Lia Savonea duce disputa privind pensiile magistraților la nivel european: ÎCCJ cere intervenția UE
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Lia Savonea, a solicitat marți Curtea Constituţională a României să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind compatibilitatea proiectului Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraților cu dreptul Uniunii Europene.
Demersul vine în contextul în care CCR are programată miercuri o nouă ședință de dezbatere pe tema modificărilor aduse pensiilor de serviciu.
Întrebare preliminară către CJUE, în baza art. 267 TFUE
Potrivit unui comunicat oficial, la data de 10 februarie 2026, ÎCCJ a înaintat CCR o cerere de sesizare a CJUE, întemeiată pe art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Instanța supremă solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele dreptului Uniunii Europene și cu jurisprudența CJUE, apreciind că proiectul legislativ poate încălca principii fundamentale precum:
- proporționalitatea
- egalitatea
- securitatea juridică
- protecția încrederii legitime
Aceste principii sunt esențiale pentru evaluarea legalității oricărei reforme care vizează statutul și garanțiile de independență ale magistraților, obligație derivată din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept prevăzute de art. 2 TUE.
ÎCCJ: risc de discriminare și afectare a independenței justiției
În esență, ÎCCJ consideră că măsurile propuse de Guvernul României pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu.
Instanța enumeră cinci probleme majore din perspectiva dreptului Uniunii Europene:
- Posibila discriminare a magistraților în raport cu alte categorii profesionale
- Lipsa unei fundamentări riguroase și transparente care să permită un test real de proporționalitate
- Reducerea siguranței financiare a judecătorilor sub un nivel considerat adecvat
- Perpetuarea instabilității legislative în materia pensiilor de serviciu.
- Instituirea unui regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv
Potrivit ÎCCJ, demersul are ca obiectiv protejarea independenței justiției, prin utilizarea tuturor mecanismelor juridice prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene.
Instanța supremă subliniază că sesizarea CJUE reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, dar și pentru consolidarea cooperării între instanțele naționale și jurisdicția Uniunii Europene.
Sesizarea CCR din decembrie 2025
La începutul lunii decembrie 2025, judecătorii ÎCCJ au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR cu privire la noul proiect guvernamental privind pensiile magistraților.
La acel moment, Instanța supremă a susținut că proiectul:
- anulează de facto pensiile de serviciu,
- reduce drastic drepturile magistraților care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii,
- ar putea conduce, pentru generațiile viitoare, la pensii inferioare celor din sistemul public.
ÎCCJ a mai arătat că legea încalcă independența justiției în raport cu standardele stabilite de CJUE, CEDO și CCR și contravine unor decizii anterioare ale Curții Constituționale, încălcând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR.
Ce prevede proiectul Guvernului privind pensiile magistraților
Noul proiect adoptat de Guvern prevede:
- creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani;
- plafonarea cuantumului pensiei la maximum 70% din indemnizația netă aferentă ultimei luni de activitate.
Modificările sunt în continuare contestate la nivel instituțional, iar decizia CCR privind eventuala sesizare a CJUE ar putea avea un impact major asupra reformei pensiilor de serviciu și asupra relației dintre dreptul național și cel european.
