vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: reformă

46 articole
Justiție

Ultima șansă ca pensiile speciale ale magistraților să fie tăiate și vârsta de pensionare, crescută

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, în care Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul privind pensiile magistraților, a început marți, conform calendarului stabilit de Birourile permanente reunite. Decizia Birourilor permanente: ședință după ceremonia de 1 Decembrie Birourile permanente reunite au stabilit ca ședința comună pentru angajarea răspunderii să se desfășoare marți, de la ora 14:30, imediat după ședința solemnă dedicată aniversării Zilei Naționale a României – 1 Decembrie. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană Proiectul vizat modifică și completează mai multe acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Guvernul a aprobat forma finală a proiectului, fără amendamente Executivul a adoptat marți, într-o ședință extraordinară, forma finală a legii privind pensiile magistraților, în varianta transmisă Parlamentului, fără amendamente. Noul proiect de lege, aprobat vineri de Guvern, introduce o serie de modificări importante: - Creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani; - Limitarea pensiei la cel mult 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate; - Aplicarea reformei pentru mai multe categorii de personal. Cine intră sub incidența noilor reguli Proiectul nu vizează doar magistrații, ci și: - personalul auxiliar din instanțe și parchete; - angajații Institutului Național de Expertize Criminalistice; - magistrații asistenți; - personalul de specialitate juridică de la Curtea Constituțională.

Reforma pensiilor magistraților intră în Parlament (sursa: Pexels/Sora Shimazaki)
Curțile de Apel contestă reforma pensiilor (sursa: Facebook/Curtea de Apel Timisoara-Pagina oficiala)
Justiție

Curțile de Apel contestă reforma pensiilor. CSM, presat să emită aviz negativ

Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curții de Apel Timișoara cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să emită un aviz negativ asupra proiectului de lege privind modificarea actelor normative referitoare la pensiile de serviciu. Potrivit comunicatului transmis marți, magistrații consideră că inițiativa legislativă afectează grav statutul judecătorilor și procurorilor. În unanimitate, judecătorii CAT au decis că proiectul conține vicii majore de neconstituționalitate și este neconform cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București: poziție fermă împotriva reformei În aceeași direcție, procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București au respins noul proiect al reformei pensiilor de serviciu. În urma Adunării Generale din 24 noiembrie 2025, aceștia au solicitat oficial ca CSM să emită un aviz negativ. Procurorii consideră că modificările propuse pun în pericol independența sistemului judiciar și afectează garanțiile profesionale ale magistraților. CSM consultă instanțele și parchetele înainte de avizul final Consiliul Superior al Magistraturii a convocat, pentru luni și marți, adunările generale ale judecătorilor și procurorilor din întreaga țară. Scopul este obținerea punctelor de vedere instituționale asupra proiectului de lege, înainte ca CSM să emită avizul consultativ. După centralizarea opiniilor instanțelor și parchetelor, CSM se va reuni în plen pentru a decide asupra proiectului inițiat de Guvernul Bolojan. România riscă să piardă 231 de milioane de euro România are termen până pe 28 noiembrie pentru îndeplinirea jalonului din PNRR referitor la reforma pensiilor speciale. Neadoptarea unui cadru legislativ conform angajamentelor poate duce la pierderea a 231 de milioane de euro din fondurile europene. Ce prevede noul proiect de lege privind pensiile magistraților Proiectul publicat săptămâna trecută în transparență decizională propune: - Cuantumul pensiei: 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani. - Plafoane: maximum 70% din ultima indemnizație netă. - Vârsta de pensionare: 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Magistrații contestă aceste modificări, solicitând ca pensia de serviciu să rămână apropiată de nivelul ultimului salariu încasat, ca garanție a independenței funcției. CCR a respins proiectul inițial: lipsă de aviz din partea CSM Proiectul anterior al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională (CCR) pe 20 octombrie. Cinci judecători au decis că Guvernul nu a solicitat în termenul legal avizul CSM, deși acesta este consultativ, obligativitatea solicitării fiind prevăzută în lege. CSM urmează să dea un aviz consultativ în termen de 30 de zile de la publicarea proiectului.

Curtea de Apel București respinge reforma pensiilor (sursa: cab1864.eu)
Justiție

Pensia specială de "doar" 70% din salariul net pentru magistrați, respinsă de CAB

Judecătorii Curții de Apel București au respins, luni, cu o majoritate aproape unanimă, proiectul de reformă a pensiilor magistraților. În Adunarea Generală din 24 noiembrie 2025, la care au participat 216 din cei 243 de magistrați, un număr de 215 judecători au votat împotriva propunerii legislative privind modificarea pensiilor de serviciu. În comunicatul oficial, CAB subliniază susținerea constantă față de pozițiile exprimate anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Adunări generale convocate pentru un punct de vedere unitar Consiliul Superior al Magistraturii a convocat, pentru zilele de luni și marți, adunările generale ale procurorilor și judecătorilor din țară, în vederea exprimării unei poziții oficiale privind proiectul de reformă. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale După centralizarea punctelor de vedere, CSM urmează să se întrunească în plen pentru emiterea avizului consultativ asupra proiectului inițiat de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Presiuni din partea PNRR și termene-limită stricte România are termen până la 28 noiembrie pentru a îndeplini jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la pensiile speciale. În caz contrar, țara riscă să piardă 231 de milioane de euro din finanțările europene. Proiectul legislativ a fost publicat săptămâna trecută în procedură de transparență decizională, iar CSM are la dispoziție 30 de zile pentru a transmite un aviz consultativ. Principalele modificări propuse în noul proiect de lege Conform proiectului legislativ, cuantumul pensiei de serviciu pentru magistrați ar urma să fie de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, proiectul prevede o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Negocieri eșuate la Palatul Cotroceni Pe 13 noiembrie, la Palatul Cotroceni, au avut loc discuții privind reforma pensiilor magistraților, cu participarea președintelui Nicușor Dan, a liderilor coaliției guvernamentale și a reprezentanților sistemului judiciar. Întâlnirea nu a dus la un acord, principala divergență fiind nivelul pensiei: magistrații solicită ca aceasta să fie apropiată de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan susține limitarea la 70% din ultimul salariu net. CCR a respins proiectul inițial ca fiind neconstituțional Proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie de Curtea Constituțională. Cinci judecători constituționali – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină – au decis că Guvernul nu a solicitat în termen avizul consultativ al CSM, ceea ce reprezintă o încălcare procedurală esențială.  

Franța suspendă reforma pensiilor (sursa: Pexels/Alotrobo)
Internațional

Eșec dur al reformei pensiilor: vârsta de pensionare nu mai crește până la 64 de ani (Franța)

Adunarea Națională a Franței, camera inferioară a Parlamentului, a votat miercuri cu o largă majoritate suspendarea reformei pensiilor, una dintre cele mai controversate măsuri din al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron. Decizia vine în urma unui compromis politic menit să evite o nouă criză guvernamentală, într-un context economic tensionat și cu Franța aflată la un nivel record al datoriei publice. Vot majoritar pentru suspendarea reformei Proiectul de lege privind suspendarea a fost aprobat cu 255 de voturi pentru și 146 împotrivă, fiind susținut de socialiști, ecologiști și formațiunea de extremă dreapta Rassemblement National (RN). Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Deputații Renaissance, partidul prezidențial, s-au abținut de la vot. Formațiunile Franța Nesupusă (LFI) și Partidul Comunist au votat împotrivă, criticând textul drept o simplă „decalare” a aplicării reformei, nu o abrogare reală. O reformă care a scos milioane de francezi în stradă Reforma pensiilor, adoptată în 2023 prin asumarea răspunderii guvernului, fără vot parlamentar, majorează vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. Aceasta a generat proteste masive în întreaga Franță, fiind considerată o măsură emblematică a președintelui Macron, dar și una dintre cele mai impopulare decizii ale sale. Lecornu: reformă suspendată până la prezidențialele din 2027 Pe 14 octombrie, premierul Sébastien Lecornu a anunțat în Adunarea Națională intenția guvernului de a suspenda aplicarea reformei până la alegerile prezidențiale din 2027, în încercarea de a depăși blocajul politic și de a evita o moțiune de cenzură. Socialiștii au condiționat sprijinul pentru executiv de această măsură temporară, prezentată drept un gest de calmare a tensiunilor sociale. Ce presupune suspendarea: vârsta și cotizațiile rămân neschimbate Textul adoptat suspendă până în ianuarie 2028 creșterea treptată a vârstei de pensionare și a numărului de trimestre de cotizare. Astfel, persoanele născute în 1964 se vor putea pensiona la 62 de ani și 9 luni, exact ca generația precedentă, și vor avea de cotizat 170 de trimestre, în loc de 171, cum prevedea legea inițială. Impact bugetar estimat la aproape 2 miliarde de euro Guvernul estimează că suspendarea va genera un cost suplimentar de 100 de milioane de euro în 2026 și 1,4 miliarde de euro în 2027. Dacă măsura va fi extinsă și la alte categorii de populație, impactul ar putea crește până la 300 de milioane de euro în 2026 și 1,9 miliarde în 2027. Franța, în topul datoriei publice din zona euro Conform datelor Ministerului Finanțelor, Franța are în prezent cel mai ridicat deficit public din zona euro și o datorie totală de aproape 3.500 miliarde de euro — a treia cea mai mare din UE raportată la PIB, după Grecia și Italia. Suspendarea reformei pensiilor este văzută de unii economiști ca un risc suplimentar pentru stabilitatea bugetară, dar și ca o concesie politică necesară pentru menținerea echilibrului social până la alegerile din 2027.

Ciprian Ciucu are în plan reforme profunde pentru București (sursa: Facebook/Ciprian Ciucu)
Politică

Ciucu: „Referendumul din 2024 trebuie gândit și aplicat în raport cu patru direcții de reformă”

Ciprian Ciucu vorbește despre București cu luciditate și implicare. Despre un oraș care a crescut, dar s-a fragmentat. Despre o capitală care are nevoie de ordine, claritate și un nou început. Reforma teritorială „București are nevoie de o reformă serioasă, pe mai multe planuri. Primul plan este reforma teritorială. Bucureștiul este, în acest moment, înconjurat de o salbă de localități, unele deja orașe. Avem nevoie de un model de guvernanță eficient între București și aceste localități”, spune el. Această reformă teritorială este, explică Ciucu, condiția unui oraș funcțional. „Ce se dezvoltă în afara Bucureștiului pune presiune directă pe Capitală: pe școli, pe trafic și pe alte funcții urbane.” Pentru el, primul pas este cooperarea între București și zona metropolitană — pentru planificare comună, investiții coordonate și reguli clare de dezvoltare. Competențele primăriilor Următorul nivel al reformei privește relația dintre instituțiile care administrează orașul.  „Aici trebuie stabilite clar competențele. Ce face Primăria Municipiului București? Ce fac primăriile de sector?” „Utilitățile mari — transportul public, apa-canal, termia, iluminatul public — trebuie gestionate la nivelul Primăriei Generale, pentru întregul oraș. Școlile, domeniul social, toate parcurile de cartier și anumite străzi, în special în afara inelului principal, rămân în administrarea sectoarelor. Spitalele trebuie să fie o competență a Municipiului București. Iar bugetele trebuie alocate în funcție de competențele fiecărui nivel administrativ.” Mai puține instituții Ciucu vorbește despre un București în care atribuțiile nu se mai suprapun, iar banii urmează clar responsabilitățile. „Municipiul București are în prezent peste 80 de ordonatori de credite — instituții, agenții și companii subordonate Consiliului General. București are un PIB comparabil cu al Bulgariei, dar funcționează într-un hățiș administrativ. Este nevoie să redesenăm principalele structuri ale Primăriei Municipiului București: administrații, companii și agenții — mai puține, mai clare și mai eficiente.” Această parte a reformei ține de eficiența internă: o administrație care lucrează simplu, direct și fără blocaje. Un singur primar sau șapte? În plan politic, însă, Ciprian Ciucu deschide cea mai grea temă: modul în care este condus Bucureștiul. „Cum guvernăm Capitala? Este eficient să continuăm cu primari de sector aleși direct? Sau ar fi mai bine ca primarii de sector să fie desemnați de primarul general, dintre consilierii locali, pe baza unor negocieri politice?” Bucureștiul trebuie să rămână împărțit în șase administrații independente sau e nevoie de o guvernanță unitară? „Aceasta este întrebarea cea mai grea, pentru că multe partide nu își vor dori o astfel de reformă. Primele trei sunt mai ușor de asumat, dar aceasta atinge direct calculele politice legate de primăriile de sector.” „Primăria Capitalei trebuie să-și asume un rol central” Direcția pe care o propune Ciprian Ciucu este una de ordine și coerență: competențe precise, bugete alocate corect și o viziune de guvernare unitară a Bucureștiului. „Cred că referendumul inițiat în 2024 de către domnul Nicușor Dan, acum președintele României, trebuie gândit și aplicat în raport cu aceste patru direcții de reformă. Bugetele trebuie să urmeze competențele și responsabilitățile, iar Primăria Capitalei trebuie să-și asume un rol central, mai ferm decât până acum.” „Am viziunea și capacitatea de a mă înțelege cu primarii de sector și cu Consiliul General pentru a iniția această reformă care aduce ordine în oraș.” Bucureștiul pe care îl descrie Ciprian Ciucu este un oraș guvernat inteligent, cu reguli clare, instituții care colaborează și o administrație care funcționează ca un tot. Un oraș care știe cine este și încotro merge. Material promovat de PNL București

Legea pensiilor magistraților, prioritate pentru Guvern (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Politică

Legea pensiilor magistraților, prioritate pentru Guvern: miza, 231 de milioane de euro din PNRR

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri că Guvernul lucrează la un plan pentru ca, până la 28 noiembrie, legea privind pensiile magistraților să fie aprobată „în forma dorită”, astfel încât România să nu piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termen-limită: 28 noiembrie pentru deblocarea fondurilor europene „Termenul pe care îl știți foarte bine este 28 noiembrie – data-limită pentru a rezolva acest jalon care este legat de suma de 231 de milioane de euro”, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru în cadrul unei conferințe de presă. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” El a precizat că voința politică a coaliției de guvernare rămâne aceea de a adopta rapid o lege care să corecteze problemele de procedură semnalate de Curtea Constituțională (CCR), după ce actul normativ a fost declarat parțial neconstituțional. „Sunt convins că premierul Ilie Bolojan va anunța planul pentru acest subiect. Vom împinge reforma din nou, de data aceasta cu rezolvarea ei, astfel încât să evităm penalizarea de 231 de milioane de euro”, a subliniat Pîslaru. Comisia Europeană consideră jalonul îndeplinit în forma actuală Potrivit ministrului, Comisia Europeană consideră deja îndeplinit jalonul privind pensiile magistraților, în forma propusă de Guvernul Bolojan, iar România ar putea primi banii imediat după adoptarea legii. „Comisia Europeană, în condițiile proiectului propus de Guvern, consideră jalonul îndeplinit. Dacă noi facem această reformă, primim 231 de milioane de euro. E foarte clar”, a spus Pîslaru. El a explicat că termenul de șase luni pentru evaluarea reformei este fix, conform regulamentelor europene, și că nu mai poate fi extins. Astfel, pe 28 noiembrie, Comisia va analiza stadiul legii și va decide dacă reforma este considerată finalizată. Guvernul caută soluții rapide pentru a evita pierderea banilor Ministrul a menționat că revizuirea profundă a legii ar putea întârzia adoptarea și ar periclita termenul impus. Prin urmare, Executivul va merge pe o soluție tehnică și procedurală, care să răspundă observațiilor CCR, fără a relua procesul legislativ de la zero. „Timpul este crucial. O revizuire pe fond ar afecta șansele de a te încadra până pe 28 noiembrie. Avem nevoie de o soluție rapidă, dar corectă juridic”, a subliniat Pîslaru. Ministrul a precizat că Guvernul preferă să încaseze banii din PNRR, pe baza reformei actuale, decât să riște blocarea fondurilor europene pentru proiecte de infrastructură, educație și sănătate: „Am prefera să avem acești 231 de milioane de euro pentru școli, spitale, autostrăzi și proiecte în energie.” CCR a declarat legea neconstituțională pe motive de procedură Curtea Constituțională a României a admis luni sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a reclamat lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și nesocotirea termenului legal de 30 de zile pentru obținerea acestuia. CCR a constatat că aceste omisiuni încalcă mai multe articole din Constituție, obligând Guvernul să refacă parțial procesul legislativ. Totuși, observațiile Curții sunt de formă, nu de fond, a explicat Pîslaru. „Curtea a avut doar observații de formă. Aș vrea să discut cu Comisia Europeană dacă putem avea o aprobare condiționată, ținând cont că sunt chestiuni tehnice rezolvabile pe ultima sută de metri”, a declarat ministrul. Miza politică și financiară: între Bruxelles și București Guvernul Bolojan mizează pe adoptarea rapidă a legii pentru a bifa reformele din PNRR și a menține relația de încredere cu Bruxelles-ul. Pierderea tranșei de 231 de milioane de euro ar afecta direct finanțarea unor proiecte cheie în educație, sănătate și infrastructură. „Dacă legea trece în forma actuală, România va primi acei bani. Este un efort de echipă între Guvern, MIPE și Comisia Europeană”, a subliniat Pîslaru, insistând că nu există divergențe între el și liderii coaliției.

Grindeanu dă lecții despre reformă în Justiție (sursa: Facebook/ Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu dă lecții despre reformă în Justiție. Avertizări pentru premierul Bolojan

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți că reformele din Justiție sunt „necesare și urgente”, însă trebuie realizate în deplină transparență și în urma unui dialog real între toate instituțiile statului. Grindeanu dă lecții despre reformă în Justiție Grindeanu l-a avertizat pe premierul Ilie Bolojan că, dacă va continua să acționeze „pe cont propriu” și va eșua din nou, va trebui să suporte consecințele politice ale propriilor decizii. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD „Reformele din Justiție sunt necesare, trebuie făcute rapid, în deplină transparență și în urma unui dialog real, cu respect față de instituțiile statului. Toți actorii politici trebuie să colaboreze și am cerut acest lucru în numele PSD”, a transmis Sorin Grindeanu într-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a criticat atitudinea unor lideri politici care, „mânați mai mult de orgoliu și mai puțin de rațiune”, riscă să repete greșelile trecutului: „Unii vor să facă aceiași pași care, în trecut, au dus la eșec – riscând de această dată un deznodământ și mai grav: respingerea pe fond.” Mesaj către premierul Ilie Bolojan Grindeanu a afirmat că înțelege dorința premierului Ilie Bolojan de a se implica direct în procesul de reformare a sistemului judiciar, dar i-a reamintit că nu mai poate proceda unilateral. „Premierul e dator să înțeleagă că nu o mai poate face de unul singur. Este obligatoriu un dialog real cu toți actorii relevanți în domeniu”, a subliniat liderul PSD. Președintele interimar al PSD a transmis un avertisment clar către Ilie Bolojan: în cazul în care va refuza dialogul și va relua procedurile fără consultare, va fi direct responsabil pentru un nou eșec. „Dacă va alege să refuze calea dialogului, își va asuma reluarea procedurilor, din nou, pe cont propriu. Iar dacă va eșua și a doua oară, premierul Ilie Bolojan va trebui să suporte consecințele politice ale propriilor decizii”, a scris Sorin Grindeanu. PSD cere colaborare între toate instituțiile statului Liderul social-democrat a reiterat apelul către toți actorii politici pentru o colaborare reală în implementarea reformelor din Justiție. Potrivit acestuia, numai un proces transparent, bazat pe consultare instituțională, poate garanta succesul și credibilitatea schimbărilor din sistemul judiciar.

Pensiile magistraților, din nou pe masa Guvernului (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Guvernul nu renunță la reforma pensiilor speciale. Premierul Bolojan anunță reluarea procesului

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni seara, că reforma pensiilor magistraților rămâne o prioritate esențială a Guvernului, chiar și după decizia Curții Constituționale care a declarat neconstituțional proiectul de lege adoptat prin angajarea răspunderii. Șeful Executivului a subliniat că obiecția CCR este una procedurală, nu de fond, iar procesul legislativ va fi reluat. CCR a respins legea pe motive procedurale, nu de fond „Am luat act de decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, stabilită cu o majoritate strânsă, de 5 la 4. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Reforma rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție. Curtea nu a respins pe fond proiectul, obiecția fiind exclusiv procedurală. Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate”, a transmis premierul Ilie Bolojan, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. Decizia Curții Constituționale a fost luată în urma unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a invocat lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și nerespectarea termenului de 30 de zile pentru obținerea acestuia. Guvernul promite reluarea rapidă a procesului legislativ Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va respecta standardul procedural impus de CCR, dar nu va renunța la obiectivul reformei. „Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul CSM pe 22 august, iar angajarea răspunderii a avut loc după 10 zile, pe 1 septembrie. Patru dintre judecătorii CCR au considerat acest termen rezonabil. Înțelegem însă că standardul fixat de Curte trebuie respectat și îl vom urma”, a precizat prim-ministrul. Premierul denunță „privilegii insuportabile” în sistemul de pensii Bolojan a reiterat necesitatea reformei, criticând pensiile speciale din sistemul judiciar, pe care le-a numit „privilegii insuportabile social și bugetar”. „Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci dezechilibre grave pentru societate. Nu Guvernul sau un partid are nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea”, a scris premierul. CCR: Guvernul a grăbit adoptarea legii fără avizul CSM Curtea Constituțională a decis luni că legea privind pensiile magistraților este neconstituțională, întrucât Executivul nu a respectat procedura completă de consultare a CSM. CCR a subliniat că Guvernul nu a așteptat expirarea termenului de 30 de zile prevăzut pentru obținerea avizului consultativ, ceea ce a încălcat mai multe articole din Constituție. Reforma, reluată sub noi condiții În pofida verdictului Curții, Guvernul își menține angajamentul de a implementa o reformă echitabilă a pensiilor din magistratură, care să reducă inechitățile și să asigure sustenabilitatea bugetară. „CCR a stabilit un standard procedural clar, pe care îl vom respecta. Fondul reformei rămâne valabil și necesar”, a transmis Ilie Bolojan, adăugând că reluarea procesului legislativ va avea loc „în cel mai scurt timp posibil”.

Asociația Comunelor, scut împotriva reformei Bolojan (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Cum încearcă primarii să evite „reforma Bolojan”: Asociația Comunelor, folosită drept scut

Tot mai mulți primari caută soluții pentru a evita efectele „reformei Bolojan”, care presupune reducerea bugetelor și a numărului de angajați din administrația locală. Asociația Comunelor, scut împotriva reformei Bolojan În acest context, Asociația Comunelor din România (AcoR), înființată acum 28 de ani și recunoscută ca organizație de utilitate publică din 2008, ar putea deveni un colac de salvare pentru edili. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Unele primării nu și-au achitat nici măcar cotizațiile restante, însă alți primari discută despre formule de cooperare prin intermediul asociației pentru a atenua impactul reformei. Disputa din coaliția de guvernare continuă, variantele aflate pe masă fiind fie reducerea bugetelor pentru salarii cu 10%, fie diminuarea schemelor de personal cu același procent. Continuarea, în Ziarul de Iași

Reforma administrativă duce la dispariția orașelor (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Dispar orașe din România după ce se va aplica reforma administrativă

Reforma administrativă duce la dispariția orașelor. Noua reformă administrativă promite restructurări majore în județul Iași, unde doar localitățile cu peste 10.000 de locuitori vor mai putea avea statut de oraș, iar municipiile vor trebui să depășească pragul de 40.000 de locuitori. Reforma administrativă duce la dispariția orașelor Conform acestor criterii, Iașiul ar putea rămâne cu un singur municipiu și doar două orașe. Citește și: Partidul susținut de George Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament Reforma, aflată încă în discuțiile coaliției de guvernare, face parte din pachetul al doilea de măsuri, aflat parțial în pronunțarea Curții Constituționale. Principalul obstacol l-a reprezentat reducerea personalului administrativ, vizată la un nivel de 10-15%, pentru a diminua efectiv numărul angajaților din primării și consilii județene. Continuarea, în Ziarul de Iași

Reforma administrației locale, dispute în coaliție (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Politică

Reforma administrației locale, din nou pe masa coaliției: două scenarii discutate

Reforma administrației locale, dispute în coaliție. Liderii coaliţiei de guvernare s-au reunit miercuri la Palatul Victoria pentru o nouă rundă de discuţii privind reforma administraţiei locale. Reforma administrației locale, dispute în coaliție La întâlnire au participat premierul Ilie Bolojan, preşedintele PNL, vicepremierul Marian Neacşu, primarul Craiovei Lia Olguţa Vasilescu (PSD), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor și Cseke Attila (UDMR), dar și Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că în prezent sunt analizate două variante principale: reducerea posturilor ocupate din administrațiile locale; un mix de măsuri care include tăieri de cheltuieli la bunuri, servicii și personal. „Scenariile sunt cele prezentate și de dumneavoastră: reducerea de personal pe posturi ocupate, reducerea cheltuielilor la personal și servicii sau o combinație a acestora pentru a găsi un compromis”, a declarat Cseke Attila la Digi24. Impactul reducerilor în administrațiile locale Ministrul a precizat că mecanismul propus nu va aduce reduceri semnificative acolo unde primarii au eficientizat deja structurile de personal. La peste 700 de unități administrativ-teritoriale (UAT), nu ar fi nevoie de reduceri efective. În celelalte 2.400-2.500 de UAT-uri, reducerile ar fi diferențiate, în funcție de gradul de ocupare al organigramelor. „Acolo unde toate posturile sunt ocupate, reducerea ar putea fi mai consistentă. Aplicarea procentului de 30% va duce, în final, la o reducere de 10% a posturilor ocupate”, a explicat ministrul Dezvoltării. Critici privind discuțiile din coaliție Cseke Attila s-a arătat nemulțumit că discuțiile din coaliție se concentrează aproape exclusiv pe numărul de posturi ce urmează a fi reduse. „Acest pachet are 50 de pagini cu multe măsuri utile pentru autoritățile locale, care pun în ordine mecanisme financiare și sprijină comunitățile. Totuși, se vorbește doar despre reducerile de personal”, a subliniat oficialul UDMR. Riscul blocajului politic Ministrul a avertizat că lipsa unui acord în următoarele săptămâni ar transmite un semnal negativ în ceea ce privește stabilitatea coaliției. „UDMR și Ministerul Dezvoltării consideră că prima variantă trebuie reglementată urgent. Apoi trebuie vizată și reducerea aparatului de la administrația centrală, unde birocrația este la fel de mare. Acolo, programul de guvernare prevede o reducere de 20%, dar nu există încă un mecanism clar pentru aplicarea acesteia”, a adăugat Cseke Attila.

Reforma pensiilor magistraților și legitimitatea Guvernului (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Bolojan nu trebuie să demisioneze dacă CCR respinge reforma pensiilor magistraților, sugerează Dan

Reforma pensiilor magistraților și legitimitatea Guvernului. Președintele Nicușor Dan a afirmat că hotărârea Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la proiectul pensiilor magistraților nu are nicio legătură cu legitimitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Reforma pensiilor magistraților și legitimitatea Guvernului „Dreptul este o știință, dar nu una exactă, ca matematica. Există interpretări, de aceea ajungem în fața instanței. Citește și: Zelenski, despre alegerile din Moldova: „Nu sunt o afacere internă, deoarece R. Moldova este un viitor membru al UE” În opinia mea, decizia CCR nu are nicio legătură cu legitimitatea guvernului”, a explicat Nicușor Dan. Argumentele privind interpretarea legii Liderul a subliniat că fiecare parte poate interpreta legea în funcție de context, iar judecătorii sunt cei care decid varianta corectă. „Dacă cineva are o interpretare care nu e confirmată de o instanță, asta nu înseamnă că este de rea-credință, ci că a citit legea într-un anumit fel”, a mai adăugat Nicușor Dan. CCR amână decizia privind pensiile magistraților Pe 24 septembrie, CCR a decis să amâne pentru 8 octombrie analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu legea pensiilor de serviciu ale magistraților, lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Tot în aceeași zi, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe și asupra sesizărilor depuse de partidele AUR, S.O.S. România și POT împotriva a trei legi din pachetul de măsuri pentru care Executivul și-a asumat răspunderea. Este vorba despre: Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății; Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice; Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Reforma pensiilor militare va fi amânată (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

Pensiile militarilor nici nu cresc, nici nu scad, nici nu se egalizează deocamdată, spune Moșteanu

Reforma pensiilor militare va fi amânată. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a precizat luni că în pachetul 3 de măsuri fiscale al Guvernului nu se va regăsi o reformă a pensiilor de serviciu ale militarilor. Reforma pensiilor militare va fi amânată Întrebat dacă acest subiect va fi inclus în noile măsuri, Moșteanu a răspuns că „nu este momentul acum să discutăm despre pensiile militarilor”. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Oficialul a subliniat că sistemul de pensii militare conține dezechilibre, dar soluțiile nu sunt simple și nu pot fi aplicate rapid. „Pensiile de serviciu au fost discutate și răsdiscutate. Îi înțeleg pe toți militarii care au ieșit la pensie în condiții diferite, dar care au servit la fel patria. Dacă ar fi existat o soluție simplă, ar fi fost aplicată de mult timp”, a declarat ministrul la Palatul Parlamentului. Discuții în coaliție despre echilibrul bugetar Moșteanu a mai anunțat că în această săptămână va avea loc o discuție în coaliția de guvernare privind măsurile necesare pentru echilibrarea situației fiscal-bugetare a României. „Sunt idei la fiecare dintre cele patru partide din coaliție. Trebuie să echilibrăm situația fiscal-bugetară, dar lucrurile merg greu. Coaliția merge acum cu frâna de mână trasă și acest lucru trebuie să se schimbe. Toată lumea așteaptă decizii mai curajoase și rapide”, a concluzionat ministrul Apărării.

Protestul magistraților, criticat de Stelian Ion (sursa: Facebook/Alexandra Oană)
Eveniment

Magistrații se consideră deasupra celorlalte puteri în stat, spune un fost ministru al Justiției

Protestul magistraților, criticat de Stelian Ion. Deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției, a declarat că protestul declanșat de magistrați va avea efectul contrar celui dorit, întorcând întreaga societate împotriva lor. În opinia sa, forma de protest „depășește limita legii” și lovește direct în justițiabili, nu în Guvern. Protestul magistraților, criticat de Stelian Ion Magistrații cer retragerea proiectului de lege al Guvernului referitor la pensiile speciale, fără a propune amendamente sau îmbunătățiri. Citește și: EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 de milioane de lei (taxe neplătite) Stelian Ion consideră că această abordare transmite ideea că o putere a statului se plasează deasupra celorlalte, încălcând principiul separației puterilor și al egalității în fața legii. „Se consideră unici, adică speciali față de toate celelalte categorii profesionale, dorind probabil să își stabilească singuri pensiile, salariile și vârsta de pensionare. Dar într-un stat de drept lucrurile nu pot funcționa așa”, a scris fostul ministru pe Facebook. Probleme ignorate de CSM Deputatul USR a reproșat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) că ignoră aspecte grave, precum prescripția dosarelor penale, deciziile controversate ale unor judecători, lipsa de acțiune a unor procurori și diminuarea anchetelor anticorupție. „Ar fi fost extraordinar dacă majoritatea CSM ar fi preocupată și de sentimentul profund de injustiție resimțit în societate. În schimb, preocupările par concentrate doar pe conservarea unor drepturi”, a adăugat Stelian Ion. Toate curțile de apel cer retragerea proiectului Toate cele 16 curți de apel din țară au decis, în urma adunărilor generale ale judecătorilor, să solicite retragerea de urgență a proiectului privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Potrivit CSM, judecătorii au cerut celorlalte puteri ale statului oprirea „campaniei agresive împotriva autorității judecătorești”, pe care o consideră un risc major pentru statul de drept și pentru protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Începând de miercuri, instanțele își vor desfășura activitatea conform hotărârilor adunărilor generale ale judecătorilor, ca semnal de alarmă privind destabilizarea sistemului judiciar prin acest demers legislativ.

Curțile de Apel își suspendă activitatea (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Eveniment

Șantaj sfidător al Curților de Apel: își suspendă activitatea și cer "încetarea campaniei agresive”

Curțile de Apel își suspendă activitatea. Toate cele 16 curți de apel din România au cerut marți, prin adunările generale ale judecătorilor, retragerea imediată a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Solicitarea a fost transmisă printr-o postare pe pagina oficială a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a prezentat poziția unanimă a judecătorilor: activitatea instanțelor va fi adaptată în funcție de hotărârile adunărilor generale ale judecătorilor. Curțile de Apel își suspendă activitatea Magistrații acuză celelalte două puteri ale statului, legislativă și executivă, de o campanie agresivă împotriva autorității judecătorești. Citește și: EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 de milioane de lei (taxe neplătite) Aceștia avertizează că acțiunile politice afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor, care pot fi garantate doar printr-o justiție independentă. În urma acestor decizii, începând de miercuri, activitatea instanțelor va fi adaptată în funcție de hotărârile adunărilor generale ale judecătorilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră