vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

277 articole
Eveniment

Ministrul Nazare: Nu se pune problema amânării sau blocării plății pensiilor și a salariilor

Nazare: Nu blocăm salariile și pensiile. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis marți, în cadrul unei întâlniri cu salariații din minister, că nu există niciun risc privind blocarea sau amânarea plății pensiilor și salariilor, infirmând zvonurile apărute „pe surse” în mass-media. Nazare: Nu blocăm salariile și pensiile Declarația vine în contextul protestelor declanșate de angajații din Ministerul Finanțelor și ANAF, nemulțumiți de măsurile guvernamentale de reducere a deficitului bugetar. Citește și: Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, discuția purtată cu angajații a vizat: Optimizarea grilelor salariale, Identificarea cheltuielilor nejustificate din aparatul bugetar, Clarificarea contextului economic și constrângerilor bugetare actuale. Nazare a subliniat că România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ și a cerut evitarea panicii generate de zvonuri. “Respect dreptul la protest, dar resping zvonistica” „Am purtat o discuție fermă și onestă cu colegii din Minister. Înțeleg neliniștea, dar este esențial să evităm panica generată de informații eronate”, a declarat ministrul. Nazare a reafirmat că nu sunt vizate în mod special angajații Ministerului Finanțelor, ANAF sau ai instituțiilor subordonate, ci că măsurile vizează eficientizarea cheltuielilor în întreg aparatul bugetar. 360,5 milioane lei doar pentru condiții vătămătoare În anul 2024, cheltuielile cu sporurile și indemnizațiile în Ministerul Finanțelor și instituțiile subordonate au fost de 370 milioane lei, dintre care: 360,5 milioane lei au fost plăți pentru sporul de condiții vătămătoare, Restul au reprezentat sporuri pentru handicap și indemnizații pentru titlul științific de doctor. Plafonarea sporului pentru condiții periculoase Ordonanța de Urgență publicată luni în Monitorul Oficial prevede un nou plafon pentru sporul de condiții periculoase sau vătămătoare: 300 lei brut lunar, proporțional cu timpul lucrat în astfel de condiții. Noile prevederi intră în vigoare la 1 iulie 2025 și se aplică până la 31 decembrie 2026. Conform noii reglementări, angajații din administrația publică și alte instituții bugetare care prestează muncă în condiții periculoase sau vătămătoare sau lucrează în regii autonome cu specific deosebit, vor beneficia, anual, de un concediu suplimentar între 3 și 5 zile lucrătoare, conform Legii nr. 31/1991.

Nazare: Nu blocăm salariile și pensiile (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
La ce direcție lucrează bufetierii din ministerul de Finanțe  și ce salarii sunt în acest minister Grupaj foto: Antena 3
Eveniment

La ce direcție lucrează bufetierii din ministerul de Finanțe și ce salarii sunt în acest minister

La ce direcție lucrează bufetierii din ministerul de Finanțe și ce salarii sunt în acest minister, unde angajații protestează spontan: la direcția de comunicare și transparență sunt 19 persoane, cu salarii între 11.695 și 5.935 de lei, net, lunar. Bufetierii au însă sub 4.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație La ce direcție lucrează bufetierii din ministerul de Finanțe În mai 2023, la această direcție lucrau 17 persoane, iar salariile erau între 10.000 de lei și 5.334 de lei. Însă această direcție este relativ prost plătită, în minister existând directori cu salarii nete, lunare, de 19-20.000 de lei. La Direcția Juridică, șefii de serviciu primesc peste 17.000 de lei. În minister sunt doi medici, plătiți cu circa 13.500 de lei, și 16 șoferi, care au sub 5.000 de lei.  Pe lista privind tranparența salarială nu se precizează dacă aceste salarii includ sau nu sporurile și ce sporuri se plătesc în minister.  Angajaţii din Ministerul Finanţelor şi ANAF protestează marţi, pentru a doua zi consecutiv, în faţa instituţiilor, nemulţumiţi de măsurile luate de Guvern în privinţa personalului plătit din fonduri publice. Mai mult, aceştia au amenințat că vor bloca România cu o grevă generală. "Eventual, nu vom veni o zi la muncă, în ziua în care se dau salarii, pensii", a declarat preşedintele Sed Lex, Vasile Marica. 

Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF București Foto: Facebook Finante Sed Lex
Eveniment

Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF București, care protestează spontan

Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF din București, care azi protestează “spontan“: un auditor are 13.006 lei, brut, lunar. Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF București Însă la acest salariu se adaugă:  vouchere de vacanță pentru cei care îndeplinesc criteriile indemnizație de hrană de 347 lei/persoană spor de condiții vătămătoare sau “deosebite“personalul nominalizat in echipele de proiecte finantate din fonduri europene nerambursabile si/sau fonduri externe rambursabile, beneficiaza de majorarea salariilor de baza cu pana la 50% indemnizație pentru titlul de doctor Aceste date sunt publice, pe site-ul ANAF.  La ANAF București, directorul general are un salariu brut, fără sporuri, de 19.482 de lei, un șef de administrație - 18.660, un consilier superior ajunge la 14.098, iar la unii auditori sar de 13.300 de lei. Curtea de Conturi a prezentat, recent, un audit de conformitate la ANAF și a prezentat concluzii dezastruoase. De exemplu, instituția nu a făcut nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei. Mai mult, cel de la care trebuia recuperat prejudiciul a beneficiat în acest timp de „venituri substanțiale”. Sute de angajați din mai multe sucursale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală au declanșat luni dimineață, în mai multe județe, proteste spontate. Ei sunt nemulțumiți de măsurile anunțate de guvernul Bolojan, care a spus că va reduce mai multe sporuri.

Dezastrul lăsat de Ciolacu: bugetari multi si prea bine platiti Foto: Facebook
Politică

Dezastrul lăsat de Ciolacu: 1,3 milioane de bugetari cu salarii majorate cu 11,3% față de 2024

Dezastrul lăsat de guvernul Ciolacu: puțin peste 1,3 milioane de bugetari cu salarii majorate cu 11,3% față de 2024, arată datele ministerului de Finanțe. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Practic, guvernul PSD-PNL-UDMR nu a concediat nici un bugetar - probabil a angajat, fiindcă datele de la Finanțe nu arată câte persoane au plecat din sistem - iar cheltuiuelile cu aceștia au crescut în primele cinci luni din 2025 cu 11,3% față de perioada similară din 2024.  Dezastrul lăsat de Ciolacu Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Mai rău, cheltuielile cu dobânzile au explodat. Ele au fost de 22,86 mld lei, cu 6,86 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. În 2024, după primele cinci luni se cheltuise 0,9% din PIB cu dobânzile. Acum s-a ajuns deja la 1,2% din PIB.  Primele cinci luni ale anului 2025 s-au încheiat cu un deficit de 64,23 mld lei, respectiv 3,39% din PIB față de deficitul de 60,10 mld lei, respectiv 3,41% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2024.

Rafila recunoaște că „plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale” Foto: Facebook
Eveniment

Rafila recunoaște că „plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale”

Alexandru Rafila recunoaște, de parcă nu ar fi ministru al Sănătății, că „plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale”. Acum câteva zile, primarul PSD din Huși afirma că la spitalul local sunt medicii care primesc „în mână” 30.000 de lei, cu gărzi, dar rezolvă câteva zeci de cazuri pe lună.  Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Rafila recunoaște că „plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale” „Cred că momentele astea - inclusiv cele de criză economică - sunt foarte utile pentru că ele creează o masă critică pentru schimbare, așa că în următoarea perioadă cu siguranță vom asista la abordări care să ducă la eficientizarea activității medicale, nu doar la investiții, ci și la eficientizare. Noi de multe ori plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale sau fac foarte puține servicii medicale - asta trebuie în mod evident să se schimbe. Nu este o activitate de asistență socială sau salarială pentru personalul medical cea pe care o facem. Trebuie să facem o activitate care să răspundă într-adevăr nevoilor de sănătate ale oamenilor dintr-o anumită localitate sau dintr-o anumită regiune”, a perorat Rafila, la a XIV-a ediție a Aspen Healthcare Summit 2025, citat de DCNews.ro.  „Plătim foarte mult pentru servicii de asistență medicală spitalicească. Plătim foarte mulți bani pentru unitățile de primiri urgențe, care de fapt rezolvă cazuri care ar putea să fie ușor rezolvate într-un sistem ambulatoriu. Și au fost diverse considerente de natură politică, de natura administrativă, istorice care au generat această situație”, a mai susținut demnitarul PSD.   

Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica Foto: Facebook
Eveniment

Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce

Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce: 6.000 de lei, arată unn raport de audit al Curții de Conturi. Citește și: EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica În raport se arată că nu se știe de ce a fost acordat acest premiu uriaș: „Entitatea, în condițiile în care nu a făcut dovada evaluării performanțelor individuale profesionale ale salariaților pentru perioada 2020-2022, fișele de evaluare a performanțelor individuale profesionale ale salariaților nefiind întocmite, precum și fără a fi menționate acțiunile cu impact major realizate de fiecare dintre salariați în desfășurarea activităților derulate în cadrul entității, a acordat prime cu caracter special”.  Un șofer al acestui monopol de stat a fost premiat cu 10.000 de lei, iar un așa zis consilier de specialitate - nu se știe ce specialitate - a luat 16.000 de lei. În schimb un inginer energetician, DEN, a primit primă de numai 700 de lei, iar un responsabil de proiect de investiții - 300 de lei.  Curtea de Conturi arată că au fost salariați angajați de câteva zile sau o lună care au primit prime.  Șefii se judecă la Viena cu Transelectrica Curtea de Conturi mai arată că, prin contract, membrii Consiliului de Supraveghere au primit dreptul să-și rezolve litigiile cu Translelectrica la Centrul Internațional de Arbitraj al Camerei Federale Economice Austriece de la Viena (Regulile Vienei), nu în instanțele românești.  Care au fost consecințele: „CNTEE Transelectrica SA este parte într-un număr de 12 litigii, în care foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directoratului, revocați în iunie 2021, au formulat acțiuni în pretenții (aprox. 14.003.508 lei la care se adaugă dobânzi și actualizarea sumelor cu indicele inflației), care fac obiectul unor arbitraje, aflate în diferite stadii procesuale, la care se adaugă sume achitate de către entitate de aprox. 130.000 euro către Curtea de Arbitraj Viena. În anul 2023 au fost pronunțate Hotărâri Arbitrale într-un număr de 5 dosare, entitatea efectuând plăți, reprezentând compensații/despăgubiri în sumă totală de 3.867.480 lei, la care se adaugă cheltuieli arbitrale de 46.720 euro și 371.797 lei”.  Curtea a mai descoperit că, între 2020 și 2022, Transelelctrica a achitat chiriile și deplasările unor directori, deși această măsură nu era prevăzută în contract. Doar pentru chiria unui director s-au plătit 308.000 lei. 

Sindicatul funcționarilor din Guvern se crede „România funcțională” Foto: Facebook
Politică

Sindicatul funcționarilor din Guvern se crede „România funcțională” și cere „respect”

Sindicatul funcționarilor din Guvern se crede „România funcțională” și cere „respect”, în condițiile în care se discută tăierea sporurilor și chiar concedierea unor bugetari din administrația centrală. Salariile la Guvern ajung, potrivit informațiilor public de pe site-ul secretariatului general, la aproape 30.000 de lei, brut (pentru un director II, cu tot cu sporuri). Citește și: Un medic, care are 10-20 de cazuri pe lună, ia 30.000 lei „în mână” la un spital orășenesc, se plânge primarul Un șef de serviciu II poate primi, brut, cu sporuri, 27.446 de lei, managerii ajung la 20.000 de lei, iar unii dintre consilierii de 1A câștigă 16.789 de lei.  Sindicatul funcționarilor din Guvern se crede „România funcțională” „Noi nu avem puterea politică să facem legi, dar avem conștiința de a le aplica corect. Noi nu decidem bugetele, dar știm ce înseamnă să lucrezi cu resurse limitate pentru a ajuta oameni reali. Noi nu am generat crizele, dar suntem întotdeauna chemați să le gestionăm”, se arată într-un comunicat al Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG), citat de Mediafax.  În consecință, sindicatul cere: Oprirea atacurilor publice la adresa angajaților din administrație; Publicarea tuturor  privilegiilor financiare ale demnitarilor și clientelei politice; Echitate fiscală reală; Dialog social autentic; Respect, stabilitate și condiții decente pentru personalul din sectorul public. „Noi nu suntem ei. Noi suntem Administrația publică. Noi suntem România funcțională”, se arată în comunicat.

Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene Foto: Facebook
Politică

Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene: „Un ultim semnal”

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, pare a fi foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene: „România a primit astăzi un ultim semnal”, a scris el pe Facebook.  Citște și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei Azi, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului. Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene „România a primit astăzi un ultim semnal: trebuie luate măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul asumat. Comisia Europeană a publicat Pachetul de Primăvară al Semestrului European, prin care sunt analizate evoluțiile economice și sociale din statele membre. În privința României, au fost constatate riscurile generate de deficitele excesive, creșterea ridicată a cheltuielilor - în principal pe fondul creșterii salariilor și pensiilor din 2024, respectiv a volumului record de investiții publice - precum și riscul de a nu atinge țintele asumate fără o revizuire a cadrului fiscal.   Comisia propune adoptarea unei decizii referitoare la lipsa măsurilor eficiente și este clar că perioada de grație, până să fie propuse și sancțiuni, este scurtă și trebuie adoptate cât mai curând acele măsuri prin care reducem cheltuielile statului și consolidăm veniturile. Ne aflăm în procedură de deficit excesiv și ne-am angajat să revenim pe o traiectorie sustenabilă, corectând deficitul. Nu mai putem amâna respectarea acestui angajament, altfel riscăm sancțiuni și decredibilizarea țării.   Lucrăm la pachetul de măsuri fiscale împreună cu partidele care se pregătesc să formeze coaliția de guvernare, discuții la care Ministerul Finanțelor oferă tot sprijinul profesional necesar și suntem în contact permanent cu Comisia Europeană”, a scris Tanczos Barna.

Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri Foto: Facebook
Eveniment

Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari: 13,7 miliarde de lei. Citește și: Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: două pensii speciale și un salariu imens Această sumă nu include plata cu ora, normele de hrană sau echipamente de care beneficiază unii salariaţi din sectorul public. „Aici nu aş putea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem aşa, drepturi care se adaugă celor salariale şi care duc la suma 164 de miliarde de lei”, a spus demnitarul, întrebat de costurile plății cu ora, a normelor de hrană sau echipamente.  În 2024, cheltuielile de personal au fost de 164,6 miliarde de lei, cu 24% mai mari ca în 2023. În consecință, primele, sporurile și bonusurile au reprezentat circa 8,5% din aceste cheltuieli.  Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri „Nu cred în această tranşare a problemei sporurilor, aşa, printr-o regulă generală, însă cred că acele sporuri, cum l-am amintit, cele de condiţii vătămătoare, fără discuţie, trebuie reconsiderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public”, a spus demnitarul, care reprezintă PNL în Guvern.  Potrivit unor surse politice, la discuțiile de joi dintre liderii partidelor pro-europene s-a luat în discuție sporul de 50% de care beneficiază subordonații lui Marcel Boloș, de la MIPE, pentru simplul fapt că lucrează cu fonduri europene.  De un spor asemănător beneficiază angajații din ministerul Energiei, deși acest minister este responsabil de amânarea de la plată a 227 milioane de euro, din PNRR, pentru politizarea conducerii companiilor din acest sector.  În plus, s-a amintit de privilegiile uriașe ale magistraților, de la chirii imense la diurne, decontarea medicamentelor sau a transportului. 

Ministrul de finanțe sugerează că sunt probleme cu pensiile și salariile Foto: Facebook UDMR/Kiss Gabor
Politică

Ministrul de Finanțe sugerează că sunt probleme mari cu pensiile și salariile: „O provocare uriașă”

Ministrul de finanțe sugerează că sunt probleme cu pensiile și salariile: „O provocare uriașă” a scris Tanczos Barna pe Facebook după ce ministerul pe care-l conduce a publicat execuția bugetară pe primele patru luni. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Datele arată că deficitul bugetar a ajuns deja la 2,95%, în timp ce cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) au crescut cu 12,4% față de perioada similară din 2024, iar cheltuielile cu dobânzile au explodat, consumând 1,1% din PIB.  Ministrul de finanțe sugerează că sunt probleme cu pensiile și salariile „Execuția bugetară din primele patru luni ale anului arată că asigurarea surselor de venituri pentru menținerea ritmului investițional și plata salariilor și pensiilor majorate anul trecut reprezintă o provocare uriașă. România va putea atinge țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, reducerea cheltuielilor și crearea unui stat mai suplu”, a scris ministrul de Finanțe.  „În ceea ce privește cheltuielile, plata salariilor și pensiilor, precum și investițiile — care au atins un nivel record de peste 32 de miliarde de lei — au avut un impact major asupra bugetului. În schimb, am reușit să reducem risipa cu bunuri și servicii, înregistrând chiar o ușoară scădere de 3,9% a acestora la nivelul bugetului de stat. Diferența dintre venituri și cheltuieli a fost de 55,9 miliarde de lei, generând un deficit de 2,95%”, a mai arătat demnitarul UDMR.    Datele publicate azi de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) au însumat 56,55 mld lei, în creștere cu 12,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,0% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.    Cheltuielile cu dobânzile au fost de 20,42 mld lei, cu 6,64 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. În rpimele patru luni din 2024, aceste cheltuieli consumau 0,8% din PIB. Acum ele au ajuns deja la 1,1% din PIB. 

Liberalul Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, susține că trebuie crescute taxele Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Liberalul Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, susține că trebuie crescute taxele

Liberalul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, susține că trebuie crescute taxele, fiindcă nu se pot tăia salarii în sectorul bugetar.  Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, susține că trebuie crescute taxele „Cei care susţin teza că corecţia deficitului se poate face numai pe partea de cheltuieli aleargă după o himeră. Aşa ceva nu este posibil. Eu vorbesc pe baza analizei pe care noi o facem la Consiliul Fiscal şi pe baza judecăţilor pe care le am eu. Eu cred că nu putem evita creşterea veniturilor fiscale ale statului şi prin unele creşteri de taxe şi impozite. Acestea sunt opinii personale”, a spus Daniel Dăianu la Parlament, citat de news.ro.  „De ani de zile societatea românească trăieşte, pe filiera bugetară, mult peste posibilităţi. Nu înseamnă că vinovat pentru această situaţie este numai sectorul bugetar. Aceasta este o prostie. Pentru că veniturile bugetarilor, veniturile profesorilor, medicilor, noi nu vorbim numai despre funcţionărimea din ministere. (..) Este o cangrenă, se poate lupta împotriva ei pentru a fi extirpate”, a menţionat el. Potrivit lui Dăianu, „creşterea substanţială a veniturilor fiscale, dintr-o colectare mult mai bună, nu este posibilă”. „România, în momentul de faţă, dacă nu va avea un plan clar, credibil, de creştere a veniturilor fiscale, încă o dată, repet, nu se poate rezolva această ecuaţie, prin tăiere de cheltuieli. Ce-am spus domnului preşedinte Bolojan este ceea ce eu spun, public, de mult”, a arătat el. Dăianu a spus că el nu crede în tăierea de cheltuieli de 30 de miliarde de lei, până la finalul anului, aşa cum declarase preşedintele Nicuşor Dan că este necesar. ”Eu nu cred aşa ceva. Nu cred. Dacă vă uitaţi la structura bugetului public, o să observaţi că de departe grosul este deţinut de salarii şi de pensii. Dacă cineva se încumetă...În primul rând nu poţi să tai salarii şi pensii cum vrei. Decretăm de mâine că tăiem salarii şi pensii la oameni. Poţi, într-adevăr, să tai din cheltuielile alocate bunurilor şi servicilor”, a mai spus el. 

Cresc salariile pe unul din cele mai proaste aeroporturi din lume Foto: Romania TV
Economie

Cresc salariile pe unul din cele mai proaste aeroporturi din lume, bonusurile sunt uriașe

Cresc salariile pe unul din cele mai proaste aeroporturi din lume, iar bonusurile sunt uriașe: ministerul Transporturilor vrea ca salariul mediu la Compania  Naţionale "Aeroporturi Bucureşti" - care administrează Otopeni și Băneasa - să ajungă în 2025 la 16.465,66 lei/salariat. Citește și: „Tarif neobrăzat” în noua parcare a Aeroportului Otopeni, mai mult decât dublu față de Cluj, scrie Asociația Pro Infrastructura Cresc salariile pe unul din cele mai proaste aeroporturi din lume Acest salariu va fi în creștere cu „104,11% față de cel preliminat în anul 2024”, se arată în nota de fundamentare a hotărârii de guvern care stabilește bugetul Companiei Naționale „Aeroporturi București”.  Bonusurile angajaților sunt estimate la 48,55 milioane de lei. Cheltuielile cu personalul în valoare de 316.485,47 mii lei, au fost estimate în anul 2025, în creștere cu 8,16% față cele aprobate în anul 2024 în bugetul de venituri și cheltuieli, prin HG nr. 373 /2024, respectiv o creștere de la suma de 292.622,08 mii lei (anul 2024) la suma de 316.485,47 mii lei (anul 2025). Salariile directoratului companiei vor însuma 1,44 milioane de lei, iar controversatul consiliu de administrație va încasa în total 2,32 milioane de lei.  Compania este în subordinea ministerului Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu (PSD).  În 2024, compania Eurochange a analizat 40 dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Europa. Criteriile: numărul de restaurante și magazine, atracții diferite, timpii medii de așteptare la controalele de securitate, costurile mâncării și băuturii. Scorul maxim a fost a fost obținut de Aeroportul Berlin Brandenburg: 79,5 puncte. Aeroportul "Henri Coandă" s-a situat pe ultimul loc, cu 34,5 puncte. Aeroportul a fost cotat și drept "Cel mai plictisitor aeroport din Europa". Nu pare deloc modernizat din 1965, anul inaugurării, notează autorii clasamentului. În plus, aeroportul are foarte puține magazine și restaurante.

România, în pericol de incapacitate bugetară (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea)
Eveniment

ANALIZĂ Statul rămâne fără bani de pensii și salarii pentru bugetari dacă Simion devine președinte

România, în pericol de incapacitate bugetară. România s-ar putea confrunta cu riscul real al incapacității de plată, avertizează economistul Dan Chirleșan, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. România, în pericol de incapacitate bugetară Bugetul național funcționează precum o masă cu trei picioare: veniturile interne, fondurile europene și încrederea creditorilor – oricare dezechilibru poate duce la colaps financiar. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu O eventuală ruptură politică față de UE sau pierderea încrederii investitorilor ar putea bloca plata pensiilor și salariilor. În contextul promisiunilor populiste și al schimbării radicale a modelului economic, stabilitatea bugetară a României este grav amenințată. Continuarea, în Ziarul de Iași

Grindeanu crește salariile, deja uriașe, de la unul din cele mai proaste aeroporturi din lume Foto: Facebook
Eveniment

Grindeanu crește salariile, deja uriașe, de la unul din cele mai proaste aeroporturi din lume

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), crește salariile, deja uriașe, de la unul din cele mai proaste aeroporturi din lume, Otopeni. Potrivit unui proiect al bugetului pe 2025, salariul mediu al celor circa 1.400 angajați ai companiei care administrează aeroporturile Otopeni și Băneasa va ajunge la 16.465 de lei, brut lunar, cu peste 4% mai mare decât în 2024.  Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Grindeanu crește salariile, deja uriașe, de la unul din cele mai proaste aeroporturi din lume „Câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, calculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013, cu modificările și completările ulterioare, în valoare de 16.465,66 lei/salariat, a fost estimat în creștere cu 104,11% față de cel preliminat în anul 2024”, se arată în nota de fundamentare a bugetului pe 2025.  În acest an, la acest aeroport se vor angaja încă 45 de persoane, numărul de personal prognozat la finele anului 2025 fiind de 1.463 salariați.  În 2024, compania Eurochange a analizat 40 dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Europa, iar Otopeni a fost pe ultimul loc. Acesta nu pare deloc modernizat din 1965, anul inaugurării, notează autorii clasamentului, și are foarte puține magazine și restaurante. Cu toate acestea, Grideanu răsplătește generos conducerea aeroportului. În 2025, pentru toți membrii consiliului de administrație - care se întrunesc lunar, de obicei - se vor cheltui 2,3 milioane de lei, iar pentru directorat - 1,44 milioane de lei. 

Grindeanu aruncă cu bani în politrucii din conducerea Carpatica Feroviar Foto: Facebook
Eveniment

Grindeanu aruncă cu bani în politrucii din conducerea Carpatica Feroviar

Înainte ca PSD să dezerteze de la guvernare, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, aruncă cu bani în politrucii din conducerea Carpatica Feroviar: membrii consiliului de administrație (CA) - care se întrunește, de obicei, o singură dată pe lună - și ai directoratului vor avea, în 2025, remunerații uriașe.  Informația apare în proiectul de buget al Carpatica Feroviar pentru 2025.  Citește și: Guvernul aprobă salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii Carpatica Feroviar va înlocui, de facto, falimentara companie CFR Marfă.  Grindeanu aruncă cu bani în politrucii din conducerea Carpatica Feroviar Site-ul companiei, în construcție și acum, nu precizează cine face parte din CA, dar presa a scris că sunt persoane care „nu au nici în clin, nici în mânecă cu operațiunile de transport feroviar de marfă”.  Ce indemnizații propune Grindeanu pentru membrii CA-ului Carpatica Feroviar, în 2025: 14.626 de lei brut. Ei încasează aceste indemnizații din noiembrie 2024, deși, în martie 2025, Euronews România scria că această companie are un singur angajat!  Cine face parte din acest CA, potrivit Club Feroviar: Găvruță Adrian-Daniel (secretar general adjunct al Ministerului, artizanul transferului spitalelor CF la autorități locale), Staicu Mihail-George (șef de cabinet al ministrului), Radu Alexandru (director la Informatica Feroviară și la firme de comercializare a fructelor), Nuncă Otilia-Florentina și Budescu Gabriel (ultimii doi de la companiile de autostrăzi și drumuri). Directorul financiar al companiei va avea un salariu de 40.000 de lei, brut, lunar - dar el va fi angajat abia din mai 2025. Directorul general va avea 473.343 de lei brut, anual, în 2025. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră