vineri 09 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pensii

179 articole
Justiție

Ilie Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR în cazul pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan afirmă că la Curtea Constituțională s-a format „o minoritate de blocaj” care împiedică adoptarea unei decizii privind proiectul de lege referitor la pensiile magistraților. Șeful Guvernului subliniază că tema ține de „o minimă justețe socială” și nu reprezintă o inițiativă îndreptată împotriva unei categorii profesionale. Decizie așteptată pe 16 ianuarie Ilie Bolojan și-a exprimat speranța că pe 16 ianuarie CCR va lua o decizie favorabilă asupra proiectului de reformă. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Acesta a arătat că hotărârile rapide ale Curții sunt esențiale pentru ca legile să intre în vigoare fără întârzieri și a sugerat că amânările succesive au fost generate de o „minoritate de blocaj”. Premierul respinge ideea unui conflict Guvern–Justiție Șeful Executivului a precizat că nu există un conflict între Guvern și o parte a sistemului judiciar și că proiectul de lege este parte a angajamentelor din programul de guvernare. Bolojan a adăugat că modificarea pensiilor magistraților urmărește corectarea unor nedreptăți percepute puternic de societate. Proiectul de lege nu va fi modificat Premierul a subliniat că nu se pune problema modificării proiectului de lege privind pensiile magistraților. Documentul este în discuție încă din vară, iar datele și impactul său au fost analizate în repetate rânduri. În opinia sa, proiectul este „corect pentru societatea din România” și creează premisele eliminării unor inechități acumulate. CCR a amânat deja de trei ori decizia Curtea Constituțională a anunțat că va continua deliberările pe 16 ianuarie. Este a treia amânare în acest caz, după ce, potrivit relatărilor publice, o parte dintre judecători au părăsit ședința și nu au mai revenit. Proiectul Guvernului Bolojan prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Creșterea vârstei de pensionare Ilie Bolojan a anunțat și intenția de a crește vârsta de pensionare în mai multe domenii, inclusiv pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne. Premierul consideră că pensionările la 48–52 de ani nu sunt justificate în cazul personalului cu activități neafectate de limitări fizice și că obiectivul este apropierea de pragul de 65 de ani. Argumentul premierului: experiența nu trebuie pierdută prea devreme Bolojan a dat exemplul polițiștilor criminaliști și al celor de la judiciar, care acumulează experiență semnificativă după 50 de ani și ar putea să își continue activitatea fără probleme până la 60–65 de ani, așa cum se întâmplă în alte state europene. Pentru activitățile solicitante fizic ar putea exista excepții, însă nu la vârste foarte timpurii.

Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...”

Premierul Ilie Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună, atunci să-ți faci datoria inclusiv fiind prezent la ședințe și luând decizii așa cum îți dictează conștiința”, a spus el la un interviu la Digi 24. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Bolojan s-a referit la faptul că cei patru judecători propuși de PSD în CCR au boicotat două ședințe ale curții în care trebuia tranșată noua lege privind pensiile speciale ale magistraților.  Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...” „Fără să am date din interior, din relatările publice, pare că pentru a evita luarea unei decizii, s-a constituit o minoritate de blocaj care a amânat această decizie. Sper ca pe data de 15 să se ia o decizie favorabilă. Acest proiect nu este ambiția unei persoane sau a unui Guvern. Este legat de justețea socială. Nu poți să pensionezi oameni la 40 de ani cu o pensie egală cu salariu”, a afirmat premierul. El a evitat însă să atace PSD-ul. „Evit să potențez conflicte în interior. Lucrurile pot fi interpretate. Mă gândesc că nu asta a fost. Sper că înțelepciunea, normalitatea și bunul simț să primeze”, a afirmat premierul. Însă el n-a mai ezitat să-i critice pe judecătorii CCR.  „Este anormal să procedezi în felul acesta. Mai ales într-o astfel de instanță. Nu adopți tactici politice de amânare. Aici trebuie să iei decizii. Dacă tot ești plătit, trebuie să iei decizii”, a spus șeful Guvernului. 

Pensiile magistraților, CCR amână decizia (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână din nou decizia: dezbaterile, reluate pe 16 ianuarie

Curtea Constituțională a României nu a reușit nici luni să ia o decizie privind legea pensiilor speciale ale magistraților, din cauza lipsei de cvorum. Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a anunțat că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind noul proiect al Guvernului Bolojan pentru reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 16 ianuarie, din cauza lipsei de cvorum la CCR. Cine au fost judecătorii prezenți și cine a lipsit La ședința programată la ora 10.00 au fost prezenți cinci dintre cei nouă judecători: Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș, Iuliana Scântei, Csaba Astalosz și Mihaela Ciochină. Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Au lipsit cei patru judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc –, aceiași care au părăsit ședința anterioară, blocând astfel deliberările prin neasigurarea cvorumului. Declarația președintei CCR, Simina Tănăsescu Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat că nici în ședința de luni nu a putut fi întrunit cvorumul necesar pentru dezbateri și decizie. Ea a precizat că studiile de impact solicitate de judecătorii propuși de PSD nu sunt relevante pentru analiza de constituționalitate pe care Curtea trebuie să o realizeze. Potrivit acesteia, absența repetată a unor judecători a împiedicat în mod direct finalizarea procedurii. Nou termen stabilit pentru dezbatere Următorul termen pentru discutarea legii privind pensiile speciale ale magistraților a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie, la ora 10.00. Până atunci, decizia CCR rămâne amânată, iar legea continuă să se afle în așteptarea verdictului privind constituționalitatea sa.

Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână decizia (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR amână din nou decizia privind pensiile speciale ale magistraților

Curtea Constituțională a României a decis să amâne pentru luni analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea vizează noul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână decizia Este a doua oară când instanţa constituţională amână luarea unei decizii în acest caz. Ședința în care a fost analizată legea ce modifică pensiile speciale ale magistraților, a fost întreruptă la scurt timp după începere. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Decizia are o miză majoră pentru sistemul judiciar și este așteptată la două săptămâni după prima amânare, pe fondul protestelor și tensiunilor din justiție. Ședință reluată, apoi suspendată din nou Judecătorii CCR s-au întrunit de la ora 13.00 pentru a decide dacă legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și reduce cuantumul pensiei de serviciu este constituțională. La câteva minute după reluarea dezbaterilor, patru judecători au ieșit din nou din sală, iar ședința a fost suspendată. Este vorba despre Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Înainte de acest moment, Curtea luase deja o pauză de aproximativ 15 minute, după numai 45 de minute de discuții efective. Legea a fost contestată de Înalta Curte Cei nouă judecători ai CCR analizează sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva proiectului de lege adoptat de Guvern prin procedura asumării răspunderii în Parlament. Curtea Constituțională a discutat deja o primă variantă a acestei legi în luna octombrie, când a declarat-o neconstituțională pe motive de procedură. Atunci, judecătorii au reținut că Executivul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii înainte de a-și asuma răspunderea asupra proiectului. Cum s-au împărțit voturile la precedenta decizie În octombrie, CCR a respins prima formă a legii privind pensiile magistraților cu votul strâns de 5 la 4. Cinci judecători au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate, iar patru pentru respingerea acesteia. Respingerea a vizat aspecte de formă, nu de fond: Curtea a considerat că termenele procedurale nu au fost respectate, în special perioada în care Guvernul era obligat să aștepte avizul CSM. Ce prevede noua lege privind pensiile magistraților Noua variantă a legii, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea la 2 decembrie, păstrează în mare parte soluțiile inițiale, dar introduce o perioadă mai lungă de tranziție. Principalele modificări propuse sunt: creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani perioadă de tranziție extinsă de la 10 la 15 ani pensia de serviciu stabilită la maximum 70% din ultima indemnizație netă stabilirea cuantumului de bază la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni posibilitatea pensionării anticipate, cu vechime de 35 de ani, dar cu penalizare de 2% pe an până la vârsta standard În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Argumentele ICCJ: legea ar afecta independența justiției Înalta Curte de Casație și Justiție a criticat dur proiectul de lege, susținând că acesta: discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu încalcă independența justiției contravine standardelor internaționale și jurisprudenței europene elimină, în fapt, pensia de serviciu a magistraților Instanța supremă semnalează, de asemenea, texte neclare și lacune legislative care ar afecta previzibilitatea normei. CSM a emis aviz negativ Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ legii pe 27 noiembrie. Președinta instituției, Elena Costache, a vorbit atunci despre presiuni publice asupra sistemului judiciar și despre o campanie de denigrare a magistraților, afirmând că discuțiile despre pensii au fost folosite pentru a submina încrederea în justiție.

CCR analizează reforma pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR decide viitorul pensiilor magistraților: Înalta Curte contestă reforma Guvernului Bolojan

Curtea Constituțională a României (CCR) discută duminică sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Ședința este programată să înceapă la ora 13.00. Înalta Curte a sesizat CCR în unanimitate Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis la începutul lunii decembrie, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale pe tema noii legi a pensiilor de serviciu ale magistraților. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Magistrații au fost convocați de președintele Instanței Supreme, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de proiect. Toți cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea CCR. Argumentele Înaltei Curți: discriminare și încălcarea independenței justiției Potrivit comunicatului transmis de ÎCCJ, noua lege ar discrimina magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și ar încălca independența justiției. Ar elimina, de facto, pensia de serviciu pentru magistrați și ar încălca jurisprudența CJUE și CEDO și ar nesocoti caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. De asemenea ar utiliza termeni neclari și ambigui și ar conține lacune normative incompatibile cu principiile statului de drept. Instanța supremă arată că legea ar conduce la reducerea substanțială a pensiilor de serviciu ale celor care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a actului normativ, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni chiar inferioară celei din sistemul public. Încălcarea deciziilor CCR și a standardelor internaționale Înalta Curte susține că proiectul: - încalcă deciziile anterioare ale CCR - contravine standardelor stabilite de CJUE și CEDO - afectează garanțiile independenței justiției Prin reluarea unor soluții normative deja declarate neconstituționale, proiectul ar încălca principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Acuzații de tratament juridic discriminatoriu Judecătorii susțin că actul normativ creează un regim dezavantajos pentru magistrați față de alte categorii profesionale aflate în situații similare, care beneficiază de pensii de serviciu. Este invocat și faptul că impactul financiar al reformei nu este fundamentat prin date concrete în expunerea de motive. Date privind ponderea pensiilor de serviciu Potrivit Înaltei Curți: - peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii de serviciu - aproximativ 190.000 aparțin sistemului de apărare și ordine publică - peste 10.000 fac parte din alte categorii (magistrați, grefieri, diplomați, personal aeronautic, Curtea de Conturi etc.) Bugetul pentru plata tuturor pensiilor de serviciu, altele decât cele militare, a fost de 2,2 miliarde lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde lei în 2024. ÎCCJ susține că expunerea de motive prezintă mai degrabă un „narativ public” decât o fundamentare reală a modificării cadrului legal aplicabil magistraților. Ce prevede noul proiect al Guvernului Bolojan Guvernul a aprobat proiectul de modificare a pensiilor magistraților, care include: - creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani - plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului. Judecătorii și procurorii au solicitat menținerea pensiilor de serviciu la un nivel apropiat de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat asupra plafonului de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, după o sesizare depusă de Înalta Curte. Curtea a reținut atunci că Guvernul nu a solicitat în termen avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta este obligatoriu din punct de vedere procedural, chiar dacă are caracter consultativ.

Pensionarii, bătaia de joc a "digitalizării" Casei de Pensii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pensionarii, bătaia de joc a "digitalizării": depun acte online, apoi trebuie să le ducă la ghișeu

Îți creezi cont online, încarci documentele și completezi formularele, însă la final ești trimis tot la ghișeu. Așa arată, în realitate, digitalizarea de la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Pretextul: protejarea datelor personale Este un sistem online care nu elimină drumul fizic la instituție, ci mută doar o parte din birocrație pe internet. Rezultatul pentru cetățeni rămâne același – timp pierdut, proceduri complicate și multă frustrare. Citește și: Surpriză: Guvernul vrea să le taie bugetarilor singura punte din 2026 Reprezentanții caselor de pensii justifică această abordare prin necesitatea protejării datelor personale. Fără o verificare directă, spun ei, oricine ar putea crea un cont în numele altei persoane și ar avea acces la informații sensibile. Din acest motiv, CNPP consideră că prezența fizică este în continuare obligatorie pentru confirmarea identității și validarea contului online. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă - surse

Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă , afirmă surse din Executiv. Potrivit acestor surse, cabinetul Bolojan pregătește acum atât bugetul pe 2026, cât și celebra „ordonanța-trenuleț”, prin care se amână unele cheltuieli, precum intrarea în vigoare a pensiilor speciale ale primarilor.  Citește și: Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o mai plătească pentru salariile câștigate de magistrați prin procese, între 2025 și 2029 Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă Vineri, șeful Executivului a arătat că așa-numita ordonanță-trenuleț, care amâna, an de an, plata unor drepturi, va fi adoptată și la final de decembrie 2025. Însă el a afirmat, referindu-se la pensiile speciale ale primarilor, că „lucruri care nu sunt normal să mai fie în lege trebuie nu prorogate, anulate, în așa fel încât să punem lucrurile în curat”.  Potrivit surselor din Executiv, bugetul va fi construit pe estimarea unui deficit bugetar între 6,2% și 6,4% din PIB, iar creșterea economică este estimată la 0,8% și 1% din PIB.  Cursul de schimb pe baza căruia va fi construit bugetul ar fi de 5,1 lei pentru un euro.  Anul viitor vor intra în vigoare și noile majorări de taxe și impozite locale. 

Curțile de Apel contestă reforma pensiilor (sursa: Facebook/Curtea de Apel Timisoara-Pagina oficiala)
Justiție

Curțile de Apel contestă reforma pensiilor. CSM, presat să emită aviz negativ

Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curții de Apel Timișoara cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să emită un aviz negativ asupra proiectului de lege privind modificarea actelor normative referitoare la pensiile de serviciu. Potrivit comunicatului transmis marți, magistrații consideră că inițiativa legislativă afectează grav statutul judecătorilor și procurorilor. În unanimitate, judecătorii CAT au decis că proiectul conține vicii majore de neconstituționalitate și este neconform cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București: poziție fermă împotriva reformei În aceeași direcție, procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București au respins noul proiect al reformei pensiilor de serviciu. În urma Adunării Generale din 24 noiembrie 2025, aceștia au solicitat oficial ca CSM să emită un aviz negativ. Procurorii consideră că modificările propuse pun în pericol independența sistemului judiciar și afectează garanțiile profesionale ale magistraților. CSM consultă instanțele și parchetele înainte de avizul final Consiliul Superior al Magistraturii a convocat, pentru luni și marți, adunările generale ale judecătorilor și procurorilor din întreaga țară. Scopul este obținerea punctelor de vedere instituționale asupra proiectului de lege, înainte ca CSM să emită avizul consultativ. După centralizarea opiniilor instanțelor și parchetelor, CSM se va reuni în plen pentru a decide asupra proiectului inițiat de Guvernul Bolojan. România riscă să piardă 231 de milioane de euro România are termen până pe 28 noiembrie pentru îndeplinirea jalonului din PNRR referitor la reforma pensiilor speciale. Neadoptarea unui cadru legislativ conform angajamentelor poate duce la pierderea a 231 de milioane de euro din fondurile europene. Ce prevede noul proiect de lege privind pensiile magistraților Proiectul publicat săptămâna trecută în transparență decizională propune: - Cuantumul pensiei: 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani. - Plafoane: maximum 70% din ultima indemnizație netă. - Vârsta de pensionare: 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Magistrații contestă aceste modificări, solicitând ca pensia de serviciu să rămână apropiată de nivelul ultimului salariu încasat, ca garanție a independenței funcției. CCR a respins proiectul inițial: lipsă de aviz din partea CSM Proiectul anterior al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională (CCR) pe 20 octombrie. Cinci judecători au decis că Guvernul nu a solicitat în termenul legal avizul CSM, deși acesta este consultativ, obligativitatea solicitării fiind prevăzută în lege. CSM urmează să dea un aviz consultativ în termen de 30 de zile de la publicarea proiectului.

Curtea de Apel București respinge reforma pensiilor (sursa: cab1864.eu)
Justiție

Pensia specială de "doar" 70% din salariul net pentru magistrați, respinsă de CAB

Judecătorii Curții de Apel București au respins, luni, cu o majoritate aproape unanimă, proiectul de reformă a pensiilor magistraților. În Adunarea Generală din 24 noiembrie 2025, la care au participat 216 din cei 243 de magistrați, un număr de 215 judecători au votat împotriva propunerii legislative privind modificarea pensiilor de serviciu. În comunicatul oficial, CAB subliniază susținerea constantă față de pozițiile exprimate anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Adunări generale convocate pentru un punct de vedere unitar Consiliul Superior al Magistraturii a convocat, pentru zilele de luni și marți, adunările generale ale procurorilor și judecătorilor din țară, în vederea exprimării unei poziții oficiale privind proiectul de reformă. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale După centralizarea punctelor de vedere, CSM urmează să se întrunească în plen pentru emiterea avizului consultativ asupra proiectului inițiat de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Presiuni din partea PNRR și termene-limită stricte România are termen până la 28 noiembrie pentru a îndeplini jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la pensiile speciale. În caz contrar, țara riscă să piardă 231 de milioane de euro din finanțările europene. Proiectul legislativ a fost publicat săptămâna trecută în procedură de transparență decizională, iar CSM are la dispoziție 30 de zile pentru a transmite un aviz consultativ. Principalele modificări propuse în noul proiect de lege Conform proiectului legislativ, cuantumul pensiei de serviciu pentru magistrați ar urma să fie de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, proiectul prevede o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Negocieri eșuate la Palatul Cotroceni Pe 13 noiembrie, la Palatul Cotroceni, au avut loc discuții privind reforma pensiilor magistraților, cu participarea președintelui Nicușor Dan, a liderilor coaliției guvernamentale și a reprezentanților sistemului judiciar. Întâlnirea nu a dus la un acord, principala divergență fiind nivelul pensiei: magistrații solicită ca aceasta să fie apropiată de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan susține limitarea la 70% din ultimul salariu net. CCR a respins proiectul inițial ca fiind neconstituțional Proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie de Curtea Constituțională. Cinci judecători constituționali – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină – au decis că Guvernul nu a solicitat în termen avizul consultativ al CSM, ceea ce reprezintă o încălcare procedurală esențială.  

Noua lege a pensiilor magistraților (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Justiție

Pensiile magistraților, nu mai mari de 70% din ultimul salariu net, a stabilit Guvernul

Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților stabilește un plafon maxim de 70% din ultima indemnizație netă pentru pensia acestora și introduce o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare, de 65 de ani. Tranziția va începe la 1 ianuarie 2026. Baza de calcul a pensiei: media indemnizațiilor din ultimii 5 ani Potrivit proiectului de lege publicat în procedură de transparență decizională, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute primite în ultimii cinci ani de activitate. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Totuși, pensia nu va putea depăși pragul de 70% din ultima indemnizație netă încasată la momentul pensionării. Vârsta de pensionare crește gradual până la 65 de ani Actul normativ prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, pentru atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani. Această modificare presupune o creștere graduală a vârstei de pensionare pentru magistrați, în acord cu principiile sustenabilității sistemului de pensii. Vechime minimă și perioade asimilate Pentru a beneficia de pensie de serviciu, magistrații vor avea nevoie de un stagiu minim de 25 de ani în magistratură. Din această vechime, maximum 10 ani pot fi reprezentați de activitate în alte domenii juridice, perioadă care va fi asimilată în calculul vechimii necesare. Guvernul solicită avizare rapidă din partea CSM Executivul mizează pe un proces de avizare rapid, inclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a accelera adoptarea legislației. Potrivit comunicatului Guvernului, importanța acestei reforme justifică derularea procedurilor cu celeritate.

Nicușor Dan cere reducerea pensiilor speciale (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan cere reducerea pensiilor magistraților: Pensiile nu pot rămâne egale cu salariul

Președintele Nicușor Dan a afirmat, într-un interviu pentru România TV, că pensiile magistraților trebuie diminuate, deoarece în prezent acestea ajung să fie egale cu salariul, însă subliniază că o astfel de schimbare nu necesită modificarea Constituției. Președintele consideră că problema este evidentă pentru întreaga societate și că soluția constă într-un echilibru administrativ care să permită luarea unei decizii corecte. Flexibilitate posibilă din partea Comisiei Europene Nicușor Dan a declarat că, dacă România parcurge o parte dintre etapele legislative, Comisia Europeană ar putea manifesta o anumită flexibilitate privind respectarea jaloanelor. Citește și: Băsescu: „Șmecherul” Georgescu s-a prins că Simion și Anca Alexandrescu vor să se folosească de el Acesta a menționat că legea privind pensiile speciale ar trebui adoptată până la 28 noiembrie, după obținerea avizelor necesare, a controlului de constituționalitate și a promulgării. Nevoia de corectare a derapajelor din sistemul de justiție Potrivit președintelui, sistemul a ajuns într-o situație problematică din cauza unor decizii greșite luate în urmă cu mulți ani, care au permis ca pensiile să ajungă la nivelul salariilor. Nicușor Dan afirmă că există un consens asupra necesității reducerii pensiilor magistraților și a creșterii vârstei de pensionare, însă dezbaterea tehnică vizează proporțiile modificărilor și ritmul implementării lor.

Franța suspendă reforma pensiilor (sursa: Pexels/Alotrobo)
Internațional

Eșec dur al reformei pensiilor: vârsta de pensionare nu mai crește până la 64 de ani (Franța)

Adunarea Națională a Franței, camera inferioară a Parlamentului, a votat miercuri cu o largă majoritate suspendarea reformei pensiilor, una dintre cele mai controversate măsuri din al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron. Decizia vine în urma unui compromis politic menit să evite o nouă criză guvernamentală, într-un context economic tensionat și cu Franța aflată la un nivel record al datoriei publice. Vot majoritar pentru suspendarea reformei Proiectul de lege privind suspendarea a fost aprobat cu 255 de voturi pentru și 146 împotrivă, fiind susținut de socialiști, ecologiști și formațiunea de extremă dreapta Rassemblement National (RN). Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Deputații Renaissance, partidul prezidențial, s-au abținut de la vot. Formațiunile Franța Nesupusă (LFI) și Partidul Comunist au votat împotrivă, criticând textul drept o simplă „decalare” a aplicării reformei, nu o abrogare reală. O reformă care a scos milioane de francezi în stradă Reforma pensiilor, adoptată în 2023 prin asumarea răspunderii guvernului, fără vot parlamentar, majorează vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. Aceasta a generat proteste masive în întreaga Franță, fiind considerată o măsură emblematică a președintelui Macron, dar și una dintre cele mai impopulare decizii ale sale. Lecornu: reformă suspendată până la prezidențialele din 2027 Pe 14 octombrie, premierul Sébastien Lecornu a anunțat în Adunarea Națională intenția guvernului de a suspenda aplicarea reformei până la alegerile prezidențiale din 2027, în încercarea de a depăși blocajul politic și de a evita o moțiune de cenzură. Socialiștii au condiționat sprijinul pentru executiv de această măsură temporară, prezentată drept un gest de calmare a tensiunilor sociale. Ce presupune suspendarea: vârsta și cotizațiile rămân neschimbate Textul adoptat suspendă până în ianuarie 2028 creșterea treptată a vârstei de pensionare și a numărului de trimestre de cotizare. Astfel, persoanele născute în 1964 se vor putea pensiona la 62 de ani și 9 luni, exact ca generația precedentă, și vor avea de cotizat 170 de trimestre, în loc de 171, cum prevedea legea inițială. Impact bugetar estimat la aproape 2 miliarde de euro Guvernul estimează că suspendarea va genera un cost suplimentar de 100 de milioane de euro în 2026 și 1,4 miliarde de euro în 2027. Dacă măsura va fi extinsă și la alte categorii de populație, impactul ar putea crește până la 300 de milioane de euro în 2026 și 1,9 miliarde în 2027. Franța, în topul datoriei publice din zona euro Conform datelor Ministerului Finanțelor, Franța are în prezent cel mai ridicat deficit public din zona euro și o datorie totală de aproape 3.500 miliarde de euro — a treia cea mai mare din UE raportată la PIB, după Grecia și Italia. Suspendarea reformei pensiilor este văzută de unii economiști ca un risc suplimentar pentru stabilitatea bugetară, dar și ca o concesie politică necesară pentru menținerea echilibrului social până la alegerile din 2027.

CSM propune pensii de 65% din salariul (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CSM vrea ca pensiile magistraților să fie 65% din salariul brut, adică mai mari decât salariul net

Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Claudiu Sandu, a declarat marți că pensiile magistraților ar trebui să fie în jur de 65% din ultimul salariu brut, procent similar cu cel acordat militarilor și altor categorii speciale. CSM propune pensii de 65% din salariul În opinia sa, perioada de tranziție pentru aplicarea noilor reguli ar trebui să fie cuprinsă între 15 și 20 de ani, astfel încât reforma să fie implementată treptat și echitabil. Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” Într-o intervenție telefonică la Digi24, Claudiu Sandu a fost întrebat cum ar trebui să arate noul proiect privind reforma pensiilor magistraților, în contextul consultărilor care vor avea loc miercuri la Palatul Cotroceni, între președintele Nicușor Dan, liderii coaliției de guvernare și reprezentanții sistemului judiciar. „Îmi este greu să spun acum un punct de vedere. Este un mandat încredințat de colegii mei, iar orice lege a pensiilor magistraților ar trebui să-i privească pe toți — nu doar pe cei aflați în activitate, ci și pe cei deja pensionați”, a spus Sandu. „Sperăm ca de această dată să fim ascultați” Oficialul CSM a amintit că o întâlnire anterioară cu președintele, desfășurată în urmă cu două luni, nu a produs rezultate concrete. „Sper ca mâine să nu avem aceeași reacție ca data trecută, când ne-am întâlnit la Cotroceni și nu s-a întâmplat nimic. Ne-am expus punctul de vedere, dar nu ne-a băgat nimeni în seamă. Noi dorim ca pensiile magistraților să respecte standardul european — să fie apropiate de ultimul salariu în plată”, a precizat Claudiu Sandu. „65% din brut ar fi un procent rezonabil” Vicepreședintele CSM a explicat că propunerea de 65% din brut reprezintă o soluție echilibrată între contributivitate și specificul statutului magistraților. „Acest 70% din net, propus de Guvernul Bolojan în proiectul respins de CCR, se impozitează cu 10% impozit pe venit și 10% CASS, ceea ce duce la un nivel real de aproximativ 50%, adică pe contributivitate. Dacă Guvernul dorește să plătească magistraților pensii pe contributivitate, nu e nicio problemă, cu condiția ca toate categoriile speciale să primească pensii pe același principiu”, a spus el. „Eu cred că un 65% din brut ar fi rezonabil. În prezent este 55%. Așadar, dacă ajungem la 65%, ca în cazul militarilor, obținem un echilibru corect”, a adăugat Claudiu Sandu. Magistrații cer o perioadă de tranziție de 15–20 de ani Reprezentantul CSM a subliniat că perioada de tranziție pentru implementarea noilor reguli trebuie să fie una extinsă, pentru a permite stabilizarea resurselor umane din justiție. „Ceea ce prim-ministrul nu înțelege este că proiectul său duce magistrații sub procentele care se aplică altor categorii. Noi am dori o perioadă de tranziție de 15–20 de ani, astfel încât să se poată realiza o reformă reală în justiție și o redistribuire corectă a resurselor umane”, a explicat vicepreședintele CSM. Reforma pensiilor speciale Discuțiile privind reforma pensiilor speciale au fost reluate în urma deciziei Curții Constituționale, care a respins precedentul proiect de lege propus de Guvernul Bolojan. Noul proiect, aflat în pregătire, vizează alinierea pensiilor speciale la principiul contributivității, dar și menținerea unui nivel de protecție pentru categoriile cu statut constituțional special, precum magistrații.

Președintele critică politizarea pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan, despre magistrați: Au devenit vinovați de serviciu. Va fi un compromis pe pensii

Președintele Nicușor Dan a declarat marți că pensiile magistraților au fost transformate într-un subiect de „campanie politică”, iar procurorii și judecătorii au ajuns să fie tratați ca „vinovați de serviciu”. Președintele critică politizarea pensiilor magistraților „Din cauza acestei campanii politice, ei (magistrații – n.r.) au devenit un fel de vinovați de serviciu și asta nu e normal”, a spus șeful statului. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Declarația vine în contextul tensiunilor tot mai mari legate de reforma pensiilor speciale, una dintre condițiile impuse României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Întâlnire la Cotroceni pe tema pensiilor speciale Marți, președintele s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu liderii coaliției de guvernare, pentru a discuta despre pensiile magistraților. Potrivit agendei prezidențiale, reuniunea a avut loc la ora 10:00 și a vizat identificarea unui compromis care să respecte atât independența justiției, cât și angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene. „Compromisul este destul de aproape” Vinerea trecută, șeful statului declara că negocierile privind pensiile speciale ale magistraților se apropie de un rezultat. „Din informațiile pe care le am, compromisul e destul de aproape. (...) Sunt mai multe aspecte în discuție și, evident, n-o să vă spun eu acum care este poziția fiecărui partid.  (...) O să avem, foarte probabil, o întâlnire săptămâna viitoare pe mai multe chestiuni care țin de activitatea curentă, inclusiv o discuție pe bugetul 2026”, a precizat Nicușor Dan. Președintele, optimist privind fondurile din PNRR Întrebat despre riscul de a pierde bani europeni din cauza întârzierii reformei, Nicușor Dan a afirmat că este nevoie de o atitudine pozitivă: „Trebuie să fim optimiști”, a transmis acesta, sugerând că soluția negociată nu va periclita fondurile alocate prin PNRR. Omagiu adus lui Corneliu Coposu Tot marți, președintele Nicușor Dan a depus o coroană de flori la Monumentul lui Corneliu Coposu din București, cu prilejul comemorării a 30 de ani de la moartea liderului țărănist. Șeful statului a fost însoțit de consilierul prezidențial Ludovic Orban.

Legea pensiilor magistraților, blocată (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Legea pensiilor magistraților, blocată până la motivarea Curții Constituționale

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți seară că proiectul privind pensiile magistraților nu poate fi încheiat până la publicarea motivării deciziei Curții Constituționale. Legea pensiilor magistraților, blocată Liderul formațiunii a explicat că este imposibil de știut ce modificări sunt necesare până la primirea documentului oficial și a acuzat transformarea dezbaterii publice într-un atac personal nejustificat. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Kelemen Hunor a afirmat, într-un interviu acordat la Antena 1, că a fost „ciuruit” de critici pe nedrept, deși a apărat întotdeauna independența judecătorilor și procurorilor. „Cei care mă critică acum mă felicitau atunci când susțineam magistrații”, a spus acesta, subliniind că poziția sa a fost întotdeauna una de echilibru și respect față de sistemul de justiție. Hunor a explicat că orice discuție despre modificarea sau adoptarea legii este prematură până la publicarea motivării Curții Constituționale. „Dacă decizia e doar procedurală, corecturile vor fi simple; dacă privește fondul, va trebui analizat în detaliu”, a spus liderul UDMR, subliniind că orice pas următor depinde de conținutul motivării. Scopul coaliției: echitate și dreptate socială Liderul UDMR a precizat că obiectivul Guvernului și al coaliției de guvernare este de a asigura echitate socială, în contextul percepției publice că magistrații beneficiază de condiții privilegiate la pensionare. El a explicat că se dorește o tranziție graduală spre un sistem în care perioada de activitate să fie de 35 de ani, iar pensia să reprezinte cel mult 70% din venitul net, conform practicilor europene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră