sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: magistrati

60 articole
Eveniment

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB

Pensiile speciale vor înghiți, în 2025, circa 0,9% din PIB, mai mult de 17 miliarde de lei, arată datele bugetului de stat pentru anul 2025. La ministerul Apărării, suma prevăzută pentru aceste pensii scade ușor, dar la Apărare și SRI ele cresc puțin. România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Pensiile de serviciu ale civililor - printre care magistrații, diplomații și angajații Curții de Conturi - nu sunt prevăzute separat în buget, dar pot fi estimate pe baza plăților făcute în ianuarie. Ce sume sunt prevăzute pentru pensiile speciale, camuflate în bugetele instituțiilor militarizate la capitolul „Asistența socială”: 8,47 miliarde de lei - ministerul de Interne 5,9 miliarde de lei - ministerul Apărării 1,16 miliarde de lei - SRI Aceste trei instituții dețin propriile case de pensii. La Senat și Camera Deputaților mai sunt 46 de milioane de lei pentru pensii speciale ale foștilor parlamentari. La ele se adaugă pensiile speciale ale civililor, denumite „pensii de serviciu” și plătite din bugetul casei de pensii. Ele pot fi doar estimate. De exemplu, în ianuarie erau 5.622 de magistrați care beneficiau de o pensie medie de 25.185 de lei. Un calcul simplu ar arăta că, în 12 luni, aceștia vor primi pensii de 1,7 miliarde de lei. Încă 215 milioane de lei ar fi pensiile personalului aviatic, 78,5 milioane de lei - foștii diplomați, 65 de milioane de lei - funcționarii parlamentari și circa 83 de milioane de lei pentru pensionarii din Curtea de Conturi. În total, bugetul achită pensii speciale de aproximativ 17,6 miliarde de lei. PIB-ul României este estimat, în 2025, la 1.912 miliarde lei, deci pensiile speciale consumă peste 0,92% din PIB.

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei Foto: ICCJ
Eveniment

Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei

Magistrații români încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei, din care 21.945 de lei este subvenția contribuabililor, arată datele publicate marți de Casa Națională de Pensii Publice. La începutul anului, în ianuarie 2024, pensia specială medie a magistraților era de 22.505 lei, deci a crescut cu circa 12%. La acel moment, subvenția era de doar 19.944. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei Numărul magistraților cu pensii speciale era, potrivit CNPP, de 5.625, in decembrie 2024. În ianuarie 2024 erau 5.498. Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în luna noiembrie, 811 persoane (711 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.928 de lei, din care 2.975 de lei pensie de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 888 de persoane (663 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.133 de lei (3.516 de lei de la bugetul de stat). Conform CNPP, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.382 de pensionari (toţi cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 12.992 de lei, din care 8.129 lei suportaţi din bugetul de stat. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 681 de persoane (680 cu pensie din BASS), media fiind de 10.144 de lei, din care 2.249 lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.301 de pensionari (1.925 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 6.732 de lei, din care 3.960 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Guvernul protejează ciocoii bugetarilor Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul protejează ciocoii bugetarilor

Guvernul protejează ciocoii bugetarilor menținând „diurna de detașare”: o judecătoare de la ÎCCJ, Rus Iuliana, cu două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei. Guvernul Ciolacu II a decis, luni, să nu mai taie diurna de detașare a magistraților, care este de 2% din salariul brut. CSM a protestat față de această măsură și a susținut că este neconstituțională, fiind discriminatorie. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură Guvernul protejează ciocoii bugetarilor Andrei și Iuliana Rus sunt, probabil, cea mai bogată familie de judecători din România. Ambii sunt judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și, în anul fiscal 2023, au câștigat de la stat circa 1,5 milioane de lei. Andrei Rus urmează să fie magistratul de legătură al României în Spania, deși nu vorbește spaniola. El a făcut Dreptul la Universitatea Ecologică. Presa scrie că Andrei Claudiu Rus este „om de bază al grupării antireformiste” din justiție. Printre altele, el l-a achitat pe fostul ministru PSD al Sanatății, Nicolae Bănicioiu, pe motiv că „fapta nu există” în dosarul în care a fost trimis în judecată sub acuzația de trafic de influență. Iuliana Rus a încasat, printre altele, peste 340.000 de lei salarii și salarii restante de la ICCJ și de la o curte de apel, plus încă 316.821 de lei de la Scoala Nationala De Grefieri, dar nu a ratat nici diurne în valoare de aproape 75.000 de lei.

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Foto: inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților

Guvernul Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură: din proiectul ordonanței de urgență a fost eliminat articolul prin care „diurna de detașare” a procurorilor și judecătorilor” era tăiată masiv. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Diurna de detașare este 2% din salariul brut, pe zi. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Inițial, proiectul de ordonanță prevedea, la punctul XV: „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”. Practic, diurna de detașare ajungea la 23 de lei pe zi, cât primesc și alți bugetari. Duminică, CSM a protestat față de această măsură. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete «neatractive», care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (…) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, a scris CSM către premierul Ciolacu. Noua reglementare nu-i include pe magistrați După circa 24 de ore, acesta a cedat în fața CSM, iar articolul din articolul XV al ordonanței au dispărut referirile la diurna magistraților. „În anul 2025, personalul plătit din fonduri publice, salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază, pe durata delegării sau detaşării, de indemnizația de delegare sau indemnizația de detașare stabilite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare. Pe perioada delegării sau detașării, personalul nu mai beneficiază de alte drepturi de natura indemnizației de delegare sau indemnizației de detașare”, este noua formă a acestui articol.

Diurnele magistraților, o șmecherie de lux (sursa: riseproject.ro)
Justiție

Diurnele magistraților, o șmecherie de lux

Diurnele magistraților, o șmecherie de lux. Acestea pot atinge sume de peste 30.000 de euro anual, fiind acordate nu doar pentru deplasările în interes de serviciu, ci pentru fiecare zi în care aceștia se prezintă la birou. Diurnele magistraților, o șmecherie de lux Aceste sume forfetare, care nu necesită justificare și nu sunt supuse verificării, reprezintă un bonus semnificativ acordat sub formă de „bani de buzunar”, arată o analiză a Rise Project. Citește și: PolyMarket, una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain, unde poți paria, anticipează un câștigător clar al prezidențialelor din România În prezent, acest privilegiu este accesibil doar unei părți restrânse din breasla magistraților: judecătorilor și procurorilor detașați în localități diferite de cele de domiciliu, dar și membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și inspectorilor Inspecției Judiciare fără domiciliu în București. Recent, însă, mai mulți magistrați, inclusiv președinți ai unor instituții importante precum Înalta Curte de Casație și Justiție (Corina Corbu) sau Consiliul Superior al Magistraturii (Denisa Stănișor), au făcut demersuri pentru a beneficia de aceste diurne. De asemenea, printre pretendenți se regăsesc și pensionari ai magistraturii, care solicită retroactiv aceste sume pentru anii activi. Practic, o creștere salarială de 44% Acest beneficiu financiar a fost consolidat în martie 2023, când Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat o prevedere legală în favoarea acestui tip de plată, obligând instanțele din întreaga țară să accepte astfel de cereri. Diurna este calculată ca 2% din indemnizația brută zilnică a beneficiarului, ceea ce, pentru aproximativ 22 de zile lucrătoare lunar, poate crește veniturile acestuia cu până la 44%. Această bonificație continuă să fie un subiect de dezbatere intensă, având în vedere impactul său financiar semnificativ.

Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut (sursa: Bihorjust)
Eveniment

Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut

Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut cu 15% într-un an, mult peste rata inflației, arată datele Casei Naționale de Pensii Publice. Astfel, în septembrie 2023, pensia medie a magistraților era de 21.791 de lei. Numărul beneficiarilor era de 5.377. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut În septembrie 2024, pensia medie a magistraților era de 25.166 de lei. Numărul beneficiarilor era de 5.665. În consecință, pensia medie a judecătorilor și procurorilor a crescut cu 3.375 de lei într-un an. Procentual, aceasta înseamnă peste 15%. Inflația anuală este de peste 5%, în România. Pentru pensionarii obișnuiți, indexarea anuală, cu rata inflației, a fost, la 1 ianuarie 2024, de 13,8%. Pensia medie era, în septembrie 2024, de 2.792 de lei. Numărul pensionarilor obișnuiți era de 4,591 milioane, iar într-un an acesta scăzuse cu circa 11.000.

Cum i-a uns guvernul pe magistrații care conduc secțiile de votare Foto: Facebook CSM
Politică

Cum i-a uns guvernul pe magistrații care conduc birourile de votare

Cum i-a uns guvernul Ciolacu cu zeci de mii de lei pe magistrații care conduc birourile de votare: un procuror sau un judecător care conduce o astfel de secție poate ajunge la un venit de peste 50.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma În 2020, magistrații nu s-au înghesuit să facă parte din birourile electorale. Însă ei au câștigat acum în instanță dreptul de a primi o așa-numită „indemnizație de detașare” în valoare de 2% din salariul lunar. Pentru că magistrații dornici să-și încaseze diurnele s-au plasat în birouri electorale din afara razei de competență a tribunalului lor, Biroul Electoral Central a fost nevoit să desființeze mai multe birouri electorale județene, unde va fi reluată tragerea la sorți a preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale de circumscripţie, arăta DeFapt.ro în aprilie 2024. Cum i-a uns guvernul pe magistrații care conduc secțiile de votare O primă tentație a venit prin majorarea indemnzației de 190 de lei, oferită președinților secțiilor de votare la alegerile din 2020, la 330 de lei în 2024. Însă magistrații s-au năpustit asupra acestor sinecuri fiindcă, pe lângă indemnizația zilnică și o diurnă de 35 de lei, ar trebui să primească și o indemnizație de detașare de 2% pe zi din indemnizația brută lunară de încadrare. În consecință, un magistrat - judecător sau procuror - care conduce o secție de votare primește 330 lei pe zi (impozabili cu 10%), plus diurna de 35 de lei (neimpozabilă), plus diurna în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară. La tribunalul Dâmbovița, de exemplu, lista privind transparența salarială arăta că judecătorii luau, în medie, cu sporuri, circa 26-27.000 de lei pe lună. În consecință, diurna ar fi de 520-540 lei pe zi. Dacă se iau în considerare 60 de zile de activitate a unui președinte de secție de votare, acesta ar beneficia de peste 50.000 de lei: 60 X (300+35+530) = 51.900 de lei. Pe lună, un magistrat rămâne cu circa 26.000 de lei, care se adaugă la salariul de 20-25.000 de lei, net, la nivelul instanțelor inferioare. Aceste venituri uriașe explică de ce, la alegerile locale și pentru Parlamentul European, magistrații s-au înghesuit să conducă birouri de votare. Potrivit Bihoreanul, după alegeri, ICCJ și Parchetul General ar fi dorit să limiteze plata indemnizației de detașare la cei șapte judecători din Biroul Electoral Central și cei trei din Biroul Electoral pentru secțiile de votare din străinătate, considerați „detașați”, nu și la cei din birourile județene ori locale. Însă nu este clar dacă plățile efective s-au făcut, dacă magistrații au acceptat să piardă bani sau au dat statul în judecată.

Domeniul just.ro provoacă îngrijorare printre magistrați (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Eveniment

Domeniul just.ro provoacă îngrijorare printre magistrați

Domeniul just.ro provoacă îngrijorare printre magistrați. Preşedinţii curţilor de apel din România spun, luni, într-o scrisoare deschisă trimisă ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, că înrolarea calculatoarelor şi serverelor din instanţele de judecată, precum şi a conturilor judecătorilor în domeniul just.ro este o măsură de natură să încalce independenţa justiţiei. Domeniul just.ro provoacă îngrijorare printre magistrați Potrivit unui comunicat al Curţii de Apel Bucureşti (CAB), preşedinţii curţilor de apel au adoptat luni o scrisoare deschisă prin care îşi manifestă "îngrijorarea" faţă de Circulara din 30 august privind înrolarea calculatoarelor şi serverelor din instanţele de judecată, precum şi a conturilor judecătorilor în domeniul just.ro şi care denotă neînţelegerea mecanismelor "elementare" de comunicare la nivelul sistemului judiciar cu respectarea ierarhiei instituţionale decurgând din lege şi a statutului de putere în stat a autorităţii judecătoreşti. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Astfel, potrivit scrisorii deschise, subminarea independenţei justiţiei prin intervenţia unui funcţionar de rang inferior, în ale cărui competenţe nu intră atribuţia de a da dispoziţii conducerii instanţelor judecătoreşti, nu poate fi tolerată, context în care se apreciază că se impune a se reveni asupra circularei Ministerului Justiţiei, chestiunile tehnice care generează aceste riscuri şi care au fost constant semnalate de Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi de instanţele judecătoreşti, urmând a fi remediate în cadrul instituţional adecvat. Se concluzionează în sensul că existenţa unor proceduri europene de finanţare sau a unor aspecte de ordin tehnic nu pot reprezenta pârghii legitime care să ştirbească independenţa justiţiei, pilon fundamental al statului de drept, menţionează CAB. Ministerul Justiţiei a transmis, vineri, după ce a primit o circulară de la Consiliul Superior al Magistraturii în care se menţionează că instituţia doreşte să se autoexcludă din domeniul just.ro pe motiv că "au fost identificate vulnerabilităţi", că, până în prezent, nu ar fi fost semnalate breşe de securitate cu privire la informaţii sau proceduri judiciare, iar decizia CSM ar fi una "nefondată".

Sumă uriașă ca să plătească drepturile salariale câștigate de magistrați Foto: ICCJ
Eveniment

Sumă uriașă plătească drepturile salariale câștigate de magistrați

Ministerul Justiției scoate o sumă uriașă din Fondul de rezervă al Guvernului ca să plătească drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță: potrivit notei de fundamentare a proiectului unei hotărâri de guvern, este nevoie de peste 820 de milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga DeFapt.ro a scris că procurorul general al României, Alex Florența, care ar trebui să reprezinte “interesele generale ale societății“, a strâns o mică avere dând statul în judecată pentru “drepturi salariale restante“. Aceasta este a doua tranșă achitată “în vederea achitării tranșelor cuvenite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești“. Prima tranșă achitată în acest an a fost de 380 de milioane de lei, prin H.G. nr. 675/2024. Sumă uriașă ca să plătească drepturile salariale câștigate de magistrați Din suma uriașă pe care ministerul Justiției o vrea scoasă din fondul de rezervă, 660 de milioane de lei sunt “în vederea achitării tranșelor cuvenite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești“. Însă proiectul de hotărâre de guvern arată că este nevoie de 163 de milioane de lei “în vederea achitării dobânzilor aferente diferențelor salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești“. Nota de fundamentare arată că “suma necesară a fost calculată la nivelul minim care, până la rectificarea bugetară, ar urma să asigure aducerea la îndeplinire exclusiv a unor obligații de plată care nu mai pot suferi amânare“. “În prezent, din cauza lipsei fondurilor bugetare, nu pot fi plătite integral tranșele cuvenite în anul 2023, reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al celorlalte instanțe judecătorești, precum și dobânzile aferente acestor sume. Cum plata acestor sume, care privesc drepturi deja întârziate la plată, prin eșalonare succesivă (așadar, purtătoare de accesorii) se impunea să fie făcută până la sfârșitul anului bugetar 2023, o întârziere și mai mare a executării lor nu este posibilă din punct de vedere legal. În plus, neachitarea cât mai urgentă a acestor sume riscă să conducă la o amplificare considerabilă a debitului total datorat, prin creșterea exponențială a dobânzilor și a altor accesorii, cu repercusiuni grave asupra cheltuielilor bugetare“, mai explică ministerul Justiției.

Bugetarii ar putea băga România în faliment Foto: România TV
Eveniment

Bugetarii ar putea băga România în faliment

Bugetarii ar putea băga România în faliment: au învățat de la magistrați, au dat statul în judecată pentru a obține majorarea salariilor și au de încasat miliarde de lei, din 2015 în 2023. Citește și: Băsescu amintește că a propus, în 2012, reforma Sănătății și spargerea monopolului CNAS, dar “baronii sănătății“ l-au învins și nu s-a schimbat nimic: “Doar morţii din spitale ar putea fi mai mulţi“ Bugetarii ar putea băga România în faliment Însă, în 2023, a explodat valoarea titlurilor executorii emise în favoarea bugetarilor, majorarea față de 2022 fiind de 231%. Nu este clar dacă în aceste sume intră și cele care trebuie achitate magistraților. În total, în perioada 2015-2023, suma pe care statul trebuie să o plătească bugetarilor, stabilită prin titluri executorii, este de 22 de miliarde de lei. Foarte probabil ea se va majora substanțial pe măsură ce cresc pretențiile și numărul de procese. Din totalul sumei, s-au achitat 14,5 miliarde de lei, între 2015 și 2023, deci mai sunt de plătit circa 6,5 miliarde de lei. Guvernul a achitat, în 2023, 1,62 miliarde de lei în contul acestor titluri executorii. Suma este mai mică decât în 2022 - când de la buget s-au plătit 1,65 miliarde de lei - dar aceste titluri executorii sunt purtătoare de dobânzi și penalități. Informația apare într-un document al Consiliului Fiscal. Tabel: Consiliul Fiscal „În anul 2023, se observă o diminuare marginală a sumelor plătite în contul hotărârilor judecătorești privind plata unor diferențe salariale pentru unele categorii de bugetari, de la 1.687,2 mil. lei în anul precedent, la 1.661,4 mil. lei. Pe de altă parte, la nivelul titlurilor executorii nou-emise se observă o creștere cu 231,1% în 2023 (8.147 mil. lei) față de 2022 (2.460,6 mil. lei) astfel că suma înregistrată în 2023 va continua să afecteze execuția cash din anii următori”, arată Consiliul Fiscal. Potrivit unui tabel al Consiliului Fiscal, cele mai mari sume au fost câștigate de bugetarii din administrația publică centrală, respectiv 18,58 miliarde de lei, urmați de cei din administrația locală - 3,45 miliarde de lei și doar 31,9 milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale de stat. Magistrații au deschis drumul În octombrie 2023, DeFapt.ro a scris că magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În 2023, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au fost de 132 de miliarde de lei.

Bugetarii au potopit Înalta Curte cu cereri de majorare a salariilor Foto: WallStreet.ro
Eveniment

Bugetarii au potopit Înalta Curte cu cereri de majorare a salariilor

Bugetarii au potopit Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) cu cereri de majorare a salariilor și pensiilor speciale. ICCJ va judeca la 16 septembrie și 28 octombrie nu mai puțin de 21 de solicitări de acest fel. Citește și: Magistrații vor un nou privilegiu: să se pensioneze cu pensie specială chiar dacă nu mai sunt judecători și procurori. Înalta Curte trebuie să ia o decizie Dacă ele vor fi admise, fie și parțial, nu se știe ce impact bugetar vor avea. Bugetarii au potopit Înalta Curte cu cereri de majorare a salariilor Pentru ce au dat bugetarii statul în judecată: Cadrele didactice plătite cu ora, dar care au și un contract pe durată nedeterminată, vor „concediu de odihnă plătit și pentru timpul efectiv lucrat în regim de plată cu ora, respectiv de indemnizația aferentă zilelor de concediu de odihnă cuvenite și neefectuate, la încetarea contractului individual de muncă pe durată determinată” Magistrații vor ca ICCJ să decidă dacă, după ce au câștigat în instanță majorarea salariilor, măsura se aplică retroactiv, din 2018 Cadrele medicale vor ca sporul de condiții periculoase să se aplice gărzilor. Funcționarii publici plătiți la nivel maxim vor eliminarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare. Polițiștii vor pensii de magistrați Procurorii și grefierii vor ca salariile să le crească cu 25%, iar sporurile de 45% să fie calculate raportat la salariile mărite Personalul din spitale vrea spor de radiații cumulat cu spor de condiții periculoase, chiar dacă desfășoară doar activități ocazionale la laboratorul de radiologie Angajații ministerului agriculturii vor ca stimulentele să fie introduse în calculul indemnizaţiei de concediu de odihnă. Mai multe dosare se referă la impozitarea progresivă a pensiilor speciale DeFapt.ro a scris de miercuri că ICCJ trebuie să stabilească dacă perioada în care o persoană, licenţiată în drept, a ocupat funcţii de specialitate juridică (ofiţer MAI) poate fi luată în considerare la data de 14.12.2022 pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 - adică poate primi pensie de magistrat.

Și foștii magistrați vor pensie specială (sursă: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Și foștii magistrați vor pensie specială

Și foștii magistrați vor pensie specială. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că, până în prezent, a fost sesizată de instanţe din ţară cu 21 de probleme de drept ca urmare a intrării în vigoare a OUG 62/2024. Citește și: Șocant: un senator PSD apără medicii arestați de la „Sf. Pantelimon” și decizia de a eutanasia bolnavii: „La dreptul de a muri cu demnitate ne putem gândi?” Ordonața se referă la unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale. Instanţa supremă a precizat că a fost sesizată în acest sens de Tribunalele din Covasna, Vâlcea, Suceava, Bucureşti, Cluj, Botoşani, dar şi de către Curtea de Apel Alba Iulia, urmând ca aceste cereri să fie soluţionate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ICCJ. Și foștii magistrați vor pensie specială Este vorba despre procese deschise de diverse persoane la aceste instanţe, care se referă, printre altele, la indemnizaţii plătite magistraţilor care, la data pensionării, aveau altă ocupație. ICCJ va trebui să soluționeze așadar dacă dispoziţiile art.211 alin.(4) din Legea nr.303/2022, nemodificată, conform cărora "Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani (...) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie" se aplică foştilor judecători/procurori care au această vechime. De asemenea, ICCJ trebuie să stabilească dacă perioada în care o persoană, licenţiată în drept, a ocupat funcţii de specialitate juridică (ofiţer MAI) poate fi luată în considerare la data de 14.12.2022 pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004.

Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul Foto: Facebook CSM
Justiție

Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul

Magistrații cu pensii speciale au mai descoperit o metodă să spolieze statul: cer indemnizația de pensionare, egală cu șapte salarii brute. Guvernul, prin legi și ordonanțe succesive, blocase plata acestei indemnizații. Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Lățirea plajelor crește riscul de înec și infecții Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul Această indemnizație era prevăzută în legea 303/2004, la articolul 81: „Judecătorii și procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la dată pensionarii sau a eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile, de o indemnizație egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii”. Din 2011, după apariția în 2010 a legii salarizării unitare, Guvernul nu a mai plătit această indemnizație. Însă, în 2022, un grup de 18 magistrați pensionari au dat statul în judecată, pentru a obține plata acestei indemnizații și pentru cei care s-au retras din activitate după 2011. Pe fond, Tribunalul Maramureș a respins această solicitare. Însă, la Curtea de Apel Cluj, s-a decis, în octombrie 2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ): „Dispune sesizarea ÎCCJ. Dispune suspendarea până la soluţionarea HP de către ÎCCJ, în temeiul art. 520 al.2 Cod proc.civ.”. Curtea de Apel cere ÎCCJ să se pronunțe „în sensul de a se stabili dacă aceste prevederi prin care s-a dispus, în mod succesiv, neacordarea indemnizației de pensionare prevăzute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, au fost de natură să afecteze însăși existența dreptului sau au avut doar un efect de suspendare ori de amânare a exercițiului acestui drept”. ICCJ va judeca la 20 mai „Problema de principiu este dacă o suspendare îndelungată a aplicării unor legi, chiar dacă se face pe durata determinată, eventual și cu îndeplinirea celorlalte condiții stabilite de legislație, nu ar fi totuși de natură să afecteze principiul general al statului de drept. Însă această chestiune este una de drept constituțional, a cărei competență de soluționare soluționare este rezervată Curții Constituționale, depășind așadar cadrul prezenței proceduri”, întreabă judecătorii clujeni, citați de Luju.ro. În noiembrie 2023, și Curtea de Apel Timișoara a formulat către ÎCCJ o solicitare asemănătoare, la sesizarea unui procuror militar. ÎCCJ a stabilit pentru 20 mai 2024 judecarea acestor sesizări.

Noua metodă prin care magistrații spoliază statul (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea)
Justiție

Noua metodă prin care magistrații spoliază statul

Noua metodă prin care magistrații spoliază statul de 8-9.000 de euro în doar două luni, timp în care muncesc, eventual, câteva ore pe zi: se înghesuie în birourile electorale, departe de casă, pentru diurne și indemnizații. Pentru că magistrații dornici să-și încaseze diurnele s-au plasat în birouri electorale din afara razei de competență a tribunalului lor, Biroul Electoral Central a fost nevoit să desființeze mai multe birouri electorale județene, unde va fi reluată tragerea la sorți a preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale de circumscripţie. Citește și: VIDEO Slugărnicie maximă la Antena 3: Piedone se dă „huța-huța”, iar Radu Tudor susține că aceasta este dovada că „se duce încet, dar sigur, spre victorie Noua metodă prin care magistrații spoliază statul În 2020, magistrații nu s-au înghesuit să facă parte din birourile electorale. Însă ei au câștigat acum în instanță dreptul de a primi o așa-numită „indemnizație de detașare” în valoare de 2% din salariul lunar. La aceasta se adaugă 300 lei/zi indemnizație și 35 lei/zi diurnă. Un calcul simplu arată că, în 60 de zile, cât vor funcționa aceste birouri de circumscripție - care vor avea activități de câteva ore pe zi... - ei ar putea primi 40-45.000 de lei pe lună, pe lângă salariu. Urmare a invaziei de magistrați în birourile electorale, unii dintre ei activând departe de casă, Biroul Electoral Central a decis, la 16 aprilie, desființarea birourilor electorale din Buzău. „Biroul Electoral Central constată următoarele deficienţe: înscrierea magistraţilor întocmită de Preşedintele Tribunalului Buzău a unor persoane care nu sunt magistraţi în exerciţiu la Tribunalul Buzău sau la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, fiind magistraţi la alte instanţe sau persoane care nu au calitatea de magistraţi în sensul Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, nerespectarea în cazul mai multor desemnări a criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei persoanei unde a fost desemnată, cum ar fi preşedinţii sau locţiitorii acestora desemnaţi la birourile electorale de circumscripţie constituite în oraşul Nehoiu, oraşul Pătârlagele, comuna Balta Albă, Bozioru, Breaza, Buda, Chiojdu, Luciu, Siriu, Vadu Paşii s.a", precizează BEC în hotărârea din data de 16 aprilie. Potrivit site-ului stiripesurse, ar fi fost desființate și birourile din lalomița, Dolj, Giurgiu, Mureș, Alba și Argeș, pentru că detașările nu au respectat legislația în vigoare.

Precedent prin care magistrații ar putea stoarce statul de sute de milioane Foto: ICCJ
Justiție

Precedent prin care magistrații putea stoarce statul sute milioane

Precedent prin care magistrații ar putea stoarce statul de alte sume uriașe: o judecătoare obligă Guvernul să-i majoreze salariile din 2018, nu din 2021. O judecătoare din Satu Mare, Roxana Maria Cîmpean, atacat în instanță două ordine ale ministerului Justiției prin care salariile majorate - prin recalcularea așa-numitului „VRS” (Valoare de Referință Sectorială) - se calculau din 2021. Citește și: ANALIZĂ Iranul a lansat peste 300 de drone împotriva Israelului și a reușit să rănească o fetiță de șapte ani și să avarieze o bază militară. ISW: Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei Potrivit unei note a ministerului de Finanțe, din 2023, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. Precedent prin care magistrații ar putea stoarce statul de alte sume uriașe Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat dreptate, la 9 aprilie, și a anulat cele două ordine. O decizie identică fusese luată în 2023 de Curtea de Apel București. „Anulează în parte ordinele nr. 6245/C/30.12.2021 şi nr. 397/C/07.02.2022 numai în ce o priveşte pe reclamantă şi numai în ce priveşte data de 30.12.2021, începând cu care s-au stabilit drepturile salariale ale reclamantei. Obligă Ministerul Justiţiei prin Ministrul Justiţiei la emiterea unui nou ordin în care drepturile salariale ale reclamantei se stabilesc având în vedere valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei începând cu data de 30.12.2018, iar nu cu data de 30.12.2021”, decisese Curtea de Apel București (CAB), în 17 ianuarie 2023. Acum, ICCJ menține decizia CAB: „Respinge recursurile declarate de recurenta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Satu Mare împotriva sentinţei civile nr. 70/2023 din 17 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate. Definitivă. Pronunţată astăzi, 9 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”. Ministerul Justiției trebuie să emită noi ordine „Un precedent judiciar de maxim interes pentru drepturile salariale ale magistraților s-a produs la Înalta Curte de Casație și Justiție marți, 9 aprilie 2024. Judecătorii supremi Carmen-Mihaela Voinescu, Gheza-Attila Farmathy și Adriana-Florina Secreteanu au menținut definitiv sentința din 17 ianuarie 2023, prin care magistrată Cristina-Maria Florescu (foto) de la Curtea de Apel București a anulat în parte ordinele nr. 6245/2021 și 397/2022, emise de către fostul ministru al Justiției Cătălin Predoiu, obligând ministerul să emită noi ordine, prin care să-i calculeze judecătoarei Roxana-Maria Cimpean de la Judecătoria Satu Mare drepturile salariale pe baza valorii de referință sectoriale (VRS) 605,225, iar nu plafonate la nivelul anului 2018, așa cum impune art. 38 alin. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Legea salarizării unitare). Prin aceeași sentința, judecătoarea Florescu a obligat MJ să-i achite petentei drepturile salariale neplafonate începând cu dată de 30 decembrie 2018, iar nu cu dată de 30 decembrie 2021, așa cum prevăd cele două acte normative ale ministerului”, explică Lumea Justiției. Însă Roxana-Maria Cîmpean a fost numită însă judecător abia în decembrie 2019. Anterior ea a fost avocat. Soțul ei este procuror.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră