duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

198 articole
Eveniment

Cei mai bogați primari PSD și-au crescut salariile cu 30-50

Cei mai bogați primari PSD, printre care Olguța Vasilescu, Florentin Pandele și Robert Negoiță, și-au crescut, pe șest, salariile cu 30-50%, în 2023, când Ciolacu cerea austeritate. Datele apar în declarațiile de avere din 2024, completate la depunerea candidaturii. Pretextul de care aceștia au abuzat a fost că gestionează fonduri europene. Citește și: Înregistrări șocante în care o asistentă ATI de la Pantelimon îi spune directoarei cum au fost uciși 20 de pacienți în 48 de ore: „Le-au pus ser fiziologic, în loc de Nora” Legea permite majorarea indemnizațiilor primarilor și viceprimarilor care „implementează” fonduri europene cu „până al 50%”. Din datele publice, aceștia și-au mărit salariile spre limita maximă de 50%, deși, teoretic, puteau să se limiteze la mai puțin. În plus, din datele de pe site-ul primăriei Craiova, Olguța Vasilescu, după majorarea substanțială de 50% din 2023, și-a macrescut salariul, cu circa 15%, în 2024. Cei mai bogați primari PSD și-au crescut salariile cu 30-50% Cum au crescut salariile câtorva din cei mai bogați primari din PSD în anul fiscal 2023, potrivit declarațiilor de avere: Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, avea în 2022 164.268 de lei, net anual. În anul fiscal 2023, a sărit la 214.394 de lei, anual, net. Ea și soțul ei, care este europarlamentar, dispun de o avere uriașă, printre care o vilă de 332 mp în Craiova și un apartament la Bruxelles. Însă datele de pe site-ul primăriei arat că, în 2023, salariul ei brut lunar era de 28.080 lei, din care peste 9.000 de lei era sporul pentru fonduri europene. În martie 2024, acesta sărise la 32.603, din care peste 10.000 de lei era sporul pentru că gestiona fonduri UE. Primarul din Voluntari, Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, avea în anul fiscal 2022 120.457 de lei, net, iar în 2023 a fost răsplătit cu 162.506 lei, net, anual. Familia are o avere declarată uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând peste 220.000 euro. Pandele este pensionar, beneficiind în anul fiscal 2023 de o pensie de 58.497 de lei. Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, avea în anul fiscal 2022 un salariu anual, net, de 185.000 de lei. În 2023, acesta crescuse la 232.000 de lei. Negoiță are datorii de circa 55 de milioane de euro către stat, dar deține și o avere imensă, printre care zeci de mii metri pătrați de teren în intravilan, la marginea Bucureștiului, și mai multe proprietăți imobiliare. Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, avea în 2022 un salariu net anual ușor peste 130.000 de lei. A ajuns la 197.000 de lei în 2023 - probabil cea mai mare creștere. Și Băluță are o avere imensă, doar dividendele de la firma soției fiind, în anul 2023, de 220.000 de lei. În București, el are o casă de 269 mp. Primarul din Alexandria, Victor Drăgușin, a sărit de la 164.000 de lei la 213.000 lei, salariu anual, net. Locuinta familiei Firea-Pandele În iunie 2023, DeFapt.ro a arătat că pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% pentru că absorb fonduri europene, arată datele publice de pe site-urile acestor instituții. În schimb, Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, și Florin Birta, primarul din Oradea iau doar un spor de 25%, deși acest județ și acest oraș sunt campioane la absorbție.

Cei mai bogați primari PSD și-au crescut, pe șest, salariile cu 30-50% Foto: Gândul
Salariile uriașe din compania care n-a construit nici un kilometru de autostradă: Grindeanu, darnic cu banii publici Foto: Facebook
Economie

Salariile din compania care n-a construit un kilometru autostradă

Salariile uriașe din compania de stat care, deocamdată, n-a construit nici un kilometru de autostradă: „câștigul mediu pe salariat” la Compania Națională de Infrastructură Rutieră (CNIR) este de 17.744 de lei pe lună. Citește și: Publictate electorală pentru Firea, la Antena 3: pe un solo de pian, soțul Pandele, cu vocea gâtuită de emoție, îi face declarații soției, pe care o ține de mână Abia pe 27 martie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a semnat un Ordin de ministru prin care CNIR va prelua de la CNAIR primele șapte proiecte. Transferul investițiilor ar urma să se facă în termen de 90 de zile. Salariile din compania care n-a construit un kilometru de autostradă Potrivit proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 al Companiei Naționale de Investiții Rutiere S.A., în această structură vor lucra 57 de oameni. Cheltuielile cu personalul, sunt programate în anul 2024, la valoarea de 14.319,64 mii lei. De la 26 martie 2024, salariul directorului general sare de la 21.368 lei/lună, brut, la 49.928 lei/lună, brut. „Cheltuielile aferente contractului de mandat și a altor organe de conducere și control, comisii și comitete în valoare de 1.830,77 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de buget. Președinte al Consiliului de Administrație al CNIR este Sorin Bota, un fost deputat PSD. Din acest consiliu face parte și Bogdan Pascu, fost ministru și vicepremier din partea Partidului Conservator în Guvernul Tăriceanu, în perioada iulie - septembrie 2006, deputat în perioada 2004-2008.

Guvernul a rămas fără bani de salarii
Economie

Guvernul a rămas fără bani de salarii

Guvernul a rămas fără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii. Informațiile apar într-un memorandum intitulat „Stabilirea limitelor de credite bugetare și credite de angajament pe luna mai 2024”, discutat în ședința de guvern de joi. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei, faţă de 28,99 miliarde de lei sau 1,67% din PIB după primele două luni, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor. Guvernul a rămas fără bani de salarii Ce arată memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern: „La nivelul ordonatorilor principali de credite din sistemul justiției (Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii), la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți totale în sumă de 1,3 mld. lei, reprezentând 30% din prevederile bugetare aprobate, în principal ca urmare a punerii în plată, începând cu luna decembrie a drepturilor salariale astfel cum au fost acestea majorate prin acte administrative în cursul anului 2023. Fondurile rămase de utilizat nu asigură plata integrală a drepturilor salariale până la sfârșitul anului. Suplimentar, este necesară asigurarea fondurilor necesare pentru plata tranșelor aferente titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială” „Din analiza evoluției bugetului Ministerului Educației la nivelul primului trimestru, la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți de 8,2 mld. lei, respectiv 25,3% din bugetul aprobat, în contextul în care începând cu luna iunie va fi acordată a doua tranșă de majorare salarială reglementată prin actul normativ mai sus menționat” „Având în vedere actele normative aprobate recent prin care pentru anumite categorii de personal din sectorul bugetar au beneficiat de majorări salariale (…) se impune identificarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale majorate. Potrivit informațiilor prezentate de către inițiatori în Fișele financiare, impactul asupra cheltuielilor bugetare determinat de aprobarea celor două acte normative este de 4,3 mld. lei” Însă sunt și alte probleme, nu doar cu salariile și pensiile: nu sunt bani pentru plata compensărilor la energie, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu-și plătește furnizorii, ea cheltuind în primele trei luni 30% din bugetul alocat. Nu sunt bani pentru compensările în energie „În condițiile în care drepturile de pensie majorate în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 (…) intră în plată începând cu luna septembrie, este necesară alocarea suplimentară de fonduri pentru plata acestora. Impactul estimat de inițiator pentru anul 2024, prezentat în Expunerea de motive a legii mai sus-amintite este în sumă de 10,0 mld. lei”. „Execuția bugetară la nivelul bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este de 18,4 mld. lei, respectiv 30% din prevederile anuale (…) în contextul existenței riscului declanșării procedurii de infringement împotriva țării având ca obiect încălcarea legislației UE în materia combaterii întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale”. „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicită alocarea de fonduri suplimentare în sumă de 2,7 mld. lei”. „La nivelul Ministerului Finanțelor există solicitări formulate de Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în vederea suplimentării bugetelor acestor instituții, în cuantum total de 2,6 mld. lei, reprezentând plata compensărilor datorate furnizorilor de energie”

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR Foto: Inquam/Raluca Al-Haddad
Economie

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR, deși compania continuă să aibă pierderi uriașe: potrivit proiectului de buget pe 2024, salariul mediu sare de la circa 8.400 de lei la peste 11.400 lei pe lună. În consecință, și cheltuielile cu cei circa 25.000 de angajați ajung de la 2,5 miliarde de lei la peste 3,4 miliarde de lei. Citește și: Suma ridicolă pe care a câștigat-o Mihai Neamțu, candidat Parlamentul European, în 2023. În ce multinaționale și-a investit patriotul AUR banii Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR Pentru acest an, CFR a prevăzut pierderi de 600 de milioane de lei, ca în 2023. Însă în proiect se arată că și pentru 2025 și 2026 sunt prevăzute pierderi, ele ajungând la 800 de milioane de lei. Directoratul companiei are alocată suma de un milion de lei, iar consiliul de administrație - 1,6 milioane de lei. „Câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 și a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2024 – legea nr. 421/2023, în valoare de 11.462,51 lei/salariat, este programat în anul 2024 în creștere cu 36,38% față de cel preliminat/realizat în anul 2023”, se arată în nota de fundamentare a bugetului CFR. „România nu poate suporta un sistem bugetar ca cel în care suntem acum. Nu va duce la dezvoltare un astfel de sistem bugetar. Te duceai într-un minister, erau şapte agenţii pentru avizare. După reorganizare, există un singur serviciu de avizare. (..) Nu poţi să faci reformă fără digitalizare, îm continuare este o reticenţă în privinţa digitalizării”, susținea premierul Ciolacu, la 3 aprilie.

Suma pe care spitalul o alocă pentru medicamentele pacienților Foto: Facebook
Eveniment

Suma pe care spitalul o alocă pentru medicamentele pacienților

Suma ridicol de mică pe care spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți au murit în condiții dubioase, o alocă pentru medicamentele și hrana pacienților, potrivit bugetului pe anul 2024: 7,8 milioane de lei medicamentele și 1,15 milioane de lei hrana. Materialele sanitare au alocate 5,38 de milioane de lei, iar reactivii - 3,1 milioane de lei. Citește și: Câte secunde a vorbit în Parlament deputatul PSD Daniel Tudorache, zis „Diamant”, și cu ce salariu uriaș a fost plătit. Ciolacu susținea în 2023 că el a câștigat alegerile în Sectorul 1 Suma pe care spitalul o alocă pentru medicamentele pacienților Pe pagina de prezentare a spitalului se susține că ar interna 25.000 de pacienți anual și ar „îngriji” un număr dublu de persoane, deci medicamentele ar costa circa 200 de lei de persoană, în medie. Instituția medicală are 525 de paturi, dintre care 25 de paturi în secția ATI. În spital lucrează 650 de medici, dintre care 13 la ATI. Spitalul dispune, la capitolul cheltuieli, de credite bugetare în valoare de 231 de milioane de lei. Însă, din această sumă, ușor peste 166 de milioane de lei, adică aproape 75%, sunt salariile angajaților. Deși legea obliga spitalul să publice periodic lista salariilor, acest lucru nu s-a mai petrecut din 2020. Medicii care conduc spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți au murit în condiții dubioase în câteva zile, au averi uriașe, mașini de lux, conturi și salarii impresionante: majoritatea dețin mai multe apartamente și conduc BMW-uri, Volvo sau Mercedes. Însă unul dintre ei, bugetar, la fel ca și soția, are circa 45 de conturi în care a depozitat sume uriașe. Cristea Ștefan, șef de secție la acest spital, are șase apartamente în București, din care unul de 169 mp achiziționat în 2019, trei mașini – din care un BMW – și circa 10 milioane de lei în aproximativ 45 de conturi bancare. Citește și: Averile uriașe, mașinile de lux, conturile și salariile impresionante ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți au murit în condiții dubioase în câteva zile Acuzațiile conform cărora la acest spital au murit 17 pacienți la începutul lunii aprilie din cauza neadministrării de noradrenalină suficientă sunt acum anchetate de parchet. Conform presei, ei ar fi fost lăsați să moară pentru a „elibera paturile”.

Dîncu spune că statul român va intra în faliment Foto: Facebook
Eveniment

Dîncu spune că statul român va intra în faliment

Președintele Consiliului Executiv al PSD, Vasile Dîncu spune că statul român va intra în faliment în câțiva ani urmare a pretențiilor salariale ale magistraților, care câștigă noi drepturi în instanță. El a spus că, după alegeri, va trebui văzut ce se poate face cu „deciziile aberante” din Justiție. Citește și: ANALIZĂ Iranul a lansat peste 300 de drone împotriva Israelului și a reușit să rănească o fetiță de șapte ani și să avarieze o bază militară. ISW: Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei Dîncu spune că statul român va intra în faliment „Justiția este la noi într-o situație jalnică, încrederea în justiție este foarte mică, în sondaje sunt peste 50% dintre români care spun că nu au încredere că se poate face dreptate în România. Sunt 50% care spun că justiție se face doar pentru cei care au bani sau influență. Cu toate că noi avem salarii extraordinare pentru Justiție, sunt inamovibili, nu răspund în fața nimănui, dar totuși va trebui să vedem și noi ce se întâmplă cu deciziile aberante din Justiție, cine îi judecă pe judecători? Ei își judecă salariile, au niște procese magistrații cu statul român, în câțiva ani va intra în faliment statul român”, a pus Dîncu, la postul B1 TV. El a susținut și că, după alegeri, statul ar trebui reformat. „Eu am propus o dată prin 2014 o reformă a statului prin descentralizare, regionalizare și alte lucruri, cu o echipă profesionistă, ieșisem din politică, a fost o tentativă de a schimba constituția pe de o parte, și pe de altă parte de a face reforma statului și reorganizrea teritorială. Singura modalitate este ca după ce trece acest an electoral cine va câștiga să își asume două lucuri foarte importante: o reformă a Constituției și o reformă a statului, o reformă teritorială și o reformă a instituțiilor, un stat mai suplu”, a afirmat liderul social-democrat, care candidează pentru un post în Parlamentul European.

Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii Foto: Pro TV
Justiție

Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii

Procurorul general al României, Alex Florența, și soția sa, Flavia Maria Cristina, sunt printre magistrații care au dat statul în judecată pentru salarii mai mari și au câștigat. Cei doi aveau oricum salarii imense: în anul fiscal 2022, el a obținut circa 22.000 lei/lună, net, iar ea ușor peste 16.500 de lei pe lună, net, în medie. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Acum, Ministerul Public, pe care-l conduce, anunță procurorii că sumele câștigate în instanță nu se mai reeșalonează și ar urma să fie plătite integral. Potrivit Constituției, “în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor“. Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii În anul fiscal 2021, procurorul Florența a încasat circa 59.000 de lei din drepturi salariale restante. În 2022, încă 97.000 de lei. Soția sa, care lucrează la CSM, a beneficiat, în anul fiscal 2022 de plata drepturilor salariale restante în valoare de 77.000 de lei. Pe lângă salariu și drepturi restante, Flavia Maria Cristina Florența a încasat de la stat o majorare de salariu de 40.870 de lei pentru că a lucrat cu proiecte europene și 93.077 lei pentru “diurnă și transport“. Familia deține un apartament în Sibiu, unul în Vaslui și o casă de vacanță în Caraș Severin. La 29 martie, Parchetul General a comunicat parchetelor curților de apel, prin directoarea economică a Ministerului Public, că “din dispoziția procurorului general al PICCJ, tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, reprezentând atât diferențe salariale, cât și dobânzi legale, existente în evidența unităților de parchet, vor fi stabilite similar anilor anteriori și vor fi achitate respectând procedura de eșalonare prevăzută deja de actele normative în vigoare. Drept urmare, sumele restante prevăzute prin hotărâri judecătorești, stabilite în favoarea personalului Ministerului Public, nu se vor reeșalona începând cu anul 2024“. Citește și: Bolojan, atac surprinzător la Guvern: „Când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist”. Șeful CJ Bihor vorbește despre blocuri ANL goale și școli modernizate degeaba Aceasta ar putea însemna că drepturile salariale câștigate înainte de 1 ianuarie 2024 vor fi plătite integral în acest an, nu reeșalonate.

Salarii uriașe pentru funcționarii unui minister inutil: Alina hagima, ex-soție de interlop, răsplătită fiindcă absoarbe PNRR
Politică

Salarii uriașe pentru funcționarii unui minister inutil

Salarii uriașe, peste cele ale unui chirurg de la un spital de elită, pentru funcționarii unui minister inutil, al Familiei, Tineretului și Egalității de Șansă: ei primesc sporuri imense pentru că lucrează cu proiecte PNRR. Citește și: Postare virală pe TikTok a unui vlogger olandez, extaziat de „Străzile deschise” din București: „Oamenii din București pur și simplu își trăiesc viața la maximum” Salarii uriașe pentru funcționarii unui minister inutil Potrivit ultimelor date publicate de acest minister, secretarul general al ministerului are un salariu brut de 26.603 lei pe lună, plus 1.503 lei spor de condiții vătămătoare, deci peste 28.100 de lei. Acum un an, această funcție era plătită cu 19.100 lei/lună, brut, cu tot cu sporuri. Majorarea este de circa 50%. În septembrie 2023, secretar general al ministerului condus de pesedista Natalia Intotero a fost numită Alina Veronica Hagima. Puterea scria despre ea că a fost soția unui interlop, Coco Păun, fost iubit al Alinei Drăgușanu. Presa a sesizat în repetate rânduri că un CV al Alinei Hagima este de negăsit pe internet. Alina Hagima „Dar cine este Alina Veronica Hagima? Este fiica baronului local de Gorj, Constantin Preoteasa, cel care, în anul 2004, l-a ajutat pe Victor Ponta să câştige un loc de deputat în Parlamentul României. Fratele noului secretar general de la MFTES, Claudiu Preoteasa a fost coleg cu Victor Ponta în corpul de control al lui Adrian Năstase şi apoi a avut o evoluţie politică spectaculoasă, în prezent fiind pe la ANCOM. Mai mult, soția acestuia, Teodora Elena Preoteasa este secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. De fapt, Teodora și Claudiu Preoteasa sunt finii lui Victor Ponta și Daciana Sârbu (...) Alina Veronica Hagima a fost căsătorită, la 18 ani, cu cunoscutul interlop gorjean Coco Păun. În timpul mariajului cu interlopul Coco Păun se pare că aceasta s-a implicat activ în afacerile soțului, drept dovadă fiind probele aflate la dosarul penal nr. 128999/2001 de la Judecatoria Tirgu-Jiu. După despărțirea de interlopul Coco Păun, Alina Veronica Preoteasa a fost adusă prin anii 2005 în București de tatăl și fratele ei care au hotărât să facă din ea un om de stat. Astfel, în scurt timp din soție ascultătoare de interlop gorjean ajunge șef peste biroul juridic al Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului la București. Dar după o perioadă pleacă în mediul privat ca să apară apoi brusc numită viceconsul la Lion de Ministerul de Externe. Numai că după câteva luni petrecute la Lion, Alina Preoteasa, devenită Hagima prin căsătoria cu Ovidiu Hagima director în Ministerul Justiției, se plânge că nu mai suportă munca asiduă și solicită o funcție călduță în țară, în cadrul centralei MAE. Inițial și-ar fi dorit postul de director resurse umane al MAE dar a fost refuzată politicos și trimisă să se ocupe de românii de pretutindeni din postura de director general al celei mai importante instituții destinate sprijinirii acestora”, a relatat Puterea. Cât câștigă un medic de la UPU Floreasca Hagima nu este singurul funcționar din minister cu salariu uriaș. Secretarul general adjunct câștigă lunar, brut, peste 27.000 de lei. Un director general - 26.000 de lei, directorii au în jur de 25.000 de lei, iar șefii de serviciu pot ajunge la 22-25.000 de lei pe lună, brut, cu tot cu sporuri. Pentru comparație, un medic UPU de la spitalul de urgență din Floreasca avea, în septembrie 2023, circa 24.000 lei/lună, brut. Doar un șef de secție UPU putea ajunge la 27.000 de lei, brut.

Sumele astronomice pe care statul trebuie să le plătească magistraților, inclusiv bogătașei Lia Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Sumele astronomice statul trebuie să le plătească magistraților

Sumele astronomice pe care statul român trebuie să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: ele echivalează cu costurile a circa două spitale regionale ultramoderne. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro Informațiile apar într-o investigație Rise Project, „Justiția, imprimeria personală de bani a magistraților din România”. În octombrie 2023, DeFapt.ro a prezentat un document al ministerului de Finanțe care arăta că magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, dar încă neachitate la acel moment, ajungeau la 3,2 miliarde euro. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Sumele astronomice pe care statul trebuie să le plătească magistraților „În ultimii douăzeci de ani, magistrații români și-au majorat singuri veniturile, pronunțând sute de hotărâri judecătorești prin care i-au impus statului obligația de a le plăti mai mulți bani decât fuseseră prevăzuți de lege. Oferindu-și, în mod discreționar, sume de bani pe care Parlamentul și Guvernul nu fuseseră de acord să li le acorde, magistrații au încălcat Constituția, violând principiul separației puterilor în stat. Frazele pe care le-ați citit mai sus nu reprezintă o opinie jurnalistică. Sunt părerea — reformulată într-un registru jurnalistic — a Curții Constituționale a României, a unor foști procurori generali, a unui fost procuror-șef al DNA, a unor profesori de drept, a unor judecători de instanțe obișnuite și, parțial, a Înaltei Curți de Casație și Justiție”, se arată în investigația Rise Project. Citește și: Decizie istorică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție: contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă Investigația Ries Project arată că: Între ianuarie 2013 și noiembrie 2022, creșterile salariale pe care magistrații și le-au acordat singuri – lor și personalului auxiliar din Justiție – l-au costat pe contribuabilul român 1,13 miliarde de euro. În februarie 2024, potrivit datelor ministerului de Finanțe, datoriile către magistrații care au câștigat în instanță salarii mai mari ajunseseră la 1,4 miliarde de euro. Din această sumă, 200 de milioane de euro sunt dobânzile Spitalul regional de la Iași va costa doar 700 de milioane de euro, adică jumătate din pretențiile pentru 2024 ale magistraților. Investigația Rise Project mai arată că printre cei care au deschis calea acestor procese se află controversata judecătoare Lia Savonea, considerată o apropiată a PSD, și fostul procuror Codruț Olaru. Poți citi aici întreaga investigație „JUSTIȚIA, IMPRIMERIA PERSONALĂ DE BANI A MAGISTRAȚILOR DIN ROMÂNIA”. În anul fiscal 2022, Savonea a primit indemnizații în valoare de circa 530.000 de lei.

Judecătoarea cu Audi A5, Daniela Stăncioi, a mai obținut o victorie pe spinarea contribuabililor Foto: captură video
Eveniment

Judecătoarea cu Audi A5 a mai obținut o victorie

Purtătoarea de cuvânt a CSM, Daniela Stăncioi, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie, de data aceasta în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu anul 2018. În anul fiscal 2022, ea a câștigat, în medie, circa 19.000 de lei pe lună, din calitatea de purtător de cuvânt al CSM - o sarcină care ar putea fi îndeplinită de orice funcționar, fără ca acesta să fie plătit la nivelul unui judecător de curte de apel. Este greu de estimat cât va primi acum, urmare a acestei victorii în instanță, dar, pe baza declarațiilor de avere precedente, s-ar putea ajunge spre 500.000 de lei, cu dobânzile penalizatoare. Citește și: Un judecător a fost și avocat al mamei sale și i-a luat, cu chitanță, un onorariu consistent – presă Recent, Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii, de circa 2.300 de lei, și a câștigat în primă instanță. Judecătoarea cu Audi A5 a mai obținut o victorie Judecătoarea Daniela Stăncioi a atacat în instanță ordinele emise în 2023 de președintele ICCJ, Corina Corbu, prin care se plafonau salariile. Stăncioi a câștigat, iar Corbu va fi obligată să emită noi ordine de salarizare, fără plafonare. Mai mult, ea va primi indemnizația majorată cu 25% începând cu data de 22 noiembrie 2018. Ca de obiceiu în astfel de decizii, contribuabilii vor plăti și dobândă pentru sumele pe care Stăncioi le-a câștigat retroactiv. „Anulează în parte Ordinele nr. 959/12.04.2023 și nr. 1003/02.05.2023, emise de Președintele ICCJ, în ceea ce privește data de la care se cuvin drepturile solicitate, și obligă pârâta la emiterea de noi ordine de salarizare pentru reclamanta, în care drepturile salariale să îi fie stabilite cu luarea în considerare a VRS 605,225 lei, fără plafonare, începând cu data de 22.11.2018, până în data de 31.12.2021, precum și a majorării de 25% prevăzută de art.38 alin.3 din Legea nr.153/2017, începând cu aceeași dată și în continuare. Obligă pârâtele la plata drepturilor salariale recalculate conform celor de mai sus, actualizate cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legală de la data introducerii acțiunii”, se arată în hotărârea 53/2024 publicată pe site-ul Curții de Apel Pitești la 7 martie 2024. Ce avere are judecătoarea care se bate pentru salariul ei Declarația de avere arată că judecătoarea Stăncioi are o avere consistentă: În anul fiscal 2022 a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei, puțin sub 19.000 de lei pe lună în medie. Întrucât nu ar avea locuință, potrivit declarației de avere, i se decontează diurna și transportul: în total puțin peste 36.000 de lei, deci circa 3.000 de lei pe lună, în 2022 Are bijuterii de 11.000 de euro Deține peste 315.000 de lei în conturi Din 2019, conduce un Audi A5 Oficial, Daniela Stăncioi este angajată la Curtea de Apel București, dar de fapt ea este purtătoarea de cuvânt a CSM.

Salariile uriașe ale directoarelor șpăgare de la spitalul Botoșani Foto: Facebook
Eveniment

Salariile uriașe ale directoarelor șpăgare de la spitalul Botoșani

Salariile uriașe ale directoarelor șpăgare de la spitalul județean Botoșani, unde în vara anului trecut o tânără mămică a murit după ore de chinuri, abandonată: atât fostul manager, Doina Caba, cât și actualul manager, Monica Adăscăliței, primeau, de la stat, venituri mai mari decât cele ale unui ministru. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult Spitalul este în subordinea Consiliului Județean Botoșani, controlat politic de PSD și condus de Doina Federovici. Azi, procurorii le-au reținut atât pe Monica Adăscăliței, numită manager al spitalului după decesul tinerei mămice care a fost abandonată ore întregi la maternitate, cât și pe Doina Caba, manager până în iulie 2023, când a demisionat după protestele angajaților. Între Caba și Adăscăliței, manager a fost Angel Iulian Călin, un fost lăcătuș mecanic, dar care era membru PSD. Salariile uriașe ale directoarelor șpăgare de la spitalul Botoșani În anul fiscal 2021, Monica Adăscăliței a câștigat de la stat, inclusiv gărzile la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Botoșani 246.000 de lei, net, deci peste 20.000 de lei pe lună. Aceste date sunt din declarația de avere depusă în 2022, întrucât ea nu și-a publicat o declarație de avere pe 2023, deși avea această obligație. Soțul ei este agent principal la pușcăria locală și și-a secretizat salariul. Îmrepună dețin, printre altele, un BMW și o casă de 180 mp. Doina Caba a câșitigat, net, de la SJU Botoșani, 137.000 lei, net, în anul fiscal 2022. Nici ea, nici Adăscăliței, nu declară conturi de peste 5.000 de euro. Adăscăliţei este urmărită penal în dosarul fraudării examenelor de angajare în unitatea medicală din Botoşani, în care au mai fost reţinuţi pentru corupţie şi fostul manager al spitalului, Doina Caba, fostul director de îngrijiri, Coca Stela Crîşmaru, dar şi doi medici şi mai mulţi angajaţi ai instituţiei. Citește și: România va trimite în Ucraina soldați NATO din bazele aflate pe teritoriul său printr-o „coaliție de voință” dacă Rusia va încerca să ocupe Odesa, afirmă un apropiat al puterii de la București „În referatul DNA sunt enumerate diverse sume de bani sau obiecte din aur primite de cei inculpați pentru transferul unor asistente, pentru modificarea condițiilor de concurs în favoarea diverșilor doritori care plăteau, indiferent de post, de la șofer la asistentă sau referent. Banii erau dați prin interpuși sau direct, mascați în pungi de cadouri, iar cei care dădeau promovau concursul Subiectele la probele scrise sau practice erau comunicate în mod frecvent înainte de concurs, există chiar un caz în care un medic îi spunea răspunsurile direct în cască în timpul examenului unui candidat. Se dădea șpagă și la comun, 14 asistenți angajați temporar au pus împreună bani pentru un voucher de 14.000 lei care a ajuns la președinta comisiei de concurs, au dat examen și apoi au fost angajați pe perioadă nedeterminată”, arată Monitorul de Botoșani.

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50% Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR, plus sporurile lor, au crescut cu aproape 50%, arată informațiile publice de pe site-ul Curții Constituționale, publicate la „Transparența veniturilor de natură salarială”. Și pensiile speciale pe care mulți judecători le cumulează cu salariul, vor crește, probabil. Citește și: Un localnic din Bihor a fost bătut, încătușat și amendat de poliție fiindcă a sesizat la 112 transporturile ilegale de pietriș. Transporturile, escortate chiar de polițiști Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50% Ce arată datele de pe site-ul CCR: În septembrie 2022, președintele CCR, Marian Enache, fost consilier al lui Ion Iliescu, suspectat că a turnat la Securitate, avea un salariu brut de 29.663 de lei și multiple sporuri în valoare totală de circa 12.400 de lei. În total, septembrie 2022: circa 42.000 de lei. În septembrie 2023, când s-au publicat ultimele liste salariale, Enache avea un salariu brut de 47.074 de lei, ceea ce a ridicat și sporurile sale la suma de circa 15.000 de lei. În total, septembrie 2023: circa 62.000 de lei. El mai beneficiază de diurnă și decontarea cheltuielilor de chirie și transport, dar sumele nu sunt precizate. Enache are mai multe terenuri lângă București, dar nu a trecut în declarația de avere nici o locuință. Și judecătorii CCR au înregistrat creșteri substanțiale ale veniturilor salariale: de la un total de circa 41.500 de lei în septembrie 2022 la puțin sub 60.000 de lei în septembrie 2023. Secretarul general al CCR: brut, 26.200 de lei, lunar, în septembrie 2022. Însă, în septembrie 2023, avea aceleași venituriu salariale. Președintele CCR, Marian Enache, are două pensii speciale - de magistrat și de parlamentar - a căror valoare totală a fost în anul fiscal 2022 de puțin sub 500.000 de lei. Președintele CCR, Marian Enache, deține peste 7.400 de metri pătrați de teren în două comune de lângă București. Cel mai valoros teren, de peste 1.100 de metri pătrați, se află la Corbeanca. Într-un cont bancar, Enache a pus în anul fiscal 2022 suma de 68.000 de euro (diferența dintre 258.000 de euro, cât era suma din cont în declarația din 2022, și 326.000 de euro, sumă declarată în 2023). Adică peste 5.600 de euro economisiți, lunar, în medie.

Salariile uriașe de la compania care va renova o vilă cu 56 milioane euro. Directoarea Pătrășcoiu (foto) și-a secretizat salariul, dar are o avere imensă Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Salariile uriașe compania care va renova o vilă cu 56 milioane euro

Salariile uriașe de la compania care va renova o vilă de protocol cu 56 de milioane de euro: la Compania Națională de Investiții (CNI) salariul mediu pe anul 2024 va fi de 24.615 lei, adică circa 5.000 de euro pe lună. Compania are 390 de angajați. În 2020, la CNI lucrau doar 215 angajați, iar salariul mediu era de 12.015 lei. Față de 2023, salariile cresc cu circa 7%. Citește și: De unde are bani Regia Protocolului de Stat, cea care renovează o vilă cu astronomica sumă de nouă milioane de euro: intermediază tipărirea carnetelor de conducere, cu un profit imens Pentru comparație, salariul net al premierului României este de circa 15.000 de lei pe lună. Salariile uriașe de la compania care va renova o vilă cu 56 milioane euro Compania nu se ocupă de construcții, ci este doar un intermediar între ministerul Dezvoltării, diferite autorități de stat și companii de construcții. Recent, CNI a propus renovarea Vilei Lac 1 - una din vilele de protocol ale RAAPPS - contra sumei de 280 de milioane de lei, respectiv 56 de milioane de euro. Vila Lac 1 are o suprafață de circa 10.400 mp, deci s-ar plăti peste 5.000 euro pentru fiecare metru pătrat renovat, nu nou cosntruit. Directoarea companiei este Manuela Pătrășcoiu, numită în funcție în 2013, când Liviu Dragnea era ministru al Dezvoltării. Anterior, ea fusese contabilă la Rebus. Pătrășcoiu și-a secretizat salariul, dar declarația ei de avere arată că ea deține două vile, în București și lângă București, un apartament (tot în București) și trei mașini uriașe, de tip SUV, respectiv un VW Touareg, un BMW X5 și un BMW X6, cumpărat în 2023. În regimul Dragnea, CNI a investit în stadioanele din Turnu Măgurele și Alexandria.

Teleorman, cel mai prost salarizat județ (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Teleorman, cel mai prost salarizat județ

Teleorman, cel mai prost salarizat județ. Bucureștiul şi judeţele Cluj și Timiș asigură aproape jumătate din fondul total de salarii la nivel naţional, de aproximativ 38 de miliarde de lei. Teleorman, cel mai prost salarizat județ Asta reiese din situaţia făcută pe baza datelor existente la Casa Națională de Pensii Publice în luna ianuarie 2024 (pentru luna noiembrie 2023). Citește și: Secretarul de stat Iulian Fota, care a negociat acordul de securitate cu Ucraina, demis. George Simion a anunțat demiterea, jubilând, cu o zi înainte În aceste zone, angajaţii sunt plătiţi cu bani mai mulţi şi există un număr mai mare de angajatori în comparaţie cu alte regiuni. Salarii care adunate depăşesc pragul de 1 mld. lei regăsim şi în Ilfov - 1,6 mld. lei, Braşov - 1,3 mld. lei, Prahova - 1,2 mld. lei, Argeş şi Constanţa (cca 1 mld. lei). Teleorman se evidenţiază cu cel mai mic fond de salarii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati Foto: Facebook
Politică

Ministerul de Finante vrea majoreze cu 50% salariile unor angajati

Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati de la Directia Juridică şi să angajeze avocati care să reprezinte România în procesul intentat de Pfizer/BioNTech, se arată într-un proiect de ordonanță pus în dezbatere pe site-ul acestui minister. Citește și: Veniturile legendare ale liderului sindical Sanitas Bărăscu, cel care cere o majorare cu 20% a salariilor în sistemul de sănătate. Soția sa, operatoare RMN, plătită cu o sumă uriașă Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati Pfizer/BioNTech cer obligarea României la executarea contractului de achiziție prin plata prețului pentru cele 28.940.613 doze rămase pe care le-a achiziționat în valoare de 564.341.953,5 euro, respectiv plata către Pfizer România a sumei de 2.780.851.410,07 lei, sub rezerva majorării pe parcursul procedurii, plus dobânda la rata de refinanțare a BCE plus 5 puncte. Procesul va începe la 20 februarie, în fața primei camere a Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles. Acum, Finanțele vor ca zece experți în chestiuni de drept internațional, angajați ai ministerului, să poată primi salarii majorate cu 50%. În plus, acest minister va putea selecta avocații care să reprezinte statul, din țară sau din străinătate. În nota de fundamentare, ministerul condus de Marcel Boloș arată că, în trecut, în astfel de situații, au fost demnitari români care fie refuzau să semneze acte, fie nu se prezentau la întâlnirile cu avocații. Bugetarii refuzau să discute cu avocații sau să semneze acte În consecință, se propune: instituirea obligației persoanelor care au îndeplinit sau îndeplinesc anumite atribuții în cadrul instituţiilor și autorităţilor publice care au gestionat problematica ce face obiectul litigiilor internaționale vizate de actul normativ, inclusiv demnitarii, să participe la întâlnirile solicitate de avocații care asigură reprezentarea juridică în respectivele litigii persoanele respective nu pot refuza să semneze declarațiile de martori, să participe la audierile orale programate și să semneze orice alte documente procedurale specifice fiecărui litigiu internațional, dacă se apreciază de către avocații care asigură reprezentarea juridică că informațiile sau documentele deținute de acestea sunt utile pentru sprijinirea apărărilor României sau a ministerelor. De altfel, în proiectul de ordonanță se prevede că „în termen de maxim 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Sănătății transmite Ministerului Finanțelor toate documentele pe care le deține în legătură cu problematica ce face obiectul dosarului nr.F5331-23 aflat pe rolul Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles”. Nota de fundamentare nu precizează costurile bugetare ale acestor măsuri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră