miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensii

183 articole
Politică

Președintele Nicușor Dan critică CCR pentru amânarea deciziei în cazul pensiilor magistraților

Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, la Radio România Actualități, că tergiversarea subiectului pensiilor magistraților nu a făcut bine nici Curtea Constituțională a României (CCR), nici imaginii statului român. Șeful statului a calificat drept „neplăcută” această întârziere, mai ales în condițiile în care proiectul de lege era în dezbatere încă din vara acestui an și presupunea doar modificări relativ minore. Tergiversarea deciziei, un minus pentru imaginea statului „Faptul că au fost toate aceste amânări succesive nu cred că a făcut bine nici Curții și nici imaginii pe care românii și-o fac despre statul român în general”, a afirmat Nicușor Dan. Citește și: EXCLUSIV Trumpistul Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pentru o fâneață în Prahova. Legăturile cumpărătorilor cu Piedone Președintele a subliniat că, dincolo de eventualele controverse juridice, decizia ar fi trebuit luată mult mai devreme pentru a evita incertitudinea și percepția de blocaj instituțional. Prevederile privind pensiile magistraților trebuie aplicate Nicușor Dan a precizat că își dorește ca prevederile referitoare la pensiile magistraților să fie puse în practică, indiferent de dezbaterile juridice care pot apărea. În opinia sa, momentul adoptării unei decizii clare era esențial pentru a oferi stabilitate și predictibilitate, atât sistemului judiciar, cât și opiniei publice. Divergențele juridice sunt legitime, dar procesul trebuia finalizat Președintele a arătat că existența unor opinii juridice diferite între CCR, Guvern și coaliția de guvernare este firească și nu trebuie interpretată drept rea-credință instituțională. „Dreptul nu este o știință 100% exactă. Pe chestiuni din viața reală există interpretări care pot să fie diferite”, a explicat șeful statului. El a subliniat că, în cazul în care anumite prevederi din textul propus de Guvern ar fi declarate neconstituționale, acest lucru nu ar însemna automat existența unei intenții negative nici din partea Executivului, nici a Curții Constituționale. Nicușor Dan a concluzionat că întregul proces ar fi trebuit încheiat mai devreme, pentru a elimina incertitudinile și pentru a clarifica cadrul legal privind pensiile magistraților.

Președintele critică amânarea deciziei privind pensiile magistraților (sursa: RRA)
Reforma pensiile magistraților, ÎCCJ cere intervenția UE (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Lia Savonea duce disputa privind pensiile magistraților la nivel european: ÎCCJ cere intervenția UE

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Lia Savonea, a solicitat marți Curtea Constituţională a României să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind compatibilitatea proiectului Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraților cu dreptul Uniunii Europene. Demersul vine în contextul în care CCR are programată miercuri o nouă ședință de dezbatere pe tema modificărilor aduse pensiilor de serviciu. Întrebare preliminară către CJUE, în baza art. 267 TFUE Potrivit unui comunicat oficial, la data de 10 februarie 2026, ÎCCJ a înaintat CCR o cerere de sesizare a CJUE, întemeiată pe art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Instanța supremă solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele dreptului Uniunii Europene și cu jurisprudența CJUE, apreciind că proiectul legislativ poate încălca principii fundamentale precum: proporționalitatea egalitatea securitatea juridică protecția încrederii legitime Aceste principii sunt esențiale pentru evaluarea legalității oricărei reforme care vizează statutul și garanțiile de independență ale magistraților, obligație derivată din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept prevăzute de art. 2 TUE. ÎCCJ: risc de discriminare și afectare a independenței justiției În esență, ÎCCJ consideră că măsurile propuse de Guvernul României pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Instanța enumeră cinci probleme majore din perspectiva dreptului Uniunii Europene: Posibila discriminare a magistraților în raport cu alte categorii profesionale Lipsa unei fundamentări riguroase și transparente care să permită un test real de proporționalitate Reducerea siguranței financiare a judecătorilor sub un nivel considerat adecvat Perpetuarea instabilității legislative în materia pensiilor de serviciu. Instituirea unui regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv Potrivit ÎCCJ, demersul are ca obiectiv protejarea independenței justiției, prin utilizarea tuturor mecanismelor juridice prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene. Instanța supremă subliniază că sesizarea CJUE reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, dar și pentru consolidarea cooperării între instanțele naționale și jurisdicția Uniunii Europene. Sesizarea CCR din decembrie 2025 La începutul lunii decembrie 2025, judecătorii ÎCCJ au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR cu privire la noul proiect guvernamental privind pensiile magistraților. La acel moment, Instanța supremă a susținut că proiectul: anulează de facto pensiile de serviciu, reduce drastic drepturile magistraților care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, ar putea conduce, pentru generațiile viitoare, la pensii inferioare celor din sistemul public. ÎCCJ a mai arătat că legea încalcă independența justiției în raport cu standardele stabilite de CJUE, CEDO și CCR și contravine unor decizii anterioare ale Curții Constituționale, încălcând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. Ce prevede proiectul Guvernului privind pensiile magistraților Noul proiect adoptat de Guvern prevede: creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani; plafonarea cuantumului pensiei la maximum 70% din indemnizația netă aferentă ultimei luni de activitate. Modificările sunt în continuare contestate la nivel instituțional, iar decizia CCR privind eventuala sesizare a CJUE ar putea avea un impact major asupra reformei pensiilor de serviciu și asupra relației dintre dreptul național și cel european.

Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și asistență socială, spune Ionuț Dumitru Foto: Inquam/George Calin
Economie

Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și asistență socială

Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și dobânzi, arată Ionuț Dumitru, consilierul premierului Bolojan. El se opune propunerii UDMR ca administrațiile locale să poată reduce noile impozite pe casă și mașină, puternic majorate.  Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și asistență socială „Haideți să ne uităm un pic pe cifrele mari. România încasează din taxe și impozite cam 28% din PIB, cea mai mică pondere din Europa. Din acești 28% din PIB, noi finanțăm cam în felul următor: în 2024, spre exemplu, aveam salarii în sectorul public de aproape 11% din PIB, ele au mai scăzut anul trecut, pentru că au fost înghețate salariile și probabil că vor scădea și anul ăsta, pentru că și în 2026 sunt înghețate salariile în sectorul public. Deci noi cheltuiam dintr-un 28% din PIB, circa 11% din PIB salarii și mai aveam și partea de asistență socială, care include în primul rând partea de pensii pe la un 11-12% din PIB, deci deja din 28% din PIB, 11 salarii plus încă 12, asistență socială, deja se duceau un aproape în jur de 90% din ce încasăm din taxe și impozite, pe salarii și asistență socială, adică cheltuielile sociale obligatorii. Evident că noi astfel de situație dacă mai adaugi alte cheltuieli, obligatorii, cum sunt cheltuielile cu dobânzile pe care le-ați menționat dumneavoastră, circa 3% din PIB, ca să ne dăm seama cât de mare este acest procent, este maximul de deficit bugetar pe care îl permit reglementările europene. Adică noi avem un maxim de deficit bugetar în care trebuie să ne încadrăm, de 3% din PIB și 3% din PIB, noi îl consumăm doar cu dobânzi”, a arătat Ionuț Dumitru.  „Presiunea pe fiecare cetățean e foarte mare. Anul trecut inflația a fost de aproape 10%. Ultima picătură a fost cu aceste taxe mărite. Am cerut ca între limita inferioară și cea superioară cerută de Guvern primarii să aibă posibilitatea, până la aprobarea bugetului, să revină asupra deciziei și să dea o reducere de până la 50%”, a spus, marți, președintele UDMR, Kelemen Hunor. 

Pensiile și soldele din MApN și MAI nu scad (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Eveniment

Pensiile și soldele din MApN și MAI nu scad, a promis ministrul Apărării. Vârsta se discută

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat luni că nu există niciun plan privind tăierea pensiilor, a soldelor sau modificarea criteriilor de pensionare în sistemul militar sau în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Oficialul a subliniat că informațiile vehiculate în spațiul public pe acest subiect sunt neadevărate și creează temeri nejustificate. Discuțiile despre pensionare Întrebat despre proiectul care vizează majorarea vârstei de pensionare în MApN și MAI, precum și despre posibilitatea unui val de pensionări, Radu Miruță a explicat că datele existente nu confirmă un scenariu alarmist. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Potrivit acestuia, din aproximativ 3.700 de angajați din Ministerul Apărării care îndeplineau condițiile de pensionare, 75% au ales să rămână în activitate, fără a beneficia de stimulente suplimentare. Strategia MApN: stimulente, nu constrângeri Ministrul a precizat că preocuparea principală este de a crea mecanisme de stimulare financiară pentru cei care decid să rămână în sistem, fără a impune măsuri forțate. Scopul este menținerea personalului cu experiență și evitarea unei presiuni suplimentare asupra bugetului public. „Preocuparea este de a stimula, nu de a lua”, a subliniat Radu Miruță, adăugând că eventualele modificări viitoare trebuie să aducă beneficii celor care se gândesc la pensionare, nu dezavantaje. Pensionarea masivă ar crea presiune bugetară Radu Miruță a explicat că o pensionare accelerată ar avea un impact financiar major, întrucât Ministerul Apărării ar fi nevoit să suporte simultan costurile pensiilor pentru cei retrași din activitate și salariile noilor angajați. Menținerea personalului activ ar permite evitarea acestei duble presiuni bugetare. În acest context, ministrul a subliniat că nu se pune problema reducerii numărului de militari și că Armata Română trebuie nu doar dotată cu tehnologie modernă, ci și susținută prin salarii competitive. „Ar fi contraintuitiv să tăiem din zona militară” Ministrul Apărării a atras atenția asupra contextului geopolitic sensibil al României, stat de graniță cu o țară aflată în război, afirmând că ar fi „contraintuitiv” să se recurgă la tăieri de pensii sau salarii în domeniul apărării și al ordinii publice. El a avertizat, totodată, asupra existenței unor tentative de dezinformare menite să inducă teamă în rândul angajaților din structurile de forță, susținând că astfel de narative nu servesc intereselor României. Situația din MAI: 15.000 de angajați eligibili pentru pensionare La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu, a declarat că aproximativ 15.000 de salariați din MAI îndeplinesc condițiile de pensionare, însă principiul de bază este că drepturile celor eligibili nu vor fi afectate. Despescu a precizat că există un dialog constant cu organizațiile sindicale și că autoritățile își doresc ca personalul cu experiență să rămână în sistem, în beneficiul stabilității și eficienței instituționale.

Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Justiție

Ilie Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR în cazul pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan afirmă că la Curtea Constituțională s-a format „o minoritate de blocaj” care împiedică adoptarea unei decizii privind proiectul de lege referitor la pensiile magistraților. Șeful Guvernului subliniază că tema ține de „o minimă justețe socială” și nu reprezintă o inițiativă îndreptată împotriva unei categorii profesionale. Decizie așteptată pe 16 ianuarie Ilie Bolojan și-a exprimat speranța că pe 16 ianuarie CCR va lua o decizie favorabilă asupra proiectului de reformă. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Acesta a arătat că hotărârile rapide ale Curții sunt esențiale pentru ca legile să intre în vigoare fără întârzieri și a sugerat că amânările succesive au fost generate de o „minoritate de blocaj”. Premierul respinge ideea unui conflict Guvern–Justiție Șeful Executivului a precizat că nu există un conflict între Guvern și o parte a sistemului judiciar și că proiectul de lege este parte a angajamentelor din programul de guvernare. Bolojan a adăugat că modificarea pensiilor magistraților urmărește corectarea unor nedreptăți percepute puternic de societate. Proiectul de lege nu va fi modificat Premierul a subliniat că nu se pune problema modificării proiectului de lege privind pensiile magistraților. Documentul este în discuție încă din vară, iar datele și impactul său au fost analizate în repetate rânduri. În opinia sa, proiectul este „corect pentru societatea din România” și creează premisele eliminării unor inechități acumulate. CCR a amânat deja de trei ori decizia Curtea Constituțională a anunțat că va continua deliberările pe 16 ianuarie. Este a treia amânare în acest caz, după ce, potrivit relatărilor publice, o parte dintre judecători au părăsit ședința și nu au mai revenit. Proiectul Guvernului Bolojan prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Creșterea vârstei de pensionare Ilie Bolojan a anunțat și intenția de a crește vârsta de pensionare în mai multe domenii, inclusiv pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne. Premierul consideră că pensionările la 48–52 de ani nu sunt justificate în cazul personalului cu activități neafectate de limitări fizice și că obiectivul este apropierea de pragul de 65 de ani. Argumentul premierului: experiența nu trebuie pierdută prea devreme Bolojan a dat exemplul polițiștilor criminaliști și al celor de la judiciar, care acumulează experiență semnificativă după 50 de ani și ar putea să își continue activitatea fără probleme până la 60–65 de ani, așa cum se întâmplă în alte state europene. Pentru activitățile solicitante fizic ar putea exista excepții, însă nu la vârste foarte timpurii.

Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...”

Premierul Ilie Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună, atunci să-ți faci datoria inclusiv fiind prezent la ședințe și luând decizii așa cum îți dictează conștiința”, a spus el la un interviu la Digi 24. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Bolojan s-a referit la faptul că cei patru judecători propuși de PSD în CCR au boicotat două ședințe ale curții în care trebuia tranșată noua lege privind pensiile speciale ale magistraților.  Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...” „Fără să am date din interior, din relatările publice, pare că pentru a evita luarea unei decizii, s-a constituit o minoritate de blocaj care a amânat această decizie. Sper ca pe data de 15 să se ia o decizie favorabilă. Acest proiect nu este ambiția unei persoane sau a unui Guvern. Este legat de justețea socială. Nu poți să pensionezi oameni la 40 de ani cu o pensie egală cu salariu”, a afirmat premierul. El a evitat însă să atace PSD-ul. „Evit să potențez conflicte în interior. Lucrurile pot fi interpretate. Mă gândesc că nu asta a fost. Sper că înțelepciunea, normalitatea și bunul simț să primeze”, a afirmat premierul. Însă el n-a mai ezitat să-i critice pe judecătorii CCR.  „Este anormal să procedezi în felul acesta. Mai ales într-o astfel de instanță. Nu adopți tactici politice de amânare. Aici trebuie să iei decizii. Dacă tot ești plătit, trebuie să iei decizii”, a spus șeful Guvernului. 

Pensiile magistraților, CCR amână decizia (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână din nou decizia: dezbaterile, reluate pe 16 ianuarie

Curtea Constituțională a României nu a reușit nici luni să ia o decizie privind legea pensiilor speciale ale magistraților, din cauza lipsei de cvorum. Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a anunțat că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind noul proiect al Guvernului Bolojan pentru reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 16 ianuarie, din cauza lipsei de cvorum la CCR. Cine au fost judecătorii prezenți și cine a lipsit La ședința programată la ora 10.00 au fost prezenți cinci dintre cei nouă judecători: Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș, Iuliana Scântei, Csaba Astalosz și Mihaela Ciochină. Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Au lipsit cei patru judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc –, aceiași care au părăsit ședința anterioară, blocând astfel deliberările prin neasigurarea cvorumului. Declarația președintei CCR, Simina Tănăsescu Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat că nici în ședința de luni nu a putut fi întrunit cvorumul necesar pentru dezbateri și decizie. Ea a precizat că studiile de impact solicitate de judecătorii propuși de PSD nu sunt relevante pentru analiza de constituționalitate pe care Curtea trebuie să o realizeze. Potrivit acesteia, absența repetată a unor judecători a împiedicat în mod direct finalizarea procedurii. Nou termen stabilit pentru dezbatere Următorul termen pentru discutarea legii privind pensiile speciale ale magistraților a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie, la ora 10.00. Până atunci, decizia CCR rămâne amânată, iar legea continuă să se afle în așteptarea verdictului privind constituționalitatea sa.

Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână decizia (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR amână din nou decizia privind pensiile speciale ale magistraților

Curtea Constituțională a României a decis să amâne pentru luni analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea vizează noul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână decizia Este a doua oară când instanţa constituţională amână luarea unei decizii în acest caz. Ședința în care a fost analizată legea ce modifică pensiile speciale ale magistraților, a fost întreruptă la scurt timp după începere. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Decizia are o miză majoră pentru sistemul judiciar și este așteptată la două săptămâni după prima amânare, pe fondul protestelor și tensiunilor din justiție. Ședință reluată, apoi suspendată din nou Judecătorii CCR s-au întrunit de la ora 13.00 pentru a decide dacă legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și reduce cuantumul pensiei de serviciu este constituțională. La câteva minute după reluarea dezbaterilor, patru judecători au ieșit din nou din sală, iar ședința a fost suspendată. Este vorba despre Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Înainte de acest moment, Curtea luase deja o pauză de aproximativ 15 minute, după numai 45 de minute de discuții efective. Legea a fost contestată de Înalta Curte Cei nouă judecători ai CCR analizează sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva proiectului de lege adoptat de Guvern prin procedura asumării răspunderii în Parlament. Curtea Constituțională a discutat deja o primă variantă a acestei legi în luna octombrie, când a declarat-o neconstituțională pe motive de procedură. Atunci, judecătorii au reținut că Executivul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii înainte de a-și asuma răspunderea asupra proiectului. Cum s-au împărțit voturile la precedenta decizie În octombrie, CCR a respins prima formă a legii privind pensiile magistraților cu votul strâns de 5 la 4. Cinci judecători au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate, iar patru pentru respingerea acesteia. Respingerea a vizat aspecte de formă, nu de fond: Curtea a considerat că termenele procedurale nu au fost respectate, în special perioada în care Guvernul era obligat să aștepte avizul CSM. Ce prevede noua lege privind pensiile magistraților Noua variantă a legii, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea la 2 decembrie, păstrează în mare parte soluțiile inițiale, dar introduce o perioadă mai lungă de tranziție. Principalele modificări propuse sunt: creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani perioadă de tranziție extinsă de la 10 la 15 ani pensia de serviciu stabilită la maximum 70% din ultima indemnizație netă stabilirea cuantumului de bază la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni posibilitatea pensionării anticipate, cu vechime de 35 de ani, dar cu penalizare de 2% pe an până la vârsta standard În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Argumentele ICCJ: legea ar afecta independența justiției Înalta Curte de Casație și Justiție a criticat dur proiectul de lege, susținând că acesta: discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu încalcă independența justiției contravine standardelor internaționale și jurisprudenței europene elimină, în fapt, pensia de serviciu a magistraților Instanța supremă semnalează, de asemenea, texte neclare și lacune legislative care ar afecta previzibilitatea normei. CSM a emis aviz negativ Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ legii pe 27 noiembrie. Președinta instituției, Elena Costache, a vorbit atunci despre presiuni publice asupra sistemului judiciar și despre o campanie de denigrare a magistraților, afirmând că discuțiile despre pensii au fost folosite pentru a submina încrederea în justiție.

CCR analizează reforma pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR decide viitorul pensiilor magistraților: Înalta Curte contestă reforma Guvernului Bolojan

Curtea Constituțională a României (CCR) discută duminică sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Ședința este programată să înceapă la ora 13.00. Înalta Curte a sesizat CCR în unanimitate Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis la începutul lunii decembrie, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale pe tema noii legi a pensiilor de serviciu ale magistraților. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Magistrații au fost convocați de președintele Instanței Supreme, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de proiect. Toți cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea CCR. Argumentele Înaltei Curți: discriminare și încălcarea independenței justiției Potrivit comunicatului transmis de ÎCCJ, noua lege ar discrimina magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și ar încălca independența justiției. Ar elimina, de facto, pensia de serviciu pentru magistrați și ar încălca jurisprudența CJUE și CEDO și ar nesocoti caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. De asemenea ar utiliza termeni neclari și ambigui și ar conține lacune normative incompatibile cu principiile statului de drept. Instanța supremă arată că legea ar conduce la reducerea substanțială a pensiilor de serviciu ale celor care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a actului normativ, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni chiar inferioară celei din sistemul public. Încălcarea deciziilor CCR și a standardelor internaționale Înalta Curte susține că proiectul: - încalcă deciziile anterioare ale CCR - contravine standardelor stabilite de CJUE și CEDO - afectează garanțiile independenței justiției Prin reluarea unor soluții normative deja declarate neconstituționale, proiectul ar încălca principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Acuzații de tratament juridic discriminatoriu Judecătorii susțin că actul normativ creează un regim dezavantajos pentru magistrați față de alte categorii profesionale aflate în situații similare, care beneficiază de pensii de serviciu. Este invocat și faptul că impactul financiar al reformei nu este fundamentat prin date concrete în expunerea de motive. Date privind ponderea pensiilor de serviciu Potrivit Înaltei Curți: - peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii de serviciu - aproximativ 190.000 aparțin sistemului de apărare și ordine publică - peste 10.000 fac parte din alte categorii (magistrați, grefieri, diplomați, personal aeronautic, Curtea de Conturi etc.) Bugetul pentru plata tuturor pensiilor de serviciu, altele decât cele militare, a fost de 2,2 miliarde lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde lei în 2024. ÎCCJ susține că expunerea de motive prezintă mai degrabă un „narativ public” decât o fundamentare reală a modificării cadrului legal aplicabil magistraților. Ce prevede noul proiect al Guvernului Bolojan Guvernul a aprobat proiectul de modificare a pensiilor magistraților, care include: - creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani - plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului. Judecătorii și procurorii au solicitat menținerea pensiilor de serviciu la un nivel apropiat de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat asupra plafonului de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, după o sesizare depusă de Înalta Curte. Curtea a reținut atunci că Guvernul nu a solicitat în termen avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta este obligatoriu din punct de vedere procedural, chiar dacă are caracter consultativ.

Pensionarii, bătaia de joc a "digitalizării" Casei de Pensii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pensionarii, bătaia de joc a "digitalizării": depun acte online, apoi trebuie să le ducă la ghișeu

Îți creezi cont online, încarci documentele și completezi formularele, însă la final ești trimis tot la ghișeu. Așa arată, în realitate, digitalizarea de la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Pretextul: protejarea datelor personale Este un sistem online care nu elimină drumul fizic la instituție, ci mută doar o parte din birocrație pe internet. Rezultatul pentru cetățeni rămâne același – timp pierdut, proceduri complicate și multă frustrare. Citește și: Surpriză: Guvernul vrea să le taie bugetarilor singura punte din 2026 Reprezentanții caselor de pensii justifică această abordare prin necesitatea protejării datelor personale. Fără o verificare directă, spun ei, oricine ar putea crea un cont în numele altei persoane și ar avea acces la informații sensibile. Din acest motiv, CNPP consideră că prezența fizică este în continuare obligatorie pentru confirmarea identității și validarea contului online. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă - surse

Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă , afirmă surse din Executiv. Potrivit acestor surse, cabinetul Bolojan pregătește acum atât bugetul pe 2026, cât și celebra „ordonanța-trenuleț”, prin care se amână unele cheltuieli, precum intrarea în vigoare a pensiilor speciale ale primarilor.  Citește și: Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o mai plătească pentru salariile câștigate de magistrați prin procese, între 2025 și 2029 Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă Vineri, șeful Executivului a arătat că așa-numita ordonanță-trenuleț, care amâna, an de an, plata unor drepturi, va fi adoptată și la final de decembrie 2025. Însă el a afirmat, referindu-se la pensiile speciale ale primarilor, că „lucruri care nu sunt normal să mai fie în lege trebuie nu prorogate, anulate, în așa fel încât să punem lucrurile în curat”.  Potrivit surselor din Executiv, bugetul va fi construit pe estimarea unui deficit bugetar între 6,2% și 6,4% din PIB, iar creșterea economică este estimată la 0,8% și 1% din PIB.  Cursul de schimb pe baza căruia va fi construit bugetul ar fi de 5,1 lei pentru un euro.  Anul viitor vor intra în vigoare și noile majorări de taxe și impozite locale. 

Curțile de Apel contestă reforma pensiilor (sursa: Facebook/Curtea de Apel Timisoara-Pagina oficiala)
Justiție

Curțile de Apel contestă reforma pensiilor. CSM, presat să emită aviz negativ

Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curții de Apel Timișoara cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să emită un aviz negativ asupra proiectului de lege privind modificarea actelor normative referitoare la pensiile de serviciu. Potrivit comunicatului transmis marți, magistrații consideră că inițiativa legislativă afectează grav statutul judecătorilor și procurorilor. În unanimitate, judecătorii CAT au decis că proiectul conține vicii majore de neconstituționalitate și este neconform cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București: poziție fermă împotriva reformei În aceeași direcție, procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București au respins noul proiect al reformei pensiilor de serviciu. În urma Adunării Generale din 24 noiembrie 2025, aceștia au solicitat oficial ca CSM să emită un aviz negativ. Procurorii consideră că modificările propuse pun în pericol independența sistemului judiciar și afectează garanțiile profesionale ale magistraților. CSM consultă instanțele și parchetele înainte de avizul final Consiliul Superior al Magistraturii a convocat, pentru luni și marți, adunările generale ale judecătorilor și procurorilor din întreaga țară. Scopul este obținerea punctelor de vedere instituționale asupra proiectului de lege, înainte ca CSM să emită avizul consultativ. După centralizarea opiniilor instanțelor și parchetelor, CSM se va reuni în plen pentru a decide asupra proiectului inițiat de Guvernul Bolojan. România riscă să piardă 231 de milioane de euro România are termen până pe 28 noiembrie pentru îndeplinirea jalonului din PNRR referitor la reforma pensiilor speciale. Neadoptarea unui cadru legislativ conform angajamentelor poate duce la pierderea a 231 de milioane de euro din fondurile europene. Ce prevede noul proiect de lege privind pensiile magistraților Proiectul publicat săptămâna trecută în transparență decizională propune: - Cuantumul pensiei: 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani. - Plafoane: maximum 70% din ultima indemnizație netă. - Vârsta de pensionare: 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Magistrații contestă aceste modificări, solicitând ca pensia de serviciu să rămână apropiată de nivelul ultimului salariu încasat, ca garanție a independenței funcției. CCR a respins proiectul inițial: lipsă de aviz din partea CSM Proiectul anterior al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională (CCR) pe 20 octombrie. Cinci judecători au decis că Guvernul nu a solicitat în termenul legal avizul CSM, deși acesta este consultativ, obligativitatea solicitării fiind prevăzută în lege. CSM urmează să dea un aviz consultativ în termen de 30 de zile de la publicarea proiectului.

Curtea de Apel București respinge reforma pensiilor (sursa: cab1864.eu)
Justiție

Pensia specială de "doar" 70% din salariul net pentru magistrați, respinsă de CAB

Judecătorii Curții de Apel București au respins, luni, cu o majoritate aproape unanimă, proiectul de reformă a pensiilor magistraților. În Adunarea Generală din 24 noiembrie 2025, la care au participat 216 din cei 243 de magistrați, un număr de 215 judecători au votat împotriva propunerii legislative privind modificarea pensiilor de serviciu. În comunicatul oficial, CAB subliniază susținerea constantă față de pozițiile exprimate anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Adunări generale convocate pentru un punct de vedere unitar Consiliul Superior al Magistraturii a convocat, pentru zilele de luni și marți, adunările generale ale procurorilor și judecătorilor din țară, în vederea exprimării unei poziții oficiale privind proiectul de reformă. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale După centralizarea punctelor de vedere, CSM urmează să se întrunească în plen pentru emiterea avizului consultativ asupra proiectului inițiat de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Presiuni din partea PNRR și termene-limită stricte România are termen până la 28 noiembrie pentru a îndeplini jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la pensiile speciale. În caz contrar, țara riscă să piardă 231 de milioane de euro din finanțările europene. Proiectul legislativ a fost publicat săptămâna trecută în procedură de transparență decizională, iar CSM are la dispoziție 30 de zile pentru a transmite un aviz consultativ. Principalele modificări propuse în noul proiect de lege Conform proiectului legislativ, cuantumul pensiei de serviciu pentru magistrați ar urma să fie de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, proiectul prevede o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Negocieri eșuate la Palatul Cotroceni Pe 13 noiembrie, la Palatul Cotroceni, au avut loc discuții privind reforma pensiilor magistraților, cu participarea președintelui Nicușor Dan, a liderilor coaliției guvernamentale și a reprezentanților sistemului judiciar. Întâlnirea nu a dus la un acord, principala divergență fiind nivelul pensiei: magistrații solicită ca aceasta să fie apropiată de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan susține limitarea la 70% din ultimul salariu net. CCR a respins proiectul inițial ca fiind neconstituțional Proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie de Curtea Constituțională. Cinci judecători constituționali – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină – au decis că Guvernul nu a solicitat în termen avizul consultativ al CSM, ceea ce reprezintă o încălcare procedurală esențială.  

Noua lege a pensiilor magistraților (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Justiție

Pensiile magistraților, nu mai mari de 70% din ultimul salariu net, a stabilit Guvernul

Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților stabilește un plafon maxim de 70% din ultima indemnizație netă pentru pensia acestora și introduce o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare, de 65 de ani. Tranziția va începe la 1 ianuarie 2026. Baza de calcul a pensiei: media indemnizațiilor din ultimii 5 ani Potrivit proiectului de lege publicat în procedură de transparență decizională, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute primite în ultimii cinci ani de activitate. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Totuși, pensia nu va putea depăși pragul de 70% din ultima indemnizație netă încasată la momentul pensionării. Vârsta de pensionare crește gradual până la 65 de ani Actul normativ prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, pentru atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani. Această modificare presupune o creștere graduală a vârstei de pensionare pentru magistrați, în acord cu principiile sustenabilității sistemului de pensii. Vechime minimă și perioade asimilate Pentru a beneficia de pensie de serviciu, magistrații vor avea nevoie de un stagiu minim de 25 de ani în magistratură. Din această vechime, maximum 10 ani pot fi reprezentați de activitate în alte domenii juridice, perioadă care va fi asimilată în calculul vechimii necesare. Guvernul solicită avizare rapidă din partea CSM Executivul mizează pe un proces de avizare rapid, inclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a accelera adoptarea legislației. Potrivit comunicatului Guvernului, importanța acestei reforme justifică derularea procedurilor cu celeritate.

Nicușor Dan cere reducerea pensiilor speciale (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan cere reducerea pensiilor magistraților: Pensiile nu pot rămâne egale cu salariul

Președintele Nicușor Dan a afirmat, într-un interviu pentru România TV, că pensiile magistraților trebuie diminuate, deoarece în prezent acestea ajung să fie egale cu salariul, însă subliniază că o astfel de schimbare nu necesită modificarea Constituției. Președintele consideră că problema este evidentă pentru întreaga societate și că soluția constă într-un echilibru administrativ care să permită luarea unei decizii corecte. Flexibilitate posibilă din partea Comisiei Europene Nicușor Dan a declarat că, dacă România parcurge o parte dintre etapele legislative, Comisia Europeană ar putea manifesta o anumită flexibilitate privind respectarea jaloanelor. Citește și: Băsescu: „Șmecherul” Georgescu s-a prins că Simion și Anca Alexandrescu vor să se folosească de el Acesta a menționat că legea privind pensiile speciale ar trebui adoptată până la 28 noiembrie, după obținerea avizelor necesare, a controlului de constituționalitate și a promulgării. Nevoia de corectare a derapajelor din sistemul de justiție Potrivit președintelui, sistemul a ajuns într-o situație problematică din cauza unor decizii greșite luate în urmă cu mulți ani, care au permis ca pensiile să ajungă la nivelul salariilor. Nicușor Dan afirmă că există un consens asupra necesității reducerii pensiilor magistraților și a creșterii vârstei de pensionare, însă dezbaterea tehnică vizează proporțiile modificărilor și ritmul implementării lor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră