luni 22 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

300 articole
Politică

Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari

Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari. Nu mai puțin de 17 primari din acest județ, 16 de comună, unul de oraș, cer actualizarea salariilor lor, începând cu 1 ianuarie 2022, în funcție de creșterile succesive ale salariului minim pe economie, scrie Botoșani News. Citește și: PSD ar putea accepta concedieri în administrația locală, dacă Bolojan menține plafonarea prețurilor la alimente - surse, după discuțiile de la Cotroceni Primarii au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari Cei 17 au deschis acțiune în instanță la Tribunalul Botoșani, fiind susținuți și de Sindicatul Național al Salariaților din Comunele și Orașele din România, împreună cu Asociația Comunelor din România.  Ei cer „actualizarea salariilor de baza ale reclamanților salariați, personal contractual sau funcționari publici din grila de salarizare de la nivelul comunei orașului, cu excepția celui aflat la nivelul minimului pe economie (coeficientul l), ca urmare a aplicării prevederilor art. 164 din Codul muncii, cu suma fixă de 1.185 lei, reprezentând suma necesară pentru refacerea ierarhizării grilelor de salarizare, în raport de dispozițiile art. 164 din Codul muncii privind salariul, care s-au aplicat succesiv în perioada 2022 – 2025, în condițiile în care actualizarea s-a aplicat doar salariilor de la baza grilei de salarizare, dar și în raport cu respectarea principiul ierarhizării pe verticală, potrivit considerentelor Deciziei ICC.J nr. 11/2024, în interpretarea unitară și obligatorie a prevederilor articolului 6 litera f) din Legea – cadru nr. 153/2017”. Ei solicită și plata unor despăgubiri reprezentând „drepturi salariale neacordate reclamantilor demnitari de la nivelul comunei/orașului, în sumă fixă cumulată de 22.335 lei, pentru fiecare demnitar, neacordate la fiecare majorare succesiva a salariului minim pe economie”.  Primarii care au deschis acest proces sunt din comunele Albești, Blândești, Broscăuți, Cordăreni, Corlăteni, Cristinești, Dersca,Durnești, George Enescu, Hudești, Leorda,Mileanca, Păltiniș, Răuseni, Santa Mare, Suharău, Todireni, Vorniceni și orașul Săveni.

Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari Foto: ACOR
Ministrul „Busi” Barbu mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” Foto: Facebook
Politică

Ministrul Agriculturii, „Busi” Barbu, clientul lui Paul Stănescu, mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte”

Ministrul Agriculturii, Florin „Busi” Barbu, clientul lui Paul Stănescu, mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” și analize: prin ordonanță de urgență se înființează o așa-numită rețea de date privind durabilitatea agricolă, RDDA, parțial finanțată prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 Totuși, banii din FEGA tot din fondurile alocate agriculturii românești provin. Agenția de Legătură RDDA se înființează prin reorganizarea Agenției de Legătură RICA, respectiv a Serviciului RICA existent în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în Serviciul RDDA, în subordinea directă a ministrului, în cadrul aceluiași minister. Agenția va avea și un comitet național. Ministrul „Busi” Barbu înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” Ce costuri se estimează să aibă noua agenție: Vor fi angajați sau transferați trei IT-iști cu un buget de 305.316 euro pentru trei ani, deci o medie salarială brută de 2.800 euro pe lună. 11 laptopuri la 1.300 euro/bucată - un MacBook Air de 15 inchi costă circa 1.200 euro, en-detail - șii 11 desktopuri all-in-one la 2.200 euro/bucată.  programe de schimb de experiență în 2 state membre UE 21.560 euro construirea unei pagini web 10.000 euro; contractarea unor servicii de analiză economică a datelorși editarea de rapoarte 268.800 euro costuri indirecte 211.912 euro Bugetul maxim aprobat de CE pentru procesul de transformare a RICA în RDDA (perioada 2025-2027) este de 3.508.030 euro, din care 2.577.741 euro reprezintă contribuția CE, iar restul de 930.289 euro contribuția de la bugetul României. „Fermierii vor avea acces la informații valoroase care să-i ajute să îmbunătățească practicile agricole, să reducă impactul asupra mediului și să crească eficiența economică”, explică ministerul Agriculturii în preambulul ordonanței de urgență. 

În două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile, spune Marcel Boloș Foto: Facebook
Politică

Boloș se autodenunță: în două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile bugetarilor

Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș se autodenunță: în două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile bugetarilor. Informația apare într-o lungă postare în care arată că Fondul de rezervă a fost folosit fiindcă spitalele rămâneau fără bani. Citește și: Deputatul USR Iulian Bulai se plimbă la Muntele Athos pe banii contribuabililor Aceste majorări de salarii, în serie, au avut loc în primăvara anului 2024, iar alegerile locale și parlamentare s-au desfășurat la 9 iunie.  „Când i-am spus domnului…«domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”, a declarat Marcel Boloș acum câteva zile.  În două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile „Educația, sănătatea, protecția socială, apărarea și ordinea publică, toate aveau cheltuieli de personal în creștere, ca urmare a majorărilor salariale adoptate în cursul anului. OUG 16/2024, OUG 19/2024, OUG 26/2024, OUG 128/2023, OUG 53/2024 toate au fost aprobate în perioada martie – aprilie 2024, au prevăzut majorări salariale, ulterior intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2024”, a scris fostul ministru de Finanțe. El nu precizează ce impact bugetar au avut ordonanțele. Însă Boloș arată că toată coaliția PSD-PNL răspunde pentru modul în care s-a folosit fondul de rezervă. „Toate măsurile care au împins deficitul în sus au fost pe placul multora: recalcularea pensiilor, majorările de salarii, programele de investiții. Au fost votate și susținute politic de întreaga coaliție. Fie că a fost vorba de Parlament sau de Guvern, aprobările pentru majorările de cheltuieli au decurs fără nici un fel de problemă. Atunci, fiecare și-a revendicat partea de beneficii și de aplauze. Azi, toți se complac în tăcere”, a scris el, pe Facebook.

Băluță vrea reduceri salariale, nu concedieri (sursa: Facebook/Daniel Băluță)
Eveniment

Băluță (PSD) nu vrea concedieri în administrația locală, ci tăieri de salarii

Băluță vrea reduceri salariale, nu concedieri. Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a declarat că diminuarea cheltuielilor din administrațiile locale ar trebui realizată prin reducerea anvelopei salariale. Această variantă, susține el, le oferă primarilor mai multă flexibilitate pentru a-și organiza instituțiile în funcție de nevoile reale. Băluță vrea reduceri salariale, nu concedieri Băluță a explicat că măsura poate fi aplicată în mai multe forme: diminuări salariale pentru angajați, reducerea numărului de personal sau o formulă mixtă. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 „Scopul este reducerea cheltuielilor, dar cu păstrarea funcționalității primăriilor”, a subliniat edilul. Critica uniformizării reducerilor bugetare Potrivit primarului Sectorului 4, o tăiere uniformă, fără a ține cont de particularitățile fiecărei primării, ar perturba activitatea administrativă la nivel național. El a atras atenția și asupra diferențelor mari dintre cheltuielile pentru salarii: în timp ce unele primării alocă doar 17% din buget pentru salarii, altele ajung la 60%. Reorganizarea Primăriei Capitalei va fi amplă La rândul său, primarul general al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a precizat că prima mare reorganizare a instituției a avut loc în 2019 și că în prezent se lucrează la o nouă organigramă. „Indiferent dacă aplicăm o reducere de 45% sau de 10% a fondului de salarii, efectul este același – în jur de 10% reducere reală”, a explicat acesta. Reașezarea pe servicii publice, prioritate pentru București Bujduveanu a subliniat că reorganizarea planificată la Primăria Capitalei va fi mai amplă decât pachetul administrativ aflat în discuție. Obiectivul principal este o reașezare a instituției în funcție de serviciile publice pe care le oferă locuitorilor Bucureștiului. Limitele anvelopei salariale propuse de Băluță Daniel Băluță consideră că ponderea anvelopei salariale în bugetele locale nu ar trebui să depășească 25-30% din cotele defalcate primite lunar. El a reamintit că există primării care nu reușesc nici măcar să-și acopere salariile, ceea ce constituie una dintre cele mai grave probleme ale administrației locale.

Banca de stat fără activitate în 2024, cu 25 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți
Politică

Banca de stat fără activitate bancară în 2024, cu 25 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți

Banca de stat fără activitate bancară în 2024, cu 35 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți: Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) nu a fost operaționalizată anul trecut, dar a plătit circa 19 milioane de lei pe salarii.  Abia la 3 ianuarie 2025, BID a fost înregistrată în Registrul Băncilor de Dezvoltare. Citește și: Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025 „Pentru anul 2025, Banca își propune continuarea și finalizarea procesului de operaționalizare”, se arată în raportul pe 2024 al directoratului BID.  Banca de stat fără activitate în 2024, cu 25 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți Ministerul de Finanțe este acționar unic, iar capitalul subscris este de trei miliarde de lei.  Potrivit unui raport pe 2024 al acestei bănci, anul trecut au fost zece angajați cu funcții de conducere și 25,5 cu funcții operaționale, care au costat 19,3 milioane de lei. Doar „indemnizațiile aferente organelor de administrație și de conducere ale Băncii aferente exercițiului financiar încheiat au fost de 9.832.458 RON” se arată în raport.  În anul 2024 Banca nu a avut un sistem informatic pentru a asigura cerințele legale fiscale și contabile, arată un document al băncii.  În 2023, BID a avut zece angajați, toți cu funcții de conducere, care au consumat puțin peste un milion de lei.     

Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde euro, arată Ilie Bolojan Foto: Facebook
Eveniment

Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde de euro, declară Bolojan

Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat aproape 4 miliarde euro, declară premierul Ilie Bolojan la Antena 3. El a arătat că două miliarde de euro s-au plătit până acum și mai este de achitat o sumă identică. Citește și: „Pensiile speciale rămân. Se schimbă cu penseta, ușor”, anunță fostul ministru Violeta Alexandru Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat miliarde euro „Este nevoie de o lege clară de salarizare, care să nu mai permită declanșarea de procese în cascadă pentru creșteri de salarii. În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale. Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă”, a afirmat el, la Antena 3.  Bolojan a explicat și ce modificări se vor face la pensiile magistraților: „Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. Acest lucru va face ca, față de pensia medie actuală din magistratură, care este de 4.800–5.000 de euro (ca să discutăm foarte deschis), pensia să coboare la aproximativ 3.500 de euro. Oricum, această pensie nouă va rămâne una foarte bună, raportată la pensia medie din România, care este de 550–600 de euro”.  În plus, premierul a spus că vor fi modificate și pensiile militarilor. „Avem, de pildă, Ministerul de Interne sau serviciile de informații, unde există reglementări care permit pensionări prea rapide și care generează dezechilibre între pensie și salariu. Corecția propusă acum reprezintă, practic, un prim pas, dar ea ar trebui extinsă și în celelalte domenii, nu doar din motive de echitate, ci și dintr-o minimă nevoie de sustenabilitate a sistemului de pensii”, a arătat Bolojan. 

Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct Foto: AMEPIP
Eveniment

Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct

Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct: la celebra Agenție pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) sunt 92 de posturi, plus președintele și vicepreședinții, iar cele mai mici salarii sar de 20.000 de lei, brut, cu două excepții. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Primul președinte al AMEPIP a fost numit în mai 2024.  Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct Nu este clar câte din cele 92 de posturi sunt ocupate. Cheltuielile de personal sunt estimate, pentru 2025, la 34 de milioane de lei, toate cheltuielile fiind bugetate 48 de milioane de lei.  În ceea ce privește conducerea AMEPIP, este ocupat doar un post de vicepreședinte, plătit cu 42.525 de lei pe lună, brut. Postul este ocupat de Ciprian Hodja, un fost economist la o sucursală bancară din Vișeul de Sus, absolvent al unei universități din Arad. Două salarii sunt sub cele ale unui secretar de stat: consilier juridic principal, care câștigă doar 18.419 lei, și un consilier II, care ar avea doar puțin peste 13.000 de lei. Însă un director câștigă, brut, lunar, 31.300 de lei - premierul României câștigă doar 26.450 de lei. Au mai mulți bani decât premierul și secretarul general al AMEPIP și șefii de servicii.  Auditorii și consilierii AMEPIP primesc între 21.000 și 23.000 de lei brut - un consilier de stat, care are rang de ministru adjunct are doar 16.640 de lei pe lună, brut.  AMEPIP ar avea rolul de a monitoriza intreprinderile publice, dar acest lucru nu pare să se fi întâmplat. Ultimul director al AMEPIP a fost Corina Crețu, care a plecat după șase luni, timp în care a încasat, net, circa 22.000 lei pe lună.     

Scad veniturile profesorilor din sistemul preuniversitar (sursa: Facebook/USLIP IASI News)
Eveniment

Fierbe sistemul de învățământ: foarte mulți profesori vor avea venituri mai mici

Scad veniturile profesorilor din sistemul preuniversitar: începând din septembrie a.c., profesorii din învățământul preuniversitar vor preda cu două ore în plus pe săptămână, conform Legii nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”. Scad veniturile profesorilor din sistemul preuniversitar Creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore stârnește îngrijorări în rândul cadrelor didactice, sindicatele avertizând asupra posibilelor pierderi salariale și restrângeri de activitate. Citește și: Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe. Zero tăieri de cheltuieli Laviniu Lăcustă, președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar (USLIP) Iași, atrage atenția că măsura va afecta sute de profesori din județ, forțându-i să-și completeze norma în alte școli sau să accepte reduceri salariale proporționale cu orele lipsă. Liderul sindical consideră schimbarea nedreaptă și ineficientă din punct de vedere financiar și speră ca protestele să ducă la retragerea acesteia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salariile din administrația locală au explodat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Salariile din administrația publică locală au crescut cu 50% în ultimii trei ani

Salariile din administrația locală au explodat. Salariile din administrația publică locală au înregistrat o creștere de 50% în ultimii trei ani, majorând semnificativ costurile suportate de contribuabili. Salariile din administrația locală au explodat În 2024, cheltuielile de personal ale administrației județului, orașelor și comunelor au ajuns la 944,76 milioane de lei, cu jumătate mai mult decât în 2022. Citește și: Lider PSD desființează actuala conducere a partidului: sugerează că ar fi nevoie de oameni „cu diploma pe masă” și care să știe limbi străine Consiliul Județean a generat aproape un sfert din această sumă (251,5 milioane lei), iar Primăria Municipiului Iași a cheltuit 198,24 milioane lei, în creștere cu 33% față de acum doi ani. Diferențele de cost per locuitor variază considerabil în funcție de localitate, existând primării mai „scumpe” și altele mai „ieftine”. Continuarea, în Ziarul de Iași

Scad mult salariile în mediul universitar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Scăderile de salarii se simt deja în universități: personalul auxiliar pierde sute de lei

Scad mult salariile în mediul universitar: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași anunță modificări importante în politica financiară și organizatorică, care stârnesc nemulțumiri în rândul angajaților. Scad mult salariile în mediul universitar Conform unei decizii adoptate la nivel central, norma didactică a cadrelor universitare va fi majorată: profesorii și conferențiarii vor susține cu trei ore în plus pe săptămână față de programul actual. Citește și: VIDEO Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: au apărut infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat Pe de altă parte, personalul auxiliar — secretare, laboranți, administratori financiari etc. — va fi afectat de eliminarea unui spor salarial care putea ajunge până la 800 de lei lunar. Această schimbare afectează direct veniturile angajaților din categoriile administrative și suport. Rectorul universității a declarat că, din toamnă, criteriile de acordare a sporurilor vor fi reevaluate, ceea ce înseamnă că nu toți angajații vor mai beneficia de aceleași salarii ca până acum. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Foto: ICCJ
Eveniment

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani. La fel și sporurile

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani, mult peste rata inflației. La fel au crescut și sporurile multiple de care beneficază aceasta.  Citește și: Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan Datele au fost luate de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Ce arată aceste date: în martie 2022, președintele ICCJ avea un salariu de bază de 29.663 de lei, plus 8.899 de lei sporuri - „Spor pentru condiţii de muncă, grele, vătămătoare ori periculoase, spor pentru risc şi suprasolicitare neuropshică şi spor pentru păstrarea confidenţialităţii” - și 950 de lei spor de doctorat.  martie 2023: 32.731 lei salariul de bază, 9.207 lei sporuri și 950 lei pentru doctorat martie 2025: 40.914 lei salariul de bază, 12.274 - sporuri, 950 - doctorat Dacă nu luăm în calcul sporul de doctorat, care a fost fix - fosta șefă a ICCJ, Alina Corbu, avea doctorat, a fost acuzată de plagiat, dar Universitatea București a găsit diferite pretexte să nu-l verifice - veniturile salariale au crescut ușor peste 25% în doi ani.  Creșterea „cheltuielilor de personal” din bugetul ÎCCJ - suma care acoperă salariile tuturor instanțelor - a crescut chiar cu 30%: în 2023, Parlamentul a votat un buget de 2,64 miliarde de lei la rubrica „cheltuieli de personal” din bugetul ICCJ în 2025, aceste cheltuieli au alocate suma de 3,4 miliarde de lei Creșterea cheltuielilor de personal a fost de circa 30% în doi ani.  Rata medie a inflației a fost de 10,3% în 2023 și 5,1% în 2024, deci salariul șefei ICCJ, precum și alocarea buigetară pentru „cheltuielile de personal” din instanțe, au crescut mult peste inflație.

CSM declară oficial că salariile și pensiile „europene” sunt o formă de respect pentru breaslă Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

CSM declară oficial că salariile și pensiile „europene” sunt o formă de respect pentru breaslă. Interviul șefei CSM ar fi fost „distorsionat”

CSM declară oficial că salariile și pensiile „europene” sunt o formă de respect pentru breaslă: „Justiția trebuie respectată la rândul ei, prin status social, decență politică, salarii și pensii europene, care sunt expresia responsabilității, complexității și volumului de muncă al magistraților, precum și a incompatibilităților și interdicțiilor stricte pe care aceștia trebuie să le respecte”. Citește și: Fostul ministru de Externe Baconschi scrie despre rețeaua rusă în România și cum a fost finanțată Într-un comunicat difuzat în această după-amiază, CSM susține că interviul pe care președintele Consiliului, Elena Costache, l-a dat la Digi 24, a fost „distorsionat prin prezentarea trunchiată a fragmentelor din interviu și inversarea fluxului în care acestea au fost comunicate, cu ignorarea aspectelor de esență”. Însă presa, în cea mai mare parte, a prezentat transcrierea întregului fragment în care Costache susținea că o pensie de peste 11.000 de lei este prea mică. CSM declară oficial că salariile și pensiile „europene” sunt o formă de respect „Ca urmare a întâlnirii de la Palatul Cotroceni organizate la inițiativa Președintelui României și în contextul unui amplu interviu acordat de președintele Consiliului Superior al Magistraturii vineri, 1 august 2025, cu durata de peste o oră, din care a fost difuzat un montaj audio-video fracționat, de câteva minute, formulăm următoarele precizări pentru edificarea opiniei publice: Statutul magistratului, în toate componentele sale, reprezintă garanția unui act de justiție independent, esențial pentru funcționarea normală a societății în ansamblul său. Cu toții ne dorim o justiție care să se - și să ne - asigure că drepturile ne sunt respectate ca cetățeni, însă justiția trebuie respectată la rândul ei, prin status social, decență politică, salarii și pensii europene, care sunt expresia responsabilității, complexității și volumului de muncă al magistraților, precum și a incompatibilităților și interdicțiilor stricte pe care aceștia trebuie să le respecte. Deși toate aceste realități ale sistemului judiciar au fost subliniate în cadrul interviului, ele au fost omise în montajul realizat, astfel că mesajul transmis a fost distorsionat prin prezentarea trunchiată a fragmentelor din interviu și inversarea fluxului în care acestea au fost comunicate, cu ignorarea aspectelor de esență. În contextul politic și bugetar dificil, poate fi uşor să extragi numai ce agreezi, însă este greşit, întrucât realitatea justiției este una complexă, soluțiile livrate ca simple fiind de fapt simpliste, iar acestea nu rezolvă problema. Justiția română, ca și drepturile fiecărui cetățean în parte, merită o ascultare atentă, nepătimașă, merită ceea ce așteptăm și noi, ca cetățeni, de la ea, o abordare clară, bazată pe lege și pe drepturi, așa cum sunt ele consacrate de legi. În încheiere, asigurăm toți cetățenii, indiferent de profesia acestora și caracteristicile specifice desfășurării activității, de orientarea constantă a Consiliului Superior al Magistraturii către un dialog echilibrat și onest şi facem un apel la responsabilitate în discursul public, care este necesar să excludă incitări la ură şi să respecte demnitatea umană”, declară CSM.   

„Nu sunt bani pentru plata salariilor şi burselor”, susține Daniel David Foto: gov.ro
Politică

Ministrul Educației, avertisment dramatic: „Nu sunt bani pentru plata salariilor şi burselor pentru tot anul”

Ministrul Educației, Daniel David, lansează u avertisment dramatic: „Direct spus, nu mai sunt bani pentru plata salariilor şi burselor pentru tot anul”. Într-un comunicat de presă, el afirmă: „Dacă demisia mea ar fi rezolvat situaţia financiară din Educaţie - Cercetare şi a ţării, aş fi anunţat-o demult”. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV „Nu sunt bani pentru plata salariilor şi burselor” „Eu am venit să ajut, nu să încurc. Nu am urmărit şi nu urmăresc o carieră politică, am servit ca specialist-tehnocrat ţara noastră în două mandate legate de două momente critice şi anume criza politică din primul mandat, respectiv criza fiscal-bugetară din acest al doilea mandat. Dacă demisia mea ar fi rezolvat situaţia financiară din Educaţie - Cercetare şi a ţării, aş fi anunţat-o demult. Grija mea acum - şi obligaţia ca membru al Guvernului - este să ne salvăm din toamnă sistemul şi prin asta, alături de reformele din celelalte domenii/sisteme, şi ţara. Vă invit să facem asta împreună, urmând ca apoi să lucrăm - tot împreună - pentru dezvoltare", a declarat ministrul Educaţiei şi Cercetării, într-un comunicat.  Daniel David a susţinut că şi-ar fi dorit să fi fost ministrul Educaţiei şi Cercetării într-o perioadă în care să poată construi, fără să fie nevoit să se gândească în fiecare zi la soluţii de restructurare, care, pentru a salva în toamnă salariile şi bursele, generează "disconfort"."Sincer şi direct spus, uitându-mă la rezultatele sistemului nostru de educaţie (analfabetismul funcţional, abandonul şcolar), şi eu am adesea impulsul de a solicita demisii în diverse zone de influenţă din sistemul nostru, dar nu o fac din responsabilitate - ştiu că trebuie să lucrăm împreună pentru a ne salva (iar apoi pentru a construi spre mai bine) - şi din decenţă - ştiu că liderii unor astfel de zone nu sunt singurii responsabili", a spus David.Acesta a reiterat că măsurile luate prin Legea 141/2025 care reglementează unele măsuri fiscal-bugetare sunt necesare, nu dorite, pentru a putea proteja din toamnă salariile şi bursele."Direct spus, nu mai sunt bani pentru plata salariilor şi burselor pentru tot anul. Este incorect să se creadă că nu îmi este greu că trebuie să le aplicăm şi că nu înţeleg disconfortul creat. Tocmai de aceea am spus că orice măsuri fiscal-bugetare se pot lua doar dacă, în contextul aplicării lor, se protejează posturile oamenilor şi salariile şi se respectă principiile raţionalităţii (să nu ieşim din reperele europene) şi decenţei (cât îşi permite acum, sustenabil, ţara)", a arătat ministrul Daniel David.El a amintit că Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pus recent în consultare publică normele subsecvente pentru domeniul de activitate, pentru a primi propuneri "constructive" de la oamenii din sistem."Eu la asta lucrez acum şi aceasta ar trebui să fie miza noastră. Este posibil ca, în aceste prime versiuni, eu şi echipa mea să nu fi văzut şi alte soluţii aplicabile. După ce vom depăşi această criză - multe măsuri fiind temporare - vom putea regândi lucrurile şi pentru dezvoltare (aşa cum am propus în Raportul QX)", a mai afirmat Daniel David.  

Deficit bugetar dezastruos la șase luni Foto: Facebook
Economie

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv, iar cheltuielile cu plata dobânzilor au explodat, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 3,68%, cu 0,06% mai mult decât anul trecut. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Deficit bugetar dezastruos la șase luni În schimb, așa-numitele cheltuieli de personal, salariile bugetarilor, au crescut cu 10,1% față de primele șase luni din 2024. Ele consumă 4,5% din PIB, față de 4,4% din PIB în primele șase luni din 2024. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 43,3% față de aceeași perioadă din 2024 și reprezintă 1,3% din PIB.  „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 mld lei în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 6 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,71 mld lei”, explică ministerul de Finanțe. 

Aeroportul Arad are câteva zeci de pasageri lunar, dar directorul și membrii CA iau mii de lei/lună Foto: Facebook
Eveniment

Aeroportul Arad are câteva zeci de pasageri lunar, dar directorul și membrii CA iau mii de lei/lună. La aeroport lucrează 57 de persoane, mai mult decât pasagerii

Aeroportul Arad are câteva zeci de pasageri lunar, dar directorul și membrii CA iau mii de lei/lună. La aeroport lucrează 57 de persoane, mai mult decât pasagerii care-l tranzitează lunar. Citește și: Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile. De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei Aeroportul Arad are zeci de pasageri lunar, dar directorul și membrii CA iau mii de lei/lună În acest an, traficul de pasageri pe acest aeroport a fost un pic mai mare decât cel de pe aeroportul Tulcea, unde guvernarea PSD a investit zeci de milioane de euro: ianuarie 2025: opt pasageri la Arad, cinci la Tulcea februarie 2025: 15 Arad, șase la Tulcea martie 2025: zece Arad, zero la Tulcea aprilie 2025: patru la Arad, 17 la Tulcea mai 2025: 42 la Arad, 19 la Tulcea Datele apar pe site-ul Asociației Aeroporturilor București. Practic, în primele patru luni, au fost mai mulți pasageri decât angajați.  Cu toate acestea, directorul aeroportului, Ovidiu Moșneag, care a absolvit o facultate la 11 ani de la terminarea liceului, are un salariu brut de 16.320 de lei. Printre alte drepturi, el poate folosi mașinile aeroportului - contractul nu precizează în ce scop.  În plus, la început de iulie, membrii Consiliului de Administrație de la Aeroportul Internațional și-au mărit indemnizațiile de la 4.050 de lei la 6.830 de lei. Propunerea a fost făcută de președintele Consiliului de Administrație, Dan Florin Buda, cel care este administrator public la Consiliul Județean, instituție in subordinea căreia află aeroportul. Însă AMEPIP a respins propunerea, așa că ea nu va fi aplicată. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră