vineri 09 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: reformă

52 articole
Justiție

CCR decide viitorul pensiilor magistraților: Înalta Curte contestă reforma Guvernului Bolojan

Curtea Constituțională a României (CCR) discută duminică sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Ședința este programată să înceapă la ora 13.00. Înalta Curte a sesizat CCR în unanimitate Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis la începutul lunii decembrie, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale pe tema noii legi a pensiilor de serviciu ale magistraților. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Magistrații au fost convocați de președintele Instanței Supreme, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de proiect. Toți cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea CCR. Argumentele Înaltei Curți: discriminare și încălcarea independenței justiției Potrivit comunicatului transmis de ÎCCJ, noua lege ar discrimina magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și ar încălca independența justiției. Ar elimina, de facto, pensia de serviciu pentru magistrați și ar încălca jurisprudența CJUE și CEDO și ar nesocoti caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. De asemenea ar utiliza termeni neclari și ambigui și ar conține lacune normative incompatibile cu principiile statului de drept. Instanța supremă arată că legea ar conduce la reducerea substanțială a pensiilor de serviciu ale celor care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a actului normativ, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni chiar inferioară celei din sistemul public. Încălcarea deciziilor CCR și a standardelor internaționale Înalta Curte susține că proiectul: - încalcă deciziile anterioare ale CCR - contravine standardelor stabilite de CJUE și CEDO - afectează garanțiile independenței justiției Prin reluarea unor soluții normative deja declarate neconstituționale, proiectul ar încălca principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Acuzații de tratament juridic discriminatoriu Judecătorii susțin că actul normativ creează un regim dezavantajos pentru magistrați față de alte categorii profesionale aflate în situații similare, care beneficiază de pensii de serviciu. Este invocat și faptul că impactul financiar al reformei nu este fundamentat prin date concrete în expunerea de motive. Date privind ponderea pensiilor de serviciu Potrivit Înaltei Curți: - peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii de serviciu - aproximativ 190.000 aparțin sistemului de apărare și ordine publică - peste 10.000 fac parte din alte categorii (magistrați, grefieri, diplomați, personal aeronautic, Curtea de Conturi etc.) Bugetul pentru plata tuturor pensiilor de serviciu, altele decât cele militare, a fost de 2,2 miliarde lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde lei în 2024. ÎCCJ susține că expunerea de motive prezintă mai degrabă un „narativ public” decât o fundamentare reală a modificării cadrului legal aplicabil magistraților. Ce prevede noul proiect al Guvernului Bolojan Guvernul a aprobat proiectul de modificare a pensiilor magistraților, care include: - creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani - plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului. Judecătorii și procurorii au solicitat menținerea pensiilor de serviciu la un nivel apropiat de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat asupra plafonului de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, după o sesizare depusă de Înalta Curte. Curtea a reținut atunci că Guvernul nu a solicitat în termen avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta este obligatoriu din punct de vedere procedural, chiar dacă are caracter consultativ.

CCR analizează reforma pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Comitetul pentru reforma justiției, prima reuniune (sursa: Facebook/Guvernul României)
Justiție

Reforma justiției intră în analiză la Guvern: numiri, promovări, completuri de judecată, în discuție

Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției s-a întrunit marți, pentru prima dată, la Palatul Victoria. La debutul lucrărilor, premierul Ilie Bolojan a susținut o intervenție în care a subliniat importanța dialogului instituțional și a cooperării cu reprezentanții sistemului judiciar și ai societății civile. Ilie Bolojan: Justiția trebuie privită ca serviciu public Potrivit unui comunicat al Guvernul României, premierul a precizat că participarea sa la începutul lucrărilor reflectă respectul față de toți cei implicați și seriozitatea cu care Executivul tratează acest demers. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Ilie Bolojan a arătat că scopul acestor întâlniri este identificarea acelor prevederi legislative care pot fi îmbunătățite, subliniind totodată că justiția trebuie abordată ca un serviciu public, în beneficiul direct al cetățeanului. Numiri, promovări și completuri de judecată Conform comunicatului oficial, Comitetul și-a asumat ca obiectiv stabilirea unor soluții normative concrete pentru problemele semnalate în dezbaterea publică, inclusiv prin investigații jurnalistice și petiții formulate de magistrați. Printre cele mai frecvent invocate teme se numără: procedurile de desemnare a conducerilor instanțelor și parchetelor; promovarea în cadrul profesiei; delegarea și detașarea magistraților; modificarea componenței completurilor de judecată; competența de cercetare a faptelor de corupție din interiorul sistemului judiciar. Volumul de muncă și lipsa de predictibilitate legislativă În cadrul discuțiilor au fost evidențiate și probleme structurale, precum volumul ridicat de muncă al magistraților, generat de deficitul de personal, condițiile de lucru din instanțe și parchete, precum și lipsa de predictibilitate a legislației. Totodată, a fost analizată oportunitatea demarării procedurilor pentru realizarea unui audit independent privind repartizarea dosarelor în sistemul judiciar. Calendar pentru modificări legislative și recomandări internaționale Membrii Comitetului au convenit asupra unui calendar care prevede formularea unor soluții legislative concrete într-un termen accelerat. O nouă reuniune este programată pentru data de 5 ianuarie 2026, iar redactarea unui act normativ este avută în vedere până la debutul următoarei sesiuni parlamentare. Procesul va lua în considerare inclusiv propunerile magistraților, precum și recomandările formulate de OECD și Comisia de la Veneția. Participare extinsă: Guvern, magistrați și societate civilă La reuniune au participat reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului, Administrației Prezidențiale, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției. De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale magistraților și ai organizațiilor neguvernamentale active în domeniul justiției, precum Expert Forum, Declic și Funky Citizens. Întâlnirea a beneficiat și de participare online, inclusiv din partea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Asociației Magistraților din România și a Uniunii Naționale a Barourilor din România. Reuniunea marchează începutul unui proces amplu de revizuire a legislației din justiție, anunțat de Guvern ca fiind unul deschis, consultativ și orientat spre soluții concrete.

Petiție pentru reforma sistemului judiciar (sursa: Facebook/Funky Citizens)
Eveniment

Bolojan a primit petiția cu 210.000 de semnături pentru reforma sistemului judiciar

Reprezentanții Comunitatea Declic și ai Funky Citizens au participat, marți, la prima reuniune a grupului de lucru constituit de Guvern pentru modificarea legilor Justiției. Întâlnirea marchează debutul unui proces de consultare anunțat ca fiind orientat spre soluții concrete și reforme structurale. Petiție cu 210.000 de semnături Cu acest prilej, reprezentanții societății civile i-au înmânat premierului Ilie Bolojan o petiție semnată de peste 210.000 de cetățeni, prin care se solicită reformarea profundă a sistemului judiciar din România. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Documentul exprimă o cerere fermă pentru corectarea disfuncționalităților cronice din Justiție și pentru recâștigarea încrederii publice. Propuneri legislative elaborate cu experți din domeniul juridic În cadrul grupului de lucru, experții Declic și Funky Citizens au prezentat un prim pachet de propuneri legislative, realizat în urma consultărilor cu specialiști în drept, foști magistrați, avocați și reprezentanți ai asociațiilor profesionale din Justiție. Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea campaniilor Declic, a subliniat că participarea organizației are la bază un mandat civic clar: Justiția trebuie să funcționeze pentru cetățean, nu împotriva lui. Aceasta a cerut un calendar realist, dar accelerat, pentru adoptarea unor măsuri urgente, luna ianuarie fiind indicată drept termen rezonabil pentru primele corecții legislative. Funky Citizens: „Justiția nu trebuie să fie o loterie” Elena Calistru, președinta Funky Citizens, a atras atenția asupra efectelor concrete ale disfuncțiilor din sistem: dosare prescrise, hotărâri nepublicate și mutări netransparente ale judecătorilor, toate acestea erodând grav încrederea publică. Mesajul organizației este clar: nu se cer privilegii, ci reguli care să funcționeze pentru toți – magistrați, cetățeni și stat – într-un sistem judiciar credibil și eficient. Cine sunt experții care au participat la grupul de lucru Din partea celor două organizații au fost prezenți: Diana Ionescu, lector universitar doctor la Facultatea de Drept a Universitatea Babeș-Bolyai Roxana Mândruțiu, avocat Declic și partener fondator al Cabinetului de Avocatură RCM Law Office Adrian Rista, expert Funky Citizens, avocat și activist civic cu peste 15 ani de experiență în domeniul statului de drept și al bunei guvernanțe Cele patru axe majore ale reformei Justiției Reformele propuse de Declic și Funky Citizens se concentrează pe patru direcții principale: Magistrați independenți prin proceduri transparente Repartizarea aleatorie reală a dosarelor, limitarea mutărilor discreționare, reformarea colegiilor de conducere și redefinirea funcțiilor de conducere ca mandate manageriale temporare. O Justiție care funcționează pentru cetățean Digitalizare unitară, acces electronic la dosar, publicarea în timp real a hotărârilor, transmisii live în cauze relevante și reducerea barierelor procedurale. Soluții juste fără penalizarea societății Clarificarea regimului prescripției, adaptarea pedepselor la impactul social real și eliminarea impunității de facto pentru infracțiuni grave. Procese corecte și eficiente Simplificarea procedurilor, acces în timp real la probe și sancționarea întârzierilor nejustificate. Digitalizarea Justiției, între transparență și risc sistemic Experții Declic avertizează că digitalizarea Justiției trebuie să devină o garanție instituțională, nu o vulnerabilitate. Printre propuneri se numără reformarea infrastructurii ECRIS, audit tehnic extern independent și trasabilitate completă a operațiunilor, pentru a asigura transparența repartizării dosarelor. Principiile care stau la baza reformei Cele zece direcții de reformă sunt construite pe cinci principii fundamentale: independența reală se construiește procedural; transparența este o garanție de integritate; responsabilitatea trebuie să fie previzibilă; digitalizarea este infrastructură de putere; Justiția este un serviciu public. Investigațiile Recorder și presiunea publică pentru reformă Petiția pentru reforma Justiției a fost lansată în urma investigațiilor realizate de Recorder, care au documentat capturarea sistemică a sistemului judiciar. Peste 200.000 de cetățeni au cerut măsuri concrete, inclusiv demiteri și anchete privind corupția din magistratură, vizând inclusiv oficiali precum Cătălin Predoiu și șeful DNA, Marius Voineag.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla

Ca în orice sistem, și în justiție există reguli și există oameni care le aplică. În acest moment, regulile din justiție (după schimbările legislative din 2022) favorizează vârful piramidei de putere: câștigătorul ia tot. Unde câștigătorul este cel/cea care, împreună cu un grup de loiali, controlează Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție. Iar oamenii din sistem (majoritatea lor) acceptă acest fatalism. Unii, din comoditate. Alții, din oportunism. O a treia categorie, pentru că sunt șantajabili. Pentru o gripare a acestui angrenaj infernal ar fi nevoie de două schimbări majore: una de legislație, cealaltă - de resurse umane. Anunțatul referendum al lui Nicușor Dan printre magistrați ne va da câteva indicii despre capacitatea de schimbare de atitudine a resursei umane din justiție. Eu sunt foarte sceptic că procurorii și judecătorii vor da semnalul unei revoluții din interior. Rămânem, deci, cu scenariul legislativ în joc. Adică suntem la mâna majorității parlamentare care nu poate ocoli, în nici o variantă, PSD și AUR. Partidul lui George Simion s-a poziționat deja foarte clar: apără actuala organizare a sistemului de justiție. Despre PSD nu știm, încă, ce susține, conducerea de azi a social-democraților părând catatonică sau intrată într-un program de protecție a martorilor când vine vorba de magistrați. Așadar, orice încercare de amendare a legilor după care funcționează parchetele și instanțele are nevoie de voturile PSD. Iar partidul lui Grindeanu așteaptă. Unii spun că puterea acumulată de Savonea & co a ajuns să-i sperie până și pe mafioții din Kiseleff și că vechile rețele politico-judiciare nu mai funcționează de când capii CSM și ÎCCJ au înțeles că nu mai au nevoie de politicieni. Ar fi, poate paradoxal, singura șansă ca mecanismul feudal din justiție să fie demantelat: angoasa pesediștilor că nu mai au nici un rol în manipularea dosarelor. Pe termen cel puțin mediu, însă, nu se va schimba nimic în sistemul de justiție din România. Politicienii știu asta, oengiștii știu asta, jurnaliștii știu asta. Și, evident, magistrații știu și ei. Așa că toți cei care urlă că trebuie să se pogoare Iisus răzbunătorul de la Cotroceni să dea cu biciul în negustorii de dosare din templul dreptății sunt, în cel mai bun caz, farisei. Dintre ei, unii nu au fost primiți în secta lui Iisus, alții prestează la alte secte.  Dar la Cotroceni nu există nici un Iisus și e bine că e așa.

Judecătorii din Brașov cer reformă în justiție (sursa: Facebook/Tribunalul Brașov)
Justiție

Judecătorii din Brașov cer reformă în justiție și apără libertatea de exprimare a magistraților

Judecătorii de la Tribunalul Brașov și Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov au adoptat, luni, poziții oficiale în Adunările Generale, în contextul dezbaterilor publice intense privind funcționarea sistemului judiciar și al „evenimentelor din ultimele zile”. Prin comunicatele transmise, cele două instanțe subliniază importanța libertății de exprimare a magistraților, necesitatea reformării justiției și riscul generării unui climat descurajator în interiorul sistemului judiciar. Libertatea de exprimare, garanție a independenței justiției În comunicatul Tribunalului Brașov se arată că reacțiile publice recente reflectă atașamentul societății față de ideea de dreptate și nevoia de claritate privind actul de justiție. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Judecătorii brașoveni subliniază că libertatea de exprimare a magistraților este o garanție esențială a independenței justiției și a unei democrații solide. Exercitarea responsabilă a acestui drept nu trebuie privită ca o vulnerabilitate, ci ca un instrument legitim pentru identificarea și corectarea disfuncționalităților din sistem. Totodată, instanța avertizează că poziționările instituționale nu trebuie să creeze un efect descurajator asupra magistraților care aleg să se exprime public. Apel la o reformă reală a sistemului judiciar Prin hotărârea adoptată în Adunarea Generală, judecătorii Tribunalului Brașov semnalează necesitatea unei reforme a funcționării sistemului judiciar, bazată pe o legislație previzibilă. Potrivit acestora, justiția trebuie reașezată în jurul finalităților sale fundamentale și să reflecte valorile pentru care magistrații și-au asumat profesia. Presiunea volumului de muncă, o „fractură de sens” Judecătorii atrag atenția asupra unei dileme majore cu care se confruntă sistemul judiciar: alegerea între soluționarea rapidă a unui număr excesiv de dosare și analiza temeinică a cauzelor. „Pentru noi, reprezintă o fractură de sens să alegem între două variante deficitare: pe de o parte, soluționarea sub presiunea timpului a unui număr excesiv de cauze, cu riscul unei analize insuficiente, iar pe de alta, examinarea temeinică a unei cauze cu prețul unor întârzieri inevitabile”, se arată în comunicatul Tribunalului Brașov. Transparență și responsabilitate Un punct de vedere similar a fost adoptat și de judecătorii Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov. Aceștia consideră oportun ca toate sesizările privind posibile disfuncționalități ale sistemului judiciar, indiferent de sursa lor, să fie analizate cu responsabilitate, profesionalism și transparență. Magistrații subliniază importanța respectării garanțiilor legale și a prezumției de nevinovăție, astfel încât aflarea adevărului să primeze în fața oricărei tentative de culpabilizare prematură. Semnalarea disfuncționalităților Judecătorii Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov au stabilit că semnalarea cu bună-credință a problemelor reale din interiorul sistemului nu este incompatibilă cu obligația de rezervă a magistratului. „A aduce în discuție problemele reale, în limitele legii, nu înseamnă a afecta Justiția, ci a încerca să o protejezi”, se arată în comunicatul instanței.

Reforma pensiilor magistraților, CCR amână decizia (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CCR ține nervii tuturor întinși: va lua o decizie pe 28 decembrie pe pensiile magistraților

Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, să amâne pentru 28 decembrie analiza sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind noul proiect de reformă a pensiilor magistraților propus de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Înalta Curte a votat în unanimitate sesizarea Curții Constituționale Vinerea trecută, judecătorii ICCJ au decis în unanimitate trimiterea proiectului la CCR. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Președinta instanței supreme, Lia Savonea, a convocat Secțiile Unite pentru exprimarea unei poziții oficiale privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea Curții Constituționale. Proiectul ar încălca independența justiției Într-un comunicat de presă, ICCJ a enumerat motivele pentru care consideră proiectul neconstituțional. Printre acestea: discriminarea magistraților în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu afectarea independenței justiției eliminarea de facto a pensiei de serviciu încălcarea jurisprudenței CJUE, CEDO și a deciziilor CCR folosirea unor termeni neclari și existența unor lacune normative ce compromit previzibilitatea legii Potrivit ICCJ, legea „anulează în practică pensiile de serviciu”, întrucât pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, pensia ar fi diminuată semnificativ, iar pentru generațiile viitoare ar deveni chiar inferioară pensiei din sistemul public. Judecătorii reclamă un tratament juridic discriminatoriu Instanța supremă susține că proiectul creează un regim juridic dezavantajos pentru magistrați comparativ cu alte profesii care beneficiază de pensii speciale. În plus, ICCJ subliniază lipsa unei fundamentări financiare reale în expunerea de motive. Cine sunt beneficiarii pensiilor de serviciu ICCJ a prezentat și date privind structura bugetară a pensiilor de serviciu: peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii speciale aproximativ 190.000 (90%) provin din sistemul de apărare și ordine publică peste 10.000 aparțin altor categorii profesionale, inclusiv magistrați și grefieri costul pentru aceste pensii (în afara celor militare) a fost de 2,2 miliarde lei pensiile militare au depășit în 2024 suma de 14 miliarde lei Potrivit ICCJ, expunerea de motive a Guvernului „transmite un narativ neadevărat”, nefiind fundamentată economic. Prevederile proiectului Guvernul a aprobat noul proiect de reformă, care prevede: creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a emis aviz negativ, în timp ce judecătorii și procurorii au cerut menținerea pensiei la un nivel apropiat de ultimul salariu. Premierul Ilie Bolojan a insistat însă pentru plafonul de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional în octombrie Reforma anterioară a pensiilor magistraților a fost respinsă de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări similare depuse de ICCJ. Motivul invocat atunci: Guvernul nu a solicitat la timp avizul consultativ al CSM, deși era obligatoriu din punct de vedere procedural.

Reforma pensiilor magistraților intră în Parlament (sursa: Pexels/Sora Shimazaki)
Justiție

Ultima șansă ca pensiile speciale ale magistraților să fie tăiate și vârsta de pensionare, crescută

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, în care Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul privind pensiile magistraților, a început marți, conform calendarului stabilit de Birourile permanente reunite. Decizia Birourilor permanente: ședință după ceremonia de 1 Decembrie Birourile permanente reunite au stabilit ca ședința comună pentru angajarea răspunderii să se desfășoare marți, de la ora 14:30, imediat după ședința solemnă dedicată aniversării Zilei Naționale a României – 1 Decembrie. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană Proiectul vizat modifică și completează mai multe acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Guvernul a aprobat forma finală a proiectului, fără amendamente Executivul a adoptat marți, într-o ședință extraordinară, forma finală a legii privind pensiile magistraților, în varianta transmisă Parlamentului, fără amendamente. Noul proiect de lege, aprobat vineri de Guvern, introduce o serie de modificări importante: - Creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani; - Limitarea pensiei la cel mult 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate; - Aplicarea reformei pentru mai multe categorii de personal. Cine intră sub incidența noilor reguli Proiectul nu vizează doar magistrații, ci și: - personalul auxiliar din instanțe și parchete; - angajații Institutului Național de Expertize Criminalistice; - magistrații asistenți; - personalul de specialitate juridică de la Curtea Constituțională.

Curțile de Apel contestă reforma pensiilor (sursa: Facebook/Curtea de Apel Timisoara-Pagina oficiala)
Justiție

Curțile de Apel contestă reforma pensiilor. CSM, presat să emită aviz negativ

Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curții de Apel Timișoara cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să emită un aviz negativ asupra proiectului de lege privind modificarea actelor normative referitoare la pensiile de serviciu. Potrivit comunicatului transmis marți, magistrații consideră că inițiativa legislativă afectează grav statutul judecătorilor și procurorilor. În unanimitate, judecătorii CAT au decis că proiectul conține vicii majore de neconstituționalitate și este neconform cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București: poziție fermă împotriva reformei În aceeași direcție, procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București au respins noul proiect al reformei pensiilor de serviciu. În urma Adunării Generale din 24 noiembrie 2025, aceștia au solicitat oficial ca CSM să emită un aviz negativ. Procurorii consideră că modificările propuse pun în pericol independența sistemului judiciar și afectează garanțiile profesionale ale magistraților. CSM consultă instanțele și parchetele înainte de avizul final Consiliul Superior al Magistraturii a convocat, pentru luni și marți, adunările generale ale judecătorilor și procurorilor din întreaga țară. Scopul este obținerea punctelor de vedere instituționale asupra proiectului de lege, înainte ca CSM să emită avizul consultativ. După centralizarea opiniilor instanțelor și parchetelor, CSM se va reuni în plen pentru a decide asupra proiectului inițiat de Guvernul Bolojan. România riscă să piardă 231 de milioane de euro România are termen până pe 28 noiembrie pentru îndeplinirea jalonului din PNRR referitor la reforma pensiilor speciale. Neadoptarea unui cadru legislativ conform angajamentelor poate duce la pierderea a 231 de milioane de euro din fondurile europene. Ce prevede noul proiect de lege privind pensiile magistraților Proiectul publicat săptămâna trecută în transparență decizională propune: - Cuantumul pensiei: 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani. - Plafoane: maximum 70% din ultima indemnizație netă. - Vârsta de pensionare: 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Magistrații contestă aceste modificări, solicitând ca pensia de serviciu să rămână apropiată de nivelul ultimului salariu încasat, ca garanție a independenței funcției. CCR a respins proiectul inițial: lipsă de aviz din partea CSM Proiectul anterior al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională (CCR) pe 20 octombrie. Cinci judecători au decis că Guvernul nu a solicitat în termenul legal avizul CSM, deși acesta este consultativ, obligativitatea solicitării fiind prevăzută în lege. CSM urmează să dea un aviz consultativ în termen de 30 de zile de la publicarea proiectului.

Curtea de Apel București respinge reforma pensiilor (sursa: cab1864.eu)
Justiție

Pensia specială de "doar" 70% din salariul net pentru magistrați, respinsă de CAB

Judecătorii Curții de Apel București au respins, luni, cu o majoritate aproape unanimă, proiectul de reformă a pensiilor magistraților. În Adunarea Generală din 24 noiembrie 2025, la care au participat 216 din cei 243 de magistrați, un număr de 215 judecători au votat împotriva propunerii legislative privind modificarea pensiilor de serviciu. În comunicatul oficial, CAB subliniază susținerea constantă față de pozițiile exprimate anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Adunări generale convocate pentru un punct de vedere unitar Consiliul Superior al Magistraturii a convocat, pentru zilele de luni și marți, adunările generale ale procurorilor și judecătorilor din țară, în vederea exprimării unei poziții oficiale privind proiectul de reformă. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale După centralizarea punctelor de vedere, CSM urmează să se întrunească în plen pentru emiterea avizului consultativ asupra proiectului inițiat de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Presiuni din partea PNRR și termene-limită stricte România are termen până la 28 noiembrie pentru a îndeplini jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la pensiile speciale. În caz contrar, țara riscă să piardă 231 de milioane de euro din finanțările europene. Proiectul legislativ a fost publicat săptămâna trecută în procedură de transparență decizională, iar CSM are la dispoziție 30 de zile pentru a transmite un aviz consultativ. Principalele modificări propuse în noul proiect de lege Conform proiectului legislativ, cuantumul pensiei de serviciu pentru magistrați ar urma să fie de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, proiectul prevede o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Negocieri eșuate la Palatul Cotroceni Pe 13 noiembrie, la Palatul Cotroceni, au avut loc discuții privind reforma pensiilor magistraților, cu participarea președintelui Nicușor Dan, a liderilor coaliției guvernamentale și a reprezentanților sistemului judiciar. Întâlnirea nu a dus la un acord, principala divergență fiind nivelul pensiei: magistrații solicită ca aceasta să fie apropiată de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan susține limitarea la 70% din ultimul salariu net. CCR a respins proiectul inițial ca fiind neconstituțional Proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie de Curtea Constituțională. Cinci judecători constituționali – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină – au decis că Guvernul nu a solicitat în termen avizul consultativ al CSM, ceea ce reprezintă o încălcare procedurală esențială.  

Franța suspendă reforma pensiilor (sursa: Pexels/Alotrobo)
Internațional

Eșec dur al reformei pensiilor: vârsta de pensionare nu mai crește până la 64 de ani (Franța)

Adunarea Națională a Franței, camera inferioară a Parlamentului, a votat miercuri cu o largă majoritate suspendarea reformei pensiilor, una dintre cele mai controversate măsuri din al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron. Decizia vine în urma unui compromis politic menit să evite o nouă criză guvernamentală, într-un context economic tensionat și cu Franța aflată la un nivel record al datoriei publice. Vot majoritar pentru suspendarea reformei Proiectul de lege privind suspendarea a fost aprobat cu 255 de voturi pentru și 146 împotrivă, fiind susținut de socialiști, ecologiști și formațiunea de extremă dreapta Rassemblement National (RN). Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Deputații Renaissance, partidul prezidențial, s-au abținut de la vot. Formațiunile Franța Nesupusă (LFI) și Partidul Comunist au votat împotrivă, criticând textul drept o simplă „decalare” a aplicării reformei, nu o abrogare reală. O reformă care a scos milioane de francezi în stradă Reforma pensiilor, adoptată în 2023 prin asumarea răspunderii guvernului, fără vot parlamentar, majorează vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. Aceasta a generat proteste masive în întreaga Franță, fiind considerată o măsură emblematică a președintelui Macron, dar și una dintre cele mai impopulare decizii ale sale. Lecornu: reformă suspendată până la prezidențialele din 2027 Pe 14 octombrie, premierul Sébastien Lecornu a anunțat în Adunarea Națională intenția guvernului de a suspenda aplicarea reformei până la alegerile prezidențiale din 2027, în încercarea de a depăși blocajul politic și de a evita o moțiune de cenzură. Socialiștii au condiționat sprijinul pentru executiv de această măsură temporară, prezentată drept un gest de calmare a tensiunilor sociale. Ce presupune suspendarea: vârsta și cotizațiile rămân neschimbate Textul adoptat suspendă până în ianuarie 2028 creșterea treptată a vârstei de pensionare și a numărului de trimestre de cotizare. Astfel, persoanele născute în 1964 se vor putea pensiona la 62 de ani și 9 luni, exact ca generația precedentă, și vor avea de cotizat 170 de trimestre, în loc de 171, cum prevedea legea inițială. Impact bugetar estimat la aproape 2 miliarde de euro Guvernul estimează că suspendarea va genera un cost suplimentar de 100 de milioane de euro în 2026 și 1,4 miliarde de euro în 2027. Dacă măsura va fi extinsă și la alte categorii de populație, impactul ar putea crește până la 300 de milioane de euro în 2026 și 1,9 miliarde în 2027. Franța, în topul datoriei publice din zona euro Conform datelor Ministerului Finanțelor, Franța are în prezent cel mai ridicat deficit public din zona euro și o datorie totală de aproape 3.500 miliarde de euro — a treia cea mai mare din UE raportată la PIB, după Grecia și Italia. Suspendarea reformei pensiilor este văzută de unii economiști ca un risc suplimentar pentru stabilitatea bugetară, dar și ca o concesie politică necesară pentru menținerea echilibrului social până la alegerile din 2027.

Ciprian Ciucu are în plan reforme profunde pentru București (sursa: Facebook/Ciprian Ciucu)
Politică

Ciucu: „Referendumul din 2024 trebuie gândit și aplicat în raport cu patru direcții de reformă”

Ciprian Ciucu vorbește despre București cu luciditate și implicare. Despre un oraș care a crescut, dar s-a fragmentat. Despre o capitală care are nevoie de ordine, claritate și un nou început. Reforma teritorială „București are nevoie de o reformă serioasă, pe mai multe planuri. Primul plan este reforma teritorială. Bucureștiul este, în acest moment, înconjurat de o salbă de localități, unele deja orașe. Avem nevoie de un model de guvernanță eficient între București și aceste localități”, spune el. Această reformă teritorială este, explică Ciucu, condiția unui oraș funcțional. „Ce se dezvoltă în afara Bucureștiului pune presiune directă pe Capitală: pe școli, pe trafic și pe alte funcții urbane.” Pentru el, primul pas este cooperarea între București și zona metropolitană — pentru planificare comună, investiții coordonate și reguli clare de dezvoltare. Competențele primăriilor Următorul nivel al reformei privește relația dintre instituțiile care administrează orașul.  „Aici trebuie stabilite clar competențele. Ce face Primăria Municipiului București? Ce fac primăriile de sector?” „Utilitățile mari — transportul public, apa-canal, termia, iluminatul public — trebuie gestionate la nivelul Primăriei Generale, pentru întregul oraș. Școlile, domeniul social, toate parcurile de cartier și anumite străzi, în special în afara inelului principal, rămân în administrarea sectoarelor. Spitalele trebuie să fie o competență a Municipiului București. Iar bugetele trebuie alocate în funcție de competențele fiecărui nivel administrativ.” Mai puține instituții Ciucu vorbește despre un București în care atribuțiile nu se mai suprapun, iar banii urmează clar responsabilitățile. „Municipiul București are în prezent peste 80 de ordonatori de credite — instituții, agenții și companii subordonate Consiliului General. București are un PIB comparabil cu al Bulgariei, dar funcționează într-un hățiș administrativ. Este nevoie să redesenăm principalele structuri ale Primăriei Municipiului București: administrații, companii și agenții — mai puține, mai clare și mai eficiente.” Această parte a reformei ține de eficiența internă: o administrație care lucrează simplu, direct și fără blocaje. Un singur primar sau șapte? În plan politic, însă, Ciprian Ciucu deschide cea mai grea temă: modul în care este condus Bucureștiul. „Cum guvernăm Capitala? Este eficient să continuăm cu primari de sector aleși direct? Sau ar fi mai bine ca primarii de sector să fie desemnați de primarul general, dintre consilierii locali, pe baza unor negocieri politice?” Bucureștiul trebuie să rămână împărțit în șase administrații independente sau e nevoie de o guvernanță unitară? „Aceasta este întrebarea cea mai grea, pentru că multe partide nu își vor dori o astfel de reformă. Primele trei sunt mai ușor de asumat, dar aceasta atinge direct calculele politice legate de primăriile de sector.” „Primăria Capitalei trebuie să-și asume un rol central” Direcția pe care o propune Ciprian Ciucu este una de ordine și coerență: competențe precise, bugete alocate corect și o viziune de guvernare unitară a Bucureștiului. „Cred că referendumul inițiat în 2024 de către domnul Nicușor Dan, acum președintele României, trebuie gândit și aplicat în raport cu aceste patru direcții de reformă. Bugetele trebuie să urmeze competențele și responsabilitățile, iar Primăria Capitalei trebuie să-și asume un rol central, mai ferm decât până acum.” „Am viziunea și capacitatea de a mă înțelege cu primarii de sector și cu Consiliul General pentru a iniția această reformă care aduce ordine în oraș.” Bucureștiul pe care îl descrie Ciprian Ciucu este un oraș guvernat inteligent, cu reguli clare, instituții care colaborează și o administrație care funcționează ca un tot. Un oraș care știe cine este și încotro merge. Material promovat de PNL București

Legea pensiilor magistraților, prioritate pentru Guvern (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Politică

Legea pensiilor magistraților, prioritate pentru Guvern: miza, 231 de milioane de euro din PNRR

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri că Guvernul lucrează la un plan pentru ca, până la 28 noiembrie, legea privind pensiile magistraților să fie aprobată „în forma dorită”, astfel încât România să nu piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termen-limită: 28 noiembrie pentru deblocarea fondurilor europene „Termenul pe care îl știți foarte bine este 28 noiembrie – data-limită pentru a rezolva acest jalon care este legat de suma de 231 de milioane de euro”, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru în cadrul unei conferințe de presă. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” El a precizat că voința politică a coaliției de guvernare rămâne aceea de a adopta rapid o lege care să corecteze problemele de procedură semnalate de Curtea Constituțională (CCR), după ce actul normativ a fost declarat parțial neconstituțional. „Sunt convins că premierul Ilie Bolojan va anunța planul pentru acest subiect. Vom împinge reforma din nou, de data aceasta cu rezolvarea ei, astfel încât să evităm penalizarea de 231 de milioane de euro”, a subliniat Pîslaru. Comisia Europeană consideră jalonul îndeplinit în forma actuală Potrivit ministrului, Comisia Europeană consideră deja îndeplinit jalonul privind pensiile magistraților, în forma propusă de Guvernul Bolojan, iar România ar putea primi banii imediat după adoptarea legii. „Comisia Europeană, în condițiile proiectului propus de Guvern, consideră jalonul îndeplinit. Dacă noi facem această reformă, primim 231 de milioane de euro. E foarte clar”, a spus Pîslaru. El a explicat că termenul de șase luni pentru evaluarea reformei este fix, conform regulamentelor europene, și că nu mai poate fi extins. Astfel, pe 28 noiembrie, Comisia va analiza stadiul legii și va decide dacă reforma este considerată finalizată. Guvernul caută soluții rapide pentru a evita pierderea banilor Ministrul a menționat că revizuirea profundă a legii ar putea întârzia adoptarea și ar periclita termenul impus. Prin urmare, Executivul va merge pe o soluție tehnică și procedurală, care să răspundă observațiilor CCR, fără a relua procesul legislativ de la zero. „Timpul este crucial. O revizuire pe fond ar afecta șansele de a te încadra până pe 28 noiembrie. Avem nevoie de o soluție rapidă, dar corectă juridic”, a subliniat Pîslaru. Ministrul a precizat că Guvernul preferă să încaseze banii din PNRR, pe baza reformei actuale, decât să riște blocarea fondurilor europene pentru proiecte de infrastructură, educație și sănătate: „Am prefera să avem acești 231 de milioane de euro pentru școli, spitale, autostrăzi și proiecte în energie.” CCR a declarat legea neconstituțională pe motive de procedură Curtea Constituțională a României a admis luni sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a reclamat lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și nesocotirea termenului legal de 30 de zile pentru obținerea acestuia. CCR a constatat că aceste omisiuni încalcă mai multe articole din Constituție, obligând Guvernul să refacă parțial procesul legislativ. Totuși, observațiile Curții sunt de formă, nu de fond, a explicat Pîslaru. „Curtea a avut doar observații de formă. Aș vrea să discut cu Comisia Europeană dacă putem avea o aprobare condiționată, ținând cont că sunt chestiuni tehnice rezolvabile pe ultima sută de metri”, a declarat ministrul. Miza politică și financiară: între Bruxelles și București Guvernul Bolojan mizează pe adoptarea rapidă a legii pentru a bifa reformele din PNRR și a menține relația de încredere cu Bruxelles-ul. Pierderea tranșei de 231 de milioane de euro ar afecta direct finanțarea unor proiecte cheie în educație, sănătate și infrastructură. „Dacă legea trece în forma actuală, România va primi acei bani. Este un efort de echipă între Guvern, MIPE și Comisia Europeană”, a subliniat Pîslaru, insistând că nu există divergențe între el și liderii coaliției.

Grindeanu dă lecții despre reformă în Justiție (sursa: Facebook/ Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu dă lecții despre reformă în Justiție. Avertizări pentru premierul Bolojan

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți că reformele din Justiție sunt „necesare și urgente”, însă trebuie realizate în deplină transparență și în urma unui dialog real între toate instituțiile statului. Grindeanu dă lecții despre reformă în Justiție Grindeanu l-a avertizat pe premierul Ilie Bolojan că, dacă va continua să acționeze „pe cont propriu” și va eșua din nou, va trebui să suporte consecințele politice ale propriilor decizii. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD „Reformele din Justiție sunt necesare, trebuie făcute rapid, în deplină transparență și în urma unui dialog real, cu respect față de instituțiile statului. Toți actorii politici trebuie să colaboreze și am cerut acest lucru în numele PSD”, a transmis Sorin Grindeanu într-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a criticat atitudinea unor lideri politici care, „mânați mai mult de orgoliu și mai puțin de rațiune”, riscă să repete greșelile trecutului: „Unii vor să facă aceiași pași care, în trecut, au dus la eșec – riscând de această dată un deznodământ și mai grav: respingerea pe fond.” Mesaj către premierul Ilie Bolojan Grindeanu a afirmat că înțelege dorința premierului Ilie Bolojan de a se implica direct în procesul de reformare a sistemului judiciar, dar i-a reamintit că nu mai poate proceda unilateral. „Premierul e dator să înțeleagă că nu o mai poate face de unul singur. Este obligatoriu un dialog real cu toți actorii relevanți în domeniu”, a subliniat liderul PSD. Președintele interimar al PSD a transmis un avertisment clar către Ilie Bolojan: în cazul în care va refuza dialogul și va relua procedurile fără consultare, va fi direct responsabil pentru un nou eșec. „Dacă va alege să refuze calea dialogului, își va asuma reluarea procedurilor, din nou, pe cont propriu. Iar dacă va eșua și a doua oară, premierul Ilie Bolojan va trebui să suporte consecințele politice ale propriilor decizii”, a scris Sorin Grindeanu. PSD cere colaborare între toate instituțiile statului Liderul social-democrat a reiterat apelul către toți actorii politici pentru o colaborare reală în implementarea reformelor din Justiție. Potrivit acestuia, numai un proces transparent, bazat pe consultare instituțională, poate garanta succesul și credibilitatea schimbărilor din sistemul judiciar.

Pensiile magistraților, din nou pe masa Guvernului (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Guvernul nu renunță la reforma pensiilor speciale. Premierul Bolojan anunță reluarea procesului

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni seara, că reforma pensiilor magistraților rămâne o prioritate esențială a Guvernului, chiar și după decizia Curții Constituționale care a declarat neconstituțional proiectul de lege adoptat prin angajarea răspunderii. Șeful Executivului a subliniat că obiecția CCR este una procedurală, nu de fond, iar procesul legislativ va fi reluat. CCR a respins legea pe motive procedurale, nu de fond „Am luat act de decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, stabilită cu o majoritate strânsă, de 5 la 4. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Reforma rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție. Curtea nu a respins pe fond proiectul, obiecția fiind exclusiv procedurală. Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate”, a transmis premierul Ilie Bolojan, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. Decizia Curții Constituționale a fost luată în urma unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a invocat lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și nerespectarea termenului de 30 de zile pentru obținerea acestuia. Guvernul promite reluarea rapidă a procesului legislativ Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va respecta standardul procedural impus de CCR, dar nu va renunța la obiectivul reformei. „Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul CSM pe 22 august, iar angajarea răspunderii a avut loc după 10 zile, pe 1 septembrie. Patru dintre judecătorii CCR au considerat acest termen rezonabil. Înțelegem însă că standardul fixat de Curte trebuie respectat și îl vom urma”, a precizat prim-ministrul. Premierul denunță „privilegii insuportabile” în sistemul de pensii Bolojan a reiterat necesitatea reformei, criticând pensiile speciale din sistemul judiciar, pe care le-a numit „privilegii insuportabile social și bugetar”. „Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci dezechilibre grave pentru societate. Nu Guvernul sau un partid are nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea”, a scris premierul. CCR: Guvernul a grăbit adoptarea legii fără avizul CSM Curtea Constituțională a decis luni că legea privind pensiile magistraților este neconstituțională, întrucât Executivul nu a respectat procedura completă de consultare a CSM. CCR a subliniat că Guvernul nu a așteptat expirarea termenului de 30 de zile prevăzut pentru obținerea avizului consultativ, ceea ce a încălcat mai multe articole din Constituție. Reforma, reluată sub noi condiții În pofida verdictului Curții, Guvernul își menține angajamentul de a implementa o reformă echitabilă a pensiilor din magistratură, care să reducă inechitățile și să asigure sustenabilitatea bugetară. „CCR a stabilit un standard procedural clar, pe care îl vom respecta. Fondul reformei rămâne valabil și necesar”, a transmis Ilie Bolojan, adăugând că reluarea procesului legislativ va avea loc „în cel mai scurt timp posibil”.

Asociația Comunelor, scut împotriva reformei Bolojan (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Cum încearcă primarii să evite „reforma Bolojan”: Asociația Comunelor, folosită drept scut

Tot mai mulți primari caută soluții pentru a evita efectele „reformei Bolojan”, care presupune reducerea bugetelor și a numărului de angajați din administrația locală. Asociația Comunelor, scut împotriva reformei Bolojan În acest context, Asociația Comunelor din România (AcoR), înființată acum 28 de ani și recunoscută ca organizație de utilitate publică din 2008, ar putea deveni un colac de salvare pentru edili. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Unele primării nu și-au achitat nici măcar cotizațiile restante, însă alți primari discută despre formule de cooperare prin intermediul asociației pentru a atenua impactul reformei. Disputa din coaliția de guvernare continuă, variantele aflate pe masă fiind fie reducerea bugetelor pentru salarii cu 10%, fie diminuarea schemelor de personal cu același procent. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră