sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

198 articole
Eveniment

Se pregătesc să anunțe înghețarea indexărilor de pensii și salarii

Liderii coaliției PSD-PNL-USR-UDMR se pregătesc să anunțe înghețarea indexărilor de pensii și salarii planificate pentru acest început de an, afirmă surse din coaliția majoritară. Totuși, pentru a nu panica populația, cuvântul folosit va fi „prorogare”. Citește și: EXCLUSIV Cum arată apocalipsa fiscală pregătită contribuabililor pentru 2025: crește TVA, impozitare venit cumulată cu CASS, creștere de la 16,5% la 20% – surse La momentul redactării acestei știri, nu era clar dacă nu vor fi excepții de la aceste „prorogări”. Se pregătesc să anunțe înghețarea indexărilor de pensii și salarii Legal, la începutul anului 2025 ar trebui ca: punctul de pensie să crească cu 12,1%. Conform Legii 360/2023, valoarea punctului de referință se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică. indemnizația socială pentru pensionari s-ar majora cu 10,4% salariul minim ar urma să crească cu 9,46% alocația de stat pentru copii ar trebui să crească cu 10,4% DeFapt.ro a scris de luni că liderii acestei coaliții pregătesc înghețarea, de la 1 ianuarie 2025, a tuturor indexărilor. În plus, s-a mai discutat ca: TVA sare de la 19% la 21%. De la majorarea TVA-ului ar fi scutite alimentele și medicamentele, care vor avea cote reduse. Impozitul pe venit ar fi cumulat cu CASS-ul – acum impozitul pe venit se calculează din baza fiscală din care se scad deja contribuțiile. Asta ar însemna că, de la un impozit pe venit plus CASS de 16,5% se ajunge la 20%, explică sursele DeFapt.ro. Ieri, într-un mesaj intern către USR, Elena Lasconi a avertizat că „bugetul de stat e franjuri și riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului în următoarele luni”.

Liderii coaliției PSD-PNL-USR-UDMR se pregătesc să anunțe înghețarea indexărilor de pensii și salarii Foto: PSD
Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an Foto: Facebook
Politică

Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an

Salariile nete din administrația publică au crescut cu aproape 18% într-un an, mult peste rata inflației și cu aproape 50% peste media salariilor din economie, arată datele Institutului Național de Statistică, publicate azi. În administrația publică, în octombrie 2024, salariul mediu net a ajuns la 7.141 de lei. Salariul mediu net pe economie este de 5.268 de lei, cu circa 35% mai puțin. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an INS calculează separat salariile din educație - unde media era de 5.948 de lei - și sănătate, unde media era 5.300. În plus, din calculul salariului mediu din administrația publică lipsesc „forțele armate și asimilați”. În octombrie 2023, salariul mediu în administrația publică era de 6.084 de lei, net. Saltul la 7.141 lei înseamnă o majorare, într-un singur an, de aproape 18%. Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net pe întreaga economie a crescut cu 12,3%, arată INS. În educație, salariul mediu net a crescut cu peste 18%, de la 5.031 la 5.948 de lei, iar în sănătate de la 4.531 de lei la 5.300 de lei, ușor sub 17%. „Cheltuielile de personal au însumat 133,72 mld lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024”, arată nota ministerului de Finanțe privind execuția bugetară în primele zece luni din 2024.

Inegalități salariale între femei și bărbați (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Inegalități salariale între femei și bărbați

Inegalități salariale între femei și bărbați. Inegalitățile salariale între femei și bărbați continuă să crească în România, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Inegalități salariale între femei și bărbați Femeile au fost remunerate, în medie, cu un salariu brut cu 5,5% mai mic decât bărbații. Citește și: Țeapa Nordis, explicată de un avocat specializat în dreptul proprietății: a cerut insolvența pentru ca Statul să îl protejeze de păgubiți Singura excepție notabilă a fost în primul an al pandemiei, când diferența salarială s-a redus la doar 1%. Aceste statistici subliniază necesitatea unor măsuri pentru egalizarea salariilor între genuri. Continuarea, în Ziarul de Iași

Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș Foto: Facebook
Economie

Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș

Comisia Europeană arată că majorarea salariilor bugetarilor, nu investițiile publice, a dus la deficitul uriaș. În raportul publicat azi privind perspectivele economiei ale României, se apreciază că deficitul va rămâne foarte mare urmare a creșterii cheltuielilor cu pensiile și cu dobânzile. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Spre deosebire de explicațiile guvernului Ciolacu, Comisia Europeană nu identifică investițiile publice drept principală cauză a deficitului. Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș „Deficitul peste așteptări reflectă creșterea foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor. De asemenea, deficitul reflectă o creștere ușor mai lentă a veniturilor din cauza unei activități economice mai slabe decât se preconiza”, arată Comisia Europeană. „În 2025 și 2026, se preconizează că deficitul va rămâne ridicat. În 2025, costul pe termen scurt al reformei sistemului de pensii și o nouă creștere a plăților dobânzilor (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% din PIB în 2022) ar trebui să mențină creșterea cheltuielilor publice la un nivel ridicat”, se explică în raport. Comisia mai arată că planul de reformă fiscală avansat de guvernul Ciolacu în octombrie este neclar: „Previziunile nu includ niciun impact al măsurilor potențiale de reducere a deficitului pe partea de venituri sau cheltuieli incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în acest stadiu”. Comisia mai arată că datoria publică va ajunge la 60% în 2026, iar PIB-ul va crește într-un rimt lent, 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026. Prețurile mari la energie au dus în jos producția industrială „În 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și de transport și-au pierdut semnificativ ritmul de creștere din cauza cererii externe scăzute din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie. În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, deoarece veniturile reale disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, avântul consumului privat a fost compensat în mare măsură de contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB, în timp ce creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinea legată de măsurile de consolidare fiscală preconizate. În consecință, se preconizează o încetinire a creșterii PIB-ului real la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023”, arată Comisia Europeană.

Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție

Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție - „programul actualizat 2024” față de „programul inițial 2024” - care vor ajunge, în acest an, la astronomica sumă de șase miliarde de lei. Pentru comparație, salariile plătite de ministerul Sănătății - care are în subordine câteva zeci de spitale mari - vor fi de doar 2,67 miliarde de lei, un plus de circa 12% față de programul inițial pentru 2024. Însă, la cruciala Curte Constituțională, Executivul a crescut de peste două ori cheltuielile cu salariile. Citește și: Misterioasa poză de la Paris în care Sorina Docuz se află lângă un bărbat care pare a fi geamănul lui Marcel Ciolacu „Gata, funcționează justiția, hai să o lăsăm în pace! O lăsăm să funcționeze…”, spunea premierul Marcel Ciolacu la 22 octombrie. Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție Informațiile apar în raportul ministerului de Finanțe privind execuția bugetară pe trimestrul III. De exemplu, cheltuielile cu salariile plătite de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) - care gestionează bugetul tuturor instanțelor de judecată - vor 3,6 miliarde de lei. Potrivit ultimelor date din raportul anual al CSM, în România sunt puțin peste 4.000 de judecători. Cum a crescut Guvernul cheltuielile cu salariile din Justiție, în 2024: ICCJ: de la „programul inițial” de 2,8 miliarde la 3,68 miliarde „program actualizat”. Creșterea este de peste 30%. În 2023, salariile ICCJ au consumat doar 2,6 miliarde de lei. Curtea Constituțională: guvernul crește cu 120% cheltuielile salariale anuale, de la ceva peste 24 de milioane de lei la 53,3 milioane de lei Ministerul Public (procurorii): de la 1,38 miliarde de lei la 1,7 miliarde de lei. Creșterea este de circa 25%. CSM: de la 165 milioane de lei la 221 milioane de lei. Majorare de aproximativ 30% față de programul inițial. Ministerul Justiției: de la 353 milioane de lei la 380 milioane de lei În total, aceste cheltuieli sunt de circa șase miliarde de lei. Față de proiectul inițial, Guvernul a alocat acestor salarii circa 1,3 miliarde de lei.

Personalul din Justiție, fără majorare salarială (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Eveniment

Personalul din Justiție, fără majorare salarială

Personalul din Justiție, fără majorare salarială. Luni, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât că personalul din familia ocupațională „Justiție” nu va primi majorarea de 5% a indemnizației de încadrare brute lunare, programată să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Personalul din Justiție, fără majorare salarială În decizia ÎCCJ se precizează: Citește și: EXCLUSIV Legătura financiară dintre Ciolacu și nepotul care s-a îmbogățit pe spatele statului: șeful PSD a „albit” 100.000 de euro investindu-i în afacerile nepotului sub formă de împrumut „Admite sesizarea formulată de Tribunalul București - secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și stabilește că: în interpretarea și aplicarea art. I alin. (1) și alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, personalul din familia ocupațională 'Justiție', ale cărui drepturi salariale au fost calculate prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, fără a se ține cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, nu beneficiază de majorarea de 5% a indemnizației de încadrare brute lunare, începând cu 1 ianuarie 2024.” Structurile subordonate, excluse de la majorare În plus, ÎCCJ a admis sesizările altor instanțe, inclusiv Tribunalul Vâlcea și Curtea de Apel Târgu Mureș, clarificând că structurile subordonate APIA și Inspecției Muncii nu vor beneficia de majorarea de 5%, față de nivelul din decembrie 2023. Excepția o reprezintă cazurile unde, prin aplicarea ordonanței, s-ar ajunge la o majorare mai mică decât procentul prevăzut, caz în care se aplică procentul de 5%. Decizia ÎCCJ este obligatorie Conform instanței supreme, decizia este obligatorie pentru toate instituțiile implicate. ÎCCJ a fost sesizată de mai multe instanțe pentru a clarifica dacă personalul din „Justiție”, cu salarii recalculated pe baza unei valori de referință specifice, poate beneficia de această majorare. Această hotărâre subliniază interpretarea strictă a dispozițiilor OUG 115/2023 și limitează aplicabilitatea majorărilor salariale în anumite sectoare publice, începând cu 2024.

Dovada că Ciolacu minte prin omisiune: datele Eurostat Foto: Facebook
Politică

Dovada că Ciolacu minte prin omisiune

Dovada că președintele PSD Marcel Ciolacu minte prin omisiune când declară că „la salarizare am ajuns ca în alte ţări europene”: suntem pe locul IV de la coada UE, a arătat, joi, Eurostat. Citește și: Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic Dovada că Ciolacu minte prin omisiune Datele Eurostat se referă la anul 2023. Pentru acest an Eurostat arată că salariul mediu anual în România a fost de 17.739 euro. Salarii mai mici sunt în Bulgaria, Ungaria și Grecia, dar în Slovenia - fostă țară comunistă, desprinsă din fosta Iugoslavie - salariul mediu net anual a fost aproape dublu, de 33.081. Slovenia este pe locul zece în clasamentul Eurostat. În Lituania, țară care s-a eliberat în 1990 de sub ocupația URSS, salariul mediu a fost de 27.178 de euro, în Estonia - 24.899, iar în Letonia - 22.293 de euro. „În 2023, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE a fost de 37 900 EUR, reflectând o creștere de 6,5% față de 35 600 EUR în 2022. Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat, cu normă întreagă, a fost înregistrat în Luxemburg (81 100 EUR), urmat de Danemarca (67 600 EUR) și Irlanda (58 700 EUR). În schimb, cele mai mici salarii medii anuale ajustate cu normă întreagă au fost înregistrate în Bulgaria (13 500 EUR), Ungaria (16 900 EUR) și Grecia (17 000 EUR)”, arată Eurostat. M-am întâlnit cu angajaţi care au revenit în ţară după 10-12 ani de zile, fiindcă în acest moment, cel puţin la salarizare am ajuns ca şi salariile plătite în alte ţări europene. Încercăm acum şi cu dezvoltarea infrastructurii rutiere, în educaţie şi sănătate, să venim şi cu serviciile exact cum sunt în ţările respective", a declarat azi Marcel Ciolacu.

Ciolacu susține că avem salarii europene (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu susține că avem salarii europene

Ciolacu susține că avem salarii europene. Președintele PSD și prim-ministru, Marcel Ciolacu, a vizitat sâmbătă județul Neamț, unde a inspectat mai multe obiective, inclusiv o fabrică de microbuze din localitatea Dumbrava Roșie Acesta a susținut că salariile din România, sunt comparabile cu cele din alte țări europene. Ciolacu susține că avem salarii europene Ciolacu a discutat cu angajații din fabrică, remarcând faptul că mulți dintre ei s-au întors în țară după 10-12 ani în străinătate. Citește și: Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic „Cel puțin la salarizare, am ajuns la nivelul salariilor din alte țări europene. Încercăm acum, prin dezvoltarea infrastructurii rutiere, a educației și a sănătății, să oferim servicii la standardele din acele țări,” a declarat liderul PSD. Întrebat despre posibilii contracandidați în turul al doilea, Ciolacu a răspuns: „Stați să intru eu în turul al doilea. Românii vor hotărî ei pe 24 dacă intru în turul doi și cu cine voi intra.” Marcel Ciolacu a mai anunțat o întâlnire cu membrii de partid, care va avea loc fără prezența presei.

Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit Foto: Facebook
Economie

Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit

Salariații din România vor plăti cu 50% mai mult impozit statului, avertizează economistul Bogdan Glăvan. El arată că, potrivit planului fiscal pe următorii șapte ani, Guvernul își propune să crească taxele colectate pe muncă și pe alte venituri (dividende, chirii etc.) de la 2,8% din PIB la 4% din PIB, adică cu aproape jumătate. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit „Subiectul ar trebui dezbătut la fiecare televiziune! Însă este îngropat. De ce? Fiindcă guvernul a anunțat la Bruxelles creșterea masivă a birurilor, mai exact a impozitelor pe salarii/venit. Ce vedeți în poză este un fragment din Planul fiscal pe 7 ani. Anul viitor guvernul își propune să crească taxele colectate pe muncă și pe alte venituri (dividende, chirii etc.) de la 2,8% din PIB la 4% din PIB, adică cu aproape jumătate!! Este ca și cum toți salariații din România ar plăti cu 50% mai mult impozit statului. Ca și cum impozitul pe dividende ar crește cu 50% ș.a.m.d. Doar că aceste lucruri nu sunt comunicate, nu sunt cunoscute. Este sarcina presei (câinele de pază al democrației, nu?) să-i întrebe pe Ciolacu și pe Ciucă (ministrul de finanțe este penelist) la ce hal de măsuri s-au gândit mai exact, din moment ce au anunțat UE că vor colecta cu aproape 50% mai mulți bani din taxarea veniturilor. În loc să-i întrebe dacă dorm noaptea dezbrăcați sau dacă plâng la filme, ar trebui să-i întrebe cu cât vor să taie salariile românilor în 2025. Fiindcă magnitudinea acestei ajustări se vede din satelit”, a scris Glăvan pe Facebook. DeFapt.ro a arătat că, în așa numitul „Plan Bugetar-Structural pe Termen Mediu (PBSTM)”, Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Însă documentul, publicat ieri pe site-ul ministerului de Finanțe, evită să se refere la „creșteri” de taxe și impozite, teremenele folosite fiind de „revizuire”, „actualizare” sau „aliniere”.

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela la conducerea companiilor de stat Foto: Facebook
Economie

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela

Puțin sub 300 milioane euro se pierd din PNRR fiindcă guvernul Ciolacu își menține clientela la conducerea a 17 companii de stat, arată o scrisoare de la Comisia Europeană către autoritățile de la București. Scrisoarea a fost publicată de Economedia. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist În scrisoare, Comisia Europeană descrie în detaliu mecanismele prin care Guvernul a vrut să simuleze îndeplinirea acestui jalon din PNRR, însă, de fapt, și-a plasat clientela în conducerile acestor companii. Comisia consideră că jalonul a fost îndeplinit în proporție de 54,7% și, pe această bază, va suspenda o sumă de 299.290.090 euro. 300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela Printre cele 17 companii menționate în scrisoarea oficialilor de la Bruxelles sunt: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, CNCIR, SAPE, Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele, ICSITPML. De exemplu, „în cazul Romgaz, la fel ca în cazul Nuclearelectrica, unul dintre secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei a fost clasat pe primul loc de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei și a fost ulterior numit președinte al consiliului de administrație al Romgaz. În plus, trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare (inclusiv secretarul de stat menționat anterior) au fost, de asemenea, candidați în cadrul procedurii de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație”. Comisia mai arată că cei aflați în fruntea acestor companii sunt plătiți fără să fie obligați să atingă o serie de indicatori de performanță.

Un polițist local are cât un profesor cu vechime Foto: Facebook
Politică

Un polițist local are cât un profesor cu vechime

Salariile uriașe cu care Băluță își plătește Garda Pretoriană: un polițist local din Sectorul 4, cu studii medii, are cât un profesor cu vechime mare. Citește și: Averea inexplicabil de mare a polițistului lui Băluță care l-a respins pe Nicușor Dan în Piața Unirii și a sunat la 112. Soția, fără venituri ani întregi, lucrează la Primăria Sectorului 4 Presa a scris în repetate rânduri despre legăturile dintre această poliție locală și Clanul Sportivilor: „Cum a devenit Sectorul 4 victima grupărilor de crimă organizată cu largul suport al unor oficiali din Poliția Locală și Administrația Domeniului Public Sector 4”, relata Rise Project acum câteva zile. Un polițist local are cât un profesor cu vechime Informații publice despre Poliția Locală Sector 4 se găsesc extrem de greu. Pe site-ul primăriei lui Băluță există o adresă, un număr de telefon și o adresă de email. Lista veniturilor salariale nu există. Însă, Consiliul Local al Sectorului 4 a votat, în ianuarie 2023, salariile din administrația acestui sector și aici se poate vedea cât câștigă un polițist local. Astfel, de exemplu, un polițist local cu studii medii dar grad profesional „superior” poate ajunge la 9.218 lei, saalriu de bază brut. Pentru comparație, un profesor cu studii superioare de lungă durată, grad didactic II, cu 15-20 ani vechime, avea 8.296 lei brut în iunie 2024 - potrivit site-ului Europa Liberă. Un banal polițist local debutant cu studii medii primea, de la contribuabilii Sectorului 4, între 6.846 de lei, brut, fără sporuri, și 8.526 de lei. Profesorii debutanți au un salariu mediu brut de 6.446 de lei, arătat tot Europa Liberă. Polițiștii locali din Sectorul 4 cu studii superioare pot ajunge la 11.190 de lei, brut, fără sporuri. Citește și: Veniturile uriașe ale Elisabetei Lipă, dublu pensionar special și viitor senator PSD: are șase surse de venit de la stat și o situație imobiliară de invidiat În organigrama din 2021 a primăriei Sectorului 4, figurau 175 de funcționari publici angajați la Poliția Locală.

De ce e bătaie pe sinecurile din BNR, unde toate deciziile sunt luate de Isărescu: salarii uriașe Foto: Financial Intelligence
Eveniment

De ce e bătaie pe sinecurile din BNR

De ce e bătaie pe sinecurile din consiliul de administrație al BNR: salarii uriașe, „alte venituri” - fără număr și zero răspundere, fiindcă nimeni nu iese din cuvântul eternului guvernator Mugur Isărescu. Citește și: Pesedist buzoian, cu studii la universitate privată, șef peste o importantă companie din energie. Presa scrie că e finul lui Ciolacu Managementul BNR, care urmează să fie numit astăzi prin vot parlamentar, este alcătuit din 9 persoane, respectiv 5 membri neexecutivi, 2 viceguvernatori, un prim-viceguvernator şi un guvernator. De ce e bătaie pe sinecurile din BNR Un simplu membru al consiliului de administrație al BNR primește o indemnizație netă lunară de 23.920 lei. Nu se știe dacă aceștia au vreo obligație, în afară de a se prezenta la ședințele consiliului. Însă, la indemnizație se mai adaugă: Prima de vacanță – 100% din salariul net lunar „Alte drepturi bănești în cuantum 1,8 salarii nete lunare”- site-ul BNR nu oferă informații suplimentare despre aceste „alte drepturi” „O sumă din fondul de participare a salariaţilor la profit – în funcție de cuantumul fondului constituit potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 312/2004” În anul fiscal 2023, Csaba Balint, membru al CA al BNR a declarat o indemnizație netă, anuală, de peste 317.000 de lei. Viceguvernatorul BNR Eugen Nicolaescu a primit un salariu de 48.100 de lei/lună/net și o indemnizație de membru al CA de 23.920 lei, net, pe lună. În anul fiscal 2023 el a încasat în total, net, 958.938 de lei.

Personalul medical nu are salariile asigurate (sursa: Facebook/Federatia Sanitas din Romania)
Eveniment

Personalul medical nu are salariile asigurate

Personalul medical nu are salariile asigurate. Iulian Cozianu, președintele Sanitas Iași, spune că în perioada următoare, problema acoperirii bugetare, apărută în urma creșterilor salariale, ar putea fi rezolvată. Personalul medical nu are salariile asigurate El susține că fondurile există, însă este necesară o rectificare bugetară pentru a putea fi utilizate. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor În caz contrar, avertizează că angajații vor ieși singuri în stradă. Spitalele vizate sunt Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza Vodă”, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Elena Doamna”, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”, Spitalul Clinic Județean de Urgență pentru Copii „Sf. Maria”, Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salarii uriașe la Apele Române, instituția responsabilă de inundații Foto: Facebook
Eveniment

Salarii uriașe la Apele Române, instituția responsabilă de inundații

Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de dezastrul de la ultimele inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene. La Apele Române, instituție condusă de un penal din Timișoara, client politic al lui Sorin Grindeanu, lucrează puțin sub 8.500 de persoane. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Salarii uriașe la Apele Române, instituția responsabilă de inundații Un baraj din Vaslui s-a spart pentru că Apele Române l-au lăsat în paragină, acuză un primar PSD din acest județ. Barajul s-a spart după ploile abundente din week-end și a inundat mii de hectare de teren agricol. Din cheltuielile totale de 3,3 miliarde de lei prevăzute la Apele Române pentru 2024, aproape 30%, respectiv 944 de milioane de lei sunt plătiți pentru salarii - arată datele bugetului pe anul 2024. Lista salariilor de la Apele Române, publicată la 31 martie 2024, arată că aproape toți angajații primesc un spor între 20 și 50% din salariu pentru că lucrează cu proiecte europene. Astfel, șoferii primeau spor între 20 și 30%, dar exista cel puțin o poziție de secretară dactilografă cu salariu brut de peste 5.000 de lei care avea spor de 50% pentru absorbția fondurilor UE. De pe lista celor premiați astfel lipseau femeile de serviciu și muncitorii necalificați. Directorul general de la Apele Române avea un salariu brut de peste 17.000 de lei, dar lua spor de 50% pentru absorbția fondurilor europene. Adjuncții săi aveau un salariu brut de peste 10.000 de lei plus sporul de 50%. Specialiștii în relații publice aveau 7.255 lei/lună, brut, fără sporuri. Dar și ei primesc spor de 50% pentru că atrag bani europeni. În plus, unii dintre salariați primesc un spor de 25% pentru că lucrează noaptea. Deși Apele Române au o pierdere planificată de 265 de milioane de lei, fondul de salarii a explodat în 2024, crescând cu 32,72%. Șeful Apelor Române, Sorin Lucaci, este clientul politic al lui Sorin Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat.

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor Foto: Inquam
Eveniment

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor de stat, care trebuie plătite pe 15 septembrie și cere o sumă uriașă pentru a rezolva aceasă problemă: guvernul Ciolacu ar trebui să aprobe azi o „suplimentare” a limitei de credite bugetare și de angajament cu peste 789 de milioane de lei. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Totuși, în memorandum se arată că vor fi diminuate fondurile pe trimestrul IV și astfel se vor menține alocările anuale. CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor În memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi, se arată că CNAS nu are bani să acopere majorările salariale din spitalele de stat. „Astfel, la solicitarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de suplimentare a creditelor de angajament și a creditelor bugetare în trimestrul III 2024 cu suma de 789.452 mii lei și diminuarea corespunzătoare a prevederilor trimestrului IV 2024, cu încadrarea în prevederile anuale aprobate pentru anul 2024, Ministerul Finanțelor comunică prin adresa nr. 481226/2024 aprobarea modificărilor prevederilor trimestriale mai sus menționate. Având în vedere că influențele financiare amintite reprezintă parte din drepturile salariale care, potrivit reglementărilor specifice în vigoare, trebuie plătite de unitățile sanitare publice personalului angajat până cel târziu pe data de 15 septembrie 2024, aprobarea suplimentării limitei de cheltuieli pentru luna septembrie trebuie să se realizeze cu celeritate pentru a nu genera nemulțumiri din partea angajaților și a organizațiilor sindicale care îi reprezintă, cu consecințe directe asupra populației. În aceste condiții, pentru asigurarea acordării și decontării influenţelor financiare determinate de creșterile salariale, precum și a celor determinate de drepturile salariale prevăzute de lege pentru personalul din unităţile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativteritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, este necesară suplimentarea limitei de cheltueli pe luna septembrie 2024, cu credite de angajament și credite bugetare în sumă de 789.452 mii lei”, se arată în memorandum. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Memorandumul a fost inițiat de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și de președintele CNAS, Valeria Herdea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră