duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

198 articole
Justiție

Procurorii DNA cer în instanță salarii ca la Parchetul European

Procurorii DNA, plătiți cu 5.000 euro/lună, cer în instanță salarii ca la Parchetul European, ceea ce le-ar dubla veniturile, arată G4Media. Potrivit acestui portal de știri, „zeci de procurori DNA, în frunte chiar cu procurorul şef adjunct Silviu Paul Dimitriu, au dat în judecată instituţia şi cer ca salariile să le fie aliniate cu cele ale colegilor delegaţi în Parchetul European”. Citește și: Revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA Procurorii DNA cer în instanță salarii ca la Parchetul European „Cei 43 de procurori reclamanţi în procesul pornit împotriva DNA se plâng de faptul că procurorii EPPO au un salariu lunar de aproximativ 8.000 euro, în timp ce ei câştigă, în medie, în jur de 5.000 euro, deşi ar avea aceleaşi condiţii de angajare, aceleaşi competenţe, aceleaşi drepturi şi facilităţi şi fac aceeaşi muncă, în condiţiile în care combaterea fraudelor la regimul fondurilor europene intră şi în competenţa DNA”, mai arată G4Media. Însă un document intitulat „Remuneration and benefits for European Prosecutors and European Delegated Prosecutors working for the EPPO” de pe portalul justice.cz arată că plățile nete către un procuror EPPO sunt între 10.000 și 12.000 de euro. Mai mult, procurorii români din DNA cer plata diferențelor salariale începând cu înființarea EPPO, din 1 iunie 2021, plus dobânzi și calculul inflației. Aproape toți șefii de serviciu din DNA s-au alăturat acestei acțiuni în instanță. Ultimii lideri politici importanți cărora DNA le-a făcut dosare penale sunt baronii Dumitru Buzatu (PSD-Vaslui) și Iulian Dumitrescu (PNL-Prahova), dar parchetul anticorupție nu are nici un caz deschis împotriva vârfurilor actualei puteri.

Procurorii DNA cer în instanță salarii ca la Parchetul European Foto: Facebook
Cum s-a dublat prețul la RCA  Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Cum s-a dublat prețul la RCA

Cum mi s-a dublat prețul la RCA în decurs de cinci ani, la aceeași mașină, cu zero accidente sau sancțiuni rutiere: în 2019, plăteam 485 de lei pentru o asigurare pe un an, în 2023 am achitat 1.307 lei, iar în 2024 1.040 de lei. Citește și: 110 voturi pentru UDMR într-o secție din Videle, oraș fără nici un maghiar. Voturile pentru UDMR au explodat în sudul țării „Mă bucur că Autoritatea de Supraveghere Financiară propune oficial prelungirea plafonării tarifelor RCA până la 30 septembrie 2024. Este o măsură necesară pentru a împiedica apariţia unor dezechilibre în piaţă”, a declarat, azi, premierul Ciolacu. Cum s-a dublat prețul la RCA Dețin o mașină veche, un Kia Ceed din 2009, pe care nu o schimb fiindcă circul circa 10 km pe săptămână, uneori chiar mai puțin, și care nu a avut nici o defecțiune de când o folosesc. Are puțin peste 100.000 de kilometri la bord. Polițele de asigurare sunt cumpărate de la companii diferite, dar fiindcă achizițiile au fost făcute prin același site le-am putut urmări ușor. În 2019 am plătit 485 de lei, în 2020 - 666 lei, 2021- 572 lei, 2022 - 947 lei, 2023 - 1.307 lei și 2024 - 1.040 lei. Practic, în trei ani, din 2021 în 2024, majorarea a fost de 90%. Jurnalistul Vlad Petreanu a sesizat și el această scumpire. „2020: mașină nouă, prima înmatriculare, persoană fizică, motor 2 litri, clasa bonus-malus B1 - ofertele de poliță RCA variau între 700-1200 de lei. 2024: aceeași mașină, clasa bonus-malus B5, ofertele de poliță RCA încep de la 1700 de lei și ajung la 2800 de lei. In other news: sumele plătite de contribuabili pentru acoperirea pagubelor provocate de falimentele tip Caritas de pe piața asigurărilor vor ajunge la 2 miliarde de euro”, a arătat Petreanu. DeFapt.ro a scris, joi, că falimentele din asigurări, care au avut loc sub nasul ASF, i-au costat pe contribuabili 1,2 miliarde de euro pînă acum, dar urmează plata a încă 800 de milioane de euro. Peste 28.000 de euro brut a câștigat președintele Autorității de Supraveghere Financiară pe lună, în 2022, conform propriei declarații de avere – un venit anual de aproape 350 de mii de euro brut. În plus, angajații ASF, ale căror salarii sunt secrete, beneficiază de o lungă listă de privilegii: 16 salarii, abonamente wellness, cinci zile libere pentru diferite evenimente în familie sau 8775 de lei pentru „situații medicale deosebite”.

Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor Foto: Ziarul Financiar
Politică

Guvernul nu mai are bani salariile judecătorilor și procurorilor

Guvernul Ciolacu s-a trezit în iunie că nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor, așa că scoate o sumă atronomică din fondul de rezervă. În ședința de guvern care urmează să aibă loc vineri se va discuta o hotărâre de guvern „privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Public, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii şi al Curții Constituționale”. Citește și: BREAKING NEWS Înalta Curte a admis recursul în casaţie al lui Mario Iorgulescu, dosarul va fi rejudecat la Curtea de Apel Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor În total, Guvernul va suplimenta alocrările pentru cheltuielile de personal din aceste instituții cu peste 590 de milioane de lei, adică aproape 120 de milioane de euro. Sumele se vor aloca astfel: 379.692 mii lei credite de angajament și credite bugetare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului către Înalta Curte de Casație și Justiție 159.249 mii lei credite de angajament și credite bugetare către Ministerul Public 18.846 mii lei către Ministerul Justiției 36.553 mii lei credite de angajament și credite bugetare către CSM 5.660 mii lei către CCR Guvernul arată că, după doar cinci luni, fondurile „sunt insuficiente pentru achitarea integrală a drepturilor salariale curente ale personalului din cadrul acestora până la finele anului în curs”. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență În plus, în nota de fundamentare se arată că acești bani sunt necesari „ținând seama de necesitatea plății drepturilor salariale restante existente în evidența ordonatorilor principali de credite, în condițiile în care în bugetul aprobat acestora pe anul 2024 nu sunt prevăzute sume pentru stingerea acestor obligații salariale stabilite la nivelul ordonatorilor de credite”.

Cum a reușit Corbu să stoarcă de la contribuabili 1,1 milioane de lei Foto: Basilica.ro
Eveniment

Cum a reușit Corbu să stoarcă 1,1 milioane de lei

Cum a reușit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Alina Corbu, să stoarcă de la contribuabili, în 2024, uriașa sumă de 1,1 milioane de lei: printre aletele, ea a dat statul în judecată, a câștigat și a primit depăgubiri imense de la ministerul de Finanțe. Citește și: PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment: pierderi astronomice, în 2023, de patru ori peste cele din toți anii precedenți, cumulat Față de anul 2023, în 2024 veniturile de la stat ale Alinei Corbu s-au dublat. Cum a reușit Corbu să stoarcă 1,1 milioane de lei Ce a obținut de la statul român șefa ÎCCJ, în 2024: activitate salarială și drepturi salariale restante: 779.816 lei. În 2023, ea încasase din aceste surse de venit puțin peste 320.000 de lei membru CSM: peste 126.000 de lei, față de 119.000 de lei în 2023 despăgubiri de 200.000 de lei de la ministerul de Finanțe În august 2022, Curtea de Apel București a stabilit ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit într-un dosar în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată. Din 2018 în anul fiscal 2022 ea a mai obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Citește și: Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis Corbu a obținut de la stat și 725.000 de lei „drepturi salariale pentru perioada 2014-2018”, când a fost scoasă din magistratură fiindcă fusese dată în judecată de DNA. Ea a câștigat procesul cu DNA – dar decizia ICCJ a fost secretizată, așa că nu se poate ști care a fost motivul – și și-a cerut drepturile salariale pe perioada în care nu activase în magistratură. În perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă din documentele obținute de G4Media.ro

Polițiștii de la Permise, fără salarii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Polițiștii de la Permise, fără salarii

Polițiștii de la Permise, fără salarii. Scandal printre polițiștii de la Serviciul Public de Permise și Înmatriculări Iași. Polițiștii de la Permise, fără salarii Aceștia sunt supărați pentru că statul nu le-a achitat salariile pe luna trecută. Citește și: VIDEO Coldplay a postat un video despre București: Babasha apare în două rânduri, cu imagini din al doilea concert Lefurile polițiștilor trebuiau date pe data de 14, ca de obicei. Dar polițiștii se plâng de faptul că nu au primit banii, în condițiile în care mulții dintre ei au rate, copii etc. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Explozia salariilor bugetarilor este abia la început (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Explozia salariilor bugetarilor este abia la început

Explozia salariilor bugetarilor este abia la început: din mai vor crește salariile din apărare, securitate și poliție, avertizează ministerul de Finanțe într-un memorandum către premierul PSD Marcel Ciolacu. Citește și: Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani Guvernul a cheltuit, în primele patru luni, zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor, cu aproape 21% mai mult decât în perioada similară din 2023. Prin bugetul de stat pentru 2024, aprobat de Parlament, salariile bugetarilor ar trebui să crească în acest an cu 10%, oricum mult peste inflația anuală, estimată la circa 5%. Explozia salariilor bugetarilor este abia la început „În ceea ce privește plățile la cheltuielile de personal, în perioada următoare acestea vor cunoaște o creștere comparativ cu media lunară a cheltuielilor aprobate în buget, ca urmare a aplicării prevederilor actelor normative care au reglementat acordarea de majorări salariale pentru anumite categorii de personal din sectorul bugetar, respectiv etapa a 2-a majorărilor salariale reglementate pentru personalul din educație și sănătate, precum și intrarea în plată începând cu luna mai a majorărilor salariale acordate pentru personalul din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională”, se arată în memorandum. Documentul mai arată că fondul de sănătate a cheltuit în patru luni sub jumătate din alocarea pe întregul an: „În cazul bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, execuția este de 42,16% din prevederile anuale”. „La nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat se remarcă o execuție mai mare raportat la prevederile anuale la următoarele titluri de cheltuieli bugetare: titlul 10 „Cheltuieli de personal” (34,69%), titlul 40 „Subvenții” (40,64%), titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice” (37,52%), titlul 57 „Asistență socială” (41,31%), titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020” (57,85%), titlul 59 „Alte cheltuieli” (49,90%), titlul 61 „Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR”(38,41%) și titlul 71 „Active nefinanciare” (40,20%)”, avertizează Finanțele.

Deficit apocaliptic după doar patru luni Foto: inquam/George Calin
Politică

Deficit apocaliptic după doar patru luni

Deficit apocaliptic după doar patru luni din anul 2024: acesta a ajuns la 3,24%, potrivit datelor ministerului de Finanțe. Din martie, când deficitul era deja foarte mare, de 1,7%, în aprilie, când a ajuns la 3,24%, deficitul aproape că s-a dublat. Un astfel de deficit nu s-a înregistrat nici în anii crizei din perioada 2008-2012. Citește și: DeFapt.ro a câștigat un proces cu dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care cerea ștergerea a trei articole „Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 57,29 mld lei, respectiv 3,24% din PIB față de deficitul de 27,35 mld lei, respectiv 1,70% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2023”, se arată în nota ministerului de Finanțe. Deficit apocaliptic după doar patru luni Datele bugetului consolidat arată un deficit de 768 de milioane de lei al băncii de stat EximBank. Datele ministerului de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) s-au majorat cu 20,7%, în pofida promisiunilor Guvernului de a reduce aceste cheltuieli. De altfel, acum câteva zile, Executivul a mai majorat salariile unor bugetari, cu 10%. Salariile bugetarilor au consumat, în doar patru luni, 2,8% din PIB, față de 2,6% în primele patru luni din 2023. Cheltuielile cu investițiile au crescut, în primele patru luni, de la circa 19 miliarde de lei în perioada similară din 2023 la 31 de miliarde de lei, însă au scăzut cu circa 1,5 miliarde de lei cele finanțate de UE și s-au triplat cele achitate din „fonduri naționale”. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,78 mld lei, cu 1,11 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

După alegeri, va urma o creștere enormă de taxe, avertizează Traian Băsescu Foto: Inquam/George Calin
Politică

După alegeri, va urma o creștere enormă de taxe

„După alegeri, va urma o creștere enormă de taxe”, a afirmat fostul președinte Traian Băsescu, la postul B1 TV. El a apreciat că alternativa ar fi optimizarea cheltuielilor statului, dar „când tu angajezi toată clientela politică la stat și mai și mărești salariile, n-ai cum”. Citește și: Delir la postul lui Pandele: Nicușor Dan, acuzat că l-a ajutat pe finul lui Sile Cămătaru și că, dacă va fi ales, își va pierde mandatul. Laude deșănțate pentru Firea la Metropola TV După alegeri, va urma o creștere enormă de taxe „Avem investiții din bani de la bugetul de stat, în vreme ce banii din PNRR stau blocați în Banca Națională pentru că nu au proiecte să-i acceseze. Sunt banii din PNRR, plus banii din bugetul pe 2022-2027 (bani europeni), care n-au fost cheltuiți. În total, sunt vreo 80 de miliarde. Cel mai ușor e să împrumuți bani, să-i dai clientelei politice în teritoriu înainte de alegeri pentru a-ți cumpăra suportul electoral. Aici cred că românii vor trebui să suporte o curbă de sacrificiu prin creșterea enormă a taxelor după alegeri. Urmează o creștere enormă de taxe”, a susținut fostul șef de stat. El a arătat că alternativa ar fi „optimizarea cheltuielilor statului”, „dar când tu angajezi toată clientela politică în aparatul de stat și mai și mărești continuu salariile, și sporurile, și toate cele, n-ai cum să rezolvi prin optimizarea cheltuielor. „Când tu, în loc de Dacii – care-s bune, le vezi în toată Belgia – tu cumperi pentru Poliție BMW-uri, îmi apre rău, dar asta e… Și lu Ciolacu îi duduie economia ca lui Tăriceanu. Îi duduie economia-n cap”, a mai declarat fostul președinte Traian Băsescu.

Ciolacu, îngrijorat că o majorare de 10% a salariilor unor bugetari este „prea mică” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu, îngrijorat că o majorare de 10% este „prea mică”

Premierul PSD Marcel Ciolacu pare îngrijorat că o majorare de 10% a salariilor unor bugetari este „prea mică”: „Putem găsi soluţii pentru structuri de personal mai suple”, a spus el, azi, în ședința de Guvern. Citește și: Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat. În plus, angajații statului beneficiază de nenumărate zile libere, inclusiv celebrele punți Ciolacu, îngrijorat că o majorare de 10% este „prea mică” „Sunt zone rămase în urmă cu salarizarea faţă de restul bugetarilor şi este corect să luăm o decizie în raport cu cât permit finanţele ţării în acest an. Am văzut că există nemulţumiri faţă de această majorare, considerată prea mică. Chiar în Guvern sunt angajaţi care protestează, susţinând că muncesc prea mult pentru o mie şi ceva de euro pe lună. Cred că atât la Guvern, cât şi la Parlament şi în alte zone ale administraţiei atât centrale, cât şi locale, putem găsi soluţii pentru structuri de personal mai suple. Din economiile făcute pot fi mărite apoi salariile celor care merită. Şi ministerele restante trebuie să finalizeze reorganizarea până pe 30 iunie, ca să reducem numărul bugetarilor, cum s-a întâmplat în fiecare lună din acest an”, a susținut premierul. Guvernul mărește, prin ordonanță de urgență, cu 10% – mult peste inflația anuală – salariile diplomaților și funcționarilor din primăriile mici, dominate de PSD. În plus, după modelul din sistemul de justiție, se vor deconta ochelarii bugetarilor. Citește și: EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro Vor mai crește și salariile angajaților din Cultură și din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii.

Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat

Diferența uriașă dintre salariul mediu la stat și cel de la privat: potrivit datelor Open Budget, aceasta a ajuns 2.544 de lei. Open Budget a calculat un salariu mediu la stat de 7.461 de lei pe lună, în timp ce cel mediu la privat este de 4.917 lei/lună. Citește și: EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat Acum câteva zile, ministerul Muncii a propus majorarea cu 10% a salariilor unui număr neprecizat de bugetari, printre care funcționarii din primăriile localităților cu sub 20.000 de locuitori și diplomaților. Impactul bugetar al acestei măsuri, doar în 2024, va fi de peste 1,12 miliarde de lei. Grafic Open Budget Deputatul USR Claudiu Năsui a amintit că, în plus față de sectorul privat, bugetarii nu pot fi concediați, de facto, și beneficiază de numeroase zile libere. „Pentru că în campanie electorală mai multe categorii de angajați la stat vor face grevă ca să primească salarii mai mari, e util să ne amintim că salariile la stat sunt mai mari decât cele din privat cu peste 2.500 lei/lună. Iar asta e doar partea financiară, fără să punem la socoteală multiplele alte beneficii de la stat: de facto nu poți să fii dat afară, vinerea e mereu scurtă, zilele libere și punțile foarte dese, nimeni nu te poate obliga să muncești și în practică puțini o fac, etc. Salariile la stat nu ar trebui să crească, toate salariile ar trebui să crească prin reducerea taxării muncii pentru toți, și la stat și la privat”, a scris Năsui pe Twitter. Pentru că în campanie electorală mai multe categorii de angajați la stat vor face grevă ca să primească salarii mai mari, e util să ne amintim că salariile la stat sunt mai mari decât cele din privat cu peste 2.500 lei/lună.Iar asta e doar partea financiară, fără să punem la… pic.twitter.com/eJOh1gIqRu— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) May 23, 2024 Angajații români beneficiază oficial de 17 zile libere, România fiind pe locul șapte din Europa la acest capitol.

Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici Foto: Bihoreanul
Politică

Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici

Șpagă electorală: guvernul mărește, prin ordonanță de urgență, cu 10% - mult peste inflația anuală - salariile diplomaților și funcționarilor din primăriile mici, dominate de PSD. În plus, după modelul din sistemul de justiție, se vor deconta ochelarii bugetarilor. Vor mai crește și salariile angajaților din Cultură și din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei În primele trei luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,06%, un record. Cheltuielile de personal s-au majorat cu circa 20%, consumând, până în martie, 2,1% din PIB. Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici „Se va reglementa posibilitatea angajatorilor de a putea deconta lucrătorilor care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, achiziția de dispozitive de corecţie speciale, în limita sumei de 500 lei/persoană”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță. Ministerul Muncii, care a inițiat acest proiect, estimează cheltuielile cu aceste majorări, în două tranșe, respectiv pentru luna iunie 2024 și luna septembrie 2024, vor fi de 1,127 miliarde de lei. Impactul pentru 2025 și anii următori nu este calculat. Poriectul prevede și înființarea unei noi structuri birocratice. „Se va înființa Comisia Centrală pentru Drepturi Salariale instituită prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale, ministrului finanțelor și ministrului justiției, pentru soluționarea unor aspecte de natură tehnică în vederea corectei aplicări a situațiilor semnalate și pentru dezlegarea unor chestiuni privind drepturile de natură salarială”, arată nota de fundamentare. Nota de fundamantare nu precizează câte persoane vor majora de aceste majorări salariale plătite de contribuabili.

Numărul uriaș al sporurilor de care beficiază angajații Guvernului Foto: Facebook
Eveniment

Numărul uriaș al sporurilor de care beficiază angajații Guvernului

Numărul uriaș al sporurilor și salariile mari de care beficiază angajații Guvernului, care acum cer najorări și fac grevă japoneză: sunt nu mai puțin de 11 sporuri și drepturi înșirate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, care suplimentează venturile salariale. Citește și: Piedone, atacuri în serie la „Firea Pandele”: „A făcut 20 de companii, a cheltuit banii, a îndatorat Bucureștiul și a plecat!”. El cere să se voteze împotriva „lenei și incompetenței” Azi, Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a cerut o întâlnire „față în față” cu premierul Marcel Ciolacu, pentru a solicita majorări salariale. Pe lista „funcțiilor care intră în categoria personalului plătit din fonduri publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului și a structurilor fără personalitate juridică din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, pentru care Secretariatul General al Guvernului are calitatea de angajator, la data de 31.03.2024” cel mai mare salariu brut al unui funcționar sare de 21.000 de lei, iar cel mai mic, al unui referent, este de 5.452 de lei. Numărul uriaș al sporurilor de care beficiază angajații Guvernului Ce sporuri primesc angajații SGG: 50% pentru cei care gestionează proiecte europene Spor condiții vătămătoare Indemnizația de hrană în cuantum de 347 lei/lună, brut, pentru cei cu salarii nete până în 8.000 de lei 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru cei cu doctorat Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 10% Personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului cu atribuţii în asigurarea suportului documentar şi arhivistic, respectiv a asistenţei juridice de specialitate, beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22:00 şi 6:00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază Indemnizație de detașare de 23 lei/zi și decontarea chiriei, în limita unui plafon de 1.600 de lei pe lună, pentru cei detașați la distanțe mai mari de 50 km Probabil că aceștia primesc și vouchere de vacanță, dar acestea nu apar pe lista publicată de SGG. La SGG lucrau, în martie 2024, 4.835 de persoane, potrivit datelor ministerului de Finanțe. În august 2019, când la putere era încă PSD, iar premier era Viorica Dăncilă, numărul angajaților SGG era de 3.133. În martie 2021, a ajuns la 4.473.

Grindeanu aruncă un potop de vouchere peste angajații excelent plătiți ai companiei de stat care nu a construit nici un kilometru de autostradă
Eveniment

Potop de vouchere peste angajații excelent plătiți ai companiei

Potop de vouchere peste angajații excelent plătiți ai companiei de stat care nu a construit nici un kilometru de autostradă, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR): în anul 2024, aceștia nu mai puțin de patru vouchere speciale, cu ocazia diferitelor sărbători. Potrivit proiectului de buget pentru 2024, „câștigul mediu pe salariat” la CNIR este de 17.744 de lei brut pe lună. Compania este subordonată ministerului Transporturilor, condus de pesedistul Sorin Grindeanu. Abia pe 27 martie 2024 a început transferul unor proiecte de infrastrutură rutieră de la CNAIR la CNIR. Citește și: Piedone, atacuri în serie la „Firea Pandele”: „A făcut 20 de companii, a cheltuit banii, a îndatorat Bucureștiul și a plecat!”. El cere să se voteze împotriva „lenei și incompetenței” Potop de vouchere peste angajații excelent plătiți ai companiei Însă, potrivit Realitatea TV, angajații companiei vor fi potopiți și cu diferite vouchere-cadou: 8 martie – Ziua Femeii – 300 lei; Sărbătorile Pascale – 550 lei; 1 iunie – Ziua copilului – 300 lei/ fiecare copil al anagajatului; Sărbătorile de Crăciun – 550 lei / salariat + 300 lei / fiecare copil al angajatului. În plus, bugetul CNIR prevede cheltuieli de 262,08 mii lei pentru tichete de masă și 76,80 mii lei pentru tichete de vacanță. De la 26 martie 2024, salariul directorului general sare de la 21.368 lei/lună, brut, la 49.928 lei/lună, brut. În 2023, compania a închis anul cu opt angajați. La final de 2024 ar dori să ajungă la 86 persoane „(plus 51 de angajați în etapa 2 de recrutare și respectiv 27 de angajați în etapa 3 de recrutare)”, se arată în proiectul de buget pe 2024.

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, avertizează: „La anul va veni nota de plată” (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Economie

„La anul va veni nota de plată”

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea avertizează: „A cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată”. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani România are, potrivit lui Lazea, cel mai mare deficit de cont curent, în rândul statelor OECD, și este pe locul II de la coada clasamentului în ceea ce privește deficitul bugetar. „La anul va veni nota de plată” Ce a arătat economistul-șef al BNR, vorbind la conferința anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR): „La inflaţie, dacă am intra luna aceasta, noi am fi pe locul 4 din coadă. O mai mare inflaţie decât noi au la nivelul lunii trecute Turcia, 68%, Columbia, 7,4%, şi, surprinzător, Islanda, 6,8%. Deci, am fi a patra din coadă” „La deficitul bugetar, prognoza revistei The Economist spune că un singur stat va avea anul acesta un deficit de peste 6%, şi acesta e SUA, 6,1%. România ar fi mână în mână cu Statele Unite pe ultimul loc în cadrul OCDE cu deficitul bugetar în acest an. Mai rău decât Turcia, care ar avea un deficit de 4,6% din PIB, mai rău decât Columbia, deficit 5,1%, mai rău decât Mexic, deficit 4,7%”. „La deficitul de cont curent, România ar fi pe ultimul loc, cu 6,5%” „La creşterea economică, am sta bine, fiind în grupul fruntaş cu 2,5%, fiind întrecuţi de Turcia, cu 4%”. „Eu mă întreb: cei care acum solicită noi facilităţi fiscale, salarii, nu ştiu ce, ştiind bine în mintea lor că anul viitor va urma o corecţie, la ce se aşteaptă? Adică, chiar aşa, ei îşi închipuie, cei care solicită acum repede, că e an electoral, îşi închipuie că ei nu vor plăti cu atât mai mult anul viitor? Speră ei că la anul nota de plată va fi achitată de alţii? Asta e întrebarea mea. Deci, a cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată", a mai spus Lazea.

Imaginea dezastrului PNRR: Câciu trebuia să cheltuie 81 de milioane de lei, a absorbit zero
Eveniment

Imaginea dezastrului PNRR

Imaginea dezastrului PNRR: ministerul lui Adrian Câciu, al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), trebuia să cheltuie, în primul trimestru, 81 de milioane de lei din fonduri nerambursabile din acest program, dar a absorbit zero lei. Informația apare într-un fișier privind execuția bugetară la finalul lunii martie, postat pe site-ul ministerului. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Mâine, salariații ministerului vor protesta cerând salarii mai mari, deși ei au deja venituri consistente și beneficiază de multiple sporuri, inclusiv cel care le recompensează eșecul în atragerea fondurilor europene. Imaginea dezastrului PNRR Potrivit datelor de pe site-ul MIPE, programul din primul trimestru al anului 2024 prevedea cheltuieli de 81,9 milioane de lei din fonduri PNRR neramburasbile, însă execuția consatată că nu s-a cheltuit nimic. Nici alte proiecte europene nu stau mai bine. În primul trimestru era planificată absorbția a 1,51 miliarde lei din „proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare”. S-a reușit atragerea a doar 1,02 miliarde de lei, până la 31 martie. Acum, Blocul Național Sindical (BNS) solicită nu doar salarii mai mari pentru angajații MIPE, dar sugerează și ca aceștia să beneficieze de pensii speciale: „Reglementarea privind acordarea unui statut special personalului de specialitate care gestionează fonduri europene nerambursabile și desfășoară activități cu caracter complex și special în cadrul MIPE”, este una din solicitările BNS. La nivel național s-a absorbit doar 9,3% din cât se estimase, prin PNRR „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată într-un document al ministerului de Finanțe privind execuția bugetară din primul trimestru. Citește și: VIDEO Momentul șocant al împușcării premierului slovac Fico: acesta este proiectat pe spate de la forța împușcăturilor, în timp ce garda sa este concentrată pe atacator

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră