miercuri 11 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: magistrati

172 articole
Eveniment

CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților

„Nu înțeleg. De ce întârzie președintele Dan să promulge legea pensiilor magistraților, aprobată, după luni de amânări, de către CCR?”, s-a întrebat Cristian Tudor Popescu marți, 24 februarie. Citește și: Umbrărescu nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR. PSD îl presează pe Pîslaru să obțină dispense de la UE CTP nu înțelege CTP a postat următorul text atât pe pagina sa de Facebook, cât și pe site-ul publicitar Republica: „Nu înțeleg De ce întârzie președintele Dan să promulge legea pensiilor magistraților, aprobată, după luni de amânări, de către CCR? Ca să facă și el o superamânare? Are de gând s-o respingă și s-o trimită în Parlament, cum îi cer magistrații? Vrea să creeze un suspans de cel mai prost gust, promulgând-o în ultima clipă, ca să țină cu sufletul la gură delegația condusă de premierul Bolojan, care se duce la Bruxelles ca să încerce obținerea, totuși, a celor 231 milioane euro? Domnul președinte vrea să-i pierdem? L-am criticat pe N. Dan de câte ori am considerat că a greșit. Dar în termeni raționali. Acum, Dumnezeu să mă ierte, pur și simplu nu înțeleg.” De ce Nicușor Dan nu poate încă promulga legea Cu o foarte scurtă documentare, CTP ar fi aflat că, „Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.” (potrivit art. 77, alin. 3 din Constituția României). Așadar, legea referitoare la pensiile magistraților va putea fi promulgată doar după ce CCR va trimite decizia la Cotroceni. Dar, miercuri, 25 februarie a.c., la data redactării acestui articol, decizia nici nu fusese redactată, după cum arată chiar site-ul CCR. CCR nu a redactat încă decizia în cazul legii referitoare la pensiile magistraților (sursa: ccr.ro) CTP ignoră fake news-ul Pe scurt, ce nu înțelege CTP, în ciuda simplității situației, este că președintele Nicușor Dan nu poate promulga legea pentru că CCR nu i-a trimis decizia. De altfel, mulți utilizatori de Facebook i-au semnalat lui Cristian Tudor Popescu motivul legal. Fără nici un rezultat: CTP nici nu a retractat, nici nu și-a cerut scuze.

CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților (sursa: Facebook/Cristian Tudor Popescu)
Judecătorii sugerează că la pensii între 11.960 și 19.268 lei ar putea ceda tentației șpăgilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Judecătorii sugerează că la pensii între 11.960 și 19.268 lei ar putea ceda tentației șpăgilor

Judecătorii îi sugerează lui Nicușor Dan că la pensii între 11.960 și 19.268 lei ar putea ceda mai ușor tentației șpăgilor. Sugestia apare în scrisoarea trimisă de președinții curților de apel către președintele României, în care solicită ca proiectul guvernului Bolojan să fie retrimis la Parlament, după ce acesta a trecut de CCR.  Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor În lunga scrisoare de 14 pagini, semnatarii nu se referă la mită sau șpagă, folosind teremnul eufemistic de „presiuni exterioare”.  Judecătorii sugerează că la pensii între 11.960 și 19.268 lei ar putea ceda tentației șpăgilor „Criteriul nivelului adecvat al remunerației/pensiei – «[Nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socioeconomic al statului membru în cauză, pentru a le conferi o independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului ca eventuale intervenții sau presiuni exterioare să poată dăuna neutralității deciziilor lor» (C-762/23, punctul 35; Hotărârea din 7 februarie 2019, Escribano Vindel, C-49/18, EU:C:2019:106, punctele 70-73). Acest criteriu «este valabil mutatis mutandis pentru judecătorii pensionați», întrucât «faptul că judecătorii în activitate au garanția că vor primi, după pensionare, o pensie suficient de ridicată este de natură să îi protejeze împotriva riscului de corupție în perioada lor de activitate» (C-762/23, punctul 37)”, explică președinții curților de apel.  Mai mult, ei se tem că justițiabilii vor crede că judecătorii iau mită fiindcă au pensii prea mici: „O intervenție legislativă, precum cea în discuţie este de natură să genereze îndoieli legitime în percepția justițiabililor cu privire la protecția magistraților față de presiuni externe, afectând astfel garanțiile de independență inerente unei protecții jurisdicționale efective”. Potrivit calculelor făcute în acest document, dacă legea Bolojan va intra în vigoare un judecător de judecătorie va primi o pensie de 11.310 lei, în timp ce cei de la Înalta Curte vor beneficia de o pensie de 19.268 lei. 

Lia Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan Foto: ICCJ
Eveniment

Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan, dacă aceasta va fi promulgată de președintele Nicușor Dan, arată calculele judecătorilor de la Curțile de Apel. Aceștia i-au cerut, azi, șefului statului să nu promulge noile modificări la pensiile magistraților. Citește și: Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date ministerul de Finanțe Într-o lungă scrisoare, de 14 pagini, ei se plâng ce sume importante ar pierde la pensie. Legea a trecut de CCR, la 18 februarie.  Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan Ce arată calculele judecătorilor curților de apel: Pe legea Bolojan, pensia ar fi de 19.268 lei pentru judecătorii cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un judecător cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 27.525 lei (100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 8.257 lei mai puţin; iar conform Legii nr.303/2004, un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are o pensie în cuantum 31.060 lei, deci o diferenţă de 11.792 lei.  pensia va fi de 15.917 lei pentru procurorii cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un procuror cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 22.738 lei ( 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 6.821 lei mai puțin judecătorii de la Curțile de Apel care au ieșit la pensie pe vechea lege, din 204, au 23.107, pe nooua lege ar rămâne cu doar 14.242 la pensie judecătorii de la tribunale coboară de la 20.450 lei, pe legea din 2004, respectiv 17.947 lei pe legea din 2023, la 12.563 de lei. „În consecinţă, este de netăgăduit că, diminuarea succesivă a cuantumului pensiei de serviciu (în medie, cu peste 45%), într-o perioadă foarte scurtă de timp (mai puţin de 3 ani) în condiţiile în care, potrivit proiectului de lege, este necesară şi realizarea unui stagiu de cotizare mult mai mare, de 35 de ani de vechime efectivă în muncă, din care 25 de ani vechime în magistratură (faţă de 25 de ani vechime în magistratură, iniţial), nu respectă, în mod evident, standardele reținute constant în jurisprudența CJUE, și anume un venit din pensie cât mai apropiat de ultimul venit din timpul activității”, susțin Curțile de Apel. „În consecinţă, stimate Domnule Preşedinte al României, apreciem oportună sesizarea Parlamentului României, în vederea reexaminării Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025). Cu aleasă consideraţie!”, se încheie scrisoarea acestora.  

Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor Foto: CCR
Eveniment

Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor

Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor, ceea ce deschide calea spre alte reduceri ale pensiilor speciale. „Cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia”, a arătat, azi, CCR, în comunicatul în care explică de ce a respins obiecțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție la proiectul de reducere a pensiilor speciale ale magistraților.  Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor În plus, potrivit comunicatului, „legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare”.  Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial. Dacă această frază va fi menținută, guvernul Bolojan va putea tăia toate pensiile speciale, inclusiv ale militarilor, sau eventual, ar putea diminua și mai mult pensiile magistraților.  „În luna martie vom veni cu un proiect de lege care va continua corecțiile. Într-un stat democratic, respectul față de magistrați este o piatră de temelie. Nu am nicio îndoială că în urma acestei reforme acest respect nu doar că nu va fi știrbit, ci dimpotrivă, va fi consolidat. Reforma pensiilor magistraților are și o componentă financiară, cele 230 de milioane de euro aferente jalonului din PNRR.  Imediat ce legea va fi promulgată, vom continua toate demersurile pentru a evita pierderea banilor”, a scris premierul Bolojan, pe Facebook.  Acum câteva zile, la TVR, el explica: „Pe componenta de ordine publică și pe cea de Apărare, unde în momentul de față nu avem un surplus de personal, practic economia pe fondul de salarii se va face prin creșterea vârstei de pensionare. Este o necesitate pe care nu o putem evita, atât din considerente de sustenabilitate a fondului de pensii, atât din considerente de cheltuieli bugetare, dar și din considerente legate de o economie mai sănătoasă”. 

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă

Lia Savonea, șefa ÎCCJ, s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, iar guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: acestea sunt consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților. Ce s-a petrecut? Foarte simplu: judecătoarea Mihaela Ciochină, numită de Iohannis, care părea că este în tabăra PSD (votase cu aceasta pentru respingerea din motive procedurale a legislației privind pensiile magistraților), a schimbat direcția și a votat cu judecătorii desemnați de PNL, UDMR, USR și Nicușor Dan în favoarea legii Bolojan.  Nici Savonea, nici PSD, nu au vrut să accepte noua realitate, probabil că au exercitat presiuni asupra lui Ciochină, dar aceasta și-a menținut poziția, așa că noile modificări la sistemul de pensionare a magistraților au trecut de CCR. De ce Savonea s-a făcut de rușine? Problema nu este că a contestat legea Bolojan la CCR - mai toți judecătorii cereau asta - ci modul stupid-agresiv în care a acționat când a văzut că pierde: a trimis la CCR o expertiză contabilă, cu autori necunoscuți, ușor de demontat a cerut CCR să sesizeze Curtea de Justiție a UE, deși ar fi trebuit să știe că există precedente, Curtea Constituțională refuzând acest gest Azi, s-a văzut că puterea Liei Savonea nu este chiar așa de mare pe cât se sugera. Nu doar că ea pierde, dar întreaga breaslă a judecătorilor se va face de râs prin asociere.  De ce PSD a pierdut? PSD a sabotat legea privind pensiile magistraților, subteran, sperând să pună eșecul pe seama lui Bolojan. Formațiunea lui Grindeanu se teme de Savonea, se teme de judecători, nu dorea să-i ostilizeze. Grindeanu a organizat chiar o întâlnire cu Savonea (cu care apoi s-a lăudat), evident cu scopul de a-l scurtcircuita și sabota pe premierul Bolojan.  Judecătorii PSD au votat constant împotriva legii Bolojan. În ultima clipă, omul plasat de PSD-Grindeanu în CCR a dezertat și a trecut de partea celor care doreau să se taie pensiile magistraților. Votul său oricum nu conta, exista deja majoritatea de cinci. Dar Grindeanu va spune de acum înainte că judecătorii plasați în CCR de Dragnea și Ciolacu au sabotat modificările la legea pensiilor magistraților, nu omul său. De ce a câștigat Guvernul Bolojan? a înfrânt opoziția subterană a PSD pare că are o majoritate în CCR, care să-i susțină și alte legi Ce trebuie făcut? Mai multe reforme, într-un ritm mai alert. PNL și USR trebuie, de exemplu, să refacă legislația privind declarațiile de avere ale demnitarilor. Ce a făcut CCR-ul condus de omul lui Ion Iliescu, Marian Enache, poate desface acum - desigur, respectând precedentul... - Curtea dominată de judecători non-PSD.   

CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

BREAKING CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională

CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor speciale ale magistraților este constituțională. Decizia a fost luată după cinci amânări și o opoziție constantă a celor patru judecători numiți la CCR la propunerea PSD. Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Votul ar fi fost de șase la trei. Potrivit unor surse din presă, pesedistul Mihai Busuioc, numit de PSD la CCR după plecarea lui Ciolacu de la conducerea partidului, ar fi schimbat tabăra. Doar judecătorii PSD numiți cu susținerea lui Dragnea sau Ciolacu, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga, au continuat să se opună acestei legi.  Însă azi, la CCR, s-au dat mai multe voturi legate de acest proiect. Astfel, solicitarea ÎCCJ de sesizare a CJUE a fost respinsă cu un vot de 5 la 4. Sesizarea ÎCCJ pe fondul legii a fost respinsă cu un vot de 7 la 2. Sesizarea ÎCCJ pe cuantumul pensiei din prevederea legală a fost respinsă cu un vot de la 6 la 3, arată surse CCR. CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională CCR a fost sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea.  La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanţei supreme solicitând magistraţilor constituţionali să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistraţii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”. Însă, acum, CCR a respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulate de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de judecătorul CCR Gheorghe Stan.  

Președintele critică amânarea deciziei privind pensiile magistraților (sursa: RRA)
Politică

Președintele Nicușor Dan critică CCR pentru amânarea deciziei în cazul pensiilor magistraților

Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, la Radio România Actualități, că tergiversarea subiectului pensiilor magistraților nu a făcut bine nici Curtea Constituțională a României (CCR), nici imaginii statului român. Șeful statului a calificat drept „neplăcută” această întârziere, mai ales în condițiile în care proiectul de lege era în dezbatere încă din vara acestui an și presupunea doar modificări relativ minore. Tergiversarea deciziei, un minus pentru imaginea statului „Faptul că au fost toate aceste amânări succesive nu cred că a făcut bine nici Curții și nici imaginii pe care românii și-o fac despre statul român în general”, a afirmat Nicușor Dan. Citește și: EXCLUSIV Trumpistul Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pentru o fâneață în Prahova. Legăturile cumpărătorilor cu Piedone Președintele a subliniat că, dincolo de eventualele controverse juridice, decizia ar fi trebuit luată mult mai devreme pentru a evita incertitudinea și percepția de blocaj instituțional. Prevederile privind pensiile magistraților trebuie aplicate Nicușor Dan a precizat că își dorește ca prevederile referitoare la pensiile magistraților să fie puse în practică, indiferent de dezbaterile juridice care pot apărea. În opinia sa, momentul adoptării unei decizii clare era esențial pentru a oferi stabilitate și predictibilitate, atât sistemului judiciar, cât și opiniei publice. Divergențele juridice sunt legitime, dar procesul trebuia finalizat Președintele a arătat că existența unor opinii juridice diferite între CCR, Guvern și coaliția de guvernare este firească și nu trebuie interpretată drept rea-credință instituțională. „Dreptul nu este o știință 100% exactă. Pe chestiuni din viața reală există interpretări care pot să fie diferite”, a explicat șeful statului. El a subliniat că, în cazul în care anumite prevederi din textul propus de Guvern ar fi declarate neconstituționale, acest lucru nu ar însemna automat existența unei intenții negative nici din partea Executivului, nici a Curții Constituționale. Nicușor Dan a concluzionat că întregul proces ar fi trebuit încheiat mai devreme, pentru a elimina incertitudinile și pentru a clarifica cadrul legal privind pensiile magistraților.

Reforma pensiile magistraților, ÎCCJ cere intervenția UE (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Lia Savonea duce disputa privind pensiile magistraților la nivel european: ÎCCJ cere intervenția UE

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Lia Savonea, a solicitat marți Curtea Constituţională a României să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind compatibilitatea proiectului Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraților cu dreptul Uniunii Europene. Demersul vine în contextul în care CCR are programată miercuri o nouă ședință de dezbatere pe tema modificărilor aduse pensiilor de serviciu. Întrebare preliminară către CJUE, în baza art. 267 TFUE Potrivit unui comunicat oficial, la data de 10 februarie 2026, ÎCCJ a înaintat CCR o cerere de sesizare a CJUE, întemeiată pe art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Instanța supremă solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele dreptului Uniunii Europene și cu jurisprudența CJUE, apreciind că proiectul legislativ poate încălca principii fundamentale precum: proporționalitatea egalitatea securitatea juridică protecția încrederii legitime Aceste principii sunt esențiale pentru evaluarea legalității oricărei reforme care vizează statutul și garanțiile de independență ale magistraților, obligație derivată din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept prevăzute de art. 2 TUE. ÎCCJ: risc de discriminare și afectare a independenței justiției În esență, ÎCCJ consideră că măsurile propuse de Guvernul României pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Instanța enumeră cinci probleme majore din perspectiva dreptului Uniunii Europene: Posibila discriminare a magistraților în raport cu alte categorii profesionale Lipsa unei fundamentări riguroase și transparente care să permită un test real de proporționalitate Reducerea siguranței financiare a judecătorilor sub un nivel considerat adecvat Perpetuarea instabilității legislative în materia pensiilor de serviciu. Instituirea unui regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv Potrivit ÎCCJ, demersul are ca obiectiv protejarea independenței justiției, prin utilizarea tuturor mecanismelor juridice prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene. Instanța supremă subliniază că sesizarea CJUE reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, dar și pentru consolidarea cooperării între instanțele naționale și jurisdicția Uniunii Europene. Sesizarea CCR din decembrie 2025 La începutul lunii decembrie 2025, judecătorii ÎCCJ au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR cu privire la noul proiect guvernamental privind pensiile magistraților. La acel moment, Instanța supremă a susținut că proiectul: anulează de facto pensiile de serviciu, reduce drastic drepturile magistraților care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, ar putea conduce, pentru generațiile viitoare, la pensii inferioare celor din sistemul public. ÎCCJ a mai arătat că legea încalcă independența justiției în raport cu standardele stabilite de CJUE, CEDO și CCR și contravine unor decizii anterioare ale Curții Constituționale, încălcând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. Ce prevede proiectul Guvernului privind pensiile magistraților Noul proiect adoptat de Guvern prevede: creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani; plafonarea cuantumului pensiei la maximum 70% din indemnizația netă aferentă ultimei luni de activitate. Modificările sunt în continuare contestate la nivel instituțional, iar decizia CCR privind eventuala sesizare a CJUE ar putea avea un impact major asupra reformei pensiilor de serviciu și asupra relației dintre dreptul național și cel european.

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Foto: CCR
Eveniment

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale ale magistraților, anunță ministrul Dragoș Pîslaru. El a explicat, la Digi 24, că vineri a avut loc o întâlnire la Bruxelles cu privire la cererile de plată trei și patru din PNRR, iar „Comisia Europeană a precizat foarte clar” că jalonul privind pensiile magistraților nu a fost îndeplinit. Citește și: În plină austeritate, Guvernul a închiriat zeci de mașini de la RAAPPS la prețuri uriașe România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale „În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană pentru că până la 28 noiembrie România nu a promulgat legea, iar în perioada de discuții ulterioare cu privire la analiza acestui jalon, România nu a putut să arate că a promulgat legea. Deci astea sunt consecințele. Evident că așteptăm să vedem ce se întâmplă mai departe. Prim-ministrul a spus că va comunica CCR, în momentul în care vom îndeplini reforma putem să anunțăm Comisia Europeană, dar cred că a fost foarte explicit prim-ministrul, și întăresc afirmația domniei sale, că există o consecință directă a acestui demers și că Comisia Europeană consideră că nu este îndeplinit acest jalon în valoare de 231 de milioane de euro”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. „Va trebui să acoperim din bugetul național 231 de milioane pentru a ne respecta proiectele de investiții așa cum le avem. Vă atrag atenția că nu putem să renunțăm la proiectele de investiții, pentru că atunci primim penalitate că nu ne îndeplinim nici investițiile, deci va trebui să compensăm din bugetul de stat 231 de milioane de euro pentru aceste investiții”, spus ministrul.

Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților Foto: CCR
Politică

BREAKING Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților

 Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților. Motivul invocat de această dată sunt documentele transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), cea care a sesizat CCR în legătură cu acest proiect. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu O decizie se va lua la 11 februarie, teoretic. Aceasta este a patra amânare, alte două fiind rezultatul boicotului judecătorilor PSD din CCR.   Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților „Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, a anunțat CCR.  Lia Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia: un comunicat la Înaltei Curți de Casație și Justiție, difuzat la 15 ianuarie, arăta că, dacă varianta Guvernului va fi legiferată, pensiile speciale ale judecătorilor de la ÎCCJ se vor reduce cu peste 50%. Această „expertiză de specialitate independentă” va fi depusă de ÎCCJ la CCR. ÎCCJ se plânge că guvernul Bolojan i-a confiscat pensia „Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale. În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan. Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: - pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; - pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; - pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. - pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene. Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept. Înalta Curte subliniază că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, se arată în comunicatul ICCJ. 

Nicușor Dan va publica parțial sesizările magistraților (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Eveniment

Sesizările magistraților către Nicușor Dan vor fi parțial publicate de către Cotroceni

Fragmente din sesizările transmise de magistrați în cadrul dialogului cu președintele Nicușor Dan vor fi făcute publice și incluse în analiza privind sistemul de Justiție, potrivit unor surse oficiale. Publicarea acestora ar urma să facă parte din demersul mai amplu de evaluare a problemelor structurale din Justiție. Analiză amplă a sistemului judiciar, anunțată de șeful statului Președintele Nicușor Dan a anunțat de mai multe ori intenția de a prezenta o analiză detaliată a funcționării Justiției din România. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Documentul ar urma să includă atât observațiile Administrației Prezidențiale, cât și semnalările venite direct din sistem, de la magistrați. Ce va conține analiza: sesizările transmise de magistrați Până la publicarea analizei finale, șeful statului intenționează să prezinte public fragmente din sesizările primite de la judecători și procurori, au precizat sursele citate. Scopul ar fi evidențierea problemelor semnalate direct din interiorul sistemului judiciar. Trei runde de discuții la Cotroceni cu 51 de magistrați La finalul anului, Nicușor Dan s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu 51 de magistrați, în trei runde distincte de discuții. Prima întâlnire, la care au participat 11 magistrați, a fost transmisă online de Administrația Prezidențială. Celelalte două runde, fiecare cu câte 20 de judecători și procurori, s-au desfășurat cu ușile închise, la solicitarea participanților, care au dorit confidențialitate. Probleme semnalate: presiuni, teamă și deficit de pregătire profesională Potrivit surselor oficiale, magistrații au identificat mai multe probleme majore în sistem. Printre acestea: teama de a fi eliminați din magistratură presiuni pentru a nu exprima opinii contrare pozițiilor CSM așteptarea de obediență din partea judecătorilor și procurorilor nivel scăzut de pregătire al unor candidați promovați la Înalta Curte de Casație și Justiție Aceste sesizări urmează să fie reflectate în analiza promisă de șeful statului.

Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Justiție

Ilie Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR în cazul pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan afirmă că la Curtea Constituțională s-a format „o minoritate de blocaj” care împiedică adoptarea unei decizii privind proiectul de lege referitor la pensiile magistraților. Șeful Guvernului subliniază că tema ține de „o minimă justețe socială” și nu reprezintă o inițiativă îndreptată împotriva unei categorii profesionale. Decizie așteptată pe 16 ianuarie Ilie Bolojan și-a exprimat speranța că pe 16 ianuarie CCR va lua o decizie favorabilă asupra proiectului de reformă. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Acesta a arătat că hotărârile rapide ale Curții sunt esențiale pentru ca legile să intre în vigoare fără întârzieri și a sugerat că amânările succesive au fost generate de o „minoritate de blocaj”. Premierul respinge ideea unui conflict Guvern–Justiție Șeful Executivului a precizat că nu există un conflict între Guvern și o parte a sistemului judiciar și că proiectul de lege este parte a angajamentelor din programul de guvernare. Bolojan a adăugat că modificarea pensiilor magistraților urmărește corectarea unor nedreptăți percepute puternic de societate. Proiectul de lege nu va fi modificat Premierul a subliniat că nu se pune problema modificării proiectului de lege privind pensiile magistraților. Documentul este în discuție încă din vară, iar datele și impactul său au fost analizate în repetate rânduri. În opinia sa, proiectul este „corect pentru societatea din România” și creează premisele eliminării unor inechități acumulate. CCR a amânat deja de trei ori decizia Curtea Constituțională a anunțat că va continua deliberările pe 16 ianuarie. Este a treia amânare în acest caz, după ce, potrivit relatărilor publice, o parte dintre judecători au părăsit ședința și nu au mai revenit. Proiectul Guvernului Bolojan prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Creșterea vârstei de pensionare Ilie Bolojan a anunțat și intenția de a crește vârsta de pensionare în mai multe domenii, inclusiv pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne. Premierul consideră că pensionările la 48–52 de ani nu sunt justificate în cazul personalului cu activități neafectate de limitări fizice și că obiectivul este apropierea de pragul de 65 de ani. Argumentul premierului: experiența nu trebuie pierdută prea devreme Bolojan a dat exemplul polițiștilor criminaliști și al celor de la judiciar, care acumulează experiență semnificativă după 50 de ani și ar putea să își continue activitatea fără probleme până la 60–65 de ani, așa cum se întâmplă în alte state europene. Pentru activitățile solicitante fizic ar putea exista excepții, însă nu la vârste foarte timpurii.

Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...”

Premierul Ilie Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună, atunci să-ți faci datoria inclusiv fiind prezent la ședințe și luând decizii așa cum îți dictează conștiința”, a spus el la un interviu la Digi 24. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Bolojan s-a referit la faptul că cei patru judecători propuși de PSD în CCR au boicotat două ședințe ale curții în care trebuia tranșată noua lege privind pensiile speciale ale magistraților.  Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...” „Fără să am date din interior, din relatările publice, pare că pentru a evita luarea unei decizii, s-a constituit o minoritate de blocaj care a amânat această decizie. Sper ca pe data de 15 să se ia o decizie favorabilă. Acest proiect nu este ambiția unei persoane sau a unui Guvern. Este legat de justețea socială. Nu poți să pensionezi oameni la 40 de ani cu o pensie egală cu salariu”, a afirmat premierul. El a evitat însă să atace PSD-ul. „Evit să potențez conflicte în interior. Lucrurile pot fi interpretate. Mă gândesc că nu asta a fost. Sper că înțelepciunea, normalitatea și bunul simț să primeze”, a afirmat premierul. Însă el n-a mai ezitat să-i critice pe judecătorii CCR.  „Este anormal să procedezi în felul acesta. Mai ales într-o astfel de instanță. Nu adopți tactici politice de amânare. Aici trebuie să iei decizii. Dacă tot ești plătit, trebuie să iei decizii”, a spus șeful Guvernului. 

Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea Foto: Facebook
Politică

Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea

Festivalul insultelor pe pagina lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea : „Grindene, până unde mergeți cu tupeul și nesimtirea de a bloca tara?”, îi scrie unul dintre zecile de comentatori enervați pe blocajul de pe legea privind pensiile speciale ale magistraților.  Citește și: Dobîrcianu, falsul spion SRI cu legături la Moscova, ca la el acasă în biroul lui Predoiu. Ministrul de Interne spune că nu-l cunoaște Până acum, nici un lider PSD nu a reacționat la blocajul din PSD. Doar deputatul Adrian Câciu, care nu mai deține nici o poziție majoră în partid, a spus la Antena 3 că premierul Bolojan ar trebui să scrie CCR. Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea Însă, pe Facebook, la o postare a lui Grindeanu cu ocazia Sfântului Ștefan, au curs atacurile și insultele: „Lache, numele tău de alint e Lia?” - Florin Vilciu „Înger îngerașul meu, să dizolve PSDu’”, îi urează Neagu Ciprian „Grindene, pana unde mergeti cu tupeul si nesimtirea de a bloca tara?” - Daniel Cristian Cătălin DC: „Felicitări PSD-ului pentru capacitatea pe care o are de a călca pe cadavre pentru a-și atinge obiectivele…au mai inventat pesediștii o metodă prin care să boicoteze țara pentru a apăra privilegiile celor care îi țin departe de pușcăria pe care o merită majoritatea celor din psd cu funcții publice” „2028 sub 17 la sută ...”, prevesteste Kosti Kosti, dar Ovidiu Tindea supralicitează, „O sa ajungeti la 5% daca blocati legile prin CCR”. Ionuț Tănase: „4.5% în 2028”.  Marian Anghel: „Dragă Sorin, de ce nu ieși public să condamni comportamentul celor 4 judecători ccr, care își fac programul după dictare? Chiar nu înțelegi că veți ajunge la 3%?” Alexandru Sârb: „Ce surpriza domnule Grindeanu, fix judecatorii vostrii nu s-au prezentat la sedinta. Ce coincidenta dar de, voi vreti reforme, asa e?” Ludovic Nietzsche: „Bai, boschetarilor! Iar faceti manevre cu CCR-ul? Nu prea va place cand e de luat decizii importante si cu impact pentru tara, a? Ori va e frica ca deveniti puscariabili?” În plus, mai multi comentatori îl roagă pe Sf. Ștefan să scape țara de PSD: „Sfinte Stefan ne ajută să scăpăm de PSD”. 

Ministrul Apărării către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” Foto: Facebook
Politică

Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!”

Ministrul Apărării, Radu Miruță, către cei patru judecători PSD din CCR: „Judecați și asumați-va, nu vă bateți joc!”, a scris el pe Facebook. Până acum, nici un lider PSD nu a comentat evenimentele de la CCR, deși presa a scris că toți cei patru judecători care au boicotat luarea unei decizii privind pensiile speciale ale magistraților au fost nominalizați de formațiunea social-democrată. Citește și: Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR: „Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor” Ministrul Apărării către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” „CCR, 4 din 9, vă cam bateți joc și duceți în derizoriu importanța instituției! Nu se poate sa fii judecător CCR și să ieși din sală de 2 ori pentru a nu face cvorum, pe o temă cu impact major pentru România. Judecați și asumați-va, nu vă bateți joc!”, a scris Miruță pe Facebook.  Preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat luni că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor a fost amânată pentru data de 16 ianuarie din lipsă de cvorum. Potrivit unor surse din CCR, la şedinţa de luni nu s-au prezentat cei patru judecători propuşi de PSD la Curtea Constituţională - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră