vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

277 articole
Internațional

Militarii vor fi plătiți în ciuda blocajului bugetar, deja a fost dat ordinul de către Trump

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a dispus ca militarii americani să își primească salariile pe 15 octombrie, în ciuda paraliziei bugetare („shutdown”) care afectează guvernul federal. Decizia, anunțată sâmbătă, a fost făcută publică pe platforma sa Truth Social. Salarii plătite „cu orice preț” „Îmi folosesc autoritatea de comandant-șef pentru a-i ordona secretarului nostru de război, Pete Hegseth, să utilizeze toate fondurile disponibile pentru a se asigura că trupele noastre sunt plătite pe 15 octombrie”, a declarat Trump. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” De regulă, în timpul blocajului bugetar, niciun salariu nu este plătit angajaților federali, inclusiv militarilor, până la adoptarea unui nou buget. Congresul american, blocat între republicani și democrați Impasul politic din Congres durează de peste o săptămână. Republicanii și democrații nu au ajuns la un acord privind bugetul federal, ceea ce a dus la închiderea parțială a guvernului. Peste 700.000 de angajați federali din funcții neesențiale au fost trimiși în șomaj tehnic, iar alți 2,3 milioane de funcționari și 1,3 milioane de militari lucrează fără a fi plătiți. „Nu-i voi lăsa pe democrați să țină ostatici armata noastră” Donald Trump a acuzat opoziția democrată, condusă de Chuck Schumer, că este responsabilă pentru blocajul bugetar. „Dacă nu se face nimic din cauza liderului Schumer și a democraților, bravii noștri soldați vor fi fără salariul care li se cuvine pe 15 octombrie. Nu-i voi lăsa pe democrați să țină ostatici armata noastră și întreaga securitate a țării”, a scris președintele republican. Negocieri blocate în Senat Republicanii propun prelungirea bugetului actual, menținând aceleași niveluri de cheltuieli, în timp ce democrații cer extinderea finanțării pentru programele de sănătate destinate familiilor cu venituri mici. Deoarece Senatul necesită o majoritate calificată, voturile democraților sunt esențiale pentru adoptarea unui nou buget. Totuși, Donald Trump a respins orice negociere privind asigurările de sănătate înainte de redeschiderea guvernului federal, condiție pe care o consideră prioritară. Concedieri și presiune asupra opoziției Casa Albă a confirmat vineri că a început concedierile în rândul angajaților federali, o măsură anticipată de Trump pentru a accentua presiunea asupra democraților. Blocajul bugetar, unul dintre cele mai tensionate din ultimii ani, evidențiază polarizarea politică profundă din SUA și testul de rezistență la care este supusă administrația Trump în fața unui Congres divizat.

Donald Trump ordonă plata militarilor americani (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan Foto: Metrorex
Eveniment

Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan: Transporturile propuneau salarii mult mărite

Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan: Transporturile propuneau salarii mult mărite în proiectul de buget pe anul curent.  Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de joi se afla un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2025 al Societăţii de Transport cu Metroul Bucureşti ,,Metrorex”. Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan După ședința de guvern, acest proiect nu mai apărea în informarea „privind actele normative adoptate în cadrul ședinței Guvernului României din 9 octombrie 2025”. Nici în briefingul purtătoarei de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, nu s-a menționat acest act normativ.  În proiect erau prevăzute majorări salariale. În bugetul rectificat pentru 2024, câștigul mediu pe salariat în Metrorex era de 13.869 de lei. Proiectul de buget pe 2025 prevedea un câștig mediu pe salariat de 15.445 de lei. În total, cheltuielile cu salariile ar fi urmat să sară de la 981.753,84 mii lei (anul 2024) la 1.056.098,04 mii lei (anul 2025), se arată în nopta de fundamentare a proiectului de hotărâre.  Pentru conducerea companiei - consiliu de administrație și doi directori - bugetul aloca puțin peste un milion de lei.  Subvenția pentru metroul din București rămânea aproximativ egală cu cea din 2024, de circa 873 de milioane de lei.  Veniturile din serviciile prestate (activitatea de transport călători cu metroul) erau estimate la 491.188 mii lei, în creștere cu 87,83 % față de cele realizate la data de 31.12.2024, respectiv cu suma de 229.686,42 mii lei, ca urmare a creșterii tarifului mediu de călătorie cu metroul de la 1,71 lei/călătorie la 2,79 lei/călătorie. 

Teatrele și Opera nu mai au bani de salarii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Nu mai sunt bani pentru plata salariilor la teatre și opere, se sistează producții, se concediază

Ministerul Culturii a transmis un semnal de alarmă instituțiilor subordonate, solicitând reducerea cheltuielilor operaționale, în contextul în care bugetele actuale acoperă doar salariile până în luna octombrie. Teatrele și Opera nu mai au bani de salarii La Iași, Teatrul Național evită disponibilizările, dar anunță restrângerea activităților artistice. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Situația este mai gravă la Opera Națională Română din Iași, care se confruntă cu un deficit bugetar estimat la aproximativ un milion de euro, necesar pentru plata salariilor aferente lunilor octombrie și noiembrie. Conducerea instituției a solicitat suplimentarea fondurilor de la Ministerul Culturii și, în paralel, a decis suspendarea colaborărilor cu 19 balerini, precum și oprirea coproducției „Spartacus”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei la CNAIR Foto: CNAIR
Eveniment

Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei la CNAIR, deși construcția de autostrăzi s-a împotmolit

Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei, în 2025, la CNAIR, deși construcția de autostrăzi s-a împotmolit: guvernul Bolojan a aprobat bugetul companiei care administrează infrastructura rutieră care prevede o creștere a salariului mediu de la 10.654 de lei la 11.716 lei.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia la imobilul confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei la CNAIR În august, CNAIR anunța că România va avea în acest an 150-160 de kilometri noi de autostrăzi și drumuri expres, circa 100 km mai puțin decât estimările de la început de an. Pe autostrada A7 sunt în execuție șase loturi care trebuiau finalizate în 2025, dar potrivit presei se va deschide la timp doar un tronson și jumătate.  Însă, salariile la CNAIR vor crește consistent: „Cheltuielile cu personalul în valoare de 1.049.363,37 mii lei, sunt programate în anul 2025 în creștere cu 11,48% față de cele realizate la data de 31.12.2024”, se arată în nota de fundamentare a bugetului pe 2025. Bonusuri în valoare de 94.692,12 mii lei  Cheltuielile cu conducerea companiei: peste 2,8 milioane de lei Potrivit datelor AMEPIP, directorul CNAIR, Cristian Pistol, are un salariu brut lunat de 56.322 de lei și o indemnizație anuală „variabilă” de 168.966 de lei. În plus, potrivit datelor AMEPIP, ar încasa 27.000 de lei, indemnizație brută lunară, și din CA-ul/CS-ul CNAIR, plus 81.000 de lei, indemnizație variabilă. 

România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor Foto: Facebook Guvernul României
Politică

România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor

România a fost, în anul 2024, pe locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Ponderea cheltuielilor cu salariile angajaților din instituțiile bugetare în total venituri bugetare a fost de 32,8%. În zona euro, această ponderee este de circa 22%.  Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în veniturile la buget Salariul mediu brut în sistemul public a ajuns în anul 2024 la 9.660 lei/lună, cu 18,5% mai mare decât în anul 2023, depășindu-l cu 17,5% pe cel din mediul privat, care s-a situat la 8.223 lei/lună (în creștere cu 14,7% comparativ cu cel din anul precedent). Situația a fost chiar mai dramatică în trimestrul IV din 2024, când au avut loc alegerile parlamentare și prezidențiale. Astfel, salariul mediu brut lunar în sectorul public aferent trimestrului IV al anului 2024 a înregistrat un nivel de 10.013 lei, cu 16,6% mai mult decât în aceeași perioadă din anul 2023, în timp ce salariul din sistemul privat a fost de 8.618 lei, în creștere cu 12,2% față de trimestrul IV al anului 2023.  Numărul bugetarilor a crescut cu 14.334 în decembrie 2024, față de 2023. În 2023 față de 2022, creșterea a fost de 13.871 de persoane.  În 2024, creșterea nominală a veniturilor bugetare a fost de doar 10%, iar ritmul de creștere al cheltuielilor nominale cu salariile și asistența socială a fost de 20,3%. 

Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc cu 6,9% față de perioada similară din 2024 și consumă tot 6% din PIB, același procent ca în primele opt luni de anul trecut.  Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Între timp, discuțiile din coaliția guvernamentală privind concedierile de personal în administrația locală - 13.000 de persoane, a cerut premierul Bolojkan - și o restructurare a aparatului central s-au blocat complet.  Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că cheltuielile cu dobânzile au fost cu 10,33 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv o creștere de 45,2%. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4%.  Pe de altă parte, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 39,63 mld lei, înregistrând o creștere de 20,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, „o dinamică pozitivă”, apreciază ministerul de Finanțe, a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,0%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (11,0%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.   Deficitul bugetar a ajuns la 4,54% din PIB, față de 4,59% în perioada similară din 2024. Însă, in termeni nominali, deficitul a fost cu aproape șase miliarde de lei mai mare. 

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Foto: Facebook MApN
Politică

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții - presă

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții , susțin surse citate de Digi 24. Totuși aceste investiții și achiziții de armament de la care sunt luați banii continuă, dar vor fi plătite în 2026.  Citește și: Ministrul Pîslaru desființează un program guvernamental: „Fără evaluări, fără controale” Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Azi, coaliția majoritară a căzut de acord asupra rectificării bugetare, dar, potrivit unor surse politice, doar câteva ministere au primit bani în plus. Aceleași surse susțin că premierul Ilie Bolopjan a cerut imperativ ca ministerele să nu mai amâne plăți pentru 2026: „Vă furați singuri căciula”, ar fi spus acesta.  La rectificarea bugetară au primit bani în plus: ministerul de Finanțe - 18,3 miliarde de lei, din care 12,1 miliarde sunt pentru plata dobânzilor. Restul - buffer investiții PNRR 3,4 miliarde de lei pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătătate, bani pentru plata medicamentelor 2,5 miliarde de lei la ministerul Muncii, din care un miliard de lei pentru plata facturilor la consumatorii casnici  2,1 miliarde de lei la Transporturi, pentru plata facturilor la lucrări în curs 1,2 miliarde lei la ministerul Energiei, plăți pentru furnizori De la partide se taie 10% din finanțare. 

Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari Foto: ACOR
Politică

Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari

Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari. Nu mai puțin de 17 primari din acest județ, 16 de comună, unul de oraș, cer actualizarea salariilor lor, începând cu 1 ianuarie 2022, în funcție de creșterile succesive ale salariului minim pe economie, scrie Botoșani News. Citește și: PSD ar putea accepta concedieri în administrația locală, dacă Bolojan menține plafonarea prețurilor la alimente - surse, după discuțiile de la Cotroceni Primarii au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari Cei 17 au deschis acțiune în instanță la Tribunalul Botoșani, fiind susținuți și de Sindicatul Național al Salariaților din Comunele și Orașele din România, împreună cu Asociația Comunelor din România.  Ei cer „actualizarea salariilor de baza ale reclamanților salariați, personal contractual sau funcționari publici din grila de salarizare de la nivelul comunei orașului, cu excepția celui aflat la nivelul minimului pe economie (coeficientul l), ca urmare a aplicării prevederilor art. 164 din Codul muncii, cu suma fixă de 1.185 lei, reprezentând suma necesară pentru refacerea ierarhizării grilelor de salarizare, în raport de dispozițiile art. 164 din Codul muncii privind salariul, care s-au aplicat succesiv în perioada 2022 – 2025, în condițiile în care actualizarea s-a aplicat doar salariilor de la baza grilei de salarizare, dar și în raport cu respectarea principiul ierarhizării pe verticală, potrivit considerentelor Deciziei ICC.J nr. 11/2024, în interpretarea unitară și obligatorie a prevederilor articolului 6 litera f) din Legea – cadru nr. 153/2017”. Ei solicită și plata unor despăgubiri reprezentând „drepturi salariale neacordate reclamantilor demnitari de la nivelul comunei/orașului, în sumă fixă cumulată de 22.335 lei, pentru fiecare demnitar, neacordate la fiecare majorare succesiva a salariului minim pe economie”.  Primarii care au deschis acest proces sunt din comunele Albești, Blândești, Broscăuți, Cordăreni, Corlăteni, Cristinești, Dersca,Durnești, George Enescu, Hudești, Leorda,Mileanca, Păltiniș, Răuseni, Santa Mare, Suharău, Todireni, Vorniceni și orașul Săveni.

Ministrul „Busi” Barbu mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” Foto: Facebook
Politică

Ministrul „Busi” Barbu mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte”

Ministrul Agriculturii, Florin „Busi” Barbu, clientul lui Paul Stănescu, mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” și analize: prin ordonanță de urgență se înființează o așa-numită rețea de date privind durabilitatea agricolă, RDDA, parțial finanțată prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 Totuși, banii din FEGA tot din fondurile alocate agriculturii românești provin. Agenția de Legătură RDDA se înființează prin reorganizarea Agenției de Legătură RICA, respectiv a Serviciului RICA existent în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în Serviciul RDDA, în subordinea directă a ministrului, în cadrul aceluiași minister. Agenția va avea și un comitet național. Ministrul „Busi” Barbu înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” Ce costuri se estimează să aibă noua agenție: Vor fi angajați sau transferați trei IT-iști cu un buget de 305.316 euro pentru trei ani, deci o medie salarială brută de 2.800 euro pe lună. 11 laptopuri la 1.300 euro/bucată - un MacBook Air de 15 inchi costă circa 1.200 euro, en-detail - șii 11 desktopuri all-in-one la 2.200 euro/bucată.  programe de schimb de experiență în 2 state membre UE 21.560 euro construirea unei pagini web 10.000 euro; contractarea unor servicii de analiză economică a datelorși editarea de rapoarte 268.800 euro costuri indirecte 211.912 euro Bugetul maxim aprobat de CE pentru procesul de transformare a RICA în RDDA (perioada 2025-2027) este de 3.508.030 euro, din care 2.577.741 euro reprezintă contribuția CE, iar restul de 930.289 euro contribuția de la bugetul României. „Fermierii vor avea acces la informații valoroase care să-i ajute să îmbunătățească practicile agricole, să reducă impactul asupra mediului și să crească eficiența economică”, explică ministerul Agriculturii în preambulul ordonanței de urgență. 

În două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile, spune Marcel Boloș Foto: Facebook
Politică

Boloș se autodenunță: în două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile

Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș se autodenunță: în două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile bugetarilor. Informația apare într-o lungă postare în care arată că Fondul de rezervă a fost folosit fiindcă spitalele rămâneau fără bani. Citește și: Deputatul USR Iulian Bulai se plimbă la Muntele Athos pe banii contribuabililor Aceste majorări de salarii, în serie, au avut loc în primăvara anului 2024, iar alegerile locale și parlamentare s-au desfășurat la 9 iunie.  „Când i-am spus domnului…«domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”, a declarat Marcel Boloș acum câteva zile.  În două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile „Educația, sănătatea, protecția socială, apărarea și ordinea publică, toate aveau cheltuieli de personal în creștere, ca urmare a majorărilor salariale adoptate în cursul anului. OUG 16/2024, OUG 19/2024, OUG 26/2024, OUG 128/2023, OUG 53/2024 toate au fost aprobate în perioada martie – aprilie 2024, au prevăzut majorări salariale, ulterior intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2024”, a scris fostul ministru de Finanțe. El nu precizează ce impact bugetar au avut ordonanțele. Însă Boloș arată că toată coaliția PSD-PNL răspunde pentru modul în care s-a folosit fondul de rezervă. „Toate măsurile care au împins deficitul în sus au fost pe placul multora: recalcularea pensiilor, majorările de salarii, programele de investiții. Au fost votate și susținute politic de întreaga coaliție. Fie că a fost vorba de Parlament sau de Guvern, aprobările pentru majorările de cheltuieli au decurs fără nici un fel de problemă. Atunci, fiecare și-a revendicat partea de beneficii și de aplauze. Azi, toți se complac în tăcere”, a scris el, pe Facebook.

Băluță vrea reduceri salariale, nu concedieri (sursa: Facebook/Daniel Băluță)
Eveniment

Băluță (PSD) nu vrea concedieri în administrația locală, ci tăieri de salarii

Băluță vrea reduceri salariale, nu concedieri. Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a declarat că diminuarea cheltuielilor din administrațiile locale ar trebui realizată prin reducerea anvelopei salariale. Această variantă, susține el, le oferă primarilor mai multă flexibilitate pentru a-și organiza instituțiile în funcție de nevoile reale. Băluță vrea reduceri salariale, nu concedieri Băluță a explicat că măsura poate fi aplicată în mai multe forme: diminuări salariale pentru angajați, reducerea numărului de personal sau o formulă mixtă. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 „Scopul este reducerea cheltuielilor, dar cu păstrarea funcționalității primăriilor”, a subliniat edilul. Critica uniformizării reducerilor bugetare Potrivit primarului Sectorului 4, o tăiere uniformă, fără a ține cont de particularitățile fiecărei primării, ar perturba activitatea administrativă la nivel național. El a atras atenția și asupra diferențelor mari dintre cheltuielile pentru salarii: în timp ce unele primării alocă doar 17% din buget pentru salarii, altele ajung la 60%. Reorganizarea Primăriei Capitalei va fi amplă La rândul său, primarul general al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a precizat că prima mare reorganizare a instituției a avut loc în 2019 și că în prezent se lucrează la o nouă organigramă. „Indiferent dacă aplicăm o reducere de 45% sau de 10% a fondului de salarii, efectul este același – în jur de 10% reducere reală”, a explicat acesta. Reașezarea pe servicii publice, prioritate pentru București Bujduveanu a subliniat că reorganizarea planificată la Primăria Capitalei va fi mai amplă decât pachetul administrativ aflat în discuție. Obiectivul principal este o reașezare a instituției în funcție de serviciile publice pe care le oferă locuitorilor Bucureștiului. Limitele anvelopei salariale propuse de Băluță Daniel Băluță consideră că ponderea anvelopei salariale în bugetele locale nu ar trebui să depășească 25-30% din cotele defalcate primite lunar. El a reamintit că există primării care nu reușesc nici măcar să-și acopere salariile, ceea ce constituie una dintre cele mai grave probleme ale administrației locale.

Banca de stat fără activitate în 2024, cu 25 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți
Politică

Banca de stat fără activitate în 2024, cu 25 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți

Banca de stat fără activitate bancară în 2024, cu 35 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți: Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) nu a fost operaționalizată anul trecut, dar a plătit circa 19 milioane de lei pe salarii.  Abia la 3 ianuarie 2025, BID a fost înregistrată în Registrul Băncilor de Dezvoltare. Citește și: Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025 „Pentru anul 2025, Banca își propune continuarea și finalizarea procesului de operaționalizare”, se arată în raportul pe 2024 al directoratului BID.  Banca de stat fără activitate în 2024, cu 25 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți Ministerul de Finanțe este acționar unic, iar capitalul subscris este de trei miliarde de lei.  Potrivit unui raport pe 2024 al acestei bănci, anul trecut au fost zece angajați cu funcții de conducere și 25,5 cu funcții operaționale, care au costat 19,3 milioane de lei. Doar „indemnizațiile aferente organelor de administrație și de conducere ale Băncii aferente exercițiului financiar încheiat au fost de 9.832.458 RON” se arată în raport.  În anul 2024 Banca nu a avut un sistem informatic pentru a asigura cerințele legale fiscale și contabile, arată un document al băncii.  În 2023, BID a avut zece angajați, toți cu funcții de conducere, care au consumat puțin peste un milion de lei.     

Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde euro, arată Ilie Bolojan Foto: Facebook
Eveniment

Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde euro

Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat aproape 4 miliarde euro, declară premierul Ilie Bolojan la Antena 3. El a arătat că două miliarde de euro s-au plătit până acum și mai este de achitat o sumă identică. Citește și: „Pensiile speciale rămân. Se schimbă cu penseta, ușor”, anunță fostul ministru Violeta Alexandru Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat miliarde euro „Este nevoie de o lege clară de salarizare, care să nu mai permită declanșarea de procese în cascadă pentru creșteri de salarii. În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale. Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă”, a afirmat el, la Antena 3.  Bolojan a explicat și ce modificări se vor face la pensiile magistraților: „Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. Acest lucru va face ca, față de pensia medie actuală din magistratură, care este de 4.800–5.000 de euro (ca să discutăm foarte deschis), pensia să coboare la aproximativ 3.500 de euro. Oricum, această pensie nouă va rămâne una foarte bună, raportată la pensia medie din România, care este de 550–600 de euro”.  În plus, premierul a spus că vor fi modificate și pensiile militarilor. „Avem, de pildă, Ministerul de Interne sau serviciile de informații, unde există reglementări care permit pensionări prea rapide și care generează dezechilibre între pensie și salariu. Corecția propusă acum reprezintă, practic, un prim pas, dar ea ar trebui extinsă și în celelalte domenii, nu doar din motive de echitate, ci și dintr-o minimă nevoie de sustenabilitate a sistemului de pensii”, a arătat Bolojan. 

Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct Foto: AMEPIP
Eveniment

Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct

Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct: la celebra Agenție pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) sunt 92 de posturi, plus președintele și vicepreședinții, iar cele mai mici salarii sar de 20.000 de lei, brut, cu două excepții. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Primul președinte al AMEPIP a fost numit în mai 2024.  Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct Nu este clar câte din cele 92 de posturi sunt ocupate. Cheltuielile de personal sunt estimate, pentru 2025, la 34 de milioane de lei, toate cheltuielile fiind bugetate 48 de milioane de lei.  În ceea ce privește conducerea AMEPIP, este ocupat doar un post de vicepreședinte, plătit cu 42.525 de lei pe lună, brut. Postul este ocupat de Ciprian Hodja, un fost economist la o sucursală bancară din Vișeul de Sus, absolvent al unei universități din Arad. Două salarii sunt sub cele ale unui secretar de stat: consilier juridic principal, care câștigă doar 18.419 lei, și un consilier II, care ar avea doar puțin peste 13.000 de lei. Însă un director câștigă, brut, lunar, 31.300 de lei - premierul României câștigă doar 26.450 de lei. Au mai mulți bani decât premierul și secretarul general al AMEPIP și șefii de servicii.  Auditorii și consilierii AMEPIP primesc între 21.000 și 23.000 de lei brut - un consilier de stat, care are rang de ministru adjunct are doar 16.640 de lei pe lună, brut.  AMEPIP ar avea rolul de a monitoriza intreprinderile publice, dar acest lucru nu pare să se fi întâmplat. Ultimul director al AMEPIP a fost Corina Crețu, care a plecat după șase luni, timp în care a încasat, net, circa 22.000 lei pe lună.     

Scad veniturile profesorilor din sistemul preuniversitar (sursa: Facebook/USLIP IASI News)
Eveniment

Fierbe sistemul de învățământ: foarte mulți profesori vor avea venituri mai mici

Scad veniturile profesorilor din sistemul preuniversitar: începând din septembrie a.c., profesorii din învățământul preuniversitar vor preda cu două ore în plus pe săptămână, conform Legii nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”. Scad veniturile profesorilor din sistemul preuniversitar Creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore stârnește îngrijorări în rândul cadrelor didactice, sindicatele avertizând asupra posibilelor pierderi salariale și restrângeri de activitate. Citește și: Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe. Zero tăieri de cheltuieli Laviniu Lăcustă, președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar (USLIP) Iași, atrage atenția că măsura va afecta sute de profesori din județ, forțându-i să-și completeze norma în alte școli sau să accepte reduceri salariale proporționale cu orele lipsă. Liderul sindical consideră schimbarea nedreaptă și ineficientă din punct de vedere financiar și speră ca protestele să ducă la retragerea acesteia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră