sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

198 articole
Economie

Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor

Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor, ca procent din veniturile la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj România a cheltuit 29,8% din veniturile la buget pe salariile bugetarilor, în 2023. Media UE a fost de doar 21,8%. Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor Consiliul arată și cum a evoluat România în acest clasament. Ea a trecut în fruntea celor mai cheltuitoare administrații din 2018, când PSD era la putere. „În ceea ce privește raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și total venituri încasate (...) în anul 2023 se constată o majorare marginală a acestui indicator comparativ cu anul anterior, România fiind devansată de Malta (30,2%) și Letonia (30%) în clasamentul statelor UE. Dacă, până în 2009, România era plasată în prima jumătate a clasamentului (pe poziția a opta în anul 2008 și a zecea în anul 2009), în anul 2011, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală inițiate la jumătatea anului 2010, România a coborât pe poziția 19 din 27 (...) Începând cu anul 2016 situația s-a schimbat și România a urcat abrupt pe locul 10, ajungând în anul 2017 pe al doilea loc, iar din 2018 ocupând prima poziție până în anul 2021”, scrie Consiliul Fiscal. În administrație publică și apărare dinamica creșterii salariilor a fost de 16,8%, în învățământ majorarea a fost de 26,9%43, iar în sănătate, de 8,4%.

Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor Foto: Inquam/George Calin
Sumă uriașă ca să plătească drepturile salariale câștigate de magistrați Foto: ICCJ
Eveniment

Sumă uriașă plătească drepturile salariale câștigate de magistrați

Ministerul Justiției scoate o sumă uriașă din Fondul de rezervă al Guvernului ca să plătească drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță: potrivit notei de fundamentare a proiectului unei hotărâri de guvern, este nevoie de peste 820 de milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga DeFapt.ro a scris că procurorul general al României, Alex Florența, care ar trebui să reprezinte “interesele generale ale societății“, a strâns o mică avere dând statul în judecată pentru “drepturi salariale restante“. Aceasta este a doua tranșă achitată “în vederea achitării tranșelor cuvenite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești“. Prima tranșă achitată în acest an a fost de 380 de milioane de lei, prin H.G. nr. 675/2024. Sumă uriașă ca să plătească drepturile salariale câștigate de magistrați Din suma uriașă pe care ministerul Justiției o vrea scoasă din fondul de rezervă, 660 de milioane de lei sunt “în vederea achitării tranșelor cuvenite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești“. Însă proiectul de hotărâre de guvern arată că este nevoie de 163 de milioane de lei “în vederea achitării dobânzilor aferente diferențelor salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești“. Nota de fundamentare arată că “suma necesară a fost calculată la nivelul minim care, până la rectificarea bugetară, ar urma să asigure aducerea la îndeplinire exclusiv a unor obligații de plată care nu mai pot suferi amânare“. “În prezent, din cauza lipsei fondurilor bugetare, nu pot fi plătite integral tranșele cuvenite în anul 2023, reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al celorlalte instanțe judecătorești, precum și dobânzile aferente acestor sume. Cum plata acestor sume, care privesc drepturi deja întârziate la plată, prin eșalonare succesivă (așadar, purtătoare de accesorii) se impunea să fie făcută până la sfârșitul anului bugetar 2023, o întârziere și mai mare a executării lor nu este posibilă din punct de vedere legal. În plus, neachitarea cât mai urgentă a acestor sume riscă să conducă la o amplificare considerabilă a debitului total datorat, prin creșterea exponențială a dobânzilor și a altor accesorii, cu repercusiuni grave asupra cheltuielilor bugetare“, mai explică ministerul Justiției.

Legume mai scumpe, salarii mai mari în București (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Legume mai scumpe, salarii mai mari

Legume mai scumpe, salarii mai mari. Bucureștenii, cu un salariu mediu net de 6.428 de lei încasat în luna mai, au putut face cumpărăturile la prețuri comparabile cu cele din piețele din localități mai mici și cu venituri mai reduse. Legume mai scumpe, salarii mai mari Dar clujenii, cu al doilea cel mai mare salariu mediu net din țară (6.083 lei), au resimțit mai puternic cheltuielile făcute în piețe. Citește și: Lovitură dură pentru Ciolacu: candidatura lui Negrescu la funcția de comisar european, respinsă de von der Leyen. Negrescu a cotizat 1,2 milioane de lei la PSD pentru post În ce îi privește pe ieșeni, salariul lor mediu net nu atinsese în mai nici pragul de 5.000 de lei (era de 4.997 lei), în timp ce salariul mediu net din România era de 5.118 lei. Practic, bucureștenii plăteau pentru produsele din piețele alimentare cu până la 11% mai mult decât prețul mediu în România, dar primeau salarii medii nete cu 28% mai mari decât salariul mediu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Trei sferturi din bugetul spitalului Pantelimon, pe salarii Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Trei sferturi din bugetul spitalului Pantelimon, pe salarii

Trei sferturi din bugetul spitalului Pantelimon se duce pe salarii, pentru medicamentele bolnavilor rămân 4% din cheltuieli, arată bugetul acestui spital, publicat pe site. Citește și: VIDEO Penibila ministră a Muncii explică de ce nu e gata legea salarizării: „Astăzi suntem înainte de Ziua Recoltei pentru pensionari” În România, sunt spitale de stat unde 90-99% din buget este alocat salariilor. „Am anunțat personalul că nu mai avem bani, pentru că salariile consumă 99% din buget”, spunea, în aprilie 2024, Sorin Mehedințu, managerul spitalului din Târgu Cărbunești, Gorj. Trei sferturi din bugetul spitalului Pantelimon, pe salarii La spitalul Pantelimon din București, cheltuielile pentru 2024 sunt estimate la puțin sub 305 milioane de lei, din care 223,35 milioane pentru „personal” - salarii, prime, vouchere de vacanță sau indemnizație de hrană. Pentru medicamente se vor aloca 12,5 milioane de lei, adică puțin peste 4% din buget. Pentru „hrană” se cheltuie, în 2024, sub două milioane de lei. Rata deceselor înregistrate în secţia ATI a Spitalului ”Sfântul Pantelimon” a scăzut considerabil după ce una dintre asistente a depus plângerea privind scăderea dozelor de noradrenalină, arată statisticile puse la dispoziţie de spital magistraţilor. Dacă înainte de mai 2024 în această secţie mureau, în medie, 67 de pacienţi pe lună, în luna mai, după depunerea sesizării, numărul deceselor a scăzut la 46. Inclusiv una dintre doctoriţele inculpate, care nu participa la resuscitarea bolnavilor, a renunţat la practica prin care scădea noradrenalina şi a început să respecte protocolul, se arată în referatul în care procurorii cer arestarea a două doctorițe de la acest spital.

Bugetarii au potopit Înalta Curte cu cereri de majorare a salariilor Foto: WallStreet.ro
Eveniment

Bugetarii au potopit Înalta Curte cu cereri de majorare a salariilor

Bugetarii au potopit Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) cu cereri de majorare a salariilor și pensiilor speciale. ICCJ va judeca la 16 septembrie și 28 octombrie nu mai puțin de 21 de solicitări de acest fel. Citește și: Magistrații vor un nou privilegiu: să se pensioneze cu pensie specială chiar dacă nu mai sunt judecători și procurori. Înalta Curte trebuie să ia o decizie Dacă ele vor fi admise, fie și parțial, nu se știe ce impact bugetar vor avea. Bugetarii au potopit Înalta Curte cu cereri de majorare a salariilor Pentru ce au dat bugetarii statul în judecată: Cadrele didactice plătite cu ora, dar care au și un contract pe durată nedeterminată, vor „concediu de odihnă plătit și pentru timpul efectiv lucrat în regim de plată cu ora, respectiv de indemnizația aferentă zilelor de concediu de odihnă cuvenite și neefectuate, la încetarea contractului individual de muncă pe durată determinată” Magistrații vor ca ICCJ să decidă dacă, după ce au câștigat în instanță majorarea salariilor, măsura se aplică retroactiv, din 2018 Cadrele medicale vor ca sporul de condiții periculoase să se aplice gărzilor. Funcționarii publici plătiți la nivel maxim vor eliminarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare. Polițiștii vor pensii de magistrați Procurorii și grefierii vor ca salariile să le crească cu 25%, iar sporurile de 45% să fie calculate raportat la salariile mărite Personalul din spitale vrea spor de radiații cumulat cu spor de condiții periculoase, chiar dacă desfășoară doar activități ocazionale la laboratorul de radiologie Angajații ministerului agriculturii vor ca stimulentele să fie introduse în calculul indemnizaţiei de concediu de odihnă. Mai multe dosare se referă la impozitarea progresivă a pensiilor speciale DeFapt.ro a scris de miercuri că ICCJ trebuie să stabilească dacă perioada în care o persoană, licenţiată în drept, a ocupat funcţii de specialitate juridică (ofiţer MAI) poate fi luată în considerare la data de 14.12.2022 pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 - adică poate primi pensie de magistrat.

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele șase luni, cheltuielile de personal înghițeau doar 3,9% din PIB. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Rata anuală a inflației era, în iunie, de 5,3%, potrivit Eurostat, deci aceste cheltuieli au crescut mult peste această rată. Nota ministerului de Finanțe, care însoțește datele privind execuția bugetară, nu explică această creștere explozivă. Ele reprezintă 22,9% din toate cheltuielile bugetului și aproape 30% din venituri. Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Guvernul a prezentat la 3 iulie o situație centralizată privind posturile de conducere și de execuție care au fost desființate prin reorganizarea aparatului bugetar cerută prin legea 296/2023 prin care Guvernul Ciolacu a introdus noi taxe și impozite în acest an. Exceptând MAI care are nevoie de avizul CSAT și MApN care este exceptat de la proces, la nivelul instituțiilor centrale, reorganizate, au fost desființate 455 posturi de execuție și 236 posturi de conducere. Potrivit execuției bugetare din primele șase luni ale anului 2024, cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat cu aproape 25%. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023.

Salarii uriașe, plus sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa Foto: Romania Libera
Eveniment

Salarii uriașe, plus sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa

Salarii uriașe, plus o nesfârșită listă de sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa, Otopeni: de exemplu, un casier are circa 9.000 lei, plus sporuri. Conducerea aeroportului, numită politic de Sorin Grindeanu, consumă aproape trei milioane de lei, anual. Citește și: Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii ’60, personal neprietenos, fără spații pentru copii Aeroportul are 1.420 de angajați, iar salariul mediu în anul 2024 este de 15.491 de lei. Salarii uriașe, plus sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa Conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) este bine răsplătită. Cheltuielile aferente contractului de mandat “și a altor organe de conducere și control, comisii și comitete“, sunt, potrivit notei de fundamentare la bugetul pe 2024 a CNAB, în valoare de 2,96 milioane de lei. Pentru directorat a fost bugetată suma de 1,15 milioane de lei, iar pentru consiliul de administrație peste 1,8 Durata mandatului, atât pentru directorat cât și pentru membrii Consiliului de Administrație, este provizorie, mandatele fiind încheiate pe 5 luni cu posibilitatea prelungirii până la 7 luni, se mai arată în nota de fundamentare. Practic, în acest fel, prin astfel de numiri provizorii, ministrul Transporturilor, pesedistul Sorin Grindeanu poate ține sub controlul său conducerea aeroportului. Potrivit grilei de salarii, din decembrie 2023, sunt nu mai puțin de zece sporuri care se dau angajaților. De exemplu, un șef de tură care conduce minimum doi subordonați primește un plus de 10%. Sporul pentru vechimea în muncă poate ajunge la 25%. Grila de salarii arată că un curier poate avea un salariu maxim de 8.127 de lei, fără sporuri. Casierul “central“ poate ajunge la 9.807 lei, iar unul obișnuit la peste 8.900 de lei. Personalul cu studii superioare de specialitate - ingineri, juriști, programatori - are salarii de maximum 13-14.000 de lei. Purtătorul de cuvânt al aeroportului are prevăzut un salariu între 5.880 de lei și 13.062 de lei.

Lunga listă a uriașelor diurne primite de judecătorii plătiți cu circa 25.000 lei/lună Foto: Facebook CSM
Eveniment

Lunga listă a uriașelor diurne primite judecătorii 25.000 lei/lună

Lunga listă a uriașelor diurne primite de judecătorii plătiți cu circa 25.000 lei/lună, deși nu judecă: magistrații angajați la Inspecția Judiciară au trecut în declarațiile de avere nu mai puțin de două diurne și trei alocații, care le completează veniturile salariale. Citește și: GALERIE VIDEO-FOTO Imagini stupefiante de pe noul pod peste Dunăre de la Brăila: tranșee și „valuri” în asfalt, crevase de câțiva centimetri adâncime. Se circulă cu cel mult 15 km/h În majoritatea declarațiilor de avere verificate de DeFapt.ro, apăreau și așa numite “diferențe salariale din hotărâri judecătorești“, adică au dat statul în judecată pentru restanțe salariale și au câștigat. Lunga listă a uriașelor diurne primite de judecătorii plătiți cu circa 25.000 lei/lună De exemplu, Lorența Adriana Butnaru, a avut în anul fiscal 2023 un salariu anual, net, de 302.217 lei. Dar ea a încasat și: diurnă de detașare: 72.804 lei alocație locuință: 31.337 lei diurnă delegare: 7.219 lei alocație transport: 5.335 lei alocație pentru călătorii anuale: 1.304 lei În plus, ea a încasat și 57.000 de lei pentru contribuția la un proiect finanțat cu fonduri europene. În anul fiscal 2023, ea a primit 25.741 de lei “diferențe salariale din hotărâri judecătorești“. Dijnărescu Cosmin a avut același salariu, de peste 300.000 de lei, la care s-au adăugat două diurne și trei alocații în valoare de circa 116.000 de lei. În declarația de avere apare așa-numite “diferente hotarari judecatoresti“ în valoare de 54.058 lei. Judecătorul Liviu Mustață: salariu de peste 300.000 de lei, alocații și sporuri de circa 95.000 de lei, plus “drepturi salariale conform sentinte judecatoresti Parchetul de pe langa Judecatoria Strehaia“ în valoarea de peste 136.000 de lei.

Cei mai bine plătiți salariați ai statului, în instituția condusă de un fost turnător Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Eveniment

Cei mai bine plătiți salariați statului, în instituția fost turnător

Cei mai bine plătiți salariați ai statului român lucrează în instituția condusă de un fost turnător al Securității, Mugur Isărescu: Banca Națională a României are peste 2.000 de angajați - în creștere cu 12% în ultimii zece ani - și au, în medie, 2.500 de euro, net. Citește și: EXCLUSIV 117 milioane EUR pentru tratamentul balnear al pensionarilor. 33 de milioane EUR ajung la firma CNSLR Frăția, administrată de un sindicalist care câștigă peste 21.000 EUR lunar Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, fost turnător al Securității sub pseudonimul “Manole“, a primit de la statul român, în anul fiscal 2023, circa 1,43 milioane de lei, a arătat DeFapt.ro. El este finanțat de statul român ca guvernator al BNR, membru al Academiei Române și pensionar. Cei mai bine plătiți salariați ai statului, în instituția condusă de un fost turnător Valoarea exactă a salariilor angajaților BNR a fost secretizată în BNR, la fel ca și în altă instituție de stat cu salarii astronomice, ASF. Însă rapoartele anuale ale BNR arată ce buget se cheltuie pentru salarii și câți angajați are insitutuția. Astfel, în 2023, la BNR au lucrat 2.079 angajați, iar cheltuielile salariale au fost de 496 milioane de lei. Un calcul simplist arată că, în medie, s-au cheltuit circa 24.000 de lei, lunar, brut, pe fiecare angajat, deci salariul mediu, net, lunar, a fost de circa 2.500 de euro. Doar direcția de comunicare are nu mai puțin de cinci “servicii“, unul fiind de comunicare online, iar altul de multimedia. BNR nmu precizează câte persoane lucrează la această direcție. Există chiar și un “Birou de intervenții rapide“ în cadrul BNR, la direcția de protecție a valorilor. n La 31 decembrie 2013 numărul salariaţilor din Banca Naţională a României era de 1 867 persoane. În acel an, cheltuielile de personal era de circa 241 milioane de lei, adică jumătate din aceste cheltuieli în 2023. O investigație din 2017 arăta că actualul guvernator BNR spiona diplomați străini, în special americani și britanici, sub conducerea ofițerilor Unității Militare 0195. Potrivit articolului, nici colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de „notele“ lui „Manole.” În 2020, CNSAS preciza că Mugur Isărescu a turnat la Securitate două persoane care se plângeau de nivelul de trai. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că îl susţine pe Mugur Isărescu, în vârstă de 74 de ani și aflat de peste trei decenii la cârma Băncii Naționale, pentru un nou mandat deoarece „România are nevoie de stabilitate monetară”. “În acest moment, eu îmi doresc stabilitate monetară şi domnul Isărescu pe plan internaţional e un om recunoscut. Vorbesc din funcţia de prim-ministru. Trebuie un partener la BNR|, a spus Ciolacu.

Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite în subordinea penalului UDMR Laszlo Borbely Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite

Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite în subordinea penalului UDMR Laszlo Borbely, pensionar special și consilier de stat la Secretariatului General al Guvernului (SGG). Laszlo Borbely are 70 de ani, beneficiază de pensie specială de fost deputat, iar DNA a încercat de două ori să-i ridice imunitatea, dar Parlamentul s-a opus. Citește și: One United a pierdut definitiv procesul cu DeFapt.ro prin care cerea cenzurarea a trei articole despre companie. Urmează al doilea proces, pe fond: One United ne cere 100.000 EUR Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite Potrivit unui proiect de lege inițiat de SGG, în coordonarea a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, condus de Borbely, se va înființa „Centrul de excelență pentru administrația publică în domeniul dezvoltării durabile”. „Modelul de operare propus pentru CExDD include 50 de posturi de personal (echivalent normă întreagă) și un Consiliu Științific cu maximum șapte membri. Un Comitet director, format din președintele și vicepreședintele Consiliului științific, directorul general, directorul general adjunct și directorul științific CExDD, va sprijini conducerea CExDD. CExDD are în structură departamente, servicii, compartimente, laboratoare și alte structuri organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului. Înființarea centrului va presupune cheltuieli de peste opt milioane de lei în 2024 și aproape șase milioane în anii care urmează - dar probabil este mult subestimate. De exemplu, fișa financiară a proiectului arată că doar în primul an de funcționare cheltuielile de funcționare vor fi de 11,5 milioane de lei, iar ulterior vor ajunge la 7,6 milioane de lei. Vor fi cumpărate două mașini de 25.000 de euro și un microbuz de 65.000 de euro. Fișa financiară a proiectului arată că salariile vor fi între 11.000 și 13.000 de lei pe lună, dar nu precizează dacă sunt incluse nenumăratele sporuri care se acordă angajaților Executivului și dacă sunt sumele brute sau nete. DeFapt.ro a scris din aprilie 2023 că un studiu de caz pentru sinecurile oferite de guvern clienților politici este inutilul Departament de Dezvoltare Durabilă, condus de un fost lider UDMR, Laszlo Borbely. Acesta are rang de secretar de stat. De două ori a încercat DNA să-i ridice imunitatea lui Borbely, de fiecare dată Parlamentul a refuzat. Toți complicii săi, în acel dosar de corupție, au ajuns la închisoare, în timp ce UDMR l-a promovat pe Borbely în funcția de secretar de stat. Laszlo Borbely este și beneficar al unei pensii speciale de parlamentar.

Salarii uriașe nete la conducerea TAROM (sursa: Facebook/TAROM)
Economie

Salarii uriașe nete la conducerea TAROM

Salarii uriașe nete la conducerea TAROM. Salariile șefilor TAROM sunt foarte bune: peste 4.000 de euro lunar, net, pentru membrii conducerii executive și aproape 7.500 de lei net, lunar, pentru un membru al Consiliului de Administrație. Salarii uriașe nete la conducerea TAROM Potrivit TAROM, "Remuneratia bruta a Directorului General are valoarea de 37000 lei/luna". Citește și: De ce Sorin Grindeanu este direct responsabil de dezastrul din Transporturi: de la haosul de pe Otopeni și de la Tarom, la CFR-ul falit și închiderea haotică a Văii Oltului Net, directorul general încasează aproximativ 60% din această sumă, adică peste 22.000 de lei, echivalentul a 4.400 de euro. Directorul financiar are o remunerație brută de 36.131 lei, deci un net de peste 21.000 de lei (4.200 de euro). Aceeași sumă o încasează și directorul comercial. În total, brut, cei trei membri ai conducerii executive încasează împreună 109.262 de lei. Un membru al Consiliului de Administrație este plătit cu 12.500 de lei brut lunar, adică aproximativ 7.500 de lei net.

Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate

Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate. Oamenii de afaceri din Iași trag un semnal de alarmă privind criza forței de muncă autohtone. Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate Ei readuc în prim-plan o problemă veche asupra căreia statul nu s-a aplecat, iar efectele se văd deja în mii de companii, care fie au apelat la muncitori străini, fie și-au restrâns activitatea din cauza lipsei de personal, cum este și cazul unor firme de transport din Iași. Citește și: De ce Sorin Grindeanu este direct responsabil de dezastrul din Transporturi: de la haosul de pe Otopeni și de la Tarom, la CFR-ul falit și închiderea haotică a Văii Oltului Patronul Ami Turing, de exemplu, ne-a mărturisit că, în lipsa șoferilor de tir, a fost nevoit să renunțe la jumătate din flota de camioane. Dacă nu se iau măsuri imediate, companiile românești se vor închide una după alta, avertizează antreprenorii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Austeritatea guvernamentală, la coș: Câciu face angajări Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Austeritatea guvernamentală, la coș

Austeritatea guvernamentală este aruncată la coș: ministerul lui Adrian Câciu (PSD), al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), angajează încă 70 de bugetari excelent plătiți. Ei ar urma să gestioneze proiectele din cadrul PNRR, ceea ce înseamnă că pe lângă obișnuitele sporuri ale angajaților unui minister, precum cel pentru condiții vătămătoare de muncă, vor avea un plus de 50% la salariu pentru că, teoretic, contribuie la absorbția fondurilor europene. Citește și: Medic eminent a vrut să se întoarcă din Franța în România. Ministerul lui Rafila l-a refuzat: dosar respins, nimeni nu răspundea la telefon sau email, portarul nu l-a lăsat să intre în instituție În consecință, numărul angajaților MIPE sare de la 2.166 la 2.236. Austeritatea guvernamentală, la coș Anual, contribuabilii vor plăti în plus circa 2,3 milioane de euro doar pentru acești 70 de angajați noi, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern prin care se aprobă reorganizarea MIPE. “Având în vedere obiectivele asumate de Romania în fața Comisiei Europene și de faptul ca Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are calitatea de instituție publică centrală responsabilă cu implementarea PNRR, dar și pentru obținerea unui grad de absorbție cât mai mare a fondurilor europene, se impune suplimentarea numărului de posturi pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene“, se arată în nota de fundamentare a proiectului. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 21%, față de programarea de 11%. “Chel­tuiala bugetului cu salariile bugetarilor va sări de 150 miliarde de lei în 2024, chiar dacă, până la finalul anului, nu ar mai fi majorări de salarii în sectorul public. Spre comparaţie, acum 10 ani, în 2015, guvernul a cheltuit cu salariile bugetarilor 52 miliarde de lei“, arăta, azi, Ziarul Financiar. Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR În primăvară, Guvernul a recunoscut oficial eșecul PNRR: în primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document.

Ordonanța "austerității" crește salariile funcționarilor publici (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ordonanța "austerității" crește salariile funcționarilor publici

Ordonanța "austerității" crește salariile funcționarilor publici. Adică provoacă efecte inverse celor clamate de guvernarea PSD-PNL la finalul anului trecut în ceea ce privește reorganizarea la nivelul autorităților locale. Ordonanța "austerității" crește salariile funcționarilor publici Una dintre găselnițele actului normativ vizează desființarea postului de șef de Birou. La Iași, mulți dintre șefii actuali vor conduce noi Servicii și vor avea leafă mărită. Consiliul Local (CL) dezbate vineri noua organigramă a Primăriei. Citește și: EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au „tras țeapă” și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională Guvernul a susținut, anul trecut, că, prin măsurile decise, va reduce cheltuielile bugetare inclusiv la nivelul autorităților locale. Realitatea din teren îi contrazice pe liberali și social-democrați. În cazul municipalității ieșene, vor fi desființate 32 de posturi de șef de Birou, dar multe dintre aceste departamente vor fi transformate în Servicii, astfel că șeful nu doar că își va păstra funcția, dar va încasa și mai mulți bani întrucât intră pe o altă treaptă de salarizare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salarii mărite șmecherește în Primăria Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Salarii mărite șmecherește în Primăria Iași

Salarii mărite șmecherește în Primăria Iași. Curtea de Conturi va avea de furcă în următoarea misiune de control la municipalitate. Salarii mărite șmecherește în Primăria Iași Printre altele, inspectorii va trebui să stabilească dacă au fost îndeplinite toate condițiile legale pentru ca angajații să încaseze, timp de trei luni, o majorare salarială de până la 10%. Citește și: EXCLUSIV MApN cumpără drone de spionaj de un milion de euro bucata, o afacere intermediată de germanul care a adus în România blindatele Piranha V Angajații municipalității au încasat lefuri mărite începând cu 1 martie 2024, cu trei luni înainte de alegerile locale. Problema este că dispozițiile prin care majorarea a fost stabilită individual ar fi fost semnate de primarul Mihai Chirica abia în luna iunie, la câteva zile după data alegerilor locale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră