joi 23 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

294 articole
Eveniment

Grindeanu crește salariile, deja uriașe, de la unul din cele mai proaste aeroporturi din lume

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), crește salariile, deja uriașe, de la unul din cele mai proaste aeroporturi din lume, Otopeni. Potrivit unui proiect al bugetului pe 2025, salariul mediu al celor circa 1.400 angajați ai companiei care administrează aeroporturile Otopeni și Băneasa va ajunge la 16.465 de lei, brut lunar, cu peste 4% mai mare decât în 2024.  Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Grindeanu crește salariile, deja uriașe, de la unul din cele mai proaste aeroporturi din lume „Câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, calculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013, cu modificările și completările ulterioare, în valoare de 16.465,66 lei/salariat, a fost estimat în creștere cu 104,11% față de cel preliminat în anul 2024”, se arată în nota de fundamentare a bugetului pe 2025.  În acest an, la acest aeroport se vor angaja încă 45 de persoane, numărul de personal prognozat la finele anului 2025 fiind de 1.463 salariați.  În 2024, compania Eurochange a analizat 40 dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Europa, iar Otopeni a fost pe ultimul loc. Acesta nu pare deloc modernizat din 1965, anul inaugurării, notează autorii clasamentului, și are foarte puține magazine și restaurante. Cu toate acestea, Grideanu răsplătește generos conducerea aeroportului. În 2025, pentru toți membrii consiliului de administrație - care se întrunesc lunar, de obicei - se vor cheltui 2,3 milioane de lei, iar pentru directorat - 1,44 milioane de lei. 

Grindeanu crește salariile, deja uriașe, de la unul din cele mai proaste aeroporturi din lume Foto: Facebook
Grindeanu aruncă cu bani în politrucii din conducerea Carpatica Feroviar Foto: Facebook
Eveniment

Grindeanu aruncă cu bani în politrucii din conducerea Carpatica Feroviar

Înainte ca PSD să dezerteze de la guvernare, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, aruncă cu bani în politrucii din conducerea Carpatica Feroviar: membrii consiliului de administrație (CA) - care se întrunește, de obicei, o singură dată pe lună - și ai directoratului vor avea, în 2025, remunerații uriașe.  Informația apare în proiectul de buget al Carpatica Feroviar pentru 2025.  Citește și: Guvernul aprobă salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii Carpatica Feroviar va înlocui, de facto, falimentara companie CFR Marfă.  Grindeanu aruncă cu bani în politrucii din conducerea Carpatica Feroviar Site-ul companiei, în construcție și acum, nu precizează cine face parte din CA, dar presa a scris că sunt persoane care „nu au nici în clin, nici în mânecă cu operațiunile de transport feroviar de marfă”.  Ce indemnizații propune Grindeanu pentru membrii CA-ului Carpatica Feroviar, în 2025: 14.626 de lei brut. Ei încasează aceste indemnizații din noiembrie 2024, deși, în martie 2025, Euronews România scria că această companie are un singur angajat!  Cine face parte din acest CA, potrivit Club Feroviar: Găvruță Adrian-Daniel (secretar general adjunct al Ministerului, artizanul transferului spitalelor CF la autorități locale), Staicu Mihail-George (șef de cabinet al ministrului), Radu Alexandru (director la Informatica Feroviară și la firme de comercializare a fructelor), Nuncă Otilia-Florentina și Budescu Gabriel (ultimii doi de la companiile de autostrăzi și drumuri). Directorul financiar al companiei va avea un salariu de 40.000 de lei, brut, lunar - dar el va fi angajat abia din mai 2025. Directorul general va avea 473.343 de lei brut, anual, în 2025. 

Guvernul aprobă salarii de 5.000 euro/lună la compania-căpușă CNI Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Guvernul aprobă salarii de 5.000 euro/lună la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii

Guvernul Predoiu aprobă, azi, salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii. CNI ia banii publici de la ministerul Dezvoltării și apoi contractează diferite lucrări publice, de la stadioane la renovarea unor cămine culturale sau a unor biserici. Citește și: Crin, mesaj plin de ură și acreală pentru Nicușor, pe care-l numește "securistoid new entry" Pentru această operațiune, CNI reține 8% din valoarea contractului: „Pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de C.N.I. cu activităţile necesare realizării obiectivelor de investiţii, în devizul general al lucrării se vor prevedea cheltuieli forfetare în cuantum de 8% din valoarea devizului. Aceste sume constituie venituri proprii ale C.N.I.” Guvernul aprobă salarii de 5.000 euro/lună la compania-căpușă CNI Potrivit proiectului de hotărâre de guvern aflat azi pe ordinea de zi a ședinței Executivului condus de Cătălin Predoiu, salariul mediu la CNI va fi, în 2025, de 24.387 de lei.  Șefa CNI, Manuela Pătrășcoiu (foto), și-a secretizat salariul, dar presa a relatat că ar câștiga  14.300 de euro pe lună. Înainte ca Liviu Dragnea să o promoveze la CNI ea a fost contabilă la Rebus.  Profit a scris acum câteva zile că ministerul Finanțelor a transmis instituțiilor statului un document prin care solicită prioritizarea, în fiecare lună, a plății pensiilor și salariilor. „Solicitările de deschideri de credite reprezentând drepturi de personal și drepturi sociale se vor depune până pe data de 20 ale lunii. După această dată, se vor depune deschiderile de credite pentru celelalte naturi de cheltuieli”, a cerut ministerul de Finanțe. 

Victoria lui Simion declanșează criza economică (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Victoria lui Simion prăbușește economia: în doar două zile, răul făcut e mai mare decât în pandemie

Victoria lui Simion declanșează criza economică. Analistul economic Iancu Guda avertizează că efectele politice generate de rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale au avut un impact economic sever, comparabil — ba chiar mai grav — decât debutul pandemiei Covid-19 sau începutul războiului din Ucraina, în primele două zile ale acestora. Victoria lui Simion declanșează criza economică Marți, cursul euro a ajuns la 5,0985 lei în tranzacțiile intraday. Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete Guda atrage atenția că, în lipsa unei intervenții decisive a Băncii Naționale a României, este foarte posibil ca pragul psihologic de 5,1 lei/euro să fie depășit. „Foarte bine face BNR: de ce să mai sacrificăm rezerva națională? Au ars deja 3 miliarde de euro în două zile pentru 40% de piromani izolaționiști. Să vadă efectele...”, a scris Guda pe pagina sa de Facebook. „Georgescu + Simion = Faliment național” Potrivit analistului, tandemul format din George Simion (AUR) și economistul Cristian Socol (numit de presă drept potențial premier susținut de Simion) este responsabil pentru pierderea încrederii piețelor și prăbușirea monedei naționale. El consideră că efectele acțiunilor lor sunt deja vizibile și extrem de nocive pentru stabilitatea economică a țării. „Nu mai sunt bani de pensii și salarii” Iancu Guda a mai precizat că statul român nu mai reușește să se finanțeze: titlurile de stat în lei nu mai sunt cumpărate, iar accesul României la piețele financiare externe este practic blocat. Moneda slabă duce la importuri mai scumpe, inflație crescută, dobânzi în urcare, scădere a consumului și creștere a insolvențelor și șomajului. „Deja astăzi nu mai cumpără nimeni titluri de stat în RON. RON slab = inflație mare = dobânzi mai mari = recesiune. Deci? Sărăcie generalizată!”, avertizează Guda. Piața de capital din România a reacționat negativ în urma primului tur al alegerilor prezidențiale. Bursa de la București a înregistrat scăderi semnificative, iar indicii ROBOR și IRCC, folosiți pentru calculul ratelor la credite, au urmat o tendință ascendentă. Criză politică: Marcel Ciolacu demisionează Luni, în contextul tensiunilor politice și economice, premierul Marcel Ciolacu și-a înaintat demisia. Președintele interimar Ilie Bolojan a semnat marți decretul prin care Cătălin Predoiu este numit prim-ministru interimar, până la formarea noului guvern.  

Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc

Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare: după alegeri, pe lângă majorarea TVA de la 19% la 21%, Executivul are în plan o creștere explozivă a impozitului pe proprietate, a impozitului pe profit și a celui pe dividende, arată surse din ministerul de Finanțe.  Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern Deficitul a ajuns la 2,28% în martie 2025, mai mare ca în 2024, în condițiile în care guvernul Ciolacu s-a angajat ca, la final de an, acesta să fie de doar 7%, față de 9,3% în 2024. Dar, în pofida acestui angajament, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu peste 15% în primele trei luni din 2025, față de perioada similară din 2024 -  deși inflaţia este de doar 5%, iar creşterea salariilor din mediul privat este tot la 5%. Ce măsuri pregătește Guvernul după alegeri: majorarea TVA de la 19% la 21%, afirmă surse guvernamentale. Spre deosebire de lunile precedente, acum, membrii Executivului nu au negat această intenție. impozitul pe dividendele retrase de acționarii microîntreprinderilor sare de la 10% la 16% impozitul pe profit va crește. Acum este 16%, dar nu se știe cu cât va fi majorat. Pragul maxim ar fi chiar 20%.  va crește impozitul pe proprietăți - aceasta este o taxă locală - ceea ce ar permite Executivului să taie din alocările de la buget către administrațiile locale.  „România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun așa ceva", a spus Dăianu la emisiunea Proiect de țară: România, la Prima News, citat de Profit. 

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării Foto: Inquam/George Calin
Economie

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării: deficit de 2,28%, cheltuielile cu salarii cresc alert

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării: deficit de 2,28% la trei luni, cheltuielile cu salariile cresc alert, iar 0,7% din PIB s-a dus pe dobânzi, arată execuția bugetară publicată de ministerul Finanțelor.  Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” În 2024, deficitul bugetar după primele trei luni a fost de doar 2,04%.  România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”, a anunâat, acum câteva zile, șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, într-un interviu pentru Bloomberg.  Noi date oficiale despre dezastrul guvernării Potrivit acestui document, cheltuielile de personal au însumat 42,13 mld lei, în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,2% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,50 mld lei, cu 4,87 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 63,9%.  Banca de stat EximBank a încheiat primele trei luni cu un deficit de 333 de milioane de lei.  „Toată lumea este conștientă de necesitatea unor măsuri suplimentare, deoarece execuția bugetară nu arată atât de bine pentru a ne duce la un deficit bugetar de 7%”, a declarat, la Bloomberg, Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei. 

SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom Foto: Facebook SRI
Eveniment

SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom, iar regia angajează masiv în 2025

SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom, iar regia angajează masiv în 2025, reiese din proiectul de hotărâre de guvern privind bugetul pe 2025. În 2024, potrivit HG 223/2024, la Rasirom, câştigul mediu lunar pe salariat era de 12.174 de lei. În 2025, el este planificat să ajungă la 18.871 de lei.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom În 2024, bugetul Rasirom prevedea 345 de salariați. În 2025, vor fi 436.  În 2022, erau doar 229 de angajați.  Cu toate acestea, potrivit notei de fundamentare a bugetului, „veniturile totale în valoare 445.655 mii lei reprezintă o diminuare cu 30% față de veniturile realizate la nivelul anului 2024 ( 635.370 mii lei)”. Și profitul pare a fi în scădere, deși SRI, în nota de fundamentare, a evitat să clarficie situația. Bugetul pe 2024 prevedea un profit de 25,6 milioane de lei. pentru 2025 acesta este estimat la 22,47 milioane de lei.  Regia are ca obiect principal de activitate ”Activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei și de management (gestiune și calcul) a mijloacelor de calcul”.  În februarie 2025, SRI răspunde oficial unor așa-zise „speculații din mass-media”, precizând că „profitul companiei RASIROM merge la bugetul de stat, nu se adaugă la bugetul SRI”.   

Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Foto: Facebook
Eveniment

Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică, plus creșterea numărului de angajați cu 10%

Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC), plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13% în 2025, deși veniturile estimate se vor majora cu sub 3%, se arată în proiectul de buget pentru anul în curs.  Autoritatea este subordonată ministerului Transporturilor.  Veniturile totale, în valoare de 93.383,63 mii lei, sunt estimate în creștere în anul 2025 faţă de cele preliminate în anul 2024 cu 2,92%, respectiv în creștere de la suma de 90.732,01 mii lei (anul 2024) la suma de 93.383,63 mii lei (anul 2025). Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Rezultatul brut, profitul companiei, este programat în anul 2025 la valoarea de 6.360,35 mii lei, cu 36,61% față de nivelul preliminat la sfârșitul anului 2024. Citește și: Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cum îl recunoaștem, cum îl putem preveni și de ce fiecare minut contează În 2025, salariile de la AAC vor ajunge la 18.597,11 lei/salariat, în creștere cu 12,83% față de nivelul preliminat în anul 2024. Numărul angajaților va fi de 220, față de 200, în 2024. Consiliul de administrație - numit politic în 2022 de Sorin Grindeanu, care l-a numit președinte al CA-ului pe controversatul secretar de stat Bogdan Mindrescu - va consuma 6,3 milioane de lei din bugetul companiei. În CA-ul AAC sunt șapte persoane, deci fiecare va beneficia, în medie, circa 900.000 de lei. În 2023, Mîndrescu a luat de la AAC suma de 106.476 de lei, net - dar probabil că suma va crește exploziv în 2025. Pentru directorii AAC, în număr de cinci, bugetul pentru 2025 alocă puțin sub două milioane de lei. 

Grindeanu propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex Foto: captură video
Politică

Grindeanu propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex, deși compania are pierderi imense

Ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex, de peste 10%, deși compania are pierderi imense și primește subvenții masive de la buget. Compania este controlată, de facto, de sindicatul pesedizat, în fruntea căruia se află Marian Artimon, consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB). De Crăciun, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), a decis să scumpească biletele la metrou cu 43%.  Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Grindeanu propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex În plus, numirile politice, a unor personaje cu CV-uri dubioase, în fruntea Metrorex au pus în pericol îndeplinirea unui jalon din PNRR. Șeful investițiilor de la Metrou, Denis Gabriel Panait, este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical. Mariana Miclăuș, numită director al Metrorex în septembrie 2023, a lucrat din 1981 în 1991 ca „montator” la „realizarea revixiilor de întreținere a instalațiilor de automatizare a traficului”. Potrivit proiectului de buget pe 2025, salariul mediu îm compania unde lucrează 5.004 persoane va fi, în 2025, de 15.441,91 lei/salariat, „estimat în creștere cu 10,24 % față de valoarea preliminată în anul 2024” - explică ministerul Transporturilor.  În 2024, salariile au crescut cu 13% față de 2023.  Compania și-a planificat, în 2025, o pierdere de peste 180 de milioane de lei, deși primește subvenții de peste 870 de milioane de lei. 

Salarii astronomice la compania-căpușă care „investește” banii statului. Șefa CNI, Manuela Pătrășcoiu, 14.300 euro/lună Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului

Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport: potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, salariul mediu brut la Compania Națională de Investiții (CNI) va fi, în 2025, de 24.387 de lei.  Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Ministerul Dezvoltării a publicat, pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, hotărârea de guvern privind bugetul CNI pe 2025, deci proiectul este pe cale să fie adoptat.  Salarii astronomice în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului În 2021, salariul mediu la CNI era de circa 16.000 de lei, deci a crescut cu circa 50%, mult peste rata inflației.  Eterna șefă a CNI, Manuela Pătrășcoiu - fostă contabilă la revista Rebus, promovată la conducerea CNI de Liviu Dragnea - și-a secretizat salariul, dar presa a scris că ar câștiga 14.300 de euro pe lună, respectiv 170.000 de euro. „Aoleu...mult”, a spus ea, când presa a chestionat-o în legătură cu acest subiect.  Pătrășcoiu are o avere uriașă: patru case, două apartamente, un BMW X5, multiple terenuri în intravilan sau forestiere. Sora șefei CNI a ajuns parlamentar AUR, deși până în 2024 nu avea nici o legătură cu acest partid.  Daniela Orodel, directorul economic al CNI are un venit lunar de 13.100 de euro. Adrian Cefalan, director implementare investiții, câștigă 9.800 de euro pe lună, scria Libertatea, în martie 2025. Compania are 390 de angajați. Numărul angajaților era 150, în 2016.  Compania face astfel, pe spinarea statului, un profit brut uriaș, estimat la peste 200 de milioane de lei în 2025. Tehnic, CNI supraveghează investițiile statului și, pentru această activitate, primește 8% din valoarea lucrării. CNI a construit stadioanele din fieful lui Dragnea sau bazin de înot la Cornu, în condițiile în care David Popovici arată că nu are condiții adecvate de antrenament. Tot CNI cheltuie 11 milioane de leiu pentru consolidarea mănăstirii Sfântul Mercurie Plătărești, din județul Călărași.

Medicii români se pregătesc să emigreze masiv Foto: PSD
Eveniment

Medicii români se pregătesc să emigreze masiv: a crescut cu 50% numărul certificatelor profesionale

Medicii români se pregătesc să emigreze masiv: a crescut cu 50% numărul certificatelor profesionale curente (CPC), necesare celor care vor să lucreze peste hotare, a arătat Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).  Citește și: Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei Medicii români se pregătesc să emigreze masiv „În anul 2024, numărul de certificate profesionale curente cerute de medicii care şi-au exprimat intenţia de a pleca din ţară a crescut cu 50% faţă de anul 2023, ceea ce mi se pare o cifră care ar trebui să ne dea de gândit, cu atât mai mult cu cât acest lucru ne duce la cifrele anilor în care problemele salariale îi mobilizau pe medici (...) După ce s-au rezolvat acele probleme salariale - parţial, pentru că gărzile nu sunt rezolvate, şi aceasta este o mare problemă -, procentul a scăzut. Dar acum, acest lucru se întâmplă nu neapărat din cauza banilor, pur şi simplu din cauza lipsei infrastructurii, din cauza lipsei de predictibilitate şi din cauza lipsei de siguranţă profesională”, a explicat Poaină, la evenimentul “Obezitatea, dincolo de mituri, aparenţe şi prejudecăţi”. Potrivit site-ului 360medical.ro, numărul CPC-urilor eliberate a scăzut la 776 în 2021, de la 858 în 2020, 1.099 în 2019, 1.221 în 2018, 1.374 în 2017 şi 1.462 în 2016.   Agerpres arăta, la 4 aprilie, că doar în județul Arad sunt de șase ori mai mulți medici care vor să plece din țară, față de 2020. 40 de medici din judet au solicitat, in 2024, certificatele profesionale curente, iar in primele trei luni din 2025 au facut astfel de solicitari 27 de medici. Spre comparatie, in 2020 au cerut documentul doar sapte medici, iar in 2023 – 21 de medici, a precizat Simona Borta, presedintele Colegiului Medicilor Arad.     

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei, arată ultimele date publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), valabile pentru martie 2025. Șmecheria prin care s-au majorat salariile unor angajați ai SGG este apariția unui nou spor, care nu era plătit în 2024: „Majorarea salariului de bază cu 50% pentru personalul cu atribuții în asigurarea suportului documentar și arhivistic, respectiv a asistenței juridice de specialitate”. Citește și: Ponta, care are cetățenie sârbă, recunoaște că a preferat să inunde România, ca să-l ajute pe amicul său Vucic și să salveze Belgradul Așa a fost posibil ca salariul brut al unui „director II” din cadrul SGG să ajungă în martie 2025 la 29.976 de lei, maximum, față de un plafon de 20.295 de lei în martie 2024.  Angajații SGG continuă să primească spor de condiții vătămătoare - 1.500 de lei - și o „stimulare financiară” de 50% din salariu pentru cei care lucrează pe proiecte europene. Aceste sporuri se cumulează și, de la un salariu de bază brut de 14.389 de lei, un șef de serviciu ajunge la 27.446 de lei, brut, lunar.  Brut, unii bugetari au primit între 4.913 lei și 7.891 de lei doar sporul „în asigurarea suportului documetar și arhivistic”.  Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an În plus, nota SGG privind salariile bugetarilor mai arată și alte drepturi ale acestora: „Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Secretariatului General al Guvernului și al structurilor fără personalitate juridică din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, pentru care Secretariatul General al Guvernului are calitatea de angajator beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%” indemnizația de hrană în cuantum de 347 lei/lună, brut „personalul care desfășoară activități în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene precum și personalul care desfășoară activități în cadrul unităților de implementare și monitorizare a proiectelor din PNRR, beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 50%” „personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22:00 şi 6:00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru” vouchere de vacanţă în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei. decontarea cheltuielilor de cazare pentru folosința imobilelor cu destinația de locuință de serviciu din fondul locativ aflat în administrarea Regiei Autonome “Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, în limitele legale prevăzute; „În acest an nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor”, declara Marcel Ciolacu, la 31 decembrie 2024. 

Salariile uriașe acordate în 2024 conducerii Hidroelectrica Foto: Facebook Hidroelectrica
Eveniment

Salariile uriașe acordate în 2024 conducerii Hidroelectrica, plus „cheltuieli rezonabile” decontate

Salariile uriașe acordate în 2024 conducerii Hidroelectrica, plus „cheltuieli rezonabile” decontate: aproape 2,36 milioane de lei, brut, anual, este indemnizația acordată membrilor directoratului acestei companii de stat, unde acționar majoritar este ministerul Energiei. România riscă să piardă sute de milioane de euro din PNRR datorită numirilor politice făcute la companiile controlate de ministerul Energiei. Citește și: Sondaj: Simion câștigă detașat în turul I, dar Nicușor Dan bate orice adversar în turul II Salariile uriașe acordate în 2024 conducerii Hidroelectrica DeFapt.ro a scris în noiembrie 2023 că Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău: Karoly Borbely, fost ministru și secretar de stat în mai multe guverne. Potrivit unui CV postat pe site-ul Hidroelectrica, Karoly Borbely a făcut o facultate la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe care a absolvit-o în 1999. În CV el scrie că a urmat cursuri de „management”, dar, potrivit unor informații din presă, ar fi vorba de Facultatea de Management Turistic și Comercial. Așa numita „renumerație totală anuală” acordată membrilor conducerii Hidroelectrica are o componentă fixă, de aproape 789.000 lei și una variabilă, de 1,57 milioane de lei, pentru îndeplinirea obiectivelor. Compania consideră „cheltuieli rezonabile” și le decontează: „cheltuieli de deplasare interne și externe, hotel, transport în interiorul localității, telefon, diurnă, mese de protocol etc.”  autoturism, șofer  pachet de compensații și beneficii, inclusiv servicii medicale și/sau asigurare medicală Compania a obținut un profit net de peste patru miliarde de lei în 2024, cu 36% mai mare decât în 2023. Însă în alți ani saltul profitului net a fost chiar mai mare: 108% în 2021 comparativ cu 2020 sau 45% în 2023 comparativ cu 2022.   

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată pentru salarii mai mari

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată pentru salarii mai mari, arată informațiile ministerului de Finanțe, care se bazează pe Eurostat. Aceste date sunt din 2011 până în 2023. Deocamdată nu se știe valoarea drepturilor salariale câștigate prin hotărâri judecătorești în 2024.  Citește și: „Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială Bugetarii au jupuit bugetul de miliarde de lei dând statul în judecată Informațiile de la Finanțe arată că cele mai multe obligații de plată au fost emise în 2023, peste opt miliarde de lei, și vor trebui plătite din bugetul de stat, nu din bugetele locale. Din uriașa sumă de 32 de miliarde de lei pe care statul o avea de plătit către toți bugetarii - plătiți de la bugetul de stat, de la cele locale sau de la cel al asigurărilor sociale - s-au achitat 19,5 miliarde de lei. Au mai rămas de achitat peste 12,5 de miliarde de lei, deci circa 0,6% din PIB.  Informațiile de la ministerul de Finanțe arată că bugetarii angajați în administrația locală au câștigat procese cu statul și au obținut sume foarte mari între 2013 și 2016. În 2016, s-au emis titluri de plată de peste două miliarde de lei. După acest an, sumele au scăzut abrupt. În 2023, obligațiile de plată câștigate în fața administrațiilor locale era de doar 76 milioane de lei. Bugetarii din aparatul central au început să câștige masiv procese cu statul, pentru salarii mai mari, în 2018 - obligații de plată emise în valoare de puțin sub un miliard de lei, doar în acel an. Însă, în 2023, victoriile în fața statului au explodat: bugetarii din aparatul central au câștigat obligații de plată de peste opt miliarde de lei. În total, din 2011 în 2023, bugetul de stat a achitat 11,3 miliarde de lei dintr-un total de 22,3 miliarde de lei. La bugetele locale, valoarea totală a obligațiilor de plată era de peste 9,5 miliarde de lei, din care s-au plătit, până la final de 2023, 8,1 miliarde de lei.  La bugetul asigurărilor sociale mai sunt de achitat obligații de plată de circa 20 de milioane de lei.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024 Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu nu a înghețat nimic: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024

Guvernul Ciolacu II nu a înghețat nimic: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Potrivit datelor publicate, cheltuielile de personal în primele două luni din 2025 sunt cu 16,2% mai mari decât în primele două luni din 2025.  Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024 În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB. Nota ministerului de finanțe nu explică acest salt. Și cheltuielile cu dobânzile au explodat cu 50% față de primele două luni din 2025 și acum consumă 0,5% din PIB. Ele au însumat 10,06 mld lei, cu 3,39 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  În schimb, „cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13,0 mld lei, cu 23,98% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 17,1 mld”, arată Finanțele.  Deficitul bugetar a ajuns deja la 1,58% în primele două luni, deși Guvernul s-a angajat să încheie anul cu un deficit de 7%.  Ciclul electoral prelungit din România va întârzia probabil măsurile suplimentare de consolidare fiscală până cel puţin în semestrul doi din 2025 şi, fără măsuri suplimentare, există riscuri privind estimarea legată de deficit, previzionat la 7,5% din PIB în 2025, în special ţinând cont de deficitele lunare mari de la începutul lui 2025, se arată într-o analiză agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings, publicată marți. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră