duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

198 articole
Politică

Pensionarul special Toader a dat statul în judecată pentru salariu

Pensionarul special Tudorel Toader, rector al universității Cuza din Iași și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu, ceea ce a și reușit. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Tudorel Toader și-a anunțat intenția de a candida pentru un al treilea mandat de rector. El a fost instalat de Liviu Dragnea ca ministru al Justiției în guvernele PSD din 2017-2019. Pensionarul special Toader a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, salariu Potrivit declarației de avere din 2023, el a obținut 397.142 de lei din „diferențe compensatorii, inclusiv din recalculare VRS”. Această victorie va face ca și pensia sa specială să fie recalculată și majorată. DeFapt.ro a arătat că magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Ultima declarație de interese arată că rectorul Tudorel Toader a avut contracte cu firma de avocatură a avocatului Toader, fapt ce ar putea constitui un conflict de interese, cel puțin din punct de vedere moral: în această declarație sunt prevăzute două contracte, fiecare de 1.000 de lei, încheiate prin achiziție directă. Tudorel Toader, fost ministru al Justiției în guvernarea Dragnea, perioadă în care a demis-o pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea DNA, primește de la stat: pensie specială de 312.345 de lei în anil fiscal 2022 267.254 de lei - salariul de rector Ca avocat a câștigat, în anul fiscla 2022, peste 720.000 de lei. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Toader are în țară 11 terenuri, 4 case și 3 apartamente, potrivit declarației de avere.

Pensionarul special Toader a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, salariu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Suma uriașă pe care magistrații o solicită de la statul român

Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român, „tranșa” de salarii restante doar pentru 2023: depășește costurile segmentului de nord al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Informația a apărut într-un mesaj pe care procurorul general al României, Alexandru Florența, l-a transmis magistraților, după discuțiile de la ministerul de Finanțe, cu premierul Marcel Ciolacu și ministrul Justiției. La discuții a participat și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Alina Corbu. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Pe agenda publică a premierului Ciolacu nu a apărut și întâlnirea cu șefa ICCJ și procurorul general. Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român Potrivit lui Florența, doar în acest an ar trebui plătită o tranșă de drepturi salariale restante în valoare de 2,8 miliarde de lei. Costul total al autostrăzii A0, centura Bucureștiului, pe segmentul de nord este de aproximativ 2,35 miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de site-ul 130km.ro. Segmentul de sud al A0 costă circa 2,44 miliarde de lei. Chiar procurorul general Alexandru Florența recunoștea că „suma totală este foarte mare”, în mesajul transmis magistraților. „Bună ziua! Azi tocmai am finalizat o întâlnire cu dl. prim-ministru și ministrul de finanțe pe tema achitării transei restante pe anul în curs. Deși suma totală este foarte mare (cca 2,8 miliarde), se dorește găsirea unei soluții și sunt în analiză mai multe posibile opțiuni. Urmează să se revină cu mai multe calcule și variante de plată în perioada imediat următoare. Vă rog deci să transmiteți colegilor că se negociază intens în aceste zile pentru identificarea unei soluții pozitive”, a scris Florența. Corbu cere date exacte, pentru includerea banilor pentru magistrați în bugetul pe 2024 Și șefa ICCJ, Alina Corbu, a transmis un mesaj intern, după discuțiile cu Guvernul: „Pentru reușita negocierilor, dar și pentru identificarea celei mai bune soluții posibile din punctul de vedere al sistemului, este esențial ca luni, 11.12.2023 să comunicăm prim-ministrului și Ministerului Finanțelor datele financiare exacte atât în ceea ce privește impactul financiar privind punerea în plata integrală a salariilor stabilite în raport cu VRS 605 neplafonat, cât și sumele exacte legate de transa aferenta anului 2023 pentru sumele stabilite prin hotărâri judecătorești, defalcată pe cei 5 ani la care se referă eșalonarea prevăzută de lege (...) Consider de cea mai înaltă importanță pentru soluționarea acestor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar să ne bazăm pe calcule efectuate judicios și să putem prezenta date exacte, care să permită includerea sumelor respective în proiectul final al bugetului de stat”. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Cum au jupuit magistrații statul român DeFapt.ro a arătat, în octombrie, că magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare.

La Curtea de Conturi. conduse de ex-tablagiul Mihai Busuioc (foto), șoferii primesc spor pentru gestionarea informațiilor clasificate Foto: Facebook
Politică

Șoferii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate

La Curtea de Conturi, instituția care ar trebui să verifice gestionarea corectă a bailor publici, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Informația apare în „Lista personalului plătit din fonduri publice la 31.03.2023 în conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 153 / 2017 - Transparenţa veniturilor salariale”. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Instituția este condusă de un fost subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii”, pesedistul Mihai Busuioc. Potrivit unui mesaj de pe site-ul Curții de Conturi, misiunea acestei instituții este „să contribuie la o bună gestionare a finanțelor publice, oferind cetățenilor și reprezentanților aleși ai României asigurări suficiente că resursele publice sunt folosite corect, eficient și cu înțelepciune”. La Curtea de Conturi lucrează 1.662 persoane, potrivit informațiilor de pe site-ul instituției. Organigrama arată că această curte are o „direcție de transport auto”. Șoferii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate Potrivit acestei liste, un șofer primește un salariu între 4.998 și 5.516 lei pe lună. Însă, la acest salariu se adaugă două sporuri: unul pentru condiții vătămătoare, între 563 și 622 de lei pe lună, și altul pentru „gestionarea datelor și informațiilor clasificate”, tot între 563 și 622 de lei pe lună. Un muncitor calificat are un salariu între 4.800 și 4.900 de lei pe lună, dar primește ambele sporuri de condiții vătămătoare și de gestionare a datelor clasificate - cuprinse între 360 și 387 de lei pe lună. De altfel, se poate observa din lista privind salariile la Curtea de Conturi, în martie 2023, că absolut toți angajații instituției încasează aceste sporuri, mai puțin conducerea curții. Curtea de Conturi este condusă de Mihai Busuioc, un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară „Vasile Lascăr“ - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate El este absolvent de drept la Facultatea privată Titulescu și are un curs de drept notarial la Brașov.

Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Alina Corbu a dat colegilor ei de la ICCJ, celorlalți le-a tăiat Foto: Basilica.ro
Justiție

Judecătorii se ceartă între ei de la bani

Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Alina Corbu, președintele ÎCCJ, este acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate. Scandalul este generat de faptul că ICCJ gestionează acum bugetele tuturor instanțelor și a rămas fără suficienți bani de salarii. Judecătorii de la instanțele inferioare se plâng că din primăvară nu mai primesc toate drepturile legale, dar o suspectează pe Corbu că nu aplică măsurile de austeritate în cazul colegilor ei. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” DeFapt.ro a primit la redacție mesajul unei judecătoare de la Curtea de Apel Iași, mesaj distribuit pe un forum intern al judecătorilor. Numele judecătoarei este anonimizat. Aceasta arată că de trei luni nu se plătesc banii de chirii și nici „restanțele salariale”. Judecătorii se ceartă între ei de la bani Iată mesajul acestei judecătoare: „Dragi colegi, tocmai am aflat, dincolo de faptul că salariul se va plăti din nou plafonat, că doamna președintă a ICCJ, în calitatea de ordonator principal, a tăiat din sumele solicitate pe luna decembrie orice decontări, inclusiv chirii, ceea ce ar însemna, la nivelul Curții de Apel Iași, trei luni de neplată a chiriilor. În plus, nu se vor plăti transe sau restantele salariale. Este incredibila bătaia de joc a ICCJ la adresa colegilor, lipsa de comunicare și mai ales duplicitatea, în contextul în care înțelegem că la ICJJ nu se aplică plafonarea și s-au încasat și restanțele. Cât vom accepta această bătaie de joc care, în ciuda aparenței că s-ar datora clasei politice, în realitate se datorează incompetenței ICCJ de a gestiona bugetul și lipsei de interes pentru situația în care ne aflăm?” Un alt judecător o întreabă pe autoarea mesajului dacă până acum s-au primit salariile „neplafonat”, iar aceasta răspunde că o singură lună s-a întâmplat acest lucru. „O singură luna în mai am primit neplafonat. În rest, fie plafonat, fie diverse procente în plus față de cel plafonat, nu a fost nicio luna același salariu din mai în prezent. Presupunerea mea este că s-a tăiat fondul de chirii de către ICJJ pentru a nu se mai jongla așa, oricum ar fi este total anormal și de neacceptat ce face ICCJ, care nu binevoiește să comunice nimic oficial darămite să rezolve”, a răspuns judecătoarea revoltată. Citește și: Vlad Voiculescu arată spre Cîțu (PNL), Baciu (președintele CNAS) și Valeriu Gheorghiță (directorul spitalului SRI) în scandalul supra-achizițiilor de vaccinuri anti-covid Judecătorul care întrebase câte luni s-at plătit salariile neplafonate, i-a răspuns: „Legat de comunicarea informațiilor de către ICCJ sunt total de acord, cum de altfel sunt de acord că au aplicat un tratament total discriminatoriu, daca se confirma că ei și angajații de acolo au primit salariile neplafonate imediat ce s-a emis ordinul. Chiriile nu s-au mai platit pentru că, cel mai probabil, când s-au acordat bani in plus la salarii din VRS 605 neplafonat au luat din fondurile destinate chiriilor, gandindu se că se vor aloca bani la rectificare. Cum nu s a realizat nici o rectificare până acum banii de la chirii au rămas neacoperiți. La fel a fost și cu bursele auditorilor”.

Amenințări cu greva la metrou, deși salariile și numărul de angajați au explodat Foto: Facebook Metrorex
Economie

Amenințări cu greva la metrou, deși salariile au explodat

Amenințări cu greva la metrou, deși salariile și numărul de angajați au explodat în ultimii ani: joi, sindicaliștii organizează un protest în fața Guvernului, cerând să nu li se taie sporurile și tichetele de masă. În plus, Marian Artimon, liderul de sindicat al Metrorex, a amenințat cu un „protest spontan”. Citește și: Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: judecătoarea a dat termen miercuri pentru mandatul de arestare și a închis telefonul Metrorex a fost condus, de facto, ani întregi, de controversatul sindicalist Ion Rădoi, fost deputat și lider PSD. Amenințări cu greva la metrou, deși salariile și numărul de angajați au explodat Bugetele publice ale instituției arată că, în 2019, la Metrorex lucrau 4.496 de angajați care aveau un câștig salarial mediu de 9.140 de lei. În 2023, în companie sunt 5.262 de angajați, cu un câștig salarial mediu de 12.444 de lei pe lună. Numărul angajaților a crescut cu circa 18% în patru ani, iar salariile cu peste 30%, depășind rata inflației. Un articol de pe site-ul Buletin de București, din 2021, arăta, citând o analiză a lui Mihai Crăciun, că „Metrorex are cu până 130% mai mulți angajați decât metroul londonez, în anumite departamente”. Tabel: Eficiența Metrorex față de cea a metroului londonez - sursa blog Mihai Crăciun „Raportat la numărul de kilometri aflați în exploatare, la Londra există 46 de salariați/km în timp ce la București sunt 82 angajați/km. Asta cu toate că rețeaua românească de transport subteran este mai tânără cu 112 ani”, arăta Buletin de București. Sursa: Blog Mihai Crăciun „Indiferent cum am raporta numărul de angajați ai Metrorex și ai Underground-ului londonez la lungimea rețelei, la numărul de stații sau numărul de trenuri, Metrorex are între 32% și 130% mai mulți angajați decât metroul londonez”, scria și Mihai Cărciun, pe blogul său. Pierderile Metrorex se vor apropia de 400 milioane lei în 2023, se prevede în actualizarea contractului de servicii publice al societății, obiectul unui proiect de act normativ dat publicității miercuri de către Ministerul Transporturilor - scria Club Feroviar în februarie 2023. Citește și: Cine este jandarmerița-cocaină: fiică de militar și suspectă că era „escortă de lux”. După ce a fost prinsă, a plecat în concediu de odihnă „Metroul londonez înregistrează profit operațional de 49% (!) Cu alte cuvinte, metroul londonez încasează din plata călătoriilor și din alte venituri conexe (spații comerciale, publicitate etc.) mai mulți bani decât costă operarea rețelei! Toți banii câștigați astfel se întorc în investițiile în modernizarea și dezvoltarea rețelei, precum și în achiziția de trenuri noi”, arăta Mihai Crăciun în 2021.

Nu s-au plătit la timp salariile în spitalele de stat Foto: Solidaritatea Sanitară
Eveniment

Nu s-au plătit la timp salariile în spitalele de stat

Nu s-au plătit la timp salariile în spitalele de stat: la Arad, Timișoara și Vrancea, unitățile medicale nu mai primesc bani de la casa de asigurări, paralizată de grevă. Totuși, acum câteva zile, Camera Deputaților a votat o lege prin care salariile din CNAS vor crește. Azi, și personalul nemedical din Sănătate (TESA ) a anunţat că ar putea bloca acordarea salariilor în spitale în luna decembrie. Sindicaliştii au afirmat că „proteste spontane de avertizare ar putea începe în spitalele publice, în orice moment”. Ei sunt nemulţumiţi că nu le-au fost acordate creşteri salariale. Tot azi, angajați din direcțiile de sănătate publică, spitale, casele de pensii și alte instituții protestează pentru a treia zi consecutiv, cerând salarii mai mari. În același timp, se strâng semnături pentru declanșarea grevei generale. Citește și: Agramații PSD-ului și ai lui Robert Negoiță: mesajele anti-Nicușor Dan de la protestul organizat de primarul Sectorului 3 aveau virgulă între subiect și predicat Nu s-au plătit la timp salariile în spitalele de stat Salariile din spitalele de stat trebuiau plătite pe 15 noiembrie. La Arad, la spitalul județean, conducerea i-a anunțat pe angajați că are 270.000 de lei în conturi și ar trebui să plătească salarii de nouă milioane de lei, deci nu-și va putea îndeplini obligațiile. CJAS Arad avea de plătit spitalului aproape 30 de milioane de lei. „Sunt promisiuni că până la data de 17.11.2023 ar trebui să încasăm parte din sumă astfel încât să putem efectua plata salariilor”, se arăta în mesajul conducerii spitalului către angajați. Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad are un număr de aproximativ 2.500 de angajaţi.La mijlocul săptămânii trecute, conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad anunța că unitatea sanitară riscă să intre în incapacitate de plată din cauza nedecontării la zi, de către CAS, a serviciilor medicale, în valoare de 17 milioane de lei. „Angajații spitalelor de stat din Vrancea resimt efectele protestului declanșat în data de 2 noiembrie a.c. de angajații Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Mai exact, miercuri, 15 noiembrie, deși era zi de salariu, cei mai mulți angajați ai spitalelor din județ nu și-au primit salariul”, anunța, joi, Monitorul de Vrancea. Și la Buzău, medicii și cadrele medicale de la cel mai mare spital, cu 1.500 de angajați, urmau să primească salariile cu întârziere. Nu sunt bani nici de medicamente „În spital mai sunt medicamente, dar nu ştiu ce o să fie peste două zile, când o să trebuiască să dăm salariile. Deocamdată avem ce ne trebuie, dar nu ştiu cum o să fie peste câteva zile, către sfârşitul lunii”, declara, la 14 noiembrie, directorul medical al Institutului Inimii din Cluj, Adrian Molnar. Citește și: FOTO Incredibil: muncitorii care renovează Academia de Poliție au organizat un grătar în curtea instituției. Între timp, noaptea trecută, alți studenți ai Academiei au făcut toxinfecție Potrivit managerului Spitalului Clinic Județean de Urgență, Gabriel Lazany, nu doar salariile întârzie luna aceasta, ci și decontul aferent activității prestate de unitatea medicală luna trecută, scria, pe 15 noiembrie, Gazeta de Bistrița.

În plină austeritate, deputații au votat să crească salariile la CNAS
Economie

Deputații au votat să crească salariile la CNAS

În plină austeritate, deputații au votat, la propunerea PSD, să crească salariile la CNAS. Proiectul este extrem de evaziv în legătură cu majorările acordate, iar impactul bugetar rămâne secret. La CNAS lucrează circa 3.000 de persoane, dintre care sub 300 la nivel central. CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată, acesta fiind efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget. Citește și: Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată – efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget Singurul deputat care a votat împotrivă a fost Claudiu Năsui, de la USR. Ceilalți parlamentari USR și 23 de deputați neafiliați s-au abținut, în timp ce restul grupurilor politice au votat pentru această majorare. Angajații CNAS protestau de mai multe zile în legătură cu faptul că salariile nu au mai crescut din 2018. Citește și: La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară: aparatele pentru funcționarea respiratorie, stricate și nu are resurse pentru reparații. Colțea: nu sunt bani pentru funcționarea RMN-ului Deputații au votat să crească salariile la CNAS În prezent, un director din CNAS câștigă peste 15.000 de lei, cu tot cu sporuri, iar consilierii între opt și 14.000 de lei pe lună. Angajații CNAS primesc vouchere de vacanță și de hrană. Potrivit noilor prevederi, salariul şi celelalte drepturi ale personalului CNAS şi al caselor de asigurări se vor stabili "la nivelul maxim de salarizare aflat în plată aferent funcţiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului". Deputaţii au adoptat un amendament care prevede că "asimilarea funcţiilor şi salariilor (...), precum şi stabilirea noului nivel de salarizare se realizează prin ordin al preşedintelui CNAS, în limita bugetului aprobat prin Legea bugetului de stat". „Pentru funcţiile din cadrul CNAS şi caselor de asigurări de sănătate care nu au corespondent în statele de funcţii ale aparatului de lucru al Guvernului (...), stabilirea salariilor de bază se face prin asimilarea acestora cu cel al altor funcţii existente la nivelul CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate pentru care s-a realizat asimilarea, pe baza unor criterii obligatorii aprobate prin ordinul prevăzut", mai prevede actul normativ. Citește și: Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură. În 2017, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest act normativ.

Uriașa listă a privilegiilor angajaților ASF Foto: captură video Ziarul Financiar
Eveniment

Uriașa listă a privilegiilor angajaților ASF

Uriașa listă a privilegiilor angajaților ASF, instituția de stat care a închis ochii la cele mai răsunătoare falimente din industria asigurărilor: de la 16 salarii la abonamente wellness sau nenumărate zile libere. Informațiile apar în Contractul Colectiv de Muncă, care a fost pus la dispoziția deputatului USR Claudiu Năsui, după ce acesta a dat în judecată instituția. Ce ascundea ASF de a fost nevoie să-i dau în judecată. Și-au dat două noi salarii pe an. Adică au ajuns de la 14 la 16 salarii pe an.Dumneavoastră câte salarii pe an aveți?— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) October 23, 2023 Citește și: Judecătorul CCR Deliorga a deschis în 2022 șase conturi bancare în care a depus 657.000 de lei, aproape toți banii câștigați anul trecut Uriașa listă a privilegiilor angajaților ASF Salariile angajaților ASF sunt secretizate, iar Agenția Națională de Integritate nu a protestat, având în vedere că soția președintelui ANI a fost angajată consileră a președintelui ASF. Ce drepturi au angajații ASF, potrivit Contractlui Colectiv de Muncă: Pe lângă cele 12 salarii, pot primi „prime anuale în cuantum de 100% din salariul brut și indemnizația brută lunară” pentru Ziua ASF și concediul anual. Încă o astfel de primă se acordă anual fără nici un motiv. În sfârșit, un salariu se acordă ca „primă de performanță”. În total: 16 salarii anuale Cinci zile libere pentru diferite evenimente în familie, de la căsătoria unui copil la decesul socrilor. Pentru ziua de naștere se acordă o zi liberă, care nu trebuie să fie în zi nelucrătoare. 8775 de lei pentru „situații medicale deosebite” 8.500 de lei în cazul decesului unei rude de gradul I Cadouri pentru copii, de Crăciun și 1 iunie 300 lei/ lună pentru abonamente de fitness sau wellness Vouchere de vacanță și tichete de masă Citește și: Dezmăț de Paște în instituțiile publice: ASF își premiază eșecul Euroins cu vinuri franțuzești, ciocolată, foie gras. BNR cumpără pește proaspăt și icre negre de 850.000 euro pentru angajați Contract-Colectiv-ASFDownload Salariul imens al unui contabil de ocol silvic Pentru angajații cu 10-20 de ani vechime, concediul este de 30 de zile lucrătoare, in cazul celor cu peste 20 de ani vechime - 35 de zile lucrătoare. Practic, cu tot cu zilele libere oficiale și o zi liberă la aniversarea nașterii, un angajat ASF este în vacanță între șase și șapte săptămâni pe an. Nicu Marcu, președintele ASF - fost contabil la un ocol silvic din Caracal - primea o sumă netă de 40.534 lei, salariu, plus 18.379 lei, indemnizația de membru al Consiliului ASF – în total puțin sub 59.000 lei/lună. Însă declarația sa de avere arată un venit anual de 892.533 lei, adică puțin sub 75.000 de lei pe lună. Diferența vine, probabil, din salariile suplimentare acordate de ASF. În anul fiscal 2021, din declarația de avere reiese că el câștiga doar 65.000 de lei pe lună, deci veniturile sale salariale s-au majorat cu 10.000 de lei pe lună.

Instituția unde s-au inventat 16 salarii lunare, inclusiv pentru „Vacanța mare” Foto: Facebook
Eveniment

Instituția inventat 16 salarii lunare, „Vacanța mare”

Instituția unde s-au inventat 16 salarii lunare, inclusiv salariu pentru „Vacanța mare”: la Autoritatea pentru Supraveghere Financiară se plătesc patru salarii suplimentare pe an. Instituția ținea secrete aceste informații, dar deputatul USR Claudiu Năsui a dat-o în judecată și a obligat-o să arate de ce venituri dispun angajații ASF. Soția lui Florin Moise, președintele Agenției Naționale de Integritate, este consiliera președintelui autorității, Nicu Marcu, și are salariul secretizat. Citește și: Dezmăț de Paște în instituțiile publice: ASF își premiază eșecul Euroins cu vinuri franțuzești, ciocolată, foie gras. BNR cumpără pește proaspăt și icre negre de 850.000 euro pentru angajați Instituția, condusă de un fost contabil de la Ocolul Calafat, este celebră pentru că a tolerat falimente răsunătoare în industria asigurărilor, intervenind prea târziu, iar contribuabilii vor fi nevoiți să achite despăgubiri uriașe rămase de plătit după aceste falimente. De exemplu, Spitalul Județean Botoșani era asigurat la Euroins, care a falimentat, iar dacă familia gravidei care a murit în chinuri la acest spital va câștiga procesul cu instituția medicală, va plăti Consiliul Județean Botoșani, nu asiguratorul de malpraxis. Instituția unde s-au inventat 16 salarii lunare, inclusiv pentru „Vacanța mare” Ce salarii a recunoscut ASF că acordă angajaților ei, potrivit datelor preluate de la Claudiu Năsui de Știri pe Surse: salariu suplimentar de Crăciun salariu suplimentar „primă de performanță” salariu suplimentar de „Ziua ASF” salariu suplimentar de „vacanța mare” Foto: Stiri pe surse Salariile angajaților ASF au fost secretizate. Sunt publice salariile conducerii instituției, conducere numită de Parlament. Nicu Marcu, președintele ASF Nicu Marcu, președintele ASF, primea o sumă netă de 40.534 lei, salariu, plus 18.379 lei, indemnizația de membru al Consiliului ASF - în total puțin sub 59.000 lei/lună. Însă declarația sa de avere arată un venit anual de 892.533 lei, adică puțin sub 75.000 de lei pe lună. Diferența vine, probabil, din salariile suplimentare acordate de ASF. În anul fiscal 2021, din declarația de avere reiese că el câștiga doar 65.000 de lei pe lună, deci veniturile sale salariale s-au majorat cu 10.000 de lei pe lună. Ce ascundea ASF de a fost nevoie să-i dau în judecată. Și-au dat două noi salarii pe an. Adică au ajuns de la 14 la 16 salarii pe an.Dumneavoastră câte salarii pe an aveți?— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) October 23, 2023 „Salarii de zeci de mii de euro pe lună, şi tot nu e destul pentru ei. Mai adaugă şi sporuri şi diurne (îşi mută domiciliul ca să zică că sunt în deplasare perpetuă) şi al 13-lea, 14-lea, 15-lea salariu etc. Orice pot să facă să mai stoarcă un ban de la stat. Plus, evident, bonus de performanţă. Performanţa de a patrona faliment după faliment pe piaţa RCA", declara Claudiu Năsui.

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Foto: Inquam George Călin
Eveniment

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar

Guvernul Ciolacu este disperat să limiteze dezastrul bugetar: nu va mai plăti drepturile salariale câștigate în instanță, taie consultanța și toate investițiile, cu excepția celor din fonduri UE, arată un proiect de ordonanță de urgență consultat de Digi 24. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Proiectul ar trebui aprobat în această săptămână, dar până acum nu a fost pus în dezbatere publică. Nu se știe, în consecință, ce impact bugetar ar urma să aibă aceste măsuri. Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Potrivit informațiilor Digi 24, ar urma să se amâne pentru anul viitor plata drepturilor salariale câștigate în instanță, iar instituțiile publice nu mai pot cumpăra mobilă și nu mai pot contracta servicii de consultanță. „Nu se mai pot plati din bani publici organizarea de festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice. Exceptate vor fi doar evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale orașelor, comunelor, precum și cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an”, mai arată acest post de televiziune. Citește și: Spitalul din Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să se chinuie până a murit, are asigurare de malpraxis la o firmă falimentară! Județul Botoșani ar putea plăti daune de milioane euro Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat, în octombrie, pentru Europa Liberă, că va propune în guvern reducerea cheltuielilor pe care autoritățile locale le fac, de regulă, la final de an. Primarii nu vor mai putea plăti pentru mașini, cadouri sau spectacole din banii rămași. „E o măsură prin care să conservăm și să punem în siguranță trendul cheltuielilor la sfârșit de an față de restul anului, astfel încât angajamentele noastre să nu fie aruncate în aer de zbenguiala aceasta pe care o avem”, a spus Boloș.

Compania de stat inutilă care căpușează CNAIR, dar salariul mediu va fi mai mare decât cel al președintelui Românie Foto: Inquam/ Digi 24
Eveniment

Salariul mediu, mai mare decât președintelui României

Compania de stat inutilă care căpușează CNAIR, dar salariul mediu va fi mai mare decât cel al președintelui României: Compania Națională de Investitii Rutiere, înființată în iulie, dar unde salariul mediu va fi mai mare deât cel al președintelui României. În 2023, compania va avea circa 100 de angajați, deși nu a făcut nimic decât că se străduie să devină „operațională” până în 2026. Anul viitor vor fi 270, iar în 2025 - 357. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă La conducerea CNIR, ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, l-a numit director interimar pe consilierul său Cătălin Urtoi. Salariul mediu, mai mare decât cel al președintelui României Potrivit proiectului de aprobare a bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naționale de Investitii Rutiere, în 2023, salariul mediu la această companie a fost de doar 12.426 de lei, dar din 2024 va exploda, ajungând la 23.973 de lei în 2024 și la 25.451 de lei în 2025 - adică peste salariul brut al președintelui României, de 24.960 lei. „Cheltuielile aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete în valoare de 1.571,31 mii lei”, arată ministerul Transporturilor - referindu-se doar la perioada din iulie 2023 până la final de an. În 2025, cheltuielile cu salariile vor reprezenta circa 60% din cheltuielile totale ale CNIR. Compania obține acum venituri reprezentând „un procent de maximum 15% din valoarea rezultată din diferenţa dintre veniturile din tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România înregistrate de C.N.A.I.R. în luna precedentă, lunar, în conformitate cu datele rezultate din conturile de clasa 7, grupa 70 «Cifra de afaceri netă», din balanţa de verificare, şi cheltuielile cu comisioanele aferente distribuitorilor de roviniete, la această diferenţă adăugându-se TVA”. Citește și: Averea uriașă a necunoscutului pesedist Mocioalcă, bugetar de o viață, dar cu vilă cât un palat, trimis de PSD la Curtea de Conturi. Om de afaceri povestește cum cerea Mocioalcă șpagă CNIR ar urma să preia proiectele de investiții ale CNAIR, dar pentru asta va fi nevoie de trei ani. „Pentru perioada 2022-2026, se parcurg etapele procesului de operaționalizare”, explică ministerul Transporturilor, pe site.

Superbugetarii din ministerul Justiției Foto: Facebook ministerul Justiției
Justiție

Superbugetarii din ministerul Justiției

Superbugetarii din ministerul Justiției: nu au răspunderea unor magistrați, dar au salarii mai mari ca judecătorii de la ICCJ și peste două două luni de concediu plătit. Citește și: Abia acum, Internele vor să-i oblige pe polițiști să se testeze antidrog și le interzic, prin lege, să consume droguri sau alcool în timpul serviciului Acum câțiva ani, un ONG al magistraților cerea desființarea acestei categorii de bugetari, care au inclusiv pensie specială, dar nu au o sarcină la fel de complexă. Superbugetarii din ministerul Justiției Un ordin al ministrului Justiției, din iulie 2023, acordă “personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției“ nu mai puțin de 35 de zile lucrătoare de concediu pe an. Potrivit HG 250 din 8 mai 1992, un angajat la stat are între 21 și 25 de zile de concediu, în funcție de vechimea în muncă: 21 de zile pentru cei cu o vechime de până la 10 ani și 25 de zile pentru cei cu o vechime de peste 10 ani. “Acest drept nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări“, se arată în regulamentul privind concediile personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției. Dacă la aceste 35 de zile de concediu adăugăm cele 17 zile libere din 2023 - din care 13 sunt în timpul săptămânii - rezultă că acești angajați ai ministerului de Justiție pot avea peste nouă săptămâni libere pe an, adică peste două luni. În plus, ei beneficiază de o indemnizație de concediu “care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă“. Acești bugetari mai beneficiază și de zece zile de concediu cu plată pentru studii de calificare sau înaintea unor examene de promovare. Potrivit listei de salarii publicate în martie 2023 de ministerul Justiției, salarizarea acestor bugetari era la nivelul judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiției. Între cei 71 de angajați din minister care făceau parte din această categorie de personal, erau unii cu salarii de peste 35-36.000 de lei, lunar, brut, iar majoritatea câștigau între 26.000 de lei și 33-34.000 de lei lunar. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine În 2016, Forumul Judecătorilor din România cerea desființarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției arătând că acesta “nu îndeplineşte activităţi judiciare în sensul celor prevăzute de Constituţia României, fiind în parte subordonat administrativ puterii executive“. Acești bugetari primesc și pensie specială, arătă Forumul Judecătorilor.

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Foto: Captură video
Justiție

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat

Un document al ministerului de Finanțe prezintă lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță achitate de stat și asistență medicală extinsă. În document nu se precizează care este impactul bugetar al acestor beneficii fără precedent în rândul angajaților la stat. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Nota ministerului de Finanțe a fost alcătuită pentru a avertiza că procesele deschise de magistrați pentru a-și majora retroactiv salariile - și, pe cale de consecință, și pensiile speciale - ar putea duce statul român în incapacitate de plată. Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Ce avantaje au magistrații, potrivit documentului de la Finanțe, alcătuit în august 2023: Salariile variază între 32.207 lei pentru un președinte de curte de apel și puțin peste 17.000 lei, pe lună, brut, la o judecătorie, pentru un judecător cu 3-5 ani vechime. Aceste salarii includ trei sporuri: pentru condiții grele de muncă, suprasolicitare neuropsihică și păstrarea confidențialității. În total, aceste sporuri sunt de 5.500 - 6.000 de lei pe lună. Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români a fost la 1.01.2023 de 21.404 lei. Pentru comparație, valoare medie a pensiei în ianuarie 2023 a fost de 2.003 lei. Magistrații pot ieși la pensie până în 50 de ani. Un cetățean obișnuit, la 63 de ani - femei și 65 de ani - bărbați. Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de şase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează. În perioada concediului de odihnă, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă. Compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Prin ordin anual se stabilește până la ce plafon poate fi compensată chiria. Judecătorii care nu beneficiază de locuință proprietate personală ori cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu sau compensarea chiriei, în localitatea în care își desfășoară activitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transpor între localitatea în care își au domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității Beneficiază în mod gratuit de asistenţă medical, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate Nota ministerului de Finanțe mai menționează o serie de alte beneficii obținute prin darea în judecată a statului: acordarea „sporului de permanenţă”, acordarea de despăgubiri morale pentru condiţii necorespunzătoare de muncă de până la 500 euro/lună/persoană, acordarea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar (câte 10 zile pentru fiecare an) şi plata indemnizaţiei de concediu aferente acestor zile - pentru condiții grele de lucru Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro Foto: Înalta Curte de Casație și Justiție
Justiție

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro

Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro „Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani. Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, se arată în notă. Însă situația pare a fi mult mai gravă, urmare a creșterii retroactive a salariilor magistraților. Cer și dobânzi penalizatoare „Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017. Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate. Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, arată nota Finanțelor. Finanțele riscă să intre în incapacitate de plată Documentul subliniază că această ultimă majorare retroactivă a salariilor va duce la creșterea pensiilor speciale ale magistraților și se încheie anunțând un alt val de procese, declanșat de magistrații aflați în pensie, care cer sume tot mai mari, prin recalcularea pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, arată nota, emisă la finalul lunii august 2023.

Guvernul va continua să sprijine construirea lăcașurilor de cult, promite Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Guvernul continua sprijine construirea lăcașurilor de cult

„Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult”, a declarat, azi, premierul PSD Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu reprezentanții cultelor religioase din România. Citește și: Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani – date Ziarul Financiar El a mai spus că nu îi este „străină” problema salarizării personalului neclerical și că analizează „această solicitare”. Guvernul va continua să sprijine construirea lăcașurilor de cult „Vă asigur că nu îmi este străină situația privind salarizarea personalului neclerical, precum și solicitările de majorare la nivelul salariului minim pe economie. Vă asigur că, împreună cu colegii din Guvern, cu domnul președinte Nicolae Ciucă, analizăm această solicitare îndreptățită. Închei, asigurându-vă de faptul că Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult, precum și activitățile educative și proiectele culturale ale tuturor cultelor din România”, a afirmat premierul. În discursul său, Ciolacu a invocat și scandalul „azilurilor groazei”. „Aici aş vrea să vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră prompt, venit în urma apelului făcut în urmă cu câteva luni, atunci când ne confruntam cu ororile din Azilele Groazei. Şi pentru viitor, vă spun sincer că îmi doresc ca, împreună, să identificăm soluţii pentru a valorifica potenţialul pe care cultele religioase îl au din acest punct de vedere. Deţineţi capacităţi absolut necesare”, a afirmat el. În iulie, premierul PSD Marcel Ciolacu a participat la ziua patriarhului Daniel, care împlinise 72 de ani. La eveniment au participat și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, Mihai Busuioc (PSD), președintele Curții de Conturi, Dorin Recean – premierul Republicii Moldova sau Alin Simonis (PSD) – președintele Camerei Deputaților. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli Nici un lider liberal nu pare să fi participat la acea reuniune.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră