 1,6%. „Cheltuielile de personal au însumat 54,66 mld lei, în scădere cu 1,9 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,7% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent”, explică ministerul de Finanțe. Pe de altă parte, „sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,83 mld lei, în creștere cu 26,4% (an/an)”. 

Bolojan le spune bugetarilor că trebuie să mai dea afară sau nu va putea mări salariile celor rămași. Acum se cheltuie 8,1% din PIB pe aceste salarii, trebuie să se coboare la 7,3%
Politică

Bolojan le spune bugetarilor că trebuie să mai dea afară sau nu va putea mări salariile celor rămași. Acum se cheltuie 8,1% din PIB pe aceste salarii, trebuie să se coboare la 7,3%

„Dacă se doresc într-adevăr corecții de amplitudine mai mare, creșteri mai mari și reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile eliberate să permită plata mai bună a celor care lucrează cu adevărat în sectorul public”, a spus premierul Bolojan într-o conferință de presă la Palatul Victoria.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor Potrivit premierului, „avem un milion două sute optzeci de mii de posturi în sectorul public din România” (doar 1.277.461 în martie 2026, potrivit ministerului Finanțe).  Bolojan arată de ce numărul bugetarilor ar trebui redus „Astăzi avem 8,1% din PIB și, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite. Nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că altfel am intra într-o fundătură. Astăzi, de exemplu, avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli salariale în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din datele comunicate de Ministerul de Finanțe” a spus Bolojan. Potrivit datelor dintr-o notă discutată azi în ședința de guvern, în ceea ce privește legea salarizării - care este jalon PNRR - „a fost obținut impactul bugetar de la Ministerul Finanțelor care se ridică la 7,3% din PIB” -  față de 8,8% în 2025 și 9,4% în 2026.  Bolojan a arătat că 39% din veniturile colectate la buget se duc pe salariile bugetarilor.  „Avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din țările Uniunii Europene, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar, ca procent din veniturile fiscale. Și aici sunt două axe importante. Aceasta este axa în care veniturile medii în țările Uniunii Europene sunt de 40% din PIB, venituri publice; România se situează într-o zonă în care suntem undeva la 30%. Deci, mult sub cele mai multe venituri publice europene. De asemenea, a doua axă este procentul pe care îl reprezintă cheltuielile de personal ca procent din venituri și, așa cum vedeți, avem un procent de 40%, printre cele mai mari. Deci, o poziționare în această zonă care nu ne avantajează și sunt niște constrângeri pe care orice legiuitor trebuie să le ia în calcul. Deci, venituri mai mici decât celelalte țări europene raportate la PIB, cheltuieli de personal cu o pondere destul de mare din venituri, în așa fel încât astăzi, practic, din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”, a explicat premierul. „Sper ca în zilele următoare oamenii politici responsabili din România să cadă de acord că aceste aspecte care țin de absorbția fondurilor europene, de reformele făcute cu cap, care sunt sustenabile, care nu generează amăgiri în rândul cetățenilor, nici măcar al celor din sectorul public, și care țin cont de situația financiară a țării noastre, vor găsi o formulă normală pentru a avea o lege a salarizării care să respecte acest jalon”, a mai spus Ilie Bolojan.   

VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor
Politică

VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor

Demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026, arată ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Legea salarizării unitare în sectorul public reprezintă Jalonul nr. 420 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul inițial stabilit în calendarul oficial al PNRR pentru intrarea în vigoare a legii salarizării (Jalonul 420) a fost Trimestrul IV din anul 2023 (31 decembrie 2023). Legea a fost reasumată de Guvern ca jalon restant, având ca termen limită data de 31 august 2026 pentru a nu pierde fondurile europene. În ceea ce privește salariile bugetarilor, vor crește cele de debutant, în timp ce la vârf „stau pe loc”, spune Pîslaru.  Legea salarizării: abandonată în 2023, abandonată în 2024, resuscitată abia în 2026, dar dădea un tun la buget Ce a arătat ministrul Pîslaru despre proiectul legii saalrizării unice:  „Pe reforme, sub nivelul mării (...). O treime” - despre stadiul reformelor din PNRR „Proiectul cu legea salarizării a fost discutat în 2022, abandonat, 2023 pusă din nou până în 2024, abandonat, reluat de ministrul Manole în ianuarie 2026 atenție la dată (...). Atunci au cerut din nou Băncii Mondiale să vină să refacă calculele. În ianuarie 2026 reintră Banca Mondială, face repede calculele și pregătește proiectul. Proiectul există, proiectul e pregătit, este gata de a fi adoptat.” Despre ce pregătise ministrul PSD Manole: „Era un proiect cu care nu se consultase cu ministerul de finanțe (...). Era un proiect de 8 miliarde în ultima versiune.”  „Deci în acest moment pe datele pe care le am de la finanțe, care încă nici nu sunt oficiale, Dumnezeule, în fine, dar am zis că vin aici, vin, trebuie să ajungi la 7,9% cheltuielile cu privire la salarii, ceea ce îți lasă un spațiu fiscal de 7,3 miliarde. Proiectul era de opt, dar pe anumite zone nu era calculat un anumit impact. Deci cumva era de un opt în condiții optimiste”.  Ce a spus Pîslaru despre salariile bugetarilor: „Salariile de bază oricum vor crește mult, 20 și ceva la sută în medie, pentru că incluzi toate sporurile în salariul de bază. Discutăm de la 154 de sporuri, le razi majoritatea. Le bagi în salariul de bază. Venitul salarial (...) nu va crește la banii ăștia pe care îi avem decât foarte puțin (...). Pentru debutanți undeva 10-15, pentru cei de sus stau pe loc (...). Adică, cu alte cuvinte, e un principiu de protecție salarială. Cei care sunt acuma cu venituri și sporuri și așa mai departe depășesc mult locul lor în grilă deja. Cam asta e ideea. Cei care sunt sus în ierarhie.”  Președintele PSD, Sorin Grindeanu i-a reproșat însă lui Pîslaru întârzierile la legea salarizării: „De săptămâna trecută trebuia să se discute, dacă nu mă înşel, conform calendarului, în Senat, legea salarizării. Nu s-a ajuns acolo, domnul ministru interimar a uitat că trebuie să facă lucrurile astea. De-abia azi cred că a început ceva discuţii. Şi asta, legea salarizării, dacă nu e asumată politic şi pică doar pe umerii unui ministru tehnocrat poate să dea drumul la o avalanşă de amendamente, de reaşezări, care să ducă această lege într-o zonă care se scape de sub control.”

Finanțele din Iași, instituția unde 90% din buget merge la salarii, în timp ce investițiile rămân la un nivel scăzut
Eveniment

Finanțele din Iași, instituția unde 90% din buget merge la salarii, în timp ce investițiile rămân la un nivel scăzut

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași alocă cea mai mare parte a bugetului pentru salarii, potrivit execuției bugetare pe 2025, unde cheltuielile de personal domină clar structura financiară. Bugetul DGRFP Iași, consumat pe salarii Din totalul de 363,5 milioane de lei cheltuiți, aproximativ 330,5 milioane de lei, adică aproape 91%, au fost direcționați către plata angajaților, ceea ce înseamnă că 9 din 10 lei merg către salarii. Citește și: Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles Instituția, care acoperă șase județe din regiune și are aproape 1.900 de angajați, a utilizat aproape integral fondurile alocate pentru personal, cu un grad de execuție de peste 99%. În același timp, bugetul total al DGRFP Iași a fost consumat în proporție de peste 99%, în timp ce investițiile și alte cheltuieli rămân la un nivel semnificativ mai redus. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță. Procesul, judecat la instanța „A sunat Lia”
Eveniment

Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță. Procesul, judecat la instanța „A sunat Lia”

Cu ce amenzi sadice îl amenință Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) pe premierul Ilie Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță: acestea vor fi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere pentru Bolojan și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, personal, dacă vor mai fi membri ai Guvernului la data când ÎCCJ va câștiga.  În plus, Guvernul va plăti dobânzi penalizatoare cămătărești de 2% pe zi. Pentru comparație, dobânda la titlurile de stat Tezaur, cu termen de scadență la cinci ani, este de doar 7%. Inflația în România este de circa 9,8%.  Citește și: Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați Azi, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin semnătura Liei Savonea, a dat în judecată Guvernul și Ministerul de Finanțe cerând ca, prin bugetul de stat pe acest an, să i se pună la dispoziție toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026. La presiunea PSD, guvernul Bolojan a tăiat cheltuielile de personal alocate ICCJ prin bugetul pe 2026 și a redirijat banii către diverse proiecte sociale.  Procesul se va judeca la Curtea de Apel București, celebră pentru conferința de presă în timpul căreia a sunat Lia Savonea, ca să le spună vorbitoarelor ce să comunice în legătură cu Cătălin Predoiu. „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, i-a spus judecătoarea Ionela Tudor președintei Curții, Liana Arsenie.  Amenzile și dobânzile pe care le cere ICCJ în caz că  va câștiga procesul depășesc visele cămătarilor: „stabilirea prin dispozitiv a unui termen de executare de maxim 10 zile precum şi a amenzii prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 544/2004, respectiv amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor şi prim-ministrul României, pentru neexecutarea obligației stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive, precum şi obligarea acestora la plata despăgubirilor pentru neexecutare” „aplicarea penalităţilor de 2% pe fiecare zi de întârziere”  Anexele care arată cât are Guvernul de plătit către judecătorii care au dat statul în judecată pentru a-și mări salariile nu sunt publice, dar se estimeaază că ar fi vorba de circa două miliarde de euro. 

Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5% într-un an
Economie

Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5% într-un an

Câștigul salarial net al bugetarilor este la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, înregistrând o scădere de circa 5% într-un an, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit datelor INS, câștigul salarial net în administrația publică a fost, în ianuarie 2026, de 6.816 lei. În ianuarie 2025, era de 7.160 de lei.  Citește și: Olguța Vasilescu se ceartă acum cu mama lui Bolojan: „Luați-l acasă”. Val de insulte ale fanilor Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5% Tot azi, INS a anunțat, pentru februarie 2026, o inflație anuală de 9,3%, în scădere ușoară față de ianuarie.  Pe întreaga economie, câştigul salarial mediu net a fost 5518 lei, în scădere cu 396 lei (-6,7%) față de luna decembrie 2025.  Însă, în raport cu evoluția prețului de consum, salariile au scăzut. Indicele câştigului salarial real a fost 92,5% în luna ianuarie 2026 față de luna decembrie 2025.  „În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (-1,8%), respectiv în învăţământ (-0,2%). În sănătate şi asistență socială, câştigului salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă (+0,8%)”, a arătat INS.  Statistica a anunțat, tot azi, că pensiile au scăzut în trimestrul IV din 2025, în raport cu inflația: „Indicele pensiei medii reale calculat, ca raport între indicele pensiei nominale nete și indicele prețurilor de consum, a fost de 97,8%”. 

Guvernul Bolojan taie banii partidelor și salariile de la Autoritatea Electorală Permanentă
Politică

Guvernul Bolojan taie banii partidelor și salariile de la Autoritatea Electorală Permanentă

Guvernul Bolojan taie, prin proiectul de buget pe 2026, banii partidelor  și salariile de la Autoritatea Electorală Permanentă.  Citește și: Sfaturile unui analist de securitate către noul ayatollah al Iranului, dacă vrea să rămână în viață: renunță la frigider, dacă este unul „smart” Întregul buget al AEP este redus dramatic, cu peste față de 2025. Față de 2024, scăderea este și mai puternică. Președinte al AEP a fost numit recent pesedistul Adrian Țuțuianu.  Guvernul Bolojan taie banii partidelor și salariile de la Autoritatea Electorală Permanentă În 2026, AEP va beneficia de credite bugetare în valoare de 289 milioane de lei, față de 778 milioane lei în 2025 și peste un miliard de lei în 2024. Finanțarea partidelor va fi de 209 milioane de lei și este redusă cu aproape 10% față de 2025 și cu circa 40% față de 2024.  Cheltuielile cu salariile, „de personal”, la AEP se diminuează cu aproape 16%.  Încă din 2024, actualul premier critica dur AEP. „Întrebarea este ce fac oamenii ăştia între campaniile electorale, timp de trei ani, trei ani şi jumătate. Şi atunci ei sunt, în general, prin prefecturi, prin consilii judeţene, au sedii. Când îi văd cei de la o prefectură care vin de dimineaţa până seara, că ăştia nu vin la serviciu, vă puteţi da seama că sunt frustraţi, e o stare de nemulţumire. Mesajul care este: mută-te şi tu angajat la AEP, de ce să stai tu de dimineaţa până seara într-un ghişeu la Evidenţa Populaţiei unde te tracasează toată lumea că nu poţi să bei o cafea în loc să te muţi acolo unde eşti funcţionar cu statut special, nu ai nici declaraţia de avere, pace şi prietenie. Lucrurile astea trebuie să le corectăm pentru că asta înseamnă performanţă în sectorul public şi respect pentru cei care sunt în sectorul public”, spunea el în noiembrie 2024. 

Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48%
Politică

Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48%

Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48%: Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Împreună, primesc circa 2,3 miliarde de lei in plus față de 2025.  Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct Potrivit proiectului de buget pe 2026, la Înalta Curte de Casație și Justiție - care gestionează salariile din instanțe- cheltuielile salariale vor fi de 4,94 miliarde de lei, adică puțin sub un miliard de euro. Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Creșterea acestor cheltuieli este de 47,94% față de 2025. Nu există nici o explicație pentru această majorare, probabil este vorba de plata sumelor câștigate de judecători după ce au dat statul în judecată, pentru creșterea salariilor.  La Ministerul Public, pentru cheltuieli de personal se alocă 2,25 miliarde de lei, creștere de 48,21% față de 2025. Însă la DNA cheltuielile de personal se majorează cu doar 14%. La DIICOT, creșterea este de circa 35%.  Cheltuielile cu pensiile speciale vor crește enorm în 2026, fiind circa 0,9% din PIB, arată proiectul de buget pe 2026, publicat acum de ministerul de Finanțe. Aceste cheltuieli sunt camuflate în Anexa 3 a bugetului, la ministerele care plătesc astfel de pensii, sub denumirea de cheltuieli cu „asistența socială”. În 2026, ele vor depăși 18,5 miliarde de lei, cea mai mare alocare fiind la ministerul de Interne și la Apărare. La un PIB estimat de 2.045 miliarde de lei, ele sunt de circa 0,9% din acesta. Datele publicate de ministerul de Finanțe arată cum s-au majorat de la an la an cheltuielile cu „asistența socială”. 

Consiliul Superior al Magistraturii primește cel mai mare buget din ultimii ani: majorare de 50%, aproape 70% din bani merg pe salarii
Eveniment

Consiliul Superior al Magistraturii primește cel mai mare buget din ultimii ani: majorare de 50%, aproape 70% din bani merg pe salarii

Bugetul Consiliului Superior al Magistraturii pentru 2026 ajunge la un nivel record de 413,7 milioane lei, în creștere cu aproape 50% față de anul anterior, potrivit datelor oficiale. Buget record pentru CSM în 2026 Din această sumă, 289,3 milioane lei, adică aproape 70% din bugetul CSM, sunt alocate cheltuielilor de personal, salariile reprezentând principala destinație a fondurilor. Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Restul de 124,4 milioane lei acoperă cheltuieli cu bunuri și servicii, investiții și proiecte finanțate din fonduri externe. Comparativ, în 2024 și 2025, bugetele CSM au fost mai reduse, iar ponderea cheltuielilor salariale a rămas dominantă, depășind constant două treimi din totalul alocărilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, potrivit legii, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB
Politică

Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, potrivit legii, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB

Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, potrivit legii, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB: trebuie să înghețe salariile bugetarilor, să înghețe cheltuielile cu asistența socială și să inițieze un program prin care datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an. Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Aceste prevederi apar în legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară. Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB Ministerul Finanțelor a publicat, luni, rapoartele despre datoria publică în lunile octombrie și noiembrie, date care arată că încă din octombrie această datorie a depășit 60%. România s-a angajat, prin tratatele de aderare la UE, să nu depălșească acest prag. Legea responsabilității fiscal-bugetare prvede o serie de măsuri graduale: dacă datoria publică este între 50 și 55% din PIB, va lua măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Ele trebuiau luate de guvernarea Ciolacu, care nu a făcut acest lucru. Însă, în guvernarea Bolojan cheltuielile salariale au scăzut. dacă datoria publică este între 55 și 60%, se trece la înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public. În 2025, ele au crescut cu 12%.  când se sare de 60%, Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice. Acesta ar avea drept rezultat: „datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an, ca rată de referință” Cu un deficit încă mult peste 3% din PIB, România încalcă acum ambele reguli ale UE privind finanțele publice.

Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și asistență socială, arată consilierul premierului
Economie

Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și asistență socială, arată consilierul premierului

Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și dobânzi, arată Ionuț Dumitru, consilierul premierului Bolojan. El se opune propunerii UDMR ca administrațiile locale să poată reduce noile impozite pe casă și mașină, puternic majorate.  Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și asistență socială „Haideți să ne uităm un pic pe cifrele mari. România încasează din taxe și impozite cam 28% din PIB, cea mai mică pondere din Europa. Din acești 28% din PIB, noi finanțăm cam în felul următor: în 2024, spre exemplu, aveam salarii în sectorul public de aproape 11% din PIB, ele au mai scăzut anul trecut, pentru că au fost înghețate salariile și probabil că vor scădea și anul ăsta, pentru că și în 2026 sunt înghețate salariile în sectorul public. Deci noi cheltuiam dintr-un 28% din PIB, circa 11% din PIB salarii și mai aveam și partea de asistență socială, care include în primul rând partea de pensii pe la un 11-12% din PIB, deci deja din 28% din PIB, 11 salarii plus încă 12, asistență socială, deja se duceau un aproape în jur de 90% din ce încasăm din taxe și impozite, pe salarii și asistență socială, adică cheltuielile sociale obligatorii. Evident că noi astfel de situație dacă mai adaugi alte cheltuieli, obligatorii, cum sunt cheltuielile cu dobânzile pe care le-ați menționat dumneavoastră, circa 3% din PIB, ca să ne dăm seama cât de mare este acest procent, este maximul de deficit bugetar pe care îl permit reglementările europene. Adică noi avem un maxim de deficit bugetar în care trebuie să ne încadrăm, de 3% din PIB și 3% din PIB, noi îl consumăm doar cu dobânzi”, a arătat Ionuț Dumitru.  „Presiunea pe fiecare cetățean e foarte mare. Anul trecut inflația a fost de aproape 10%. Ultima picătură a fost cu aceste taxe mărite. Am cerut ca între limita inferioară și cea superioară cerută de Guvern primarii să aibă posibilitatea, până la aprobarea bugetului, să revină asupra deciziei și să dea o reducere de până la 50%”, a spus, marți, președintele UDMR, Kelemen Hunor. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră