vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

277 articole
Politică

Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari

Pe șest și în mare grabă, guvernul Ciolacu vrea să majoreze cu 50% salariile unor funcționari din Ministerul de Finanțe și Secretariatul General al Guvernului (SGG). Prevederea a fost strecurată într-un proiect de ordonanță de urgență, promovat de ministerul de Finanțe. Proiectul este intitulat, generos, „pentru modificarea şi completarea unor acte normative”. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga „În acest an nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor”, spunea premierul Ciolacu la 31 decembrie. Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari Nu este clar care este urgența acestei decizii. De această majorare vor beneficia funcționarii care gestionează litigii internaționale - deși, Guvernul plătește, pentru aceste procese, case de avocatură specializate. „Personalul de specialitate juridică din cadrul Direcţiei generale juridice a Ministerului Finanţelor, care are în fişa postului atribuţii în legătură cu asigurarea asistenţei şi reprezentării juridice în litigiile prevăzute la art. 1, precum și personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului cu atribuţii în asigurarea suportului documentar şi arhivistic, respectiv a asistenţei juridice de specialitate, beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut. (...) Prevederile alin. (1) se aplică pentru un număr de maximum 20 de persoane de specialitate juridică din cadrul Direcţiei Generale Juridice a Ministerului Finanţelor și 7 persoane din cadrul Secretariatului General al Guvernului”, se arată în nota de fundamentare. Impactul bugetar al întregii ordonanțe ar fi de reducere a cheltuielilor cu 2,26 milioane de lei, dar ordonanța mai are și alte modificări ale altor acte legislative și nu e clar cum s-a ajuns la această sumă.

Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari Foto: Facebook
Paradoxurile sistemului de salarizare a medicilor (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Eveniment

Paradoxurile sistemului de salarizare a medicilor

Paradoxurile sistemului de salarizare a medicilor. Iulian Cozianu, președintele Sanitas Iași, semnalează inechitățile din sistemul de salarizare, unde medicii din spitale mari au sporuri mai mici decât cei din unități medicale din orașe mai mici. Paradoxurile sistemului de salarizare a medicilor Iulian Cozianu critică faptul că unele drepturi salariale sunt calculate încă pe baza salariilor din 2018, ceea ce perpetuează inegalitățile. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” De asemenea, sporurile medicilor din aceeași specialitate diferă semnificativ între spitale, ajungând la nivel maxim într-o unitate și minim în alta. Aceste discrepanțe evidențiază necesitatea unei reforme salariale echitabile în domeniul medical. Continuarea, în Ziarul de Iași

Impactul noilor măsuri fiscal-bugetare în educație (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Impactul noilor măsuri fiscal-bugetare în educație

Impactul noilor măsuri fiscal-bugetare în educație. Ordonanța de Urgență nr. 156/2024, adoptată pe 30 decembrie, introduce măsuri fiscal-bugetare pentru anul 2025, generând preocupări în rândul angajaților din învățământul preuniversitar. Impactul noilor măsuri fiscal-bugetare în educație Principalele îngrijorări se leagă de impactul asupra salarizării și decontării navetei personalului din acest sector. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Laviniu Adrian Lăcustă, președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar (USLIP) Iași, a oferit detalii despre modul în care ordonanța influențează educația. Sindicatele atrag atenția asupra efectelor posibile asupra condițiilor de muncă și stabilității financiare a angajaților. Continuarea, în Ziarul de Iași

Primul atac dur de la PSD asupra PNL vine de la consiliera lui Ciolacu, Victoria Stoiciu Foto: Facebook
Eveniment

Primul atac dur de la PSD asupra PNL

Primul atac dur de la PSD asupra PNL: Victoria Stoiciu, consiliera lui Marcel Ciolacu și recent aleasă parlamentar de Vaslui, spune că înghețarea pensiilor și salariilor, cerută de prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu, este „o măsură anti-sociala și anti-economică”. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Ea spune că „este imposibil sa guvernezi cu partide si cu oameni politici care vor reîntoarcerea la austeritatea de pe vremea lui Traian Băsescu”. Primul atac dur de la PSD asupra PNL „Este imposibil sa guvernezi cu partide si cu oameni politici care vor reîntoarcerea la austeritatea de pe vremea lui Traian Băsescu. Înghețarea pensiilor și salariilor nu e doar o măsură anti-sociala, ci și anti-economica. Câștigurile bugetare pe termen scurt rezultate din astfel de masuri se transforma rapid în vulnerabilități economice care gripeaza motorul economiei și duc la recesiune. Pentru Partidul Social Democrat este esențială protejarea și creșterea puterii de cumparare a populației, în special pentru cei cu venituri mici și medii. Economia nu poate crește sustenabil cu oameni a căror putere de cumpărare scade - este un miraj al dreptei contrazis de realitate. O economie sănătoasă pe termen lung are nevoie de cerere agregata susținută - iar cererea agregata este rezultatul creșterii puterii de cumparare. Austeritatea trebuie să fie un vis urât, aruncat la coșul de gunoi al istoriei. Face rău și oamenilor, și economiei”, a scris Stoiciu pe Facebook.

Liderii coaliției PSD-PNL-USR-UDMR se pregătesc să anunțe înghețarea indexărilor de pensii și salarii Foto: PSD
Eveniment

Se pregătesc să anunțe înghețarea indexărilor de pensii și salarii

Liderii coaliției PSD-PNL-USR-UDMR se pregătesc să anunțe înghețarea indexărilor de pensii și salarii planificate pentru acest început de an, afirmă surse din coaliția majoritară. Totuși, pentru a nu panica populația, cuvântul folosit va fi „prorogare”. Citește și: EXCLUSIV Cum arată apocalipsa fiscală pregătită contribuabililor pentru 2025: crește TVA, impozitare venit cumulată cu CASS, creștere de la 16,5% la 20% – surse La momentul redactării acestei știri, nu era clar dacă nu vor fi excepții de la aceste „prorogări”. Se pregătesc să anunțe înghețarea indexărilor de pensii și salarii Legal, la începutul anului 2025 ar trebui ca: punctul de pensie să crească cu 12,1%. Conform Legii 360/2023, valoarea punctului de referință se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică. indemnizația socială pentru pensionari s-ar majora cu 10,4% salariul minim ar urma să crească cu 9,46% alocația de stat pentru copii ar trebui să crească cu 10,4% DeFapt.ro a scris de luni că liderii acestei coaliții pregătesc înghețarea, de la 1 ianuarie 2025, a tuturor indexărilor. În plus, s-a mai discutat ca: TVA sare de la 19% la 21%. De la majorarea TVA-ului ar fi scutite alimentele și medicamentele, care vor avea cote reduse. Impozitul pe venit ar fi cumulat cu CASS-ul – acum impozitul pe venit se calculează din baza fiscală din care se scad deja contribuțiile. Asta ar însemna că, de la un impozit pe venit plus CASS de 16,5% se ajunge la 20%, explică sursele DeFapt.ro. Ieri, într-un mesaj intern către USR, Elena Lasconi a avertizat că „bugetul de stat e franjuri și riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului în următoarele luni”.

Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an Foto: Facebook
Politică

Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an

Salariile nete din administrația publică au crescut cu aproape 18% într-un an, mult peste rata inflației și cu aproape 50% peste media salariilor din economie, arată datele Institutului Național de Statistică, publicate azi. În administrația publică, în octombrie 2024, salariul mediu net a ajuns la 7.141 de lei. Salariul mediu net pe economie este de 5.268 de lei, cu circa 35% mai puțin. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an INS calculează separat salariile din educație - unde media era de 5.948 de lei - și sănătate, unde media era 5.300. În plus, din calculul salariului mediu din administrația publică lipsesc „forțele armate și asimilați”. În octombrie 2023, salariul mediu în administrația publică era de 6.084 de lei, net. Saltul la 7.141 lei înseamnă o majorare, într-un singur an, de aproape 18%. Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net pe întreaga economie a crescut cu 12,3%, arată INS. În educație, salariul mediu net a crescut cu peste 18%, de la 5.031 la 5.948 de lei, iar în sănătate de la 4.531 de lei la 5.300 de lei, ușor sub 17%. „Cheltuielile de personal au însumat 133,72 mld lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024”, arată nota ministerului de Finanțe privind execuția bugetară în primele zece luni din 2024.

Inegalități salariale între femei și bărbați (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Inegalități salariale între femei și bărbați

Inegalități salariale între femei și bărbați. Inegalitățile salariale între femei și bărbați continuă să crească în România, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Inegalități salariale între femei și bărbați Femeile au fost remunerate, în medie, cu un salariu brut cu 5,5% mai mic decât bărbații. Citește și: Țeapa Nordis, explicată de un avocat specializat în dreptul proprietății: a cerut insolvența pentru ca Statul să îl protejeze de păgubiți Singura excepție notabilă a fost în primul an al pandemiei, când diferența salarială s-a redus la doar 1%. Aceste statistici subliniază necesitatea unor măsuri pentru egalizarea salariilor între genuri. Continuarea, în Ziarul de Iași

Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș  Foto: Facebook
Economie

Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș

Comisia Europeană arată că majorarea salariilor bugetarilor, nu investițiile publice, a dus la deficitul uriaș. În raportul publicat azi privind perspectivele economiei ale României, se apreciază că deficitul va rămâne foarte mare urmare a creșterii cheltuielilor cu pensiile și cu dobânzile. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Spre deosebire de explicațiile guvernului Ciolacu, Comisia Europeană nu identifică investițiile publice drept principală cauză a deficitului. Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș „Deficitul peste așteptări reflectă creșterea foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor. De asemenea, deficitul reflectă o creștere ușor mai lentă a veniturilor din cauza unei activități economice mai slabe decât se preconiza”, arată Comisia Europeană. „În 2025 și 2026, se preconizează că deficitul va rămâne ridicat. În 2025, costul pe termen scurt al reformei sistemului de pensii și o nouă creștere a plăților dobânzilor (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% din PIB în 2022) ar trebui să mențină creșterea cheltuielilor publice la un nivel ridicat”, se explică în raport. Comisia mai arată că planul de reformă fiscală avansat de guvernul Ciolacu în octombrie este neclar: „Previziunile nu includ niciun impact al măsurilor potențiale de reducere a deficitului pe partea de venituri sau cheltuieli incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în acest stadiu”. Comisia mai arată că datoria publică va ajunge la 60% în 2026, iar PIB-ul va crește într-un rimt lent, 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026. Prețurile mari la energie au dus în jos producția industrială „În 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și de transport și-au pierdut semnificativ ritmul de creștere din cauza cererii externe scăzute din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie. În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, deoarece veniturile reale disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, avântul consumului privat a fost compensat în mare măsură de contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB, în timp ce creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinea legată de măsurile de consolidare fiscală preconizate. În consecință, se preconizează o încetinire a creșterii PIB-ului real la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023”, arată Comisia Europeană.

Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție

Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție - „programul actualizat 2024” față de „programul inițial 2024” - care vor ajunge, în acest an, la astronomica sumă de șase miliarde de lei. Pentru comparație, salariile plătite de ministerul Sănătății - care are în subordine câteva zeci de spitale mari - vor fi de doar 2,67 miliarde de lei, un plus de circa 12% față de programul inițial pentru 2024. Însă, la cruciala Curte Constituțională, Executivul a crescut de peste două ori cheltuielile cu salariile. Citește și: Misterioasa poză de la Paris în care Sorina Docuz se află lângă un bărbat care pare a fi geamănul lui Marcel Ciolacu „Gata, funcționează justiția, hai să o lăsăm în pace! O lăsăm să funcționeze…”, spunea premierul Marcel Ciolacu la 22 octombrie. Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție Informațiile apar în raportul ministerului de Finanțe privind execuția bugetară pe trimestrul III. De exemplu, cheltuielile cu salariile plătite de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) - care gestionează bugetul tuturor instanțelor de judecată - vor 3,6 miliarde de lei. Potrivit ultimelor date din raportul anual al CSM, în România sunt puțin peste 4.000 de judecători. Cum a crescut Guvernul cheltuielile cu salariile din Justiție, în 2024: ICCJ: de la „programul inițial” de 2,8 miliarde la 3,68 miliarde „program actualizat”. Creșterea este de peste 30%. În 2023, salariile ICCJ au consumat doar 2,6 miliarde de lei. Curtea Constituțională: guvernul crește cu 120% cheltuielile salariale anuale, de la ceva peste 24 de milioane de lei la 53,3 milioane de lei Ministerul Public (procurorii): de la 1,38 miliarde de lei la 1,7 miliarde de lei. Creșterea este de circa 25%. CSM: de la 165 milioane de lei la 221 milioane de lei. Majorare de aproximativ 30% față de programul inițial. Ministerul Justiției: de la 353 milioane de lei la 380 milioane de lei În total, aceste cheltuieli sunt de circa șase miliarde de lei. Față de proiectul inițial, Guvernul a alocat acestor salarii circa 1,3 miliarde de lei.

Personalul din Justiție, fără majorare salarială (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Eveniment

Personalul din Justiție, fără majorare salarială

Personalul din Justiție, fără majorare salarială. Luni, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât că personalul din familia ocupațională „Justiție” nu va primi majorarea de 5% a indemnizației de încadrare brute lunare, programată să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Personalul din Justiție, fără majorare salarială În decizia ÎCCJ se precizează: Citește și: EXCLUSIV Legătura financiară dintre Ciolacu și nepotul care s-a îmbogățit pe spatele statului: șeful PSD a „albit” 100.000 de euro investindu-i în afacerile nepotului sub formă de împrumut „Admite sesizarea formulată de Tribunalul București - secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și stabilește că: în interpretarea și aplicarea art. I alin. (1) și alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, personalul din familia ocupațională 'Justiție', ale cărui drepturi salariale au fost calculate prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, fără a se ține cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, nu beneficiază de majorarea de 5% a indemnizației de încadrare brute lunare, începând cu 1 ianuarie 2024.” Structurile subordonate, excluse de la majorare În plus, ÎCCJ a admis sesizările altor instanțe, inclusiv Tribunalul Vâlcea și Curtea de Apel Târgu Mureș, clarificând că structurile subordonate APIA și Inspecției Muncii nu vor beneficia de majorarea de 5%, față de nivelul din decembrie 2023. Excepția o reprezintă cazurile unde, prin aplicarea ordonanței, s-ar ajunge la o majorare mai mică decât procentul prevăzut, caz în care se aplică procentul de 5%. Decizia ÎCCJ este obligatorie Conform instanței supreme, decizia este obligatorie pentru toate instituțiile implicate. ÎCCJ a fost sesizată de mai multe instanțe pentru a clarifica dacă personalul din „Justiție”, cu salarii recalculated pe baza unei valori de referință specifice, poate beneficia de această majorare. Această hotărâre subliniază interpretarea strictă a dispozițiilor OUG 115/2023 și limitează aplicabilitatea majorărilor salariale în anumite sectoare publice, începând cu 2024.

Dovada că Ciolacu minte prin omisiune: datele Eurostat Foto: Facebook
Politică

Dovada că Ciolacu minte prin omisiune

Dovada că președintele PSD Marcel Ciolacu minte prin omisiune când declară că „la salarizare am ajuns ca în alte ţări europene”: suntem pe locul IV de la coada UE, a arătat, joi, Eurostat. Citește și: Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic Dovada că Ciolacu minte prin omisiune Datele Eurostat se referă la anul 2023. Pentru acest an Eurostat arată că salariul mediu anual în România a fost de 17.739 euro. Salarii mai mici sunt în Bulgaria, Ungaria și Grecia, dar în Slovenia - fostă țară comunistă, desprinsă din fosta Iugoslavie - salariul mediu net anual a fost aproape dublu, de 33.081. Slovenia este pe locul zece în clasamentul Eurostat. În Lituania, țară care s-a eliberat în 1990 de sub ocupația URSS, salariul mediu a fost de 27.178 de euro, în Estonia - 24.899, iar în Letonia - 22.293 de euro. „În 2023, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE a fost de 37 900 EUR, reflectând o creștere de 6,5% față de 35 600 EUR în 2022. Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat, cu normă întreagă, a fost înregistrat în Luxemburg (81 100 EUR), urmat de Danemarca (67 600 EUR) și Irlanda (58 700 EUR). În schimb, cele mai mici salarii medii anuale ajustate cu normă întreagă au fost înregistrate în Bulgaria (13 500 EUR), Ungaria (16 900 EUR) și Grecia (17 000 EUR)”, arată Eurostat. M-am întâlnit cu angajaţi care au revenit în ţară după 10-12 ani de zile, fiindcă în acest moment, cel puţin la salarizare am ajuns ca şi salariile plătite în alte ţări europene. Încercăm acum şi cu dezvoltarea infrastructurii rutiere, în educaţie şi sănătate, să venim şi cu serviciile exact cum sunt în ţările respective", a declarat azi Marcel Ciolacu.

Ciolacu susține că avem salarii europene (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu susține că avem salarii europene

Ciolacu susține că avem salarii europene. Președintele PSD și prim-ministru, Marcel Ciolacu, a vizitat sâmbătă județul Neamț, unde a inspectat mai multe obiective, inclusiv o fabrică de microbuze din localitatea Dumbrava Roșie Acesta a susținut că salariile din România, sunt comparabile cu cele din alte țări europene. Ciolacu susține că avem salarii europene Ciolacu a discutat cu angajații din fabrică, remarcând faptul că mulți dintre ei s-au întors în țară după 10-12 ani în străinătate. Citește și: Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic „Cel puțin la salarizare, am ajuns la nivelul salariilor din alte țări europene. Încercăm acum, prin dezvoltarea infrastructurii rutiere, a educației și a sănătății, să oferim servicii la standardele din acele țări,” a declarat liderul PSD. Întrebat despre posibilii contracandidați în turul al doilea, Ciolacu a răspuns: „Stați să intru eu în turul al doilea. Românii vor hotărî ei pe 24 dacă intru în turul doi și cu cine voi intra.” Marcel Ciolacu a mai anunțat o întâlnire cu membrii de partid, care va avea loc fără prezența presei.

Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit Foto: Facebook
Economie

Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit

Salariații din România vor plăti cu 50% mai mult impozit statului, avertizează economistul Bogdan Glăvan. El arată că, potrivit planului fiscal pe următorii șapte ani, Guvernul își propune să crească taxele colectate pe muncă și pe alte venituri (dividende, chirii etc.) de la 2,8% din PIB la 4% din PIB, adică cu aproape jumătate. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit „Subiectul ar trebui dezbătut la fiecare televiziune! Însă este îngropat. De ce? Fiindcă guvernul a anunțat la Bruxelles creșterea masivă a birurilor, mai exact a impozitelor pe salarii/venit. Ce vedeți în poză este un fragment din Planul fiscal pe 7 ani. Anul viitor guvernul își propune să crească taxele colectate pe muncă și pe alte venituri (dividende, chirii etc.) de la 2,8% din PIB la 4% din PIB, adică cu aproape jumătate!! Este ca și cum toți salariații din România ar plăti cu 50% mai mult impozit statului. Ca și cum impozitul pe dividende ar crește cu 50% ș.a.m.d. Doar că aceste lucruri nu sunt comunicate, nu sunt cunoscute. Este sarcina presei (câinele de pază al democrației, nu?) să-i întrebe pe Ciolacu și pe Ciucă (ministrul de finanțe este penelist) la ce hal de măsuri s-au gândit mai exact, din moment ce au anunțat UE că vor colecta cu aproape 50% mai mulți bani din taxarea veniturilor. În loc să-i întrebe dacă dorm noaptea dezbrăcați sau dacă plâng la filme, ar trebui să-i întrebe cu cât vor să taie salariile românilor în 2025. Fiindcă magnitudinea acestei ajustări se vede din satelit”, a scris Glăvan pe Facebook. DeFapt.ro a arătat că, în așa numitul „Plan Bugetar-Structural pe Termen Mediu (PBSTM)”, Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Însă documentul, publicat ieri pe site-ul ministerului de Finanțe, evită să se refere la „creșteri” de taxe și impozite, teremenele folosite fiind de „revizuire”, „actualizare” sau „aliniere”.

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela la conducerea companiilor de stat Foto: Facebook
Economie

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela

Puțin sub 300 milioane euro se pierd din PNRR fiindcă guvernul Ciolacu își menține clientela la conducerea a 17 companii de stat, arată o scrisoare de la Comisia Europeană către autoritățile de la București. Scrisoarea a fost publicată de Economedia. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist În scrisoare, Comisia Europeană descrie în detaliu mecanismele prin care Guvernul a vrut să simuleze îndeplinirea acestui jalon din PNRR, însă, de fapt, și-a plasat clientela în conducerile acestor companii. Comisia consideră că jalonul a fost îndeplinit în proporție de 54,7% și, pe această bază, va suspenda o sumă de 299.290.090 euro. 300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela Printre cele 17 companii menționate în scrisoarea oficialilor de la Bruxelles sunt: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, CNCIR, SAPE, Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele, ICSITPML. De exemplu, „în cazul Romgaz, la fel ca în cazul Nuclearelectrica, unul dintre secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei a fost clasat pe primul loc de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei și a fost ulterior numit președinte al consiliului de administrație al Romgaz. În plus, trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare (inclusiv secretarul de stat menționat anterior) au fost, de asemenea, candidați în cadrul procedurii de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație”. Comisia mai arată că cei aflați în fruntea acestor companii sunt plătiți fără să fie obligați să atingă o serie de indicatori de performanță.

Un polițist local are cât un profesor cu vechime Foto: Facebook
Politică

Un polițist local are cât un profesor cu vechime

Salariile uriașe cu care Băluță își plătește Garda Pretoriană: un polițist local din Sectorul 4, cu studii medii, are cât un profesor cu vechime mare. Citește și: Averea inexplicabil de mare a polițistului lui Băluță care l-a respins pe Nicușor Dan în Piața Unirii și a sunat la 112. Soția, fără venituri ani întregi, lucrează la Primăria Sectorului 4 Presa a scris în repetate rânduri despre legăturile dintre această poliție locală și Clanul Sportivilor: „Cum a devenit Sectorul 4 victima grupărilor de crimă organizată cu largul suport al unor oficiali din Poliția Locală și Administrația Domeniului Public Sector 4”, relata Rise Project acum câteva zile. Un polițist local are cât un profesor cu vechime Informații publice despre Poliția Locală Sector 4 se găsesc extrem de greu. Pe site-ul primăriei lui Băluță există o adresă, un număr de telefon și o adresă de email. Lista veniturilor salariale nu există. Însă, Consiliul Local al Sectorului 4 a votat, în ianuarie 2023, salariile din administrația acestui sector și aici se poate vedea cât câștigă un polițist local. Astfel, de exemplu, un polițist local cu studii medii dar grad profesional „superior” poate ajunge la 9.218 lei, saalriu de bază brut. Pentru comparație, un profesor cu studii superioare de lungă durată, grad didactic II, cu 15-20 ani vechime, avea 8.296 lei brut în iunie 2024 - potrivit site-ului Europa Liberă. Un banal polițist local debutant cu studii medii primea, de la contribuabilii Sectorului 4, între 6.846 de lei, brut, fără sporuri, și 8.526 de lei. Profesorii debutanți au un salariu mediu brut de 6.446 de lei, arătat tot Europa Liberă. Polițiștii locali din Sectorul 4 cu studii superioare pot ajunge la 11.190 de lei, brut, fără sporuri. Citește și: Veniturile uriașe ale Elisabetei Lipă, dublu pensionar special și viitor senator PSD: are șase surse de venit de la stat și o situație imobiliară de invidiat În organigrama din 2021 a primăriei Sectorului 4, figurau 175 de funcționari publici angajați la Poliția Locală.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră