luni 22 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

300 articole
Politică

Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile

Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile, iar 84% din cele 2.862 de comune au depins în proporție de peste 50% de finanțare de la bugetul de stat în anul 2023, arată un „audit al performanței privind organizarea și funcționarea comunelor și a orașelor mici” realizat de Curtea de Conturi. Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte Documentul arată că în România sunt aleși 40.100 de consilieri locali și 1.338 județeni. Propunerile de reducere a numărului acestora, propuneri venite de la Asociația Comunelor din România (ACoR), Asociația Stabilitate, Armonie și Tradiții (SAT) și Sindicatul Naționalal Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR), au fost ignorate.  Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile Curtea arată că în 2023 a scăzut masiv numărul comunelor care își pot plăti salariile din taxele pe care le colectează. În  2022, 52% din comune aveau capacitatea să achite măcar salariile angajaților, iar în 2021 erau 44%.  În ceea ce privește orașele mici, 76% și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023, 85% în anul 2022 și 81% în anul 2021. Ce mai arată auditul Curții de Conturi: În anul 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. În 2023, cheltuielile cu personalul au reprezentat peste 50% din cheltuielile totale în doar 87 de comune și într-un singur oraș mic. Cheltuielile de personal ale comunelor și orașelor au reprezentat 46% din totalul acestei categorii de cheltuieli efectuate la nivelul administrației publice locale.  Pe de altă parte, Curtea de Conturi constată absența unor servicii esențiale în comune. În anul 2022, 357 de comune nu aveau cabinete de medicină de familie, 1.433 de comune nu aveau cabinete stomatologice, iar 705 comune nu aveau farmacii. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul demografic. 

Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile Foto: Facebook
Prima instituție de stat, cu sute de angajați, unde nu mai sunt bani de salarii: DGASPC Satu Mare Foto: Facebook
Eveniment

Prima instituție de stat, cu sute de angajați, unde nu mai sunt bani de salarii: serviciile sociale din Satu Mare, neplătite în septembrie

Prima instituție de stat, cu sute de angajați, unde nu mai sunt bani de salarii: sute de angajați de la serviciile de asistență socială Satu Mare n-au primit salariile pe septembrie pentru că „resursele financiare s-au epuizat”, anunță Consiliul Județean. Administrația județeană dă vina pe Guvern pentru această situație: Executivul trebuia să finanțeze 90% din standardul de cost, dar în realitatea a achitat doar 60%, iar restul 40% a revenit Consiliului Județean.  Citește și: Cum au cucerit-o comuniștii chinezi pe Diana Șoșoacă: la ce restaurant au hrănit-o Prima instituție de stat, cu sute de angajați, unde nu mai sunt bani de salarii „Consiliul Judeţean Satu Mare se confruntă, încă de la începutul acestui an, cu o diminuare semnificativă a fondurilor primite pentru finanţarea serviciilor sociale din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Satu Mare, cea mai mare instituţie din subordine. Situaţia este agravată de faptul că standardul de cost pentru serviciile sociale a rămas neschimbat din anul 2022, în timp ce cheltuielile de funcţionare au crescut constant. Conform legislaţiei, Guvernul are obligaţia de a asigura 90% din valoarea standardului de cost, iar Consiliul Judeţean trebuie să contribuie cu 10%. În realitate însă, bugetul aprobat şi execuţia bugetară arată că, până în prezent, funcţionarea DGASPC Satu Mare a fost finanţată în proporţie de doar 60% de către Guvern, restul de 40% fiind acoperit din fondurile Consiliului Judeţean", arată acest consiliu. Însă CJ Satu Mare nu mai are bani de salarii. „Din cauza acestei subfinanţări, resursele financiare s-au epuizat, iar salariile aferente lunii septembrie 2025 nu au putut fi plătite la timp. Această întârziere afectează direct angajaţii care, zi de zi, au grijă de copii, persoane cu dizabilităţi şi vârstnici, oameni care îşi desfăşoară activitatea cu responsabilitate, în ciuda dificultăţilor. Consiliul Judeţean înţelege disconfortul şi nesiguranţa pe care această situaţie o provoacă şi depune eforturi continue pentru a o soluţiona cât mai rapid. Pentru remedierea problemei, Consiliul Judeţean Satu Mare şi DGASPC Satu Mare au înaintat numeroase solicitări către Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi alte autorităţi centrale, solicitând sprijin financiar pentru plata creanţelor salariale”, mai afirmă consiliul.  DGASPC Satu Mare are 846 de angajaţi. Dintre aceştia, 188 sunt asistenţi maternali, opt sunt asistenţi personali profesionişti, 181 de angajaţi activează în serviciile sociale pentru copii, 254 lucrează în serviciile sociale pentru adulţi, 80 de persoane sunt angajate la căminele pentru persoane vârstnice, iar aparatul propriu al DGASPC funcţionează cu 135 de angajaţi. Fondul total de salarii pentru luna septembrie 2025 este de 6.458.009 lei. 

Pensiile și salariile, acoperite anul acesta (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Grindeanu nu neagă că în 2026 e posibil să nu fie bani de salarii și pensii, dar nu "acum"

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți, la Alexandria, că nu există nicio problemă privind plata salariilor și pensiilor până la finalul anului. „Nu există această teamă în acest moment pentru asigurarea resurselor financiare pentru pensii și salarii. Nu se pune problema de așa ceva!”, a afirmat Grindeanu, răspunzând unei întrebări legate de disponibilitatea fondurilor bugetare. Probleme de finanțare la unele DGASPC-uri Grindeanu a recunoscut însă că există restanțe salariale la unele Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), unde angajații nu și-au primit banii de două sau chiar trei luni. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura „Sunt județe unde la DGASPC-uri, la consiliile județene, nu s-a asigurat finanțarea și Guvernul trebuie să intervină, ca în fiecare an, cu acea cotă parte. Asta nu e normal!”, a subliniat liderul PSD. Guvernul, chemat să intervină pentru plata restanțelor Grindeanu a explicat că executivul va trebui să acopere diferențele de finanțare pentru a asigura plata salariilor restante la nivelul administrațiilor locale. Măsura ar urma să fie luată în următoarele săptămâni, pentru a evita alte întârzieri salariale în sistemul public de asistență socială. Conferința extraordinară PSD Teleorman Afirmațiile au fost făcute în cadrul Conferinței extraordinare a PSD Teleorman, eveniment la care Grindeanu a participat marți. După reuniune, acesta a susținut o conferință de presă în care a reiterat mesajul privind stabilitatea financiară a statului și angajamentul Guvernului de a sprijini autoritățile locale.

Deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră Foto: Facebook
Eveniment

BREAKING Oficial: deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră

Ministerul de Finanțe a publicat datele oficiale ale execuției bugetare la final de septembrie, iar acestea arată: un deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, iar colectarea TVA este mediocră, deși ministerul susține că datele pot fi explicate prin avansul restiuirilor de TVA.  Citește și: Bolojan, atacuri în serie la Grindeanu: PNRR, supracontractat de aproape patru ori, șefi de aeroporturi cu indemnizații uriașe, care au „explodat” „Am convenit un deficit cu care România să închidă anul, de 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 miliarde lei”, a anunțat premierul Ilie Bolojan la 24 septembrie.  Deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră Ce arată datele Finanțelor: deficit de 5,39% (față de 5,47% în perioada similară din 2024). În termeni nominali, deficitul din primele nouă luni din 2025 este cu 6,23 de miliarde de lei mai mare. În 2024, deficitul ESA a fost de 9,3%, cu 2,3 puncte procentuale peste ținta stabilită în octombrie 2024, de 7,0% din PIB.  cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - sunt cu 6% mai mari decât în perioada similară din 2024 (7,1 miliarde de lei în plus) cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50%, sunt la 39,9 miliarde de lei, adică 2,1% din PIB încasările din TVA au crescut cu doar 7,7% din PIB, deși inflația a fost de 9,9%, iar TVA-ul a crescut cu 2%. În 2024, în septembrie s-au colectat cu circa 10,8 miliarde de lei mai mult decât în august 204. În septembrie 2025 s-a colectat cu circa 12,2 miliarde față de august 2024, o creștere de circa 12%.  Eximbank figurează în execuția bugetului general consolidat cu un deficit de 493 de milioane de lei. 

Germania plătește salariile angajaților bazelor americane (sursa: Facebook/Ramstein Air Base, Germany)
Internațional

Germania va plăti salariile angajaților bazelor americane, afectate de blocajul bugetar din SUA

Germania va acoperi salariile pe luna octombrie pentru aproximativ 11.000 de angajați civili care lucrează la bazele militare americane de pe teritoriul său, a anunțat Ministerul de Finanțe de la Berlin. Guvernul german intervine pentru a evita întârzieri salariale „Guvernul federal va angaja o cheltuială excepțională pentru a garanta că salariile pe octombrie sunt achitate la timp”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Acesta a precizat că sumele vor fi rambursate ulterior de Statele Unite. Decizia vine pe fondul blocajului bugetar din SUA, care a afectat plata salariilor în mai multe instituții federale americane. Sindicatele cer protejarea angajaților Sindicatul german Verdi, care reprezintă lucrătorii din sectorul serviciilor, a solicitat marți guvernului de la Berlin să se asigure că angajații bazelor americane își primesc la timp salariile, indiferent de situația din SUA. Potrivit estimărilor sindicatului, este vorba de aproximativ 12.000 de angajați care lucrează în bazele americane de pe teritoriul german. Blocajul bugetar american afectează și bazele din Germania De la 1 octombrie, o parte a administrației federale americane se confruntă cu așa-numitul shutdown, cauzat de neaprobarea creditelor bugetare de către Congres. Sute de mii de funcționari publici americani au fost trimiși în șomaj tehnic, iar efectele se extind și în afara SUA. În Germania, problema riscă să afecteze băncile militare americane de la Ramstein, Kaiserslautern (Renania-Palatinat), Oberpfalz (Bavaria), Wiesbaden (Hesse) și Stuttgart (Baden-Württemberg) – toate situate în sudul țării. Precedente și măsuri de protecție pentru personalul local Ministerul de Finanțe german a reamintit că, în situații similare din trecut, personalul local a fost plătit conform contractului colectiv aplicabil forțelor armate americane din Germania, fără să fie afectat de blocajele bugetare din SUA. Angajații civili din aceste baze asigură servicii esențiale de logistică, alimentație, asistență medicală, securitate și stingerea incendiilor, fiind indispensabili funcționării infrastructurii militare americane din Europa.

Primăriile din Timiș refuză orice comasare sau restructurare, dar se plâng că nu mai au bani Foto: Primăria Birda
Politică

Primăriile din Timiș refuză orice comasare sau restructurare, dar se plâng că nu mai au bani

Primăriile din Timiș refuză orice comasare sau restructurare, dar se plâng că nu mai au bani pentru investițiile demarate sau pentru salarii.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă Primăriile din Timiș refuză orice comasare sau restructurare, dar se plâng că nu mai au bani „Până acum, nu s-au făcut comasări de primării. Nu este posibil ca un secretar sau un contabil să lucreze la două comune, deoarece sunt operaţii distincte. S-au făcut economii pentru a respecta limita bugetară impusă până în septembrie, dar aceste economii pot obstrucţiona alte activităţi. Până la ora actuală nu s-au dat afară oameni, dar se discută despre posibile restructurări şi reduceri de cheltuieli”, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele Filialei Judeţene Timiş a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR) şi primar al comunei Birda, Gheorghe-Marius Stoian (foto).  Stoian este primar din 2008 și membru PSD. În 2024 a candidat singur, obținând 886 de voturi, adică 100%.  „Toate primăriile au probleme pe execuţia bugetară, fiind în dificultate financiară la sfârşit de an. Există probleme la plata salariilor, precum şi la alte cheltuieli sociale şi ale persoanelor cu dizabilităţi mai ales în ultimele două luni ale anului. Unii primari s-au plâns că sunt obligaţi să ia credite pentru a nu bloca investiţiile, mai ales cele din programele Saligny şi CNI”, a arătat Stoian. 

Sunt spitale în care medicii de gardă dorm şi primesc salarii mai mari decât la urgență București, spune Alexandru Rafila Foto: Facebook
Eveniment

Rafila: Spitale în care medicii de gardă dorm şi primesc salarii mai mari decât la urgență București

„Pot, putem să dăm şi nu vreau să nominalizez, spitale care nu fac servicii medicale, în care medicii care sunt de gardă dorm foarte liniştiţi şi care primesc nişte salarii mai mari decât primeşte de exemplu un spital de urgenţă din Bucureşti”, a declarat fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, acum purtător de cuvânt al PSD.  Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate El a arătat că în prezent există spitale care îşi cheltuiesc banii exclusiv pe salarii şi nu fac altceva decât să transfere pacienţii altor spitale. Bugetul sănătăţii a crescut cu circa 10%, peste creşterea produsului intern brut, a mai arătat fostul ministru. Spitale în care medicii de gardă dorm şi primesc salarii mai mari decât la urgență București „Există instituţii medicale care sunt finanţate similar. Unele dintre ele oferă servicii medicale de foarte bună calitate şi au un excedent din punct de vedere financiar şi pot să vă dau mai multe exemple. Există alte instituţii la care nu are niciun fel de legătură finanţarea cu calitatea serviciilor medicale. Această finanţare care la noi este pentru DRG (Diagnostic Related Groups, schema de clasificare a pacienţilor în funcţie de diagnostic - n.red.), pe deoparte, şi pentru echilibrările legate de plata salariilor, ţine ascunsă realitatea furnizării de servicii de sănătate reale”, a declarat Rafila. „Pot, putem să dăm şi nu vreau să nominalizez, spitale care nu fac servicii medicale, în care medicii care sunt de gardă dorm foarte liniştiţi şi care primesc nişte salarii mai mari decât primeşte de exemplu un spital de urgenţă din Bucureşti, pentru că ei nu fac altceva decât fie să trimită pacienţii şi să păstreze doar cazuri care se pot trata şi în ambulatoriu şi aşa mai departe”, a arătat preşedintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaţilor. Alexandru Rafila a insistat că există o percepţie greşită că finanţarea este cea care condiţionează sustenabilitatea serviciilor medicale. „În ideea în care tu plăteşti ceva care nu este realizat, atunci îmi pare rău, dar nu pot fi de acord cu această comparaţie că avem o problemă legată de calitatea serviciilor medicale, în momentul în care finanţarea e similară şi modul de fornizare a serviciilor este cu totul diferit. Să ne gândim la spitale de urgenţă, la institutele naţionale, Institutul Fundeni, Institutul Matei Balş, ce complexitate de cazuri au, câte cheltuieli au şi totuşi se menţin la un echilibru financiar. Şi alte spitale, încă lucram la Ministerul Sănătăţii, trimiteau scrisori sau făceau petiţii de presă. Le-am întrebat ce grad de ocupare a paturilor au. Aveau 35% şi sigur că şi 35% erau tot cazuri banale, probabil, şi spuneau că nu au o suficientă finanţare şi cheltuie toţi banii pe salarii cu ei”, a mai spus Alexandru Rafila.

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor - surse

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor, arată un document privind execuția bugetară, consultat de Mediafax. Documentul mai arată că cheltuielile de personal au crescut cu 6% în primele nouă luni din 2025 față de perioada similară din 2024. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Cheltuielile cu investițiile au ajuns egale cu cele pentru plata dobânzilor Aceste date preliminare privind execuția bugetară arată că cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% în primele nouă luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 40 de miliarde de lei. Cheltuielile cu investițiile - așa numitele cheltuieli de capital - s-au redus cu 6% și au fost tot de 40 miliarde de lei.  Cheltuielile de personal, salariile bugetarilor, au consumat 127 de miliarde de lei, cu 6% mai mult față de perioada similară din 2024.  Pentru bunuri și servicii, statul a cheltuit 71 miliarde de lei (+7%), iar cu pensiile și asistența socială a cheltuit 188 miliarde de lei (+13%).  Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei.

Donald Trump ordonă plata militarilor americani (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Internațional

Militarii vor fi plătiți în ciuda blocajului bugetar, deja a fost dat ordinul de către președintele Trump

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a dispus ca militarii americani să își primească salariile pe 15 octombrie, în ciuda paraliziei bugetare („shutdown”) care afectează guvernul federal. Decizia, anunțată sâmbătă, a fost făcută publică pe platforma sa Truth Social. Salarii plătite „cu orice preț” „Îmi folosesc autoritatea de comandant-șef pentru a-i ordona secretarului nostru de război, Pete Hegseth, să utilizeze toate fondurile disponibile pentru a se asigura că trupele noastre sunt plătite pe 15 octombrie”, a declarat Trump. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” De regulă, în timpul blocajului bugetar, niciun salariu nu este plătit angajaților federali, inclusiv militarilor, până la adoptarea unui nou buget. Congresul american, blocat între republicani și democrați Impasul politic din Congres durează de peste o săptămână. Republicanii și democrații nu au ajuns la un acord privind bugetul federal, ceea ce a dus la închiderea parțială a guvernului. Peste 700.000 de angajați federali din funcții neesențiale au fost trimiși în șomaj tehnic, iar alți 2,3 milioane de funcționari și 1,3 milioane de militari lucrează fără a fi plătiți. „Nu-i voi lăsa pe democrați să țină ostatici armata noastră” Donald Trump a acuzat opoziția democrată, condusă de Chuck Schumer, că este responsabilă pentru blocajul bugetar. „Dacă nu se face nimic din cauza liderului Schumer și a democraților, bravii noștri soldați vor fi fără salariul care li se cuvine pe 15 octombrie. Nu-i voi lăsa pe democrați să țină ostatici armata noastră și întreaga securitate a țării”, a scris președintele republican. Negocieri blocate în Senat Republicanii propun prelungirea bugetului actual, menținând aceleași niveluri de cheltuieli, în timp ce democrații cer extinderea finanțării pentru programele de sănătate destinate familiilor cu venituri mici. Deoarece Senatul necesită o majoritate calificată, voturile democraților sunt esențiale pentru adoptarea unui nou buget. Totuși, Donald Trump a respins orice negociere privind asigurările de sănătate înainte de redeschiderea guvernului federal, condiție pe care o consideră prioritară. Concedieri și presiune asupra opoziției Casa Albă a confirmat vineri că a început concedierile în rândul angajaților federali, o măsură anticipată de Trump pentru a accentua presiunea asupra democraților. Blocajul bugetar, unul dintre cele mai tensionate din ultimii ani, evidențiază polarizarea politică profundă din SUA și testul de rezistență la care este supusă administrația Trump în fața unui Congres divizat.

Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan Foto: Metrorex
Eveniment

Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan: Transporturile propuneau salarii mult mărite

Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan: Transporturile propuneau salarii mult mărite în proiectul de buget pe anul curent.  Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de joi se afla un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2025 al Societăţii de Transport cu Metroul Bucureşti ,,Metrorex”. Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan După ședința de guvern, acest proiect nu mai apărea în informarea „privind actele normative adoptate în cadrul ședinței Guvernului României din 9 octombrie 2025”. Nici în briefingul purtătoarei de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, nu s-a menționat acest act normativ.  În proiect erau prevăzute majorări salariale. În bugetul rectificat pentru 2024, câștigul mediu pe salariat în Metrorex era de 13.869 de lei. Proiectul de buget pe 2025 prevedea un câștig mediu pe salariat de 15.445 de lei. În total, cheltuielile cu salariile ar fi urmat să sară de la 981.753,84 mii lei (anul 2024) la 1.056.098,04 mii lei (anul 2025), se arată în nopta de fundamentare a proiectului de hotărâre.  Pentru conducerea companiei - consiliu de administrație și doi directori - bugetul aloca puțin peste un milion de lei.  Subvenția pentru metroul din București rămânea aproximativ egală cu cea din 2024, de circa 873 de milioane de lei.  Veniturile din serviciile prestate (activitatea de transport călători cu metroul) erau estimate la 491.188 mii lei, în creștere cu 87,83 % față de cele realizate la data de 31.12.2024, respectiv cu suma de 229.686,42 mii lei, ca urmare a creșterii tarifului mediu de călătorie cu metroul de la 1,71 lei/călătorie la 2,79 lei/călătorie. 

Teatrele și Opera nu mai au bani de salarii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Nu mai sunt bani pentru plata salariilor la teatre și opere, se sistează producții, se fac concedieri

Ministerul Culturii a transmis un semnal de alarmă instituțiilor subordonate, solicitând reducerea cheltuielilor operaționale, în contextul în care bugetele actuale acoperă doar salariile până în luna octombrie. Teatrele și Opera nu mai au bani de salarii La Iași, Teatrul Național evită disponibilizările, dar anunță restrângerea activităților artistice. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Situația este mai gravă la Opera Națională Română din Iași, care se confruntă cu un deficit bugetar estimat la aproximativ un milion de euro, necesar pentru plata salariilor aferente lunilor octombrie și noiembrie. Conducerea instituției a solicitat suplimentarea fondurilor de la Ministerul Culturii și, în paralel, a decis suspendarea colaborărilor cu 19 balerini, precum și oprirea coproducției „Spartacus”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei la CNAIR Foto: CNAIR
Eveniment

Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei, în 2025, la CNAIR, deși construcția de autostrăzi s-a împotmolit

Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei, în 2025, la CNAIR, deși construcția de autostrăzi s-a împotmolit: guvernul Bolojan a aprobat bugetul companiei care administrează infrastructura rutieră care prevede o creștere a salariului mediu de la 10.654 de lei la 11.716 lei.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia la imobilul confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei la CNAIR În august, CNAIR anunța că România va avea în acest an 150-160 de kilometri noi de autostrăzi și drumuri expres, circa 100 km mai puțin decât estimările de la început de an. Pe autostrada A7 sunt în execuție șase loturi care trebuiau finalizate în 2025, dar potrivit presei se va deschide la timp doar un tronson și jumătate.  Însă, salariile la CNAIR vor crește consistent: „Cheltuielile cu personalul în valoare de 1.049.363,37 mii lei, sunt programate în anul 2025 în creștere cu 11,48% față de cele realizate la data de 31.12.2024”, se arată în nota de fundamentare a bugetului pe 2025. Bonusuri în valoare de 94.692,12 mii lei  Cheltuielile cu conducerea companiei: peste 2,8 milioane de lei Potrivit datelor AMEPIP, directorul CNAIR, Cristian Pistol, are un salariu brut lunat de 56.322 de lei și o indemnizație anuală „variabilă” de 168.966 de lei. În plus, potrivit datelor AMEPIP, ar încasa 27.000 de lei, indemnizație brută lunară, și din CA-ul/CS-ul CNAIR, plus 81.000 de lei, indemnizație variabilă. 

România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor Foto: Facebook Guvernul României
Politică

România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget

România a fost, în anul 2024, pe locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Ponderea cheltuielilor cu salariile angajaților din instituțiile bugetare în total venituri bugetare a fost de 32,8%. În zona euro, această ponderee este de circa 22%.  Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în veniturile la buget Salariul mediu brut în sistemul public a ajuns în anul 2024 la 9.660 lei/lună, cu 18,5% mai mare decât în anul 2023, depășindu-l cu 17,5% pe cel din mediul privat, care s-a situat la 8.223 lei/lună (în creștere cu 14,7% comparativ cu cel din anul precedent). Situația a fost chiar mai dramatică în trimestrul IV din 2024, când au avut loc alegerile parlamentare și prezidențiale. Astfel, salariul mediu brut lunar în sectorul public aferent trimestrului IV al anului 2024 a înregistrat un nivel de 10.013 lei, cu 16,6% mai mult decât în aceeași perioadă din anul 2023, în timp ce salariul din sistemul privat a fost de 8.618 lei, în creștere cu 12,2% față de trimestrul IV al anului 2023.  Numărul bugetarilor a crescut cu 14.334 în decembrie 2024, față de 2023. În 2023 față de 2022, creșterea a fost de 13.871 de persoane.  În 2024, creșterea nominală a veniturilor bugetare a fost de doar 10%, iar ritmul de creștere al cheltuielilor nominale cu salariile și asistența socială a fost de 20,3%. 

Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc cu 6,9% față de perioada similară din 2024 și consumă tot 6% din PIB, același procent ca în primele opt luni de anul trecut.  Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Între timp, discuțiile din coaliția guvernamentală privind concedierile de personal în administrația locală - 13.000 de persoane, a cerut premierul Bolojkan - și o restructurare a aparatului central s-au blocat complet.  Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că cheltuielile cu dobânzile au fost cu 10,33 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv o creștere de 45,2%. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4%.  Pe de altă parte, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 39,63 mld lei, înregistrând o creștere de 20,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, „o dinamică pozitivă”, apreciază ministerul de Finanțe, a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,0%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (11,0%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.   Deficitul bugetar a ajuns la 4,54% din PIB, față de 4,59% în perioada similară din 2024. Însă, in termeni nominali, deficitul a fost cu aproape șase miliarde de lei mai mare. 

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Foto: Facebook MApN
Politică

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții - presă

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții , susțin surse citate de Digi 24. Totuși aceste investiții și achiziții de armament de la care sunt luați banii continuă, dar vor fi plătite în 2026.  Citește și: Ministrul Pîslaru desființează un program guvernamental: „Fără evaluări, fără controale” Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Azi, coaliția majoritară a căzut de acord asupra rectificării bugetare, dar, potrivit unor surse politice, doar câteva ministere au primit bani în plus. Aceleași surse susțin că premierul Ilie Bolopjan a cerut imperativ ca ministerele să nu mai amâne plăți pentru 2026: „Vă furați singuri căciula”, ar fi spus acesta.  La rectificarea bugetară au primit bani în plus: ministerul de Finanțe - 18,3 miliarde de lei, din care 12,1 miliarde sunt pentru plata dobânzilor. Restul - buffer investiții PNRR 3,4 miliarde de lei pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătătate, bani pentru plata medicamentelor 2,5 miliarde de lei la ministerul Muncii, din care un miliard de lei pentru plata facturilor la consumatorii casnici  2,1 miliarde de lei la Transporturi, pentru plata facturilor la lucrări în curs 1,2 miliarde lei la ministerul Energiei, plăți pentru furnizori De la partide se taie 10% din finanțare. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră