sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: reformă

17 articole
Eveniment

Reforme în educație, reacții ale părinților

Reforme în educație, reacții ale părinților. Noile planuri-cadru propuse de Ministerul Educației stârnesc reacții puternice în rândul părinților și elevilor. Reforme în educație, reacții ale părinților Deși mulți își doresc un sistem educațional modern, incertitudinea legată de impactul schimbărilor generează atât speranță, cât și îngrijorare. Citește și: EXCLUSIV Zeci de angajări la Guvern, ministerul de Externe și alte instituții de stat în decembrie 2024, înainte de înghețarea posturilor Alături de profesori și directori, părinții și elevii participă activ la dezbaterea noilor propuneri. În timp ce părinții se întreabă cum va afecta reforma viitorul copiilor lor, elevii cer claritate asupra așteptărilor impuse. Continuarea, în Ziarul de Iași

Reforme în educație, reacții ale părinților (sursa: Facebook/Ministerul Educației)
Ce vor studia elevii la liceu? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ce vor studia elevii la liceu?

Ce vor studia elevii la liceu? Noul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David, a propus la sfârșitul lunii ianuarie 2025 una dintre cele mai ambițioase reforme ale învățământului liceal din ultimii 35 de ani. Ce vor studia elevii la liceu? Noile planuri-cadru aduc modificări semnificative în structura orelor, tipul disciplinelor și opționalele disponibile pentru elevi. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” În clasele a XI-a și a XII-a, programa va fi adaptată în funcție de specializarea aleasă și de preferințele elevilor. De exemplu, elevii de la profilul Matematică-Informatică vor avea un orar cu până la 70% diferit față de colegii lor de la specializările umaniste, punând un accent mai mare pe materiile relevante pentru domeniul lor de studiu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ministrul Mediului promite o reformă Romsilva (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Eveniment

Ministrul Mediului promite o reformă Romsilva

Ministrul Mediului promite o reformă Romsilva. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a anunțat într-un interviu acordat AGERPRES că numărul Direcțiilor silvice neperformante din cadrul Romsilva, al directorilor și al persoanelor cu funcții de decizie va fi redus. De asemenea, acesta a criticat bonusurile „halucinante” acordate la pensionare și a promis măsuri pentru optimizarea activității instituției. Ministrul Mediului promite o reformă Romsilva Ministrul a adus în discuție valoarea nejustificat de mare a bonusurilor de pensionare acordate personalului silvic. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu „Acele sume absolut halucinante trebuie oprite. Pur și simplu nu cred că poate fi explicat scenariul în care la pensionare primești 100.000 de euro,” a declarat Mircea Fechet. Conform Statutului Personalului Silvic, votat în Parlament, personalul beneficiază de un bonus la pensionare egal cu cel puțin cinci ori salariul brut pe ultima lună, însă ministrul consideră că aceste valori trebuie revizuite. „Trebuie restabilit un echilibru între munca prestată și beneficiile primite,” a subliniat acesta. Printre măsurile anunțate se numără: reducerea numărului Direcțiilor silvice neperformante, reducerea numărului de directori și funcționari, scăderea cheltuielilor administrative. Direcții silvice neperformante Ministrul a atras atenția asupra situației financiare a Romsilva: „Avem o jumătate dintre Direcțiile silvice din țară pe pierderi. Avem lemn care putrezește pe marginea drumului și un profit de doar 13 lei pe hectar. Acesta nu poate fi decât consecința unui management defectuos.” Obiectivele Ministrului Mediului Mircea Fechet a promis un pachet de reformă curajos în prima parte a anului, menit să eficientizeze activitatea Regiei Naționale a Pădurilor. Ministrul a convocat conducerea Romsilva pentru o ședință decisivă și a anunțat că va solicita un contract colectiv de muncă rezonabil. „Vom diminua numărul cheltuielilor și al funcțiilor de decizie, subțiind acest aparat birocratic consumator de resurse. Ne vom asigura că optimizăm activitatea Regiei,” a afirmat oficialul. Reacția Romsilva Romsilva a precizat, într-un comunicat de presă, că bonusurile la pensionare sunt stabilite prin Statutul Personalului Silvic, votat și promulgat. Acestea sunt echivalente cu cel puțin cinci salarii brute pe ultima lună de activitate.

Necesitatea unei reforme fundamentale a ANRE (sursa: Facebook/ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei)
Eveniment

Necesitatea unei reforme fundamentale a ANRE

Necesitatea unei reforme fundamentale a ANRE. Asociaţia Prosumatorilor şi Comunităţilor de Energie din România (APCE) subliniază necesitatea unei reforme profunde în funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Într-un comunicat recent, APCE a evidenţiat problemele structurale şi lipsa de transparenţă ale instituţiei, care afectează piaţa energetică şi consumatorii români. Costuri ascunse în facturile consumatorilor Potrivit APCE, fiecare consumator plăteşte indirect, prin facturile de energie electrică, între 40 şi 50 de lei anual pentru susţinerea ANRE. Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” Aceste costuri provin din taxele de autorizare achitate de furnizorii şi distribuitorii de energie. Asociaţia solicită o regândire a bugetului ANRE, astfel încât să se asigure imparţialitatea instituţiei în raport cu actorii economici. Necesitatea unei reforme fundamentale a ANRE APCE critică organizarea ANRE, care cuprinde 61 de departamente şi servicii, o structură comparabilă cu cea a Parlamentului European. În plus, salariile medii ale angajaţilor ANRE depăşesc 9.000 de euro lunar, iar peste 60% din bugetul instituţiei este alocat pentru salarizare. Bugetul total al ANRE, estimat la 52,5 milioane de euro, provine în mare parte din tarifele plătite de furnizori şi distribuitori – aceiaşi actori pe care instituţia ar trebui să îi reglementeze. O instituţie "opacă şi rigidă" Conform APCE, ANRE a devenit o instituţie greoaie, cu o interacţiune dificilă şi adesea inutilă. Reprezentanţii societăţii civile acuză lipsa transparenţei şi aroganţa în tratarea problemelor. De asemenea, lipsa unui control parlamentar real şi gestionarea deficitară a crizelor energetice sunt percepute ca semne ale unei instituţii îndepărtate de scopul său iniţial. Decizii, fără consultare publică Un exemplu al lipsei de dialog cu actorii relevanţi este Ordinul nr. 96/2024, prin care ANRE a majorat tarifele de distribuţie a energiei electrice cu până la 28%. APCE a solicitat acces la documentele care au stat la baza acestei decizii, însă ANRE a refuzat, invocând clasificarea informaţiilor conform unui ordin intern.

Ciolacu vrea să dea CCR pe mâna Înaltei Curți, unde Savonea va fi președinte (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Ciolacu vrea dea CCR mâna Înaltei Curți, unde Savonea președinte

Ciolacu vrea să dea CCR pe mâna Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde Lia Savonea va fi, extrem de probabil, președinte din 2025. Acesta este, de fapt, un proiect mai vechi, conceput în perioada regimului Dragnea de Florin Iordache. În 2019, mai multe publicații au scris că Iordache se întâlnea cu Lia Savonea în casele conspirative ale PSD. Citește și: Ciolacu recunoaște ceea ce DeFapt.ro a arătat acum un an: poartă pantofi italienești, produși manual, de circa 1.500 de dolari Ciolacu vrea să dea CCR pe mâna Înaltei Curți, unde Savonea va fi președinte Potrivit unor surse politice din PSD, și acum, cel care a aranjat manevra prin care Daniela Șoșoacă era scoasă din cursa pentru prezidențiale - pentru a-l propulsa pe George Simion în turul II - ar fi tot Florin Iordache, coordonat de Viorel Hrebenciuc. Luni seara, după ce CCR a publicat controversata motivare în cazul Șoșoacă, Marcel Ciolacu și-a anunțat intenția de a „reforma” instituția. „Motivarea Curții Constituționale în cazul doamnei Șoșoacă întărește discuția privind necesitatea unei ample reforme a CCR. Această discuție trebuie să plece de la realitatea că procedura actuală transformă CCR într-o instanță care nu îi oferă celui în cauză dreptul la apărare sau recurs. De aceea, consider că între BEC și CCR ar trebui să existe un filtru de legalitate pe care îl poate asigura doar Înalta Curte de Casație și Justiție. De aici trebuie să pornim discuția, pentru a nu exista nicio urmă de îndoială”, a scris Ciolacu. Deși CCR este dominat de oamenii PSD - decizia în cazul Șoșoacă a fost luată de patru judecători propuși de acest partid, plus unul susținut de UDMR - Ciolacu ar prefera să-i dea control deplin Liei Savonea, care are toate șansele să fie viitorul președinte al ICCJ, după ce expiră mandatul Alinei Corbu. Acesta s-ar termina în iunie 2025. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol În plus, reforma lui Ciolacu ar fi complet contrară cutumelor europene, unde mai toate țările au curți constituționale separate de curtea supremă. Aceste curți constituționale sunt independente de puterea judiciară.

Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene

Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene. Comisia Europeană avertizează că există riscul ca României să-i fie suspendată plata banilor europeni, dacă reforma administrativă promovată de premierul Marcel Ciolacu afectează instituțile acreditate la nivel european pentru gestionarea fondurilor europene. Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene Defapt.ro a obținut în exclusivitate un document transmis de Comisia Europenă în atenția ministrului Fondurilor Europene, pesedistul Adrian Câciu, în care i se spune negru pe alb că "modificările preconizate nu ar trebui să afecteze eficiența și eficacitatea funcționării sistemelor de management și control și stabilitatea structurilor care implementează fondurile". Citește și: Fără precedent: Ciolacu își asumă răspunderea pe un pachet fiscal ținut la secret. Mediul de afaceri cere o perioadă de minimum șase luni pentru a se adapta unui regim fiscal nou În caz contrar, se poate ajunge la suspendarea plăților de către Comisia Europeană. Cu toate acestea, premierul Marcel Ciolacu pare că ignoră avertismentul Comisiei Europene și a anunțat că își va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul de reformă a aparatului administrativ și măsurile fiscale cu demisia pe masă. Va risca premierul Marcel Ciolacu să riște suspendarea fondurilor europene alocate României, doar de dragul de a-și pune oamenii în funcții publice începând cu 1 iulie 2024? Reforma administrativă, pretext pentru angajări politice Defapt.ro a dezvăluit că reforma administrativă promovată de premierul Marcel Ciolacu a fost inițiată sub pretextul de a face rost de bani la bugetul public. În realitate, șeful PSD vrea să se scape de angajații statului care nu au sprijin politic pentru a angaja alții, începând cu 1 iulie 2024. Adică în preajma alegerilor locale din 2024. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Ordonanța lui Ciolacu, fumigenă electorală: se desființează posturi la stat, dar se pot înființa altele de la 1 iulie 2024, în preajma alegerilor locale Proiectul de OUG prevede, la articolul VI, alin. 8, că începând cu data de 1 iulie 2024 se pot înființa posturi noi doar cu aprobare specială. "Posturile nou înființate în cadrul structurilor organizatorice se pot înființa începând cu data de 1 iulie 2024 numai pentru cazuri temeinic justificate și cu memorandum aprobat în Guvernul României sau după caz la nivel local numai cu aprobarea autorităților publice locale prin hotărâre a consiliilor locale/județene", se menționează în proiectul de OUG. CE: Atenție la structurile care gestionează bani europeni Comisia Europeană a analizat proiectul de Ordonanță de Urgență "privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea/regionalizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative". Proiect care stă la baza reformei anunțate de premierul Marcel Ciolacu. Citește și: De ce crește Ciolacu taxele? Ca să finanțăm polițiști care protejează drogați și spitale unde mamele mor în chinuri? Nici un leu pentru acest stat corupt și putred! Comisia Europeană este de acord cu necesitatea unei reforme administrative, dar atrage atenția că aceasta ar putea ducea la incapacitatea statului român de a mai atrage fonduri europene. "Deși eforturile atât de necesare de reducere a deficitului fiscal sunt binevenite, am dori prin prezenta să ne exprimăm îngrijorarea legată de schimbările care pot avea impact asupra structurilor care gestionează implementarea fondurilor politicii europene de coeziune", spune Comisia Europeană în documentul transmis ministrului Adrian Câciu. Documentul de la Comisia Europeană, îngrijorător (sursa: Defapt.ro) "O obligație legală a oricărui stat membru" În acest sens, Comisia Europeană avertizează că "asigurarea resurselor suficiente pentru a închide perioada 2014-2020 și pentru a garanta punerea în aplicare a programelor 2021-2027 este o obligație legală a oricărui stat membru aflat în gestiune partajată. Citește și: Avocata PSD Constanța îl reprezintă pe tânărul șofer drogat care a ucis doi pietoni la 2 Mai. Luminița Popescu este și sora subprefectului PSD al Constanței, Marilena Dragnea Alocarea resurselor diferitelor funcții ale autorităților de management și ale celorlalte instituții relevante ar trebui să se bazeze pe o analiză a volumului de muncă, așa cum prevede legislația politicii de coeziune, și să nu fie limitată de lege. Provocările identificate legate de funcționarea eficientă a implementării programului în perioada 2021 -2027 au fost deja recunoscute și reflectate în descrierea sistemelor de management și control.". Fără dubiu: risc de suspendare a plăților Comisia Europeană îi atrage atenția ministrului Adrian Câciu că "orice modificare semnificativă ar declanșa necesitatea reevaluării dacă toate criteriile cheie sunt încă în vigoare, în conformitate cu reglementările aplicabile. Dacă se constată că există o deficiență gravă în funcționarea efectivă a programului, aceasta ar duce la suspendarea plăților.". Citește și: Ipoteza protecției asigurate de șefii Poliției șoferului drogat de la 2 Mai prinde contur: dispeceratul IPJ Constanța a dat asigurări agenților din teren că „totul e ok”, chiar dacă tânărul nu avea actele mașinii și nici RCA Totodată, se mai arată că "prevederile acestei ordonanțe de urgență a Guvernului nu ar trebui să conducă la întârzieri sau riscuri de subexecuție în implementarea programelor finanțate de UE. Modificările preconizate nu ar trebui să afecteze eficiența și eficacitatea funcționării sistemelor de management și control și stabilitatea structurilor care implementează fondurile. Ca urmare, vă invităm să asigurați o analiză generală a impactului Ordonanței de Urgență a Guvernului asupra gestionării sănătoase a fondurilor politicilor de coeziune a UE și să ne informați.". Cele mai importante vehicule pentru banii UE În România sunt mai multe instituții care gestionează fonduri europene. Principala instituție este Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, urmată de Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale sau agențiile de dezvoltare regională. Deși a primit avertismentul Comisiei Europene, guvernul Ciolacu vrea să pună pe butuci mai multe instituții care gestionează fonduri europene, inclusiv APIA, instituție care are o absorbție de 98% a fondurilor europene. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” De la aderarea României la Uniunea Europeană, APIA a derulat fonduri europene și naționale destinate susținerii agriculturii românești și fermierilor români de peste 35 de miliarde de euro, respectiv 19,90 miliarde euro din FEGA, 6,44 miliarde de euro din FEADR și 9,57 miliarde euro din bugetul național. Desființări de birouri fără studiu de impact "Reorganizarea administrativă preconizată va afecta din punct de vedere administrativ derularea calendarului de activități privind acordarea sprijinului financiar fermierilor, în considerarea faptului că în anul de cerere 2023 s-au depus 759.976 cereri unice de plată, pentru o suprafață de peste 9,98 milioane de ha, care trebuie gestionate pentru a demara plata avansului începând cu data de 16.10.2023 și plata regulară, începând cu data de 01.12.2023", se menționează într-un document transmis premierului Marcel Ciolacu. Elena Constantinescu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor APIA, a declarat publicației agrointel.ro că "Acreditarea a fost luată pe o singură instituție, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu cele 42 de centre județene și 250 de centre locale, conduse de câte un șef birou. Prin desființarea funcției de șef birou, se desființează și centrele locale. Noi gestionăm cererile fermierilor până la 50 de hectare. Un șef birou, prin decizia directorului APIA de la județ, autorizează plăți de până la 500.000 de euro.".

Austria recunoaște imigranți prin Serbia, Ungaria (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria

Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria. Sfârșitul pandemiei de COVID și războiul din Ucraina au provocat noi valuri de migrație în țările Uniunii Europene. Drept urmare, în luna iunie a.c., Uniunea Europeană a ajuns la un prim acord pentru demararea reformei acordării azilului pentru imigranți, tendința fiind una mai restrictivă. Problema migrației, care a dus deja la căderea guvernelor în unele state membre, a provoacat decizii politice îndoielnice și noi alianțe controversate, începe să transforme politica europeană. Pe de o parte, extrema dreaptă are din ce în ce mai mult succes electoral, pe de alta, partidele de stânga încep să-și schimbe ideologia. Suedia nu mai e "superputere umanitară" În septembrie, 2022, problema migrației a influențat alegerile parlamentare din Suedia, provocând o schimbare radicală. Dreapta și conservatorii au reușit să câștige în fața guvernul social-democrat, cu o campanie agresivă îndreptată contra migrației. Prim-ministrul, Magdalena Andersson, a demisionat, recunoscând victoria coaliției conduse de Jimmi Akkeson. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Suedia, care a avut multă vreme cea mai liberală politică de imigrație din Europa, fiind denumită la nivel internațional o "superputere umanitară", a fost foarte deschisă în anii '60 migranților și refugiaților, cărora le-a acordat drept nelimitat de ședere. Sute de mii au venit atunci din Balcani, Africa de Vest și Orientul Mijlociu. Chiar dacă, în timpul crizei refugiaților din 2015, Suedia și-a mai înăsprit politica de azil, nu a fost îndeajuns, după cum au susținut conservatorii și în special democrații de dreapta suedezi. De la început, Jimmie Akesson, liderul dreptei, și-a construit succesul partidului pornind de la premisa că "imigranții subminează statul și bunăstarea Suediei". În plus, presa de dreapta publică frecvent articole despre criminalitatea crescută în cartierele unde predomină emigranții, subliniind incapacitatea acestora de a se integra în societate. Partidul democrat, deși tratat pe vremuri ca un soi de paria, a câștigat simpatia electoratului cu sloganul "Vom face Suedia din nou o țară sigură" și cu promisiunea introducerii unor pedepse mai lungi cu închisoarea și restricționarea imigrației. Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria După doar câteva luni, în decembrie 2022, guvernul austriac a blocat aderarea României la Schengen, argumentând că prea mulți solicitanți de azil vin în Austria, din România. Cu toate acestea, după cum s-a arătat ulterior, ruta preferată a migranților era direct din Serbia către Ungaria. Motivul pentru care migranții preferă această rută este, în mod paradoxal, tocmai tratamentul dur al Ungariei față de migranți. Potrivit instanțelor europene, Ungaria nu garantează drepturile omului pentru refugiați, încălcând legile UE. Drept urmare, migranții nu trebuie să se teamă de deportare în Ungaria odată ce au ajuns în alte țări UE. Potrivit Regulamentului Dublin, prima țară UE în care au pătruns migranții este responsabilă pentru desfășurarea procedurilor de azil. Aceasta înseamnă că țări precum Austria și Germania pot deporta refugiați în România, dacă aceasta este prima țară din UE în care au intrat. Însă în 2022, Austria a deportat doar 94 de persoane în România, în timp ce, la nivel național, a înregistrat aproximativ 112.272 cereri de azil. În luna iunie a.c., cancelarul austriac, Karl Nehammer, a avut o întrevedere cu prim-ministrul Viktor Orbán și cu președintele sârb, Aleksandar Vučić, în dorința de a extinde cooperarea cu Ungaria și Serbia. "Trebuie să ne dăm seama că sistemul de azil al UE este stricat, nu funcționează", a declarat Nehammer, care speră să aducă alegătorii înapoi din tabăra de dreapta cu o politică de migrație apropiată de Orbán. Orbán și Vučić, băieții răi Împreună cu Ungaria și Serbia, Austria a înăsprit în mod semnificativ "frâna azilului", după cum a declarat Nehammer. În prezent, Nehammer vrea să extindă cooperarea polițienească și să intensifice acțiunile împotriva crimei organizate din spatele traficanților de persoane, investind resurse financiare, dar și umane (detașând forțe ale poliției austriece) în cele două țări. Cooperarea lui Nehammer cu Orbán și Vučić este controversată. În primul rând, din cauză că ultimii din cei doi politicieni sunt acuzați de atacuri la democrație, drepturile omului și statul de drept. Apoi, pentru că numărul ridicat de migranți ilegali din Austria arată că aceștia nu sunt deosebit de eficienți în lupta împotriva migrației ilegale. Citește și: „Ucraina câștigă războiul cu Rusia, dar nu va fi gata înainte de Crăciun” – The Times. „Ucraina face progrese tactice semnificative” – New York Times Organizațiile pentru drepturile omului Amnesty International și Coordonarea pentru Azil Austria au subliniat că Serbia a înregistrat 800 de cereri de azil în prima jumătate a anului, iar Ungaria, doar 22. În aceeași perioadă, în Austria, în jur de 24.000 de persoane solicitau azil, majoritatea venind prin Serbia și Ungaria. În ultimii zece ani, potrivit observatorilor, în Ungaria au fost acordate mai puține drepturi pentru azil, decât în Austria în ultimele două luni. Social-democrație daneză fără imigrație În Danemarca, unde vor avea loc alegeri în noiembrie, problema migrației nu va fi un impediment pentru actuala putere. Prim-ministrul Mette Frederiksen și-a schimbat deja viziunea social-democrată, de la un discurs principial despre integrare și migrație, la o politică a "Migrației Zero". Încă din 2019, o serie de măsuri controversate au fost introduse, pentru a descuraja potențialii migranți să aleagă Danemarca. Printre acestea, un proiect de relocare a solicitanților de azil în Rwanda în timp ce cererile lor erau încă procesate. De asemenea, țara a revocat permisele de ședere pentru sirienii care provin din regiunile pe care le consideră "sigure". În ciuda criticilor din partea ONU și UE, Frederiksen a rămas fermă, câștigând favoarea alegătorilor săi. Pentru a justifica această reorientare controversată, social-democrații, conduși de premierul Mette Frederiksen, susțin că "Politica prea generoasă de primire a migranților trădează clasa muncitoare". Deși oponenții săi denunță discriminarea etnică, măsurile guvernului danez, care erau considerate dure în urmă cu doar câțiva ani, azi au ajuns în mainstream-ul politic și sunt susținute de o mare parte a populației. Intoleranță față de azilanți în Olanda În luna iulie a.c., guvernul olandez s-a prăbușit din cauză că nu a reușit să ajungă la un acord privind restricționarea imigrației. Deși Olanda are una dintre cele mai dure politici în ceea ce privește imigrația, liderul partidului conservator VVD, prim-ministrul Mark Rutte, a mers prea departe. Cererile de azil din Olanda au crescut cu o treime anul trecut, la peste 46.000, iar guvernul a estimat că acestea ar putea crește la peste 70.000 în acest an, ceea ce ar duce din nou la o presiune enormă asupra facilităților de azil ale țării. Deja, anul trecut, grupul umanitar "Medecins sans Frontieres" a trimis pentru prima dată o echipă în Olanda, pentru a asista nevoile medicale ale migranților la centrul de procesare a cererilor de azil. Acolo, sute de refugiați erau forțați să doarmă în clădiri fără acces la apă potabilă și neavând asistență medicală. Anul trecut Rutte a declarat că se simte "rușinat" de aceste probleme. Anul acesta, sub presiunea partidelor de dreapta, Rutte a cerut sprijin pentru o propunere de a limita intrarea în țară a copiilor refugiaților de război care se află deja în Olanda. Dacă propunerea era susținută, ar fi însemnat ca familiile să aștepte cel puțin doi ani înainte de a putea fi unite. În urma scandalului, Mark Rutte și-a înaintat demisia de onoare.

Greva a trecut, hibele Educației rămân (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Greva a trecut, hibele Educației rămân

Greva a trecut, hibele Educației rămân. În 34 de ani, conducerea ministerului Educației din România s-a schimbat de 32 de ori. Cele două legi ale învățământului (prima - din 1995, a doua - din 2011) au fost modificate de mai mult de o sută de ori. Examenul de bacalaureat a suferit nouă modificări profunde și nenumărate modificări minore. Nici o reformă nu a fost dusă până la capăt. Inițiativele de digitalizare a sistemului nu au făcut decât să cheltuie aiurea fonduri. La testele PISA din 2018, România a fost singura țară din UE care a susținut testele pe hârtie, cu pixul. Nici un guvern nu a respectat legea Educației, în ceea ce privește alocarea a 6% din PIB. După mai bine de 30 de ani de cînd a demarat reforma educației în România, nivelul educațional din țara noastră este în scădere de la an la an. În prezent, rata analfabetismului funcțional a crescut la 42%. Greva a trecut, hibele Educației rămân Reformarea sistemului educației în România a început imediat după Revoluție, fiind inițiată de Institutul de Științe ale Educației (ISE), desființat de comuniști în anii '80 și reînființat în 1990, de Mihai Șora. Una dintre primele măsuri luate de atunci a fost reducerea duratei învățământului obligatoriu, de la zece la opt clase. Până în prezent, au existat două legi ale educației: legea Învățământului (84/1995) și legea Educației (1/2011). De-a lungul timpului, amândouă au suferit peste o sută de modificări. În 2019, ISE, singura instituție publică de cercetare a educației din România, care a inițiat reforma educației, a fost desființat printr-o ordonanță de urgență (OUG nr. 68/06.11.2019) de guvernul Orban. Într-un comunicat de presă emis la acea vreme, cercetătorii ISE au susținut că instituția a fost desființată "În mod netransparent, fără consultare, fără o evaluare a activității", știrea parvenindu-le din presă. ISE a fost înlocuit de Centru Național de Politici și Evaluare în Educație, o instituție organizată prin comasarea cu Centrul Național de Evaluare și Examinare, aflată în subordinea Ministerului Educației. Deși guvernanții au susținut că "cercetătorii nu pierd nimic, vor fi preluați de noul centru", aceștia au acuzat "Pierderea statutului de neutralitate profesională, prin alipirea cu o instituție care va fi condusă de o persoană numită sau subordonată politic". Prima lege, peste 50 de modificări Reforma oficială, bazată pe cercetările ISE, a demarat începând cu anul 1995, prin adoptarea legii Învățământului, legea 84/1995, la inițiativa lui Liviu Maior. În linii mari, erau prevăzute descentralizarea învățământului, schimbarea programelor școlare, reprofesionalizarea profesorilor, centrarea educației pe elev, abandonarea monopolului statului asupra manualelor școlare și apariția manualelor alternative. Sub această lege, conducerea ministerului Educației a fost schimbată de 11 ori. Până în 2010, legea Învățământului a suferit mai mult de 50 de modificări și completări, prin ordonanțe de urgență și legi. Cataclismul Andronescu Câteva exemple: durata învățământului obligatoriu, care fusese redusă de la zece la opt clase de către primul ministru al Educatiei de dupa ’89, Mihai Șora, a fost modificată de Ecaterina Andronescu, care a decis revenirea la zece clase obligatorii. Tot ea a instituit Testele naționale, care au fost mai apoi anulate de Cristian Adomniței, câțiva ani mai tarziu. Adomniței a introdus Tezele cu subiect unic, pe care Ecaterina Andronescu le-a anulat, în următorul mandat. Tot Ecaterina Andronescu a decis să desființeze școlile profesionale, înlocuindu-le cu Școala de arte și meserii, SAM, declarând că le-a "restructurat". Dacă școlile profesionale puneau accent pe instruirea practică, oferind posibilitatea intrării rapide pe piața muncii, elevul neputând însă susține examenul de BAC, SAM-urile marșau pe teorie, în detrimentul practicii, oferind însă posibilitatea înscrierii la Bac. Cu toate acestea, la mandatul următor, Andronescu decide să desființeze și SAM-urile, direcționând locurile către liceele tehnice, fapt care a dus la necontinuarea studiilor pentru cel puțin 10% dintre elevii care terminau clasa a VIII-a – conform datelor oficiale din proiectul "Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020", publicat de Ministerul Muncii. A doua lege introduce celebrul 6% din PIB În ianuarie, 2011 a fost votată o nouă lege a Educației, legea 1/2011. Aceasta promova atât învăţământul orientat pe valori, creativitate și capacităţi cognitive, descentralizarea și depolitizarea sistemului, cât și finanțarea acestuia cu 6% din PIB. La câteva luni de la intrarea în vigoare, au avut loc două modificări, prin legea nr. 166 din 5 octombrie și prin legea nr. 283 din 14 decembrie 2011, care viza reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Printre modificări, munca suplimentară "Se va compensa numai cu timp liber", iar alocarea a 6% din PIB se amâna pentru anul 2013. În 2012, Ecaterina Andronescu a emis OUG 92/2012, care elimina din Legea Educației Naționale incompatibilitățile care privesc rectorii parlamentari. Andronescu fusese declarată de Agentia Națională de Integritate (ANI) incompatibilă pentru deținerea funcțiilor de rector și senator, simultan. Cea mai cârpită lege În prezent, legea Educației e cel mai modificat act normativ al ultimului deceniu, potrivit Consiliului Legislativ din 2020. Anul trecut, ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat că au fost depuse în jur de 1.500 de seturi de propuneri pentru proiecte de lege ale educației, cu peste 9.000 de amendamente. Până în 2022, legea Educației naționale suferise 112 modificări. Cele mai multe modificări au vizat alocarea de bani înspre sistem, măsurile de descentralizare și de depolitizare a sistemului de educație, toate prevăzute în legea inițială. Lunga listă de amânare a alocării a 6% Potrivit legii Educaţiei naţionale, "Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv". Însă articolul 8 nu a fost niciodată aplicat, fiind în continuu amânat prin Ordonanțe de Urgență. În decembrie, 2011, a fost emisă Legea 283, care prevedea intrarea în vigoare a articolului începând cu data de 1 ianuarie 2013. În 2012, Guvernul Ponta a emis o Ordonanță de urgență (84/2012) care amâna cu încă un an intrarea în vigoare a articolului. În 2013, o altă ordonanță de urgență, tot a guvernului Ponta (103/2013), amâna până în 2014 aplicarea articolului, motivându-se că "Aplicarea prevederii a fost amânată anual prin acte normative, datorită impactului financiar major pe care îl generează. În situaţia în care măsurile mai sus menţionate nu ar fi prelungite şi pentru anul 2014, cheltuielile bugetului general consolidat s-ar majora.". În 2014, o altă ordonanță de urgență (83/2014) amâna din nou implementarea articolului, până în 2016. 3,2% în 2023 Guvernul Cioloș a emis Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2016 care împingea aplicarea articolului la 1 martie 2017. În 2017, în luna ianuarie, guvernul Grindeanu emite Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 , care prevedea aplicarea articolului 8 de la 1 ianuarie, 2018. În decembrie 2017, guvernul Tudose emite Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, împinge termenul către 31 decembrie 2018. În 2018, Guvernul Dăncilă emitea Ordonanța de Urgență nr. 114 prin care suspenda aplicarea articolului timp de trei ani: "În perioada 2019-2021 nu se aplică prevederile art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.". În 2021, guvernul Cîțu emite Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 potrivit căreia "prevederile art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2023.". În 2023, bugetul alocat educației este de 3,2% din PIB. Modelul finlandez Sistemele de învățământ performanțe își plătesc profesorii mai mult, conchide un studiu PISA. În țările în care salariile profesorilor îi plasează sub pragul sărăciei, sau mult sub ale altor locuri de muncă, studiile arată că, pentru a îmbunătăți motivația profesorilor, nu există alte soluții de redresare a sistemului, până când problema salariilor nu e rezolvată. Finlanda deține în prezent titlul neoficial de cel mai bun sistem de învățământ din lume. Reforma educației a început în anii '70. Primele măsuri luate atunci de guvernul finlandez au fost reducerea numărului de elevi în clase, solicitarea unei diplome de master pentru toți profesorii și majorarea salariilor din învățământ, pentru a le face competitive cu salariile pe care aceștia le-ar primi în alte domenii. Citește și: Încă o măgărie Wizz Air, considerată cea mai proastă companie aeriană din Marea Britanie: perioada de check-in gratuit se reduce la 21 de ore, dacă nu ați achiziționat loc Dacă în 34 de ani, România a schimbat miniștrii educației de 32 de ori, în Finlanda, din 1990, până în prezent, la conducera ministerului s-au perindat doar 11. Finlanda alocă aproximativ 7% din PIB sistemului de învățământ preuniversitare, în timp ce în România, educației îi revin doar 3,2%, din PIB. În prezent, România, rata analfabetismului funcțional la elevii de 15 ani este de 42%. În Finlanda doar 4,8% dintre elevii în vârstă de 15 ani au dificultăți în a înțelege ce citesc.

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa (sursa: Facebook/European Commission)
Economie

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa. Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au scheme de beneficii, destinate unor anumite categorii profesionale, care prevăd un prag mai mic de vârstă pentru pensionare și avantaje financiare. Pensiile speciale, răspândite în toată Europa Extra-beneficiile sunt acordate fie sub forma unor pensii mai mari decât cele obișnuite, fie prin adaosuri, prin subvenții lunare, acordate pe viață. În unele cazuri, aceste pensii speciale pot fi și moștenite. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit celor mai recente date europene, Portugalia și România sunt pe primele locuri în Uniunea Europeană, având cele mai multe categorii profesionale care beneficiază de aceste scheme. La polul opus se situează Suedia, țară care nu oferă nici o formă de pensie "de lux", bazată pe statutul profesional. Cum majoritatea acestor tratamente preferențiale au fost introduse cu mult timp în urmă, din motive care azi sunt din ce în ce mai greu de justificat, tendința reformelor naționale din țările Uniunii Europene este de le a elimina. Pensie specială acordată doar 20 de ani Recent, presa din Portugalia a dezvăluit că în propunerea pentru bugetul statului din 2023 sunt incluse, pe lângă pensiile speciale, și subvențiile pe viață acordate foștilor politicieni și magistrați, care vor costa statul portughez 8,63 milioane de euro. Ce sunt aceste subvenții? Între 1985 și 2005, funcționarii guvernamentali și deputații (precum și judecătorii Curții Constituționale) aveau dreptul la o subvenție pe viață din momentul în care împlineau opt sau 12 ani în funcție (consecutivi sau interpolați), indiferent de vârstă. Subvenția lunară pe viață se calculează în cotă de 4% din salariul de bază, pe an de serviciu, corespunzătoare datei încetării funcției, în limita a 80% și poate fi acumulată cu alte pensii și venituri. Se plătește prin CGA (Caixa Geral de Aposentação, Fondul de pensii al funcționarului public) și, de la vârsta de 60 de ani a beneficiarului, suma se dublează. În 2005, la inițiativa Guvernului condus de José Sócrates, dreptul la subvenția pe viață a fost revocat, însă fără efecte retroactive. Prin urmare cei care o primeau deja o primesc în continuare. Și oricine avea la acel moment dreptul la subvenția pe viață (adică împlinise deja opt sau 12 ani în funcție) mai avea dreptul să o solicite – fapt ce a provocat în 2005 o goană după aceste subvenții, numărul beneficiarilor crescând substanțial. 35 de grupuri profesionale cu extra-pensii Potrivit unor date ale CGA din 2022, în Portugalia există 35 de grupuri de regimuri speciale de pensionare, printre care judecătorii, militarii sau instituțiile publice – precum Banco de Portugal. Însă nu toate detaliile privind meseriile incluse în aceste regimuri sunt cunoscute publicului, CGA invocând "confidențialitatea datelor". O pensie specială poate reflecta, în mare măsură, un salariu foarte mare, însă regulile diferă, fie în numărarea anilor de vechime în muncă (care în cazul magistraților se dublează), fie în formula de calcul. Astfel, beneficiarii unor pensii speciale nu sunt doar cei care și plătesc taxe mari. "Un militar poate poate intra în rezervă la vârsta de 50 de ani, poate primi și pensie, dar și salariul pentru cei cinci ani anteriori pensionării, iar asta reprezenta un avantaj de multe mii de euro, chiar dacă pensia în sine nu e mare", comentează Jorge Bravo, specialist în asigurări sociale și profesor la Nova IMS. În Portugalia, judecătorii și procurorii sunt categoriile profesionale care beneficiază de cele mai mari pensii – peste 6.290 de euro. Cei care optează pentru pensionare, cale preferată de mulți, pot avea o pensie echivalentă cu ultimul lor salariu, pensia actualizându-se pe măsură ce crește numărul personalului activ. Pensie mai mare decât salariul, în Portugalia Până în 2020, existau și mai multe avantaje, pentru judecătorii care se pensionau și care aveau de câștigat la pensie mai mult decât dacă ar fi lucrat, deoarece calculul pensiei excludea taxele (azi 11%), pensia devenind astfel mai mare decât salariul. Azi, regulile pentru o pensie specială sunt apropiate de cele ale regimului general în ceea ce privește vechimea în muncă, însă nu și a beneficiilor financiare. Iar pentru unele funcții, cum ar fi Președintele Curții Supreme Administrative, fiecare an de vechime se dublează. "Judecătorii Curții Constituționale beneficiază de cea mai favorabilă schemă de pensii aplicabilă funcționarilor publici", se arată în legea organică a TC (Tribunal de Contas, Biroul de audit), căci oferă avantaje atât în accesarea pensiei, cât și în calculul acesteia. Legea stabilește că, în cele șase luni de la încetarea funcției, judecătorii "pot solicita pensionarea voluntară din acea funcție". Iar condițiile pentru a putea face acest lucru, unice printre regimurile pensiilor speciale în vigoare, prevăd că judecătorii au nevoie doar de zece ani de serviciu, consecutivi sau interpolați, și să îndeplinească mandatele până la final. Militari și polițiști Pensia este egală cu remunerația unui judecător consilier în serviciu activ, dedusă din contribuția la CGA. Regulile mai prevăd că pensia crește în aceeași proporție cu salariul judecătorilor în funcție. Astfel, cu doar un deceniu de muncă, aceștia pot primi o pensie egală cu ultimul salariu, care va urmări evoluția salariului actual. În prezent, în Portugalia, printre beneficiarii regimurile care generează pensii avantajoase (peste 5.000 de euro) se mai numără militarii sau polițiștii, dar și directorii de școli private care, în anii 1980 și 1990, au încheiat contracte cu statul și și-au văzut pensiile echivalate, printr-o lege din 1987, cu cele ale funcției publice de atunci (pensia lor fiind egală cu ultimul salariu). Trei sisteme de pensii, plus cele speciale, în Franța În prezent, în Franța, statul cheltuiește aproape șase miliarde de euro pe an pentru schemele de pensii speciale acordate angajaților EDF (Électricité de France), Engie, SNCF (La Société nationale des chemins de fer français) și RATP (Régie autonome des transports parisiens) În Franța, există trei sisteme majore de securitate socială. În primul rând, schema generală, care privește aproximativ 80% dintre lucrători, în principal salariați din sectorul privat. Apoi, sistemul agricol de care depind angajații agricoli și fermierii. Și, în sfârșit, schema pentru lucrători independenți și neagricoli. Însă, pe lângă aceste trei scheme principale de asigurări sociale, există și un alt pilon major - cel al schemelor speciale. Acestea datează din 1946 și vizează profesii sau companii foarte specifice, funcționând în baza unor reguli diferite de cele ale celorlalte sisteme majore de securitate socială. De la lucrători în gaze până la Operă În Franța schemele pentru pensiile speciale pot fi clasificate în trei categorii principale: serviciul public, companii și organisme publice și categorii diverse (precum angajații Operei Naționale din Paris). În detaliu acestea sunt destinate funcționarilor publici, Banque de France, RATP, SNCF, minelor, personalului Operei Naționale din Paris și al Comédie Française, angajaților porturilor din Paris și Bordeaux, marinarilor din Instituția Națională a Invalizilor Navali, Cultelor, Grefierilor și Notarilor, Senatului parlamentar, angajaților Adunării Naționale, EDF și GDF (pentru Industriile Electrice și Gaze), lucrătorilor din unitățile industriale de stat și agenților autorităților locale. Angajații din aceste domenii au posibilitatea de a se pensiona înainte de vârsta legală de 62 de ani. Astfel, în timp ce în 2017, vârsta medie de pensionare era de 63 de ani în regimul general, aceasta a fost de 57,7 ani pentru angajații din domeniul industriilor Electrice și Gaze, 56,9 ani pentru cei din SNCF și 55,7 ani pentru angajații RATP. Pentru profesiile care implică un grad ridicat de risc, vârsta de pensionare scade și mai mult - polițiștii, controlorii de trafic aerian, gardienii, șoferii RATP sau SNCF, lucrătorii de la canalizare pot pleca de la vârsta de 52 de ani. Gunoierii, asistenții medicali sau chiar vameșii au posibilitatea de a ieși la pensie la vârsta de 57 de ani. Și financiar, schemele speciale prevăd condiții mai avantajoase, deoarece calculul pensiei nu se realizează în funcție de cele mai bune 25 de salarii, precum prevede schema generală, ci în mod diferit, în funcție de profesie. De exemplu, pentru grefieri sau notari, se iau în calcul cele mai bune salarii din zece ani de muncă, pentru marinari, ultimii trei ani, iar pentru funcționarii publici sau feroviari, ultimele șase luni. În plus, pensiile speciale pot fi moștenite - moștenitorii beneficiarului unei pensii speciale având dreptul să primească, pe toată perioada vieții, jumătate din valoarea acesteia. Macron a reformat doar 7% din pensiile speciale În 2022, președintele Macron susținea eliminarea pensiilor speciale invocând faptul că acestea țin de trecut, iar motivele care au stat la baza înființării acestora "nu se mai potrivesc realității țării". Anul acesta, în plin tumult al reformei pensiilor, Senatul a votat eliminarea mai multor scheme speciale. În fapt, s-a decis doar eliminarea beneficiilor angajaților din domeniul electricității și gazelor, ai RATP-ului și câteva micro-scheme, precum cea aplicată angajaților Banque de France sau a Consiliul Economic, Social și de Mediu (Cese) – care reprezintă doar 7% din membrii tuturor schemelor speciale. În vizor nu au intrat marile schemele speciale destinate funcționarii publici, care prind cea mai mare parte a pensiilor speciale. În plus, reforma nu se va aplica actualilor beneficiari ai acestor scheme, protejați de celebra "clauză a bunicului" (expresie folosită pentru a descrie implementarea în viitor a unei reforme, fără ca aceasta să aibă impact în prezent), ceea ce înseamnă că primele "roade" se vor vedea după aproximativ patruzeci de ani și chiar mai mult, luând în calcul și moștenitorii acestor pensii speciale. În Germania, funcționarii publici sunt regi Nici în Germania nu există un sistem unificat de pensii, funcționarii publici federali beneficiind de o schemă de pensii diferită de sistemul general. Chiar dacă, din 2005, toate beneficiile legate de vârsta de pensionare au dispărut, spre deosebire de alți angajați care trebuie să plătească contribuții de asigurări sociale de aproximativ 20%, funcționarii publici sunt scutiți de orice contribuție. În plus, pensia funcționarilor publici reprezintă aproximativ 72% din salariul lor brut de muncă, ceea ce este peste media din sectorul privat, iar dacă un funcționar public activează în serviciu doar cinci ani, acesta are dreptul la o pensie minimă, în valoare de 1.897 de euro. Potrivit noilor cifre guvernamentale, în Germania pensiile generoase ale funcționarilor publici sunt aproape imposibil de obținut pentru angajații obișnuiți, care cotizează toată viața la fondul de pensii, pensia unui funcționar public putând ajunge la 5.018 euro. Belgia vrea eliminarea pensiilor speciale Chiar dacă până azi pensiile speciale au fost subiect tabu în Belgia (după cum le numește premierul Alexander De Croo), acestea trebuie luate în discuție în cadrul reformei pensiilor, pe care guvernul belgian își propune să o definitiveze până în vară. Potrivit lui De Croo, vârsta pivot de pensie a militarilor sau a angajaților SNCB (Société Nationale des Chemins de fer Belges), de 55 sau 58 de ani, "nu are sens și trebuie să trecem la un sistem corect". Citește și: Averea totală a oligarhilor ruși a crescut în 2022 cu 152 de miliarde de dolari (Forbes) Însă, în Belgia, nu doar militarii sau șoferii SNCB beneficiază de pensii speciale, ci și funcționarii publici, minerii, personalul de zbor din aviația militară, angajați ai RATP sau chiar jurnaliștii, și nu este vorba doar despre vârsta de pensionare, ci și de beneficii financiare. În cazul angajaților funcționarilor publici și ai angajaților RATP, cuantumul pensiei se calculează luând în considerare ultimele șase luni de salariu, față de cei mai buni 25 de ani din sectorul privat. CRP, fondul de pensii pentru agenții RATP, este în mare parte deficitar. În 2023, statul îi va plăti o subvenție de 810 milioane euro pentru a-l menține în echilibru, după ce în 2022 l-a subvenționat cu 753 milioane euro. Modelul suedez are regrete Deși Suedia, o țară care nu oferă pensii de lux bazate pe statutul profesional este dată de multe ori ca exemplu în ceea ce privește reforma sistemului de pensii, Karl Gustaf-Scherman, inițiatorul acestei reforme a declarat recent că "modelul suedez nu trebuie copiat", căci va sărăci populația în vârstă. Realizată în urmă cu 20 de ani, reforma a împins vârsta pivot de pensionare la 65 de ani, însă potrivit lui Scherman, suedezii nu pot munci până la acea vârstă, pentru a primi o pensie completă. Drept urmare se pensionează anticipat, primind o pensie redusă, confruntându-se în prezent cu pericolul sărăciei. Potrivit unui studiu din 2019 al fondului suedez de pensii, 72% dintre bărbații pensionari și 92% dintre femeile pensionare se confruntă cu lipsuri, din cauza unei pensii reduse, puterea de cumpărare, după reforma sistemului, fiind în plină cădere.

Boloș insistă că România trebuie să facă reforma pensiilor speciale (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Politică

Boloș România să facă reforma pensiilor speciale

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, insistă că România trebuie să facă reforma pensiilor, a pensiilor speciale, a salarizării bugetarilor și a guvernanței companiilor de stat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Declarațiile sale vin după ce, în zilele precedente, mai mulți lideri liberali, precum și președintele Iohannis, i-au criticat pe demnitarii care susțin tăierea salariilor sau concedierea bugetarilor. Boloș insistă că România trebuie să facă reforma pensiilor speciale „Noi nu ne putem permite, în momentul de față, la valoarea contractelor de finanțare pe care le avem încheiate și la valoarea contractelor de lucrări încheiate, noi nu ne putem permite să nu atragem banii europeni și sarcina mea, ca ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, este ca în România să ajungă până la ultimul cent din banii europeni. Fiindcă aceasta este șansa noastră de a ne dezvolta pe termen lung și de aceea, banii din PNRR sunt acordați condiționat de cele patru reforme pe care le avem: reforma pensiilor speciale, reforma pensiilor, reforma corporațiilor și guvernatei corporațiilor de stat, reforma salarizării bugetarilor”, a spus Boloș, la Antena 3. Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB, a mai explicat el. Acum câteva zile, ministrul liberal al proiectelor europene afirma că „ne îndreptăm fie spre o revizuire a salariilor în sistemul bugetar, fie o potențială reducere a numărului de bugetari, dar acest lucru îl va hotărî coaliția la momentul potrivit”. Citește și: Dezmăț de Paște în instituțiile publice: ASF își premiază eșecul Euroins cu vinuri franțuzești, ciocolată, foie gras. BNR cumpără pește proaspăt și icre negre de 850.000 euro pentru angajați Însă președintele Iohannis a respins dur aceste scenarii. „Ultimul lucru pe care mi-l doresc acum în prag de sărbătoare - să îşi facă românii griji că li se taie salariile sau vor fi daţi afară. Nu vor fi daţi afară şi nu se taie salariile. Oricine afirmă altceva, greşeşte", a spus șeful statului.

Politică

Moldova face reformă pentru care România nu are curaj

Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună, unitate administrativ-teritorială, nu va mai exista fără să aibă măcar 3.000 de locuitori și care să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați. Cabinetul de miniștri a aprobat miercuri, 15 martie, Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023 – 2030, scrie Europa Liberă Moldova. Moldova face o reformă pentru care România nu are curaj Pentru existența unei unități administrativ teritoriale mai este nevoie: să existe legături rutiere între toate unitățile administrative vechi; distanța din centrul noii UAT până la cel mai îndepărtat sat să fie nu mai mică de 25-30 km Acest proces urmează să aibă loc voluntar până în anul 2027, iar, ulterior, va fi reglementat în legislație. În funcție de rezultatele obținute în urma amalgamării, raioanele ar putea dispărea și ar putea să fi formate cinci regiuni. Citește și: Asociația Pro Infrastructură: „Mecanicii au condiții de odihnă proaste și conduc trenul sub influența alcoolului”. Plus: „Sistemul german de oprire automată al CFR datează din 1960” După consultările publice a proiectului strategiei, în varianta finală a documentului a fost inclusă o modalitate alternativă de reorganizare a raioanelor - în zece districte. România are 3.228 de primari care administrează tot atâtea „unități administrativ-teritoriale“ (UAT), respectiv comune, orașe sau municipii. Însă 375 de comune au sub 1.500 de locuitori, arată datele din 2020 ale Ministerului Dezvoltării. Urmare a depopulării masive, 23 de orașe au ajuns sub 5.000 de locuitori. Potrivit legii, un oraș nu ar trebui să aibă mai puțin de 10.000 de locuitori, iar comunele n-ar trebui să fie cu mai puțin de 1.500 decetățeni. În prezent, R. Moldova numără 32 de raioane și 896 sate, comune, orașe și municipii. Între 1990 și 2016, numărul comunelor din România a crescut, printr-o serie de legi, de la 2.688 la 2.861. Asta a presupus apariția a aproape 200 de funcții de primar, plus întregul aparat administrativ necesar conducerii unei localități. În același interval de timp, 60 de comune au devenitorașe. Ultimul studiu la nivel național privind starea financiară a acestor comune a fost prezentat de Expert Forum, în 2011, și arată că trei sferturi din comune nu își pot plăti salariile.

Reforma pensiilor speciale, eșalonată pe zece ani spune Daniel Baciu, președintele Casei de Pensii
Politică

Reforma pensiilor speciale, eșalonată pe zece ani

Reforma din domeniul pensiilor speciale se va face până la sfârşitul acestui an, urmând să fie eșalonată pe o perioadă de zece ani, a anunţat preşedintele Casei de Pensii, la Antena 3. Proiectul de lege care să reformez sistemul pensiilor speciale este unul din jaloanele din PNRR. Reforma pensiilor speciale, eșalonată pe zece ani "E vorba de şase legi care guvernează aceste pensii speciale. Eșalonarea va fi pe o perioadă de 10 ani, încă nu s-a stabilit acest lucru, dar până la sfârșitul acestui an trebuie într-adevăr să reușim să facem această reformă și în rândul acestor pensii speciale. Este un jalon în PNRR, jalonul 215, astfel încât până la 31 decembrie trebuie să reușim să facem reformă și aici.Dar acest lucru se va face, astfel încât să fie acest lucru să nu fie o transformare așa directă și abruptă, și va se va face pe o eșalonare de 10 ani", a declarat președintele Casei Naționale de Pensii, Daniel Baciu. În ultima perioadă a fost un val de pensionări în rândul procurorilor, pentru că se vrea schimbarea legii, și anume creșterea vârstei de pensionare, după cum a propus Banca Mondială, explică Antena 3. Citește și: Ziariștii care luau bani de la gruparea Dragnea, potrivit DNA: DcNews, site-ul lui Chirieac, și Radu Tudor. Modaratorul A3 îi făcea liderului PSD revista presei (G4Media) Pe de altă parte, Banca Mondială consideră că pensia specială nu trebuie să depășească salariul și că etapizat ar trebui să ajungă la 65% din salariu. Banca Mondială recomandă creșterea treptată, la 65 de ani, a vârstei de pensionare pentru beneficiarii de pensii speciale. În plus, judecătorii și procurorii ar urma să poată ieși la pensie doar după 30 de ani de experiență ca magistrați.

Marea reformă administrativă, schimb de funcționari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Marea reformă administrativă, schimb de funcționari

Marea reformă administrativă, schimb de funcționari. O modificare a Codului administrativ, propusă de guvern zilele trecute, s-a dovedit a fi de mult mai mică anvergură decât ar fi nevoie pentru un început de reformă administrativă. Marea reformă administrativă, schimb de funcționari Anunțul inițial, făcut înaintea ședinței de guvern de săptămâna trecută, și poziționarea pe primul loc pe lista documentelor propuse în dezbaterea Executivului păreau să marcheze o decizie importantă. N-a fost să fie. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Guvernanții s-au gândit să ofere posibilitatea constituirii unor consorții administrative a căror menire este doar să facă mai accesibil accesul la resursa umană specializată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Arafat, o nouă palmă lui Rafila (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Arafat, o nouă palmă lui Rafila

Arafat, o nouă palmă lui Rafila. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a atras atenţia sâmbătă că o posibilă modificare "fără niciun motiv" a sistemului medical de urgenţă românesc, care a funcţionat "eficient" în pandemie, ar putea conduce la prăbuşirea acestuia, asemenea unui domino. Arafat, o nouă palmă lui Rafila "Când gândim rezilienţa sistemului sanitar nu putem să o facem pe bucăţi, ci în întregul său. Luăm sistemul de urgenţă unde sunt multe discuţii acum. (...) Sistemul medical de urgenţă în România s-a dezvoltat după un anumit model, cu foarte multe interdependenţe. SMURD e dependent de UPU, este dependent de aviaţia Ministerului de Interne, de pompieri, ca să funcţioneze. Este o entitate interconectată. Este interconectat şi cu serviciile de ambulanţă cu care lucrează împreună pe teren. Este un sistem funcţional care s-a dovedit a fi foarte eficient în timpul pandemiei. Venim acum şi spunem: vrem să schimbăm. Ok. Schimbăm. Dar venim cu ceva mai bun decât am avut, cu ceva care ar funcţiona mai bine? Odată ce ai creat un sistem, dacă îl atingi undeva şi greşeşti că l-ai atins acolo, tot sistemul cade precum dominoul", a afirmat Raed Arafat, la Black Sea and Balkans Security Forum. BSBSF este organizat de către New Strategy Center, organism controlat de George Scutaru, fost consilier al lui Klaus Iohannis. Reformă "fără absolut nici un motiv" El a explicat că, la reconstruirea sistemului, s-ar pierde ceea ce s-a câştigat anterior. "Va trebui să începi să îl construieşti din nou şi s-ar putea să nu reuşeşti să faci acelaşi lucru şi să pierzi ceea ce ai câştigat în sistemul respectiv. (...) Sistemele care se dovedesc că funcţionează în timpul unui dezastru vor trebui întărite şi introduse lecţiile învăţate şi îmbunătăţite prin lecţiile învăţate. Nu trebuie venit şi reformat de la zero fără absolut niciun motiv. Şi nu vorbesc numai de sistemul de urgenţă, ci de orice sistem", a spus Raed Arafat. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a pledat pentru constituirea de stocuri şi a arătat că unele dintre acestea au fost folosite în criza refugiaţilor din Ucraina. Achiziții pentru protecție civilă "Noi ne-am pregătit foarte mult în ultimii ani pe partea de protecţie civilă şi am cumpărat echipamente despre care ni s-a spus că nu ar fi trebuit să le cumpărăm pentru că sunt bani pierduţi: generatoare electrice de mare capacitate, tabere pentru persoane care rămân fără adăpost şi ne-am trezit cu taberele folosite în criza refugiaţilor. Noi nu le-am planificat pentru asta, dar le aveam de doi ani şi de aceea am putut să reacţionăm imediat", a adăugat Arafat. El le propune companiilor să îşi constituie un "cont de rezilienţă" pentru a nu renunţa la personalul calificat în perioadele de criză. Un exemplu dat de Raed Arafat este cel din industria aeroporturilor, după pandemie, când mii de bagaje au fost pierdute din cauza lipsei de personal pentru că cei la care s-a renunţat la începutul crizei COVID nu au mai vrut să revină, iar instruirea unui nou personal necesită timp. Business sau societate? "Dacă am lua o decizie undeva ca 1% din profitul anual să fie pus într-un cont intangibil pentru a face faţă dezastrelor - în loc să dăm afară oamenii dintr-o firmă, prin aceşti bani îi ţinem pe perioada unei crize, trei, patru, cinci, şase luni, şi îi plătim cu 70% din salariu, dar nu îi dăm afară. Acest cont să fie numit contul pentru rezilienţă. Am ieşi mult mai repede dintr-un dezastru decât dacă în timpul dezastrului dăm afară tot personalul dintr-o companie, după care încercăm să o construim din nou când trece dezastrul. Citește și: VIDEO Viktor Orban, la Moscova. Este singurul lider european care participă la înmormântarea lui Gorbaciov Dar astfel de lucruri trebuie să fie gândite din timp. Din punctul de vedere al cuiva care lucrează în domeniul protecţiei civile şi în sistemul medical de urgenţă înseamnă pregătirea mentalităţii, continuităţii sistemului. Şi asta înseamnă finanţare previzibilă, adecvată şi înţelegerea mecanismului de pregătire - de ce trebuie să ai stocuri, redundanţă, cheltuieli pe care nu poţi să le justifici prin cost eficienţă doar din punct de vedere al bussiness-ului şi trebuie să te gândeşti din punct de vedere al funcţionalităţii societăţii în timpul unei provocări", a explicat Raed Arafat.

Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova (sursa: Facebook/EPPO)
Eveniment

Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova

Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova. Laura Codruţa Kövesi, şefa Parchetului European, întreprinde o vizită la Chişinău în perioada 11-14 iulie, comunică media de la Chişinău, citând surse din cadrul Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, potrivit Deschide.md. Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova Cu ocazia acestei vizite, Kövesi se va întâlni cu mai mulţi reprezentanţi ai administraţiei de la Chişinău, inclusiv cu preşedintele Maia Sandu, cu care s-a văzut ultima dată în ianuarie 2021 la Bruxelles, deja în calitate procuror-şef al Parchetului European. Maia Sandu declarase atunci că doreşte să colaboreze cu instituţia europeană pentru a impulsiona reformele din sistemul justiţiei în Republica Moldova. Citește și: Germania continuă să sprijine Gazprom și funcționarea Nord Stream 1, conducta prin care Berlinul primește gaz rusesc. Ucraina denunță ipocrizia cancelarului Scholz Laura Codruţa Kövesi va fi însoţită de Marius Bulancea, care coordonează unitatea de operaţiuni a instituţiei. Kövesi ocupă, din septembrie 2019, funcţia de procuror-şef al Parchetului European, pe o perioadă de 7 ani.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră