Salariile magistraților scad puternic prin noua lege a salarizării. Care sunt marii perdanți
Curtea de Apel București a suspendat, pe 21 iulie, procedura privind proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, la cererea Federației SANITAS. Hotărârea a blocat temporar traseul documentului publicat pe 17 iulie pe site-ul Ministerului Muncii și a declanșat o reacție extrem de dură din partea ministrului interimar Dragoș Pîslaru. Dincolo de disputa juridică și politică, proiectul a provocat nemulțumiri puternice în sistemul judiciar. Anexa V din proiectul legii salarizării, dedicată Justiției, schimba modul de calcul al indemnizațiilor, ridică salariile unor magistrați aflați la începutul carierei, dar stabilea valori mai mici decât cele aflate în prezent în plată pentru o parte dintre judecătorii și procurorii cu grade superioare. Pîslaru atacă frontal sistemul judiciar Reacția lui Dragoș Pîslaru, ministrului interimar al Muncii, a fost dură. Citește și: Anca Alexandrescu, atacuri în serie la Călin Georgescu: l-ar fi oprit pe George Simion să voteze guvernul Veștea „A cântat iar ciocârLia”, a scris Dragoș Pîslaru în mesajul publicat pe Facebook, într-o aluzie evidentă la Lia Savonea. Ministrul a sugerat că sistemul judiciar acționează cu o viteză neobișnuită atunci când trebuie pronunțate decizii împotriva Guvernului și a conducerii PNL reprezentate de Ilie Bolojan. Pîslaru a ironizat faptul că instanța ar fi suspendat un text aflat în secțiunea „Comunicate de presă” de pe site-ul Ministerului Muncii, deși acesta nu intrase, potrivit ministrului, într-o procedură formală de inițiativă legislativă. „Ce contează că nu suntem în procedură de inițiativă legislativă și că textul nu este un proiect de lege în transparență?”, a întrebat retoric ministrul. Pîslaru a susținut că Guvernul, aflat într-o situație constituțională cu atribuții limitate, nu pregătise un act care să parcurgă transparența decizională, avizarea interministerială și aprobarea în ședința Executivului. Rolul Ministerului Muncii ar fi fost, în versiunea lui Pîslaru, unul strict tehnic și metodologic: elaborarea unei fundamentări care să poată fi folosită ulterior de parlamentari și de partide în cazul în care acestea ar fi decis să transforme documentul într-o inițiativă legislativă. Ministrul spune că dialogul social va continua Pîslaru consideră că suspendarea vizează o procedură care nu exista formal și este, prin urmare, „fără obiect”. El afirmă că Ministerul Muncii poate continua consultările cu sindicatele, analizele și fundamentarea tehnică, atât timp cât Guvernul nu inițiază oficial un proiect de lege. Ministrul a legat disputa și de jalonul din PNRR asociat reformei salarizării, evaluat la cel puțin 770 de milioane de euro. În opinia sa, hotărârea instanței riscă să împiedice îndeplinirea acestui angajament. Suma de 770 de milioane de euro și interzicerea activității tehnice a Ministerului nu apar însă în minuta instanței. Acestea reprezintă interpretarea politică a ministrului asupra consecințelor posibile ale hotărârii. „Disperarea e mare, dar nu mor caii când vor câinii. Mergem mai departe!”, și-a încheiat Pîslaru mesajul. Justiția, una dintre cele mai nemulțumite categorii Suspendarea a fost obținută de SANITAS, pe fondul criticilor venite din Sănătate, dar proiectul a generat opoziție puternică și în Justiție. Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General, curțile de apel și tribunalele au criticat anterior noua arhitectură salarială. Reprezentanții sistemului susțin că reducerea reperelor financiare poate afecta statutul magistratului și garanțiile economice asociate independenței Justiției. Anexa V stabilește reguli distincte pentru judecători, procurori, magistrați-asistenți, personal auxiliar, specialiști și polițiști judiciari. În principiu, salariul ar urma să fie determinat prin înmulțirea coeficientului funcției cu o valoare de referință. În simulările proiectului a fost folosită o valoare de referință de 4.100 de lei brut. Problema este că, pentru o parte dintre magistrații aflați în zona superioară a sistemului, noua formulă produce indemnizații mai mici decât cele primite în prezent. Judecătorii de la Înalta Curte, printre principalii perdanți Potrivit datelor publicate de „Libertatea”, un judecător cu grad de Înalta Curte de Casație și Justiție și o vechime de peste 20 de ani ar avea, în noua grilă, un salariu de bază de 22.550 de lei brut. Nivelul ar fi cu aproximativ 3.700 de lei sub salariul actual, estimat la 26.250 de lei brut. Diferența înseamnă o diminuare teoretică de aproximativ 14%. Ea nu s-ar transforma neapărat într-o tăiere imediată, deoarece proiectul prevede menținerea salariului de bază aflat în plată atunci când acesta este mai mare decât valoarea rezultată din noua grilă. Judecătorul ar continua, astfel, să primească salariul actual, dar nu ar mai beneficia de creșteri până când valoarea calculată după noul sistem nu ar depăși suma protejată. Acesta este mecanismul care provoacă una dintre principalele nemulțumiri: veniturile nu scad imediat, însă pot fi înghețate pentru mai mulți ani. Cine ar câștiga Nu toate categoriile de judecători ies în pierdere. Un judecător cu grad de curte de apel ar trece, potrivit cifrelor furnizate, de la 21.976 de lei la 23.000 de lei brut. Creșterea ar fi de 1.024 de lei, respectiv aproximativ 4,7%. Pentru un judecător cu grad de tribunal, salariul ar urca de la 20.910 lei la 22.500 de lei. Majorarea ar fi de 1.590 de lei, echivalentul unei creșteri de aproximativ 7,6%. Judecătorii cu grad de judecătorie ar trece de la 17.250 de lei la 18.040 de lei, cu 790 de lei mai mult. Judecătorii stagiari ar beneficia de una dintre cele mai consistente creșteri: de la 10.400 de lei la 11.767 de lei brut, adică un plus de 1.367 de lei și o majorare de aproximativ 13%. Procurorii cu grade superioare pierd mai mult În cazul procurorilor, efectul restrictiv este mai vizibil. Un procuror cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte ar avea un salariu de bază de 22.099 de lei, față de aproximativ 25.000 de lei în prezent. Diferența este de 2.901 lei brut, adică o reducere teoretică de aproximativ 11,6%. Un procuror cu grad de curte de apel ar trece de la 21.905 lei la 21.566 de lei. Scăderea este mai redusă, de 339 de lei. Pentru procurorul cu grad de tribunal, salariul ar coborî de la 21.429 de lei la 20.500 de lei, cu 929 de lei mai puțin. Și în aceste cazuri ar funcționa protecția salariului aflat în plată. Procurorii în funcție nu ar pierde imediat diferența, dar ar putea rămâne fără majorări efective până când noua grilă le-ar ajunge din urmă veniturile actuale. Creșteri pentru procurorii de la baza sistemului Procurorii cu grad de judecătorie și procurorii stagiari se află la polul opus. Un procuror cu grad de judecătorie ar trece de la 16.429 de lei la 17.671 de lei brut, o creștere de 1.242 de lei. Pentru procurorii stagiari, salariul ar urca de la 9.905 lei la 11.521 de lei brut. Majorarea ar fi de 1.616 lei, adică peste 16%. Lefurile șefilor din Justiție, puternic comprimate Cele mai spectaculoase diferențe apar în cazul conducerii sistemului judiciar. Proiectul prevede un salariu de bază de 25.215 lei pentru președintele Înaltei Curți și pentru procurorul general. În cazul președintelui ÎCCJ, suma aflată în prezent în plată ar fi de 40.914 lei brut. Dacă cele două valori reprezintă componente salariale comparabile, noua grilă ar fi mai mică cu 15.699 de lei, adică aproximativ 38%. Pentru procurorul general, salariul actual indicat este de aproximativ 36.000 de lei. Diferența față de cei 25.215 lei din proiect s-ar apropia de 10.800 de lei. Șefii DNA și DIICOT ar avea, potrivit noii grile, un salariu de bază de 24.395 de lei. Funcțiile de conducere, suplimente calculate uniform Anexa V schimbă și modul de remunerare a funcțiilor de conducere. Indemnizația ar urma să fie formată din salariul maxim al funcției de execuție corespunzătoare instanței sau parchetului, la care se adaugă un coeficient de conducere înmulțit cu valoarea de referință. Pentru președintele ÎCCJ și procurorul general, coeficientul suplimentar este de 0,65. La o valoare de referință de 4.100 de lei, componenta de conducere ar reprezenta 2.665 de lei brut. Vicepreședinții și prim-adjuncții ar primi un supliment de 1.845 de lei, iar președinții de secție și alte funcții echivalente ar beneficia de sume cuprinse, în funcție de poziție, între 820 și 1.640 de lei brut. Proiectul urmărește astfel să limiteze diferențele create în timp prin formule distincte, asimilări și hotărâri judecătorești. Specialiștii și IT-iștii, coeficienți reduși cu 10% Nemulțumirile nu se limitează la magistrați. Pentru specialiștii din Parchetul General, DNA, DIICOT și celelalte parchete, coeficienții de salarizare prevăzuți ca reper ar urma să fie diminuați cu 10%. Același regim este propus pentru specialiștii IT din instanțe, parchete, CSM, Ministerul Justiției și Inspecția Judiciară. Reducerea cu 10% a coeficientului nu înseamnă automat o tăiere cu 10% a salariului actual. Efectul concret depinde de valoarea de referință, de salariul aflat în plată și de regulile tranzitorii. Totuși, această categorie pornește în noul sistem de la un reper inferior celui integral stabilit pentru funcțiile la care este raportată. Polițiștii judiciari detașați la Parchetul General, DNA și DIICOT ar urma să fie salarizați după un mecanism similar, cu coeficienți diminuați cu 10%. Grefierii de la instanțele superioare primesc majorări Pentru personalul auxiliar și conex, inclusiv pentru grefieri, proiectul introduce diferențieri în funcție de nivelul instanței sau parchetului. Salariul de bază stabilit pentru judecătorii ar urma să fie majorat cu: 5% la tribunale și tribunale specializate; 7,5% la curțile de apel; 10% la ÎCCJ, Parchetul General, DNA și DIICOT. În cazul acestei categorii, miza este mai degrabă redistribuirea între nivelurile sistemului decât o reducere generală. Grefierii de la instanțele superioare ar fi avantajați față de cei aflați pe aceeași funcție la judecătorii. De ce sunt nemulțumiți cei din Justiție Nemulțumirea are mai multe surse. Prima este reducerea reperelor salariale pentru o parte dintre magistrații cu grad superior. Chiar dacă salariile aflate în plată sunt menținute, lipsa unor majorări pe termen lung este percepută ca o diminuare reală a statutului financiar. A doua problemă este comprimarea ierarhiei. Diferența dintre salariile de la începutul carierei și cele de la vârful sistemului devine mai mică. Pentru autorii proiectului, aceasta înseamnă echitate. Pentru reprezentanții Justiției, înseamnă că experiența, răspunderea, incompatibilitățile și nivelul funcției nu mai sunt recompensate suficient. A treia sursă de tensiune este raportarea la alte puteri ale statului. În timp ce indemnizațiile unor magistrați de rang înalt sunt coborâte, salariile propuse pentru demnitarii politici rămân ridicate. Potrivit simulărilor, președintele României ar avea 32.800 de lei brut, prim-ministrul și președinții celor două Camere – 30.750 de lei, iar miniștrii – 26.650 de lei.
