vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

277 articole
Eveniment

Salariile din administrația publică locală au crescut cu 50% în ultimii trei ani

Salariile din administrația locală au explodat. Salariile din administrația publică locală au înregistrat o creștere de 50% în ultimii trei ani, majorând semnificativ costurile suportate de contribuabili. Salariile din administrația locală au explodat În 2024, cheltuielile de personal ale administrației județului, orașelor și comunelor au ajuns la 944,76 milioane de lei, cu jumătate mai mult decât în 2022. Citește și: Lider PSD desființează actuala conducere a partidului: sugerează că ar fi nevoie de oameni „cu diploma pe masă” și care să știe limbi străine Consiliul Județean a generat aproape un sfert din această sumă (251,5 milioane lei), iar Primăria Municipiului Iași a cheltuit 198,24 milioane lei, în creștere cu 33% față de acum doi ani. Diferențele de cost per locuitor variază considerabil în funcție de localitate, existând primării mai „scumpe” și altele mai „ieftine”. Continuarea, în Ziarul de Iași

Salariile din administrația locală au explodat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Scad mult salariile în mediul universitar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Scăderile de salarii se simt deja în universități: personalul auxiliar pierde sute de lei

Scad mult salariile în mediul universitar: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași anunță modificări importante în politica financiară și organizatorică, care stârnesc nemulțumiri în rândul angajaților. Scad mult salariile în mediul universitar Conform unei decizii adoptate la nivel central, norma didactică a cadrelor universitare va fi majorată: profesorii și conferențiarii vor susține cu trei ore în plus pe săptămână față de programul actual. Citește și: VIDEO Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: au apărut infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat Pe de altă parte, personalul auxiliar — secretare, laboranți, administratori financiari etc. — va fi afectat de eliminarea unui spor salarial care putea ajunge până la 800 de lei lunar. Această schimbare afectează direct veniturile angajaților din categoriile administrative și suport. Rectorul universității a declarat că, din toamnă, criteriile de acordare a sporurilor vor fi reevaluate, ceea ce înseamnă că nu toți angajații vor mai beneficia de aceleași salarii ca până acum. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Foto: ICCJ
Eveniment

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani, mult peste rata inflației. La fel au crescut și sporurile multiple de care beneficază aceasta.  Citește și: Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan Datele au fost luate de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Ce arată aceste date: în martie 2022, președintele ICCJ avea un salariu de bază de 29.663 de lei, plus 8.899 de lei sporuri - „Spor pentru condiţii de muncă, grele, vătămătoare ori periculoase, spor pentru risc şi suprasolicitare neuropshică şi spor pentru păstrarea confidenţialităţii” - și 950 de lei spor de doctorat.  martie 2023: 32.731 lei salariul de bază, 9.207 lei sporuri și 950 lei pentru doctorat martie 2025: 40.914 lei salariul de bază, 12.274 - sporuri, 950 - doctorat Dacă nu luăm în calcul sporul de doctorat, care a fost fix - fosta șefă a ICCJ, Alina Corbu, avea doctorat, a fost acuzată de plagiat, dar Universitatea București a găsit diferite pretexte să nu-l verifice - veniturile salariale au crescut ușor peste 25% în doi ani.  Creșterea „cheltuielilor de personal” din bugetul ÎCCJ - suma care acoperă salariile tuturor instanțelor - a crescut chiar cu 30%: în 2023, Parlamentul a votat un buget de 2,64 miliarde de lei la rubrica „cheltuieli de personal” din bugetul ICCJ în 2025, aceste cheltuieli au alocate suma de 3,4 miliarde de lei Creșterea cheltuielilor de personal a fost de circa 30% în doi ani.  Rata medie a inflației a fost de 10,3% în 2023 și 5,1% în 2024, deci salariul șefei ICCJ, precum și alocarea buigetară pentru „cheltuielile de personal” din instanțe, au crescut mult peste inflație.

CSM declară oficial că salariile și pensiile „europene” sunt o formă de respect pentru breaslă Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

CSM declară oficial că salariile și pensiile „europene” sunt o formă de respect pentru breaslă

CSM declară oficial că salariile și pensiile „europene” sunt o formă de respect pentru breaslă: „Justiția trebuie respectată la rândul ei, prin status social, decență politică, salarii și pensii europene, care sunt expresia responsabilității, complexității și volumului de muncă al magistraților, precum și a incompatibilităților și interdicțiilor stricte pe care aceștia trebuie să le respecte”. Citește și: Fostul ministru de Externe Baconschi scrie despre rețeaua rusă în România și cum a fost finanțată Într-un comunicat difuzat în această după-amiază, CSM susține că interviul pe care președintele Consiliului, Elena Costache, l-a dat la Digi 24, a fost „distorsionat prin prezentarea trunchiată a fragmentelor din interviu și inversarea fluxului în care acestea au fost comunicate, cu ignorarea aspectelor de esență”. Însă presa, în cea mai mare parte, a prezentat transcrierea întregului fragment în care Costache susținea că o pensie de peste 11.000 de lei este prea mică. CSM declară oficial că salariile și pensiile „europene” sunt o formă de respect „Ca urmare a întâlnirii de la Palatul Cotroceni organizate la inițiativa Președintelui României și în contextul unui amplu interviu acordat de președintele Consiliului Superior al Magistraturii vineri, 1 august 2025, cu durata de peste o oră, din care a fost difuzat un montaj audio-video fracționat, de câteva minute, formulăm următoarele precizări pentru edificarea opiniei publice: Statutul magistratului, în toate componentele sale, reprezintă garanția unui act de justiție independent, esențial pentru funcționarea normală a societății în ansamblul său. Cu toții ne dorim o justiție care să se - și să ne - asigure că drepturile ne sunt respectate ca cetățeni, însă justiția trebuie respectată la rândul ei, prin status social, decență politică, salarii și pensii europene, care sunt expresia responsabilității, complexității și volumului de muncă al magistraților, precum și a incompatibilităților și interdicțiilor stricte pe care aceștia trebuie să le respecte. Deși toate aceste realități ale sistemului judiciar au fost subliniate în cadrul interviului, ele au fost omise în montajul realizat, astfel că mesajul transmis a fost distorsionat prin prezentarea trunchiată a fragmentelor din interviu și inversarea fluxului în care acestea au fost comunicate, cu ignorarea aspectelor de esență. În contextul politic și bugetar dificil, poate fi uşor să extragi numai ce agreezi, însă este greşit, întrucât realitatea justiției este una complexă, soluțiile livrate ca simple fiind de fapt simpliste, iar acestea nu rezolvă problema. Justiția română, ca și drepturile fiecărui cetățean în parte, merită o ascultare atentă, nepătimașă, merită ceea ce așteptăm și noi, ca cetățeni, de la ea, o abordare clară, bazată pe lege și pe drepturi, așa cum sunt ele consacrate de legi. În încheiere, asigurăm toți cetățenii, indiferent de profesia acestora și caracteristicile specifice desfășurării activității, de orientarea constantă a Consiliului Superior al Magistraturii către un dialog echilibrat și onest şi facem un apel la responsabilitate în discursul public, care este necesar să excludă incitări la ură şi să respecte demnitatea umană”, declară CSM.   

„Nu sunt bani pentru plata salariilor şi burselor”, susține Daniel David Foto: gov.ro
Politică

Ministrul Educației, avertisment dramatic: „Nu sunt bani pentru plata salariilor şi burselor”

Ministrul Educației, Daniel David, lansează u avertisment dramatic: „Direct spus, nu mai sunt bani pentru plata salariilor şi burselor pentru tot anul”. Într-un comunicat de presă, el afirmă: „Dacă demisia mea ar fi rezolvat situaţia financiară din Educaţie - Cercetare şi a ţării, aş fi anunţat-o demult”. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV „Nu sunt bani pentru plata salariilor şi burselor” „Eu am venit să ajut, nu să încurc. Nu am urmărit şi nu urmăresc o carieră politică, am servit ca specialist-tehnocrat ţara noastră în două mandate legate de două momente critice şi anume criza politică din primul mandat, respectiv criza fiscal-bugetară din acest al doilea mandat. Dacă demisia mea ar fi rezolvat situaţia financiară din Educaţie - Cercetare şi a ţării, aş fi anunţat-o demult. Grija mea acum - şi obligaţia ca membru al Guvernului - este să ne salvăm din toamnă sistemul şi prin asta, alături de reformele din celelalte domenii/sisteme, şi ţara. Vă invit să facem asta împreună, urmând ca apoi să lucrăm - tot împreună - pentru dezvoltare", a declarat ministrul Educaţiei şi Cercetării, într-un comunicat.  Daniel David a susţinut că şi-ar fi dorit să fi fost ministrul Educaţiei şi Cercetării într-o perioadă în care să poată construi, fără să fie nevoit să se gândească în fiecare zi la soluţii de restructurare, care, pentru a salva în toamnă salariile şi bursele, generează "disconfort"."Sincer şi direct spus, uitându-mă la rezultatele sistemului nostru de educaţie (analfabetismul funcţional, abandonul şcolar), şi eu am adesea impulsul de a solicita demisii în diverse zone de influenţă din sistemul nostru, dar nu o fac din responsabilitate - ştiu că trebuie să lucrăm împreună pentru a ne salva (iar apoi pentru a construi spre mai bine) - şi din decenţă - ştiu că liderii unor astfel de zone nu sunt singurii responsabili", a spus David.Acesta a reiterat că măsurile luate prin Legea 141/2025 care reglementează unele măsuri fiscal-bugetare sunt necesare, nu dorite, pentru a putea proteja din toamnă salariile şi bursele."Direct spus, nu mai sunt bani pentru plata salariilor şi burselor pentru tot anul. Este incorect să se creadă că nu îmi este greu că trebuie să le aplicăm şi că nu înţeleg disconfortul creat. Tocmai de aceea am spus că orice măsuri fiscal-bugetare se pot lua doar dacă, în contextul aplicării lor, se protejează posturile oamenilor şi salariile şi se respectă principiile raţionalităţii (să nu ieşim din reperele europene) şi decenţei (cât îşi permite acum, sustenabil, ţara)", a arătat ministrul Daniel David.El a amintit că Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pus recent în consultare publică normele subsecvente pentru domeniul de activitate, pentru a primi propuneri "constructive" de la oamenii din sistem."Eu la asta lucrez acum şi aceasta ar trebui să fie miza noastră. Este posibil ca, în aceste prime versiuni, eu şi echipa mea să nu fi văzut şi alte soluţii aplicabile. După ce vom depăşi această criză - multe măsuri fiind temporare - vom putea regândi lucrurile şi pentru dezvoltare (aşa cum am propus în Raportul QX)", a mai afirmat Daniel David.  

Deficit bugetar dezastruos la șase luni Foto: Facebook
Economie

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv, iar cheltuielile cu plata dobânzilor au explodat, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 3,68%, cu 0,06% mai mult decât anul trecut. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Deficit bugetar dezastruos la șase luni În schimb, așa-numitele cheltuieli de personal, salariile bugetarilor, au crescut cu 10,1% față de primele șase luni din 2024. Ele consumă 4,5% din PIB, față de 4,4% din PIB în primele șase luni din 2024. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 43,3% față de aceeași perioadă din 2024 și reprezintă 1,3% din PIB.  „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 mld lei în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 6 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,71 mld lei”, explică ministerul de Finanțe. 

Aeroportul Arad are câteva zeci de pasageri lunar, dar directorul și membrii CA iau mii de lei/lună Foto: Facebook
Eveniment

Aeroportul Arad are câteva zeci de pasageri lunar, dar directorul și membrii CA iau mii de lei/lună

Aeroportul Arad are câteva zeci de pasageri lunar, dar directorul și membrii CA iau mii de lei/lună. La aeroport lucrează 57 de persoane, mai mult decât pasagerii care-l tranzitează lunar. Citește și: Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile. De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei Aeroportul Arad are zeci de pasageri lunar, dar directorul și membrii CA iau mii de lei/lună În acest an, traficul de pasageri pe acest aeroport a fost un pic mai mare decât cel de pe aeroportul Tulcea, unde guvernarea PSD a investit zeci de milioane de euro: ianuarie 2025: opt pasageri la Arad, cinci la Tulcea februarie 2025: 15 Arad, șase la Tulcea martie 2025: zece Arad, zero la Tulcea aprilie 2025: patru la Arad, 17 la Tulcea mai 2025: 42 la Arad, 19 la Tulcea Datele apar pe site-ul Asociației Aeroporturilor București. Practic, în primele patru luni, au fost mai mulți pasageri decât angajați.  Cu toate acestea, directorul aeroportului, Ovidiu Moșneag, care a absolvit o facultate la 11 ani de la terminarea liceului, are un salariu brut de 16.320 de lei. Printre alte drepturi, el poate folosi mașinile aeroportului - contractul nu precizează în ce scop.  În plus, la început de iulie, membrii Consiliului de Administrație de la Aeroportul Internațional și-au mărit indemnizațiile de la 4.050 de lei la 6.830 de lei. Propunerea a fost făcută de președintele Consiliului de Administrație, Dan Florin Buda, cel care este administrator public la Consiliul Județean, instituție in subordinea căreia află aeroportul. Însă AMEPIP a respins propunerea, așa că ea nu va fi aplicată. 

Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL, cu care Cseke Atilla se lăuda în aprilie Foto: Facebook
Politică

O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL

O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL, agenția care construiește locuințe. În aprilie, ministrul UDMR al Dezvoltării, Cseke Atilla, anunța desființarea ANL. Citește și: Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică” Acum, într-un comunicat al ministerului, se vorbește doar despre faptul că salariile din ANL nu sunt mai mari ale ministrului și că indemnizațiile celor șapte membri ai consiliului de administrație sunt de 1.683 lei, lunar, net.  Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL „Propunem desființarea a două instituții subordinate Ministerului Dezvoltării, din cele șase pe care le avem, urmând ca ministerul să le absoarbă. Este vorba de Agenția Națională de Locuințe și de Institutul Național de Administrație. La Agenția Națională de Locuințe avem construcție de locuințe pentru tineri, pentru romi, pentru tinerii specialiști în educație și sănătate (...) Și chiar dacă nu ne place, chiar dacă doare, adevărul este că la Ministerul Dezvoltării, pe un program de construire de locuințe, un angajat produce de 11 ori mai mult decât un angajat la Agenția Națională de Locuințe. Numărul unităților locative pe care le implementează structura care se ocupă de implementarea acestui program, respectiv structura care se ocupă la Ministerul Dezvoltării, care cu oameni mai puțini produce mai mult (...) Și mai avem o problemă și anume, aceea că avem câteva proiecte care produc astăzi un prejudiciu bugetului de stat, și mă refer la implementarea proiectului cartierului Henri Coandă, unde până în prezent s-au plătit aproape 50 de milioane de lei din bani publici, despăgubiri, pe baza unor hotărâri judecătorești, care obligă ANL-ul la despăgubiri și avem, hotărâri judecătorești prin care, de exemplu, unui cetățean i se plătesc zilnic 1.000 de lei despăgubiri. Acest sistem nu mai poate să continue. Deci, dacă ANL-ul nu a reușit să facă măsuri în așa fel încât să predea la termen acele locuințe pe care le-a contractat și în fiecare zi plătim din bani publici despăgubiri, acest sistem trebuie să ia sfârșit”, spunea Cseke Atilla la 10 aprilie 2016. Însă, acum, proiectul de desființare al ANL pare să fi dispărut.  Cseke Atilla se laudă pentru că ar fi tăiat, puțin, salariile „Cseke Attila a subliniat că, exceptând două cazuri, în nicio instituție sau unitate din subordinea Ministerului Dezvoltării, cum ar fi Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția Națională pentru Locuințe, Institutul Național de Administrație sau Agenția Națională a Funcționarilor Publici, nu au fost salarii mai mari ale conducătorilor acestor unități decât cel al ministrului, care este 12.776 lei net lunar (...) Conform legilor în vigoare, în Consiliul de administrație al ANCPI sunt 9 membri, cu o indemnizație lunară în valoare de 1.947 lei lunar, iar la ANL 7 membri, indemnizația lor lunară netă fiind de 1.683 lei”, se arată într-un comunicat difuzat azi de ministerul Dezvoltării, condus tot de Cseke Atilla. 

După ce hoția de la Unifarm a fost îngropată, salariile vor crește Foto: PSD
Politică

După ce hoția de la Unifarm a fost îngropată, salariile vor crește cu 16%. Directorul - politruc PSD

După ce hoția de la Unifarm a fost îngropată, salariile vor crește la această companie cu 16%, ajungând la peste 10.000 de lei pe lună, arată proiectul de buget al acestei companii. Compania este subordonată ministerului Sănătății, condus de ministrul PSD Alexandru Rogobete. Citește și: Președintele CJ Cluj anunță că nu mai este „parte” a PNL: „A fost sufocat de trădători de serviciu” După ce hoția de la Unifarm a fost îngropată, salariile vor crește  În mai 2025, datoriile uriașe ale Unifarm, 488,7 de milioane de lei, către ANAF au fost practic șterse prin conversia lor în acțiuni deținute de ministerul Sănătății. Însă conversia va fi făcută printr-o majorare de capital, deci, practic, Guvernul va scoate din bugetul Sănătății circa 500 de milioane de lei. Cu toate acestea salariile vor crește la Unifarm cu 16,28%, care susține că va încheia anul 2025 pe profit, după acest uriaș ajutor de stat. Cheltuielile cu salariile sunt estimate la 5,2 milioane de lei, iar sporurile vor fi de 2,26 milioane de lei.  Unifarm este condusă acum de pesedistul Adrian Dobre, care nu are nici o competență în a conduce o astfel de companie. El a fost purtător de cuvânt al PSD, în regimul Dragnea, și secretar de stat la ministerul Muncii.

Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din ministerul de Finanțe care au protestat spontan Foto: Facebook
Politică

Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan

Ministrul PNL Alexandru Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor, arată un document publicat de site-ul Profit.  Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Finanțe care au protestat spontan „În ultima perioadă, au fost semnalate, punctual, situații în care ritmul activității la nivelul Ministerului Finanțelor a fost influențat de absențe colective sau întreruperi neplanificate ale programului. Astfel, în data de 30.06.2025 și data de 01.07.2025 o parte din angajații ministerului și-au întrerupt activitatea și au declanșat un protest spontan, ca reacție la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2025 și a altor informații false/nefondate primite de aceștia cu privire la măsuri de care ar putea fi afectați (spre ex. comasarea Ministerului Finanțelor cu Ministerul Economiei, întocmirea preavizelor la acea dată pentru întreg personalul ministerului). Aceste acțiuni nu au fost notificate în prealabil conform prevederilor art.146 din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările și completările ulterioare, neputând fi considerate grevă, ceea ce poate conduce la interpretarea că a fost organizat un protest spontan. Având în vedere implicațiile asupra bunei funcționări a instituției, asigurarea unei corelări echitabile între plata salariului și prestarea muncii, necesitatea respectării disciplinei muncii, în calitate de coordonatori/conducători ai structurilor vă rog să aveți în vedere următoarele: respectarea programului de lucru de către toți angajații nu este doar o obligație, ci și o condiție esențială pentru stabilirea, acordarea și justificarea corectă a drepturilor salariale. Acest aspect reflectă nu doar conformitatea cu prevederile legale, ci și respectul reciproc între colegi, precum și față de beneficiarii direcți sau indirecți ai activității noastre. Munca suplimentară efectuată, la solicitarea superiorului ierarhic, peste durata normală a timpului de lucru de către angajați, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se compensează numai cu timp liber corespunzător. operarea în pontajele lunare a perioadelor de timp în care angajații din subordine au prestat efectiv atribuțiile de serviciu. Aceste aspecte trebuie avute în vedere inclusiv la pontajele aferente lunilor iunie și iulie 2025. monitorizarea lucrărilor repartizate, respectarea termenelor de realizare ale acestora, precum și dispunerea măsurilor conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în adresa lui Nazare, publicată de Profit.   La 1 iulie, angajații ANAF, Trezorerii, Direcției Naționale Antifraudă și Ministerului Finanțelor au protestat împotriva tăierilor de sporuri. 

Bolojan, atac la sistemul de sănătate Foto: Facebook
Eveniment

Bolojan, atac la sistemul de sănătate: cheltuielile cresc exploziv, percepția nu se îmbunătățește

Premierul Ilie Bolojan a lansat un atac dur la sistemul public de sănătate: cheltuielile cresc exploziv, dar percepția nu se îmbunătățește. El a arătat că angajații spitalelor își primesc salariile indiferent de numărul de cazuri tratate. Citește și: CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR În plus, Bolojan a atacat legislația prin care șefii de secții din spitalele de stat sunt numiți de facultățile de medicină. Bolojan, atac la sistemul de sănătate Ce a arătat premierul despre situația din Sănătate: „În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022- 54 miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024 - 73 miliarde, iar pentru 2025 este estimat un total de 77 de miliarde”  „Se vede clar că în ultimii ani aceste cheltuieli sunt mult mai mari, cu cel puțin 10% față de ritmul de creștere a veniturilor. Nu este o direcție bună” „De ce avem această risipă în zona de sănătate? Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Există alocări dedicate cheltuielilor de personal și nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau performanță, pentru că nu are de ce” „Există o limitare de sporuri de 30%, dar spitalele din subordinea autorităților locale nu o respectă. La calculul bazei de salarii introduc și primăria sau consiliul județean, ceea ce ocolește plafonul.” Bolojan a sugerat că medicii prescriu medicamente foarte scumpe, iar apoi se plimbă la congrese organizate departe de România. 

Ce obiectiv-cheie are un director al unei companii de stat: să vină opt ore la slujbă, spune Radu Miruță Foto: Facebook
Politică

Ce obiectiv-cheie are un director al unei companii de stat: să stea opt ore la muncă

Ce obiectiv-cheie are un director al unei companii de stat: să stea opt ore la muncă, spune ministrul Economiei, Radu Miruță (USR). pentru îndeplinirea unor astfel de obiective, unii directori iau salarii de 50.000 lei. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Ce obiectiv-cheie are un director al unei companii de stat “Există directori în aceste companii de stat care încasează 50.000 de lei pe lună, dar nu bifează nici măcar criteriile lor de performanţă. M-am uitat pe criteriile de performanță din Ministerul Economiei și am văzut obiective precum: "Să stai opt ore la serviciu" sau "Să nu întârzii dimineața". Dosare întregi sunt pline cu astfel de criterii. Lucrurile acestea trebuie schimbate”, a spus Radu Miruţă, la Conferința RO 3.0 - Upgrade România.  „Suntem, însă, în situația în care România este pe ultimul loc în UE la capitolul digitalizare. Studiile Băncii Mondiale și ale OECD arată că, dacă România ar ajunge măcar la jumătatea mediei UE în digitalizare, am avea o creștere economică cu 3% din PIB. Iar 3% PIB înseamnă echivalentul întregului buget alocat educației. Iar acest lucru se poate obține exclusiv prin digitalizare. Totuși, există o rezistență reală la digitalizarea României. E ca un joc de tras de sfoară: unii trag într-o direcție, alții în cealaltă. Această rezistență vine din faptul că digitalizarea scoate dosarele din sertare, pune ordine în fluxurile administrative, introduce transparență și face vizibile zonele cu probleme – de exemplu, TVA-ul nerecuperat. Dacă „aprindem lumina” acolo unde sunt aceste informații, procesul de recuperare începe automat să se miște mai bine”, a mai arătat Miruță.    

Daniel David promite reformă în educație (sursa: edu.ro)
Eveniment

Nu vor fi concedieri și reduceri salariale în învățământ, promite ministrul David

Daniel David promite reformă în educație. Ministrul Educației, Daniel David, a transmis un comunicat de presă cu privire la măsurile de criză din legea fiscal-bugetară propusă de Guvern. Ministrul recunoaște gravitatea momentului, dar vede în această criză o oportunitate de reformă profundă și de reconstrucție a sistemului de educație și cercetare. Daniel David promite reformă în educație Daniel David transmite că România se află într-o criză fiscală profundă, iar dacă nu sunt adoptate măsuri de eficientizare, statul riscă din toamnă să nu mai poată plăti salarii, pensii și burse. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Totuși, ministrul susține că această criză poate fi transformată într-o șansă de a corecta paradigme vechi și ineficiente din educație și cercetare. Fără concedieri, fără scăderi salariale Ministrul dă asigurări că nu vor exista concedieri în sistemul educațional. Salariile nu vor fi diminuate. Se păstrează toate contractele de muncă aflate în derulare. Măsuri pe termen scurt, mediu și lung Pe termen scurt nu va fi nici o concediere, nici o reducere de salarii, promite ministrul David. Pe termen mediu, salariul de debut pentru profesorii începători va fi aliniat la salariul mediu brut pe economie; De asemenea, se va asigura echivalența între cercetători științifici și cadre universitare. Pe termen lung se renunță la amânarea alocării de 1% din PIB pentru cercetare și 15% din bugetul general consolidat pentru educație. Norma didactică crește ușor Norma de activitate directă cu elevii va crește de la 3,6 la 4 ore zilnic, adică o majorare de aproximativ 24 de minute pe zi. Această modificare este temporară, valabilă pentru un ciclu de studiu de 4 ani, și va fi monitorizată. Activitățile precum dirigenția, pregătirea pentru examenele naționale și olimpiade vor fi în continuare plătite separat. Transparență și sustenabilitate Ministerul dorește să limiteze distorsiunile privind plata cu ora, în special în preuniversitar, și să aducă acest mecanism într-un cadru rațional și echitabil, aliniat cu salarizarea de bază și sustenabilitatea bugetară. Degrevarea pentru funcțiile de conducere va fi reglementată, cu un plafon de 50%, în funcție de dimensiunea unității. Începând cu 2026–2027, va fi implementat un nou model de profesionalizare a conducerii în școli, însoțit de concursuri pentru directori și reorganizarea inspectoratelor. Clase mai mari, dar în limite europene Limitele de elevi per clasă vor reveni la valorile utilizate între 2011 și 2020, în acord cu practicile europene, pentru a reduce presiunea pe infrastructură. Excepțiile pentru copiii cu cerințe speciale și minorități rămân valabile. Reguli noi pentru personalitatea juridică a școlilor Creșterea pragului pentru ca o școală să aibă personalitate juridică nu afectează activitatea educațională. Unitatea își continuă funcționarea, dar fără poziție de director distinct, iar personalul rămâne titular. Reforma burselor: meritul, echitatea și susținerea reală Noua arhitectură a burselor are trei direcții: Burse sociale extinse pentru copiii cu nevoi reale, inclusiv pentru mamele minore; Burse de merit limitate la maximum 15% dintr-o clasă, pentru elevii cu note de minimum 9; Premii de excelență crescute pentru olimpici, inclusiv recompense în bani (până la 4.000 EUR pentru premiile internaționale). Bursele universitare vor continua, dar într-o formă sustenabilă Deși se redimensionează temporar, fondul de burse pentru studenți va fi mai mare decât în 2022–2023. Măsura este una temporară, valabilă pentru un ciclu de 3 ani, timp în care se va căuta un nou model de finanțare, echitabil și funcțional. Studenții doctoranzi cu bursă nu sunt afectați. Un apel la solidaritate și viziune Ministrul Daniel David îndeamnă la coerență, solidaritate și profesionalism, avertizând că alergarea după norme și burse a devenit un scop în sine, deturnând esența educației. Reforma vizează reconectarea sistemului la realitățile lumii actuale, susținând dinamismul, echitatea și competențele reale.

Salarii astronomice în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic, spune ministrul Radu Miruță Foto: Facebook
Politică

Salarii enorme în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic

Salarii enorme în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic și greu de concediat, arată ministrul  Economiei, Radu Miruță (USR), într-un interviu la TVR Info. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ El a mai spus că “Indicatorii de performanță sunt o jignire“, aceștia fiind îndepliniți dacă directorul companiei vine la serviciu și stă opt ore, uitându-se pe fereastră.  Salarii astronomice în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic “Sunt companii de stat despre care multă lume n-a auzit, ceea ce înseamnă că lumea nu prea știe ce se întâmplă acolo. (…) Sunt salarii de 50.000, 45.000 de lei, 47.000 (…) – sunt sume enorme, pe care acei oameni nu le iau făcând treabă. Nu vorbim de manageri de top care și-au suflecat mânecile și au spus: «Las privatul, mă duc la stat să fac performanță». S-a alocat o sumă mare de bani din pixul ministrului, pentru ca oamenii care nu au mai încăput pe liste – de parlamentari, prefecți, secretari de stat – să primească niște bani pe spatele românilor care plătesc aceste taxe. (…) Indicatorii de performanță sunt o jignire. Dacă te duci 8 ore la serviciu, se consideră că îți îndeplinești indicatorii de performanță. Și-au betonat un contract cu indicatori pe care îi îndeplinești și dacă te uiți pe geam de la birou. (…) Să știți că, întâmplător, și-au pregătit lucrurile astea au fost finalizate cam cu o lună înainte să ajung eu aici. Până atunci, patru ani au fost interimari. Bănuiau că urmează să plece și și-au rezolvat bucata de contracte“, a spus Radu Miruță. 

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în anul electoral 2024 și care  a aruncat în aer deficitul bugetar: ea a fost camuflată într-o ordonanță de urgență care, potrivit titlului, avea drept scop cumpărarea de drone turcești.  Citește și: DOCUMENTE Iohannis, Ciolacu și Ciucă știau din august 2024 că România este în pragul dezastrului financiar În spațiul public nu a existat până acum nici o discuție despre efectele acestei ordonanțe. Informația a apărut însă într-unul din documentele publicate vineri seara de Europa Liberă, în care se arată că una din principalele surse de majorare a deficitului bugetar în 2024 este această ordonanță de urgență, prin care explodau cheltuielile cu salarii în poliție, servicii secrete și Armată.  Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei Dumirea oficială a ordonanței este: “privind stabilirea unor drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naţionale şi a unor cheltuieli determinate de pregătirea şi executarea unor misiuni în afara teritoriului naţional, în vederea realizării şi menţinerii capabilităţii aferente achiziţiei Sistemelor de aeronave fără echipaj uman la bord Bayraktar TB2 şi a altor programe de înzestrare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi pentru adoptarea unor măsuri privind retenţia şi atragerea personalului în aceste domenii“ Impactul OUG 26/2024 a fost uriaș: 5,13 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro. Impactul se referă la anul 2024, nu se știe ce impact are în 2025. Documentul publicat de Europa Liberă - o informare “strict confidențială“ adresată premierului Ciolacu, la 19 septembrie 2024, privind situația deficitului bugetar - arată că ministerul Apărării, inițiatorul ordonanței, a mințit în ceea ce privește impactul ei.  Astfel, inițiatorul ordonanței a susținut că impactul este de puțin peste 1,7 miliarde de lei, deși Finanțele, în avizul dat ordonanței, au arătat că estimarea este nerealistă. Fără a ataca doar această ordonanță, nota trimisă premierului Ciolacu arată că majorările de salarii acordate în 2024 prin trei ordonanțe de urgență, “problema sustenabilității financiare a acestor măsuri fiind subliniată de Ministerul Finanțelor“. Celelate două ordonanțe de urgență se referă la salariile din Educație și din Justiție (drepturile câștigate prin darea statului în judecată), dar impactul nu se ridică la nivelul celui genrat de OUG 26/2024. Impactul majorărilor salariilor din Educație a fost de doar trei miliarde de lei. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră