vineri 03 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: magistrati

176 articole
Eveniment

Chiriac dorea să fie procuror general, dar n-avea curaj să spună cine să ancheteze judecătorii

Cristina Chiriac dorea să fie procuror general, dar n-avea curaj să spună cine ar trebui să ancheteze judecătorii, reiese din avizul negativ dat de secția de procurori a CSM. Secția de procurori a respins cu un vot de cinci la unu propunerea ministrului Justiției, Radu Marinescu (PSD), ca Chiriac să ia locul lui Alex Florența. Singurul care a votat în favoarea ei a fost chiar Marinescu. Citește și: Circa 200 de mașini confiscate de ANAF au dispărut misterios înainte de a fi vândute - presă. Fiscul anunță verificări care vor dura săptămâni Chiriac dorea să fie procuror general, dar n-avea curaj să spună cine să ancheteze judecătorii „Doamna procuror a evitat să ofere un răspuns concret și asumat, preferând să atragă atenția asupra unei proceduri anevoiase (...) Candidata nu și-a asumat responsabilitatea în a indica un răspuns concret (...) Secția apreciază că, din răspunsurile oferite de doamna procuror, nu se poate decela o opinie clară, ceea ce generează serioase îndoieli în ceea ce privește capacitatea de asumare a deciziilor”, au apreciat procurorii din CSM.  Această secție a CSM arată că Chiriac nu a oferit răspunsuri clare nici la acuzațiile din presă, în primul rând că a ținut la sertar probe de abuzuri sexuale împotriva minorilor: „Candidata a ales să se rezume la a menționa că nu are nimic să-și reproșeze”. Procurorii au scris că o astfel de atitudine afectează imaginea întregului colectiv condus de Chiriac.  „În aceste condiții, Secția apreciază că o avizare favorabilă ar transforma avizul prevăzut de art. 144 şi art. 147 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, într-un act pur formal, lipsit de substanță, și ar valida o propunere care nu îndeplineşte standardul de convingere necesar pentru a confirma că magistratul propus întruneşte, în mod real și actual, profilul cerut pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, motiv pentru care va aviza negativ propunerea ministrului justiției privind numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a doamnei Chiriac Cristina, procuror-şef al Serviciul Teritorial lași din cadrul Direcției Naţionale Anticorupție”, se arată în avizul negativ. 

Chiriac dorea să fie procuror general, dar n-avea curaj să spună cine să ancheteze judecătorii Foto: Inquam/Octav Ganea
Diurna magistraților, redusă de Senat (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Justiție

Diurna magistraților, redusă la nivelul funcționarilor publici: proiect adoptat de Senat

Senatul a adoptat, luni, un proiect de lege care schimbă modul de calcul al diurnei pentru magistrați, reducând-o de la un procent din indemnizația brută la o sumă fixă, similară celei acordate funcționarilor publici. Proiectul a fost adoptat cu 84 de voturi „pentru”, 2 „contra” și 22 de abțineri. Ce prevede noua lege Actul normativ modifică articolul 13 din OUG nr. 27/2006 privind salarizarea și drepturile personalului din sistemul judiciar. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Principala schimbare constă în eliminarea formulei procentuale (2% din indemnizația brută de încadrare) pentru calculul diurnei. În locul acesteia, magistrații vor primi o sumă fixă, stabilită la același nivel cu cea acordată angajaților din instituțiile publice. Măsura vizează judecătorii; procurorii; personalul asimilat acestora; magistrații-asistenți. Noi reguli pentru acordarea diurnei, transportului și cazării Proiectul introduce și reguli clare privind situațiile în care magistrații nu vor beneficia de diurnă, transport sau cazare. Astfel, aceste drepturi nu vor fi acordate dacă delegarea sau detașarea are loc în localitatea de domiciliu, într-o localitate unde soțul, soția sau copiii aflați în întreținere dețin o locuință sau într-o localitate situată la mai puțin de 5 km de domiciliu, indiferent de existența unei locuințe. Ce drepturi rămân în vigoare pentru magistrați Pentru situațiile în care delegarea sau detașarea are loc în altă localitate decât cea de domiciliu sau locul de muncă permanent, magistrații vor beneficia de diurnă la nivelul stabilit pentru personalul instituțiilor publice. Decontarea cheltuielilor de transport și cazare se va face conform legislației în vigoare. Celelalte drepturi prevăzute de lege nu sunt afectate de această modificare. Urmează votul decisiv în Camera Deputaților Senatul este primul for legislativ sesizat în acest caz. Proiectul de lege va fi transmis Camerei Deputaților, care are rol decizional. Dacă va fi adoptată în forma actuală, noua reglementare va uniformiza modul de acordare a diurnei pentru magistrați cu cel aplicabil în restul sectorului public.

USR cere reducerea diurnei pentru magistrați (sursa: Facebook/Oana Murariu)
Politică

USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat

Uniunea Salvați România (USR) face apel la toate partidele parlamentare să voteze, luni, în Senat, proiectul de lege care prevede reducerea semnificativă a diurnei acordate magistraților pentru delegare sau detașare. Inițiativa legislativă propune înlocuirea actualului sistem de calcul, bazat pe procent din salariu, cu o sumă fixă similară celei acordate funcționarilor publici. Cum se schimbă calculul diurnei: de la 2% pe zi la sumă fixă Proiectul vizează modificarea Ordonanței de Urgență nr. 27/2006 privind salarizarea magistraților. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați În prezent, diurna este stabilită la 2% din indemnizația brută lunară pentru fiecare zi de delegare, ceea ce poate ajunge la aproximativ 40% din salariu într-o lună. USR propune eliminarea acestui procent și stabilirea unei sume fixe, aliniate la nivelul aplicabil în cazul altor angajați din sectorul public. Inițiatori: mai mulți deputați USR cer eliminarea privilegiilor Proiectul a fost depus în decembrie 2025 de deputații USR Alin Stoica, Oana Murariu, Stelian Ion și Alexandru Dimitriu, care susțin că actualul sistem creează inechități și favorizează anumite cercuri din sistemul judiciar. Deputatul Alin Stoica a criticat dur actualul mecanism, susținând că diurna ridicată funcționează ca un instrument de influență în sistemul judiciar. Potrivit acestuia, majorarea de până la 40% din salariu reprezintă atât un stimulent pentru acceptarea delegărilor, cât și o formă de presiune, întrucât pierderea acesteia intervine odată cu încetarea delegării. Stoica a mai afirmat că acest sistem ar susține o „delegatocrație”, în care numeroși magistrați aflați în funcții de conducere sunt numiți prin delegare sau detașare, nu prin concurs. Inechități în sistem: magistrați plătiți diferit pentru aceleași atribuții Un alt argument invocat de USR este existența unor diferențe salariale semnificative între magistrați cu atribuții similare. Potrivit inițiatorilor, cei care nu beneficiază de delegări sau detașări pot câștiga cu până la 40% mai puțin decât colegii lor, ceea ce ar crea un efect demotivant în sistem. Când nu se mai acordă diurna: condiții noi propuse Proiectul introduce și situații clare în care magistrații nu vor mai primi diurnă, transport sau cazare: dacă sunt delegați în localitatea de domiciliu dacă dețin, ei sau familia, o locuință în localitatea respectivă dacă delegarea are loc într-o localitate aflată la mai puțin de 20 km de domiciliu Proiectul, în fața Senatului, cu raport de respingere Deși se află pe ordinea de zi a plenului Senatului, proiectul a primit raport de respingere din partea Comisiei juridice. Cu toate acestea, USR solicită adoptarea inițiativei, argumentând că măsura este necesară pentru corectarea unor dezechilibre din sistemul de justiție și pentru creșterea echității între magistrați.

Coaliția taie de la magistrați ca să plătească „pachetul social” solicitat de PSD, anunță Bolojan Foto: Guvernul României
Politică

Coaliția taie de la magistrați ca să plătească „pachetul social” solicitat de PSD, anunță Bolojan

Coaliția taie de la magistrați ca să plătească „pachetul social” solicitat de PSD, anunță premierul PNL Ilie Bolojan după negocieri cu liderii coaliției. Este vorba de reducerea sumelor pe care Guvernul le achită procurorilor și judecătorilor după ce aceștia au dat statul în judecată pentru a-și crește salariile. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Coaliția taie de la magistrați ca să plătească „pachetul social” solicitat de PSD, anunță Bolojan Totuși, aceste drepturi, câștigate în instanță, vor trebui plătite, iar ele sunt purtătoare de dobânzi și penalități. „Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ţinea de achitarea unor drepturi obţinute de magistraţi prin sentinţe care au fost câştigate în anii trecuţi. În aceste condiţii, vor fi reluate la prânz dezbaterle în Comisia de buget şi ne propunem ca în această seară să înceapă dezbaterile propriu-zise în plen şi în cursul zilei de mâine să fie aprobat bugetul”, a spus Ilie Bolojan.  Declaraţiile au fost făcute după ce liderii partidelor coaliţiei s-au reunit, joi, la biroul preşedintelui PSD Sorin Grindeanu, de la Parlament, pentru noi discuţii în vederea deblocării dezbaterilor parlamentare pe tema bugetului de stat pe 2026. La Parlament s-au aflat liderul PNL Ilie Bolojan, însoţit de ministrul Finanţelor, liderul USR Dominic Fritz, liderul UDMR Kelemen Hunor şi liderul Grupului minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian.

CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților (sursa: Facebook/Cristian Tudor Popescu)
Eveniment

CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților

„Nu înțeleg. De ce întârzie președintele Dan să promulge legea pensiilor magistraților, aprobată, după luni de amânări, de către CCR?”, s-a întrebat Cristian Tudor Popescu marți, 24 februarie. Citește și: Umbrărescu nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR. PSD îl presează pe Pîslaru să obțină dispense de la UE CTP nu înțelege CTP a postat următorul text atât pe pagina sa de Facebook, cât și pe site-ul publicitar Republica: „Nu înțeleg De ce întârzie președintele Dan să promulge legea pensiilor magistraților, aprobată, după luni de amânări, de către CCR? Ca să facă și el o superamânare? Are de gând s-o respingă și s-o trimită în Parlament, cum îi cer magistrații? Vrea să creeze un suspans de cel mai prost gust, promulgând-o în ultima clipă, ca să țină cu sufletul la gură delegația condusă de premierul Bolojan, care se duce la Bruxelles ca să încerce obținerea, totuși, a celor 231 milioane euro? Domnul președinte vrea să-i pierdem? L-am criticat pe N. Dan de câte ori am considerat că a greșit. Dar în termeni raționali. Acum, Dumnezeu să mă ierte, pur și simplu nu înțeleg.” De ce Nicușor Dan nu poate încă promulga legea Cu o foarte scurtă documentare, CTP ar fi aflat că, „Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.” (potrivit art. 77, alin. 3 din Constituția României). Așadar, legea referitoare la pensiile magistraților va putea fi promulgată doar după ce CCR va trimite decizia la Cotroceni. Dar, miercuri, 25 februarie a.c., la data redactării acestui articol, decizia nici nu fusese redactată, după cum arată chiar site-ul CCR. CCR nu a redactat încă decizia în cazul legii referitoare la pensiile magistraților (sursa: ccr.ro) CTP ignoră fake news-ul Pe scurt, ce nu înțelege CTP, în ciuda simplității situației, este că președintele Nicușor Dan nu poate promulga legea pentru că CCR nu i-a trimis decizia. De altfel, mulți utilizatori de Facebook i-au semnalat lui Cristian Tudor Popescu motivul legal. Fără nici un rezultat: CTP nici nu a retractat, nici nu și-a cerut scuze.

Judecătorii sugerează că la pensii între 11.960 și 19.268 lei ar putea ceda tentației șpăgilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Judecătorii sugerează că la pensii între 11.960 și 19.268 lei ar putea ceda tentației șpăgilor

Judecătorii îi sugerează lui Nicușor Dan că la pensii între 11.960 și 19.268 lei ar putea ceda mai ușor tentației șpăgilor. Sugestia apare în scrisoarea trimisă de președinții curților de apel către președintele României, în care solicită ca proiectul guvernului Bolojan să fie retrimis la Parlament, după ce acesta a trecut de CCR.  Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor În lunga scrisoare de 14 pagini, semnatarii nu se referă la mită sau șpagă, folosind teremnul eufemistic de „presiuni exterioare”.  Judecătorii sugerează că la pensii între 11.960 și 19.268 lei ar putea ceda tentației șpăgilor „Criteriul nivelului adecvat al remunerației/pensiei – «[Nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socioeconomic al statului membru în cauză, pentru a le conferi o independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului ca eventuale intervenții sau presiuni exterioare să poată dăuna neutralității deciziilor lor» (C-762/23, punctul 35; Hotărârea din 7 februarie 2019, Escribano Vindel, C-49/18, EU:C:2019:106, punctele 70-73). Acest criteriu «este valabil mutatis mutandis pentru judecătorii pensionați», întrucât «faptul că judecătorii în activitate au garanția că vor primi, după pensionare, o pensie suficient de ridicată este de natură să îi protejeze împotriva riscului de corupție în perioada lor de activitate» (C-762/23, punctul 37)”, explică președinții curților de apel.  Mai mult, ei se tem că justițiabilii vor crede că judecătorii iau mită fiindcă au pensii prea mici: „O intervenție legislativă, precum cea în discuţie este de natură să genereze îndoieli legitime în percepția justițiabililor cu privire la protecția magistraților față de presiuni externe, afectând astfel garanțiile de independență inerente unei protecții jurisdicționale efective”. Potrivit calculelor făcute în acest document, dacă legea Bolojan va intra în vigoare un judecător de judecătorie va primi o pensie de 11.310 lei, în timp ce cei de la Înalta Curte vor beneficia de o pensie de 19.268 lei. 

Lia Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan Foto: ICCJ
Eveniment

Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan, dacă aceasta va fi promulgată de președintele Nicușor Dan, arată calculele judecătorilor de la Curțile de Apel. Aceștia i-au cerut, azi, șefului statului să nu promulge noile modificări la pensiile magistraților. Citește și: Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date ministerul de Finanțe Într-o lungă scrisoare, de 14 pagini, ei se plâng ce sume importante ar pierde la pensie. Legea a trecut de CCR, la 18 februarie.  Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan Ce arată calculele judecătorilor curților de apel: Pe legea Bolojan, pensia ar fi de 19.268 lei pentru judecătorii cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un judecător cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 27.525 lei (100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 8.257 lei mai puţin; iar conform Legii nr.303/2004, un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are o pensie în cuantum 31.060 lei, deci o diferenţă de 11.792 lei.  pensia va fi de 15.917 lei pentru procurorii cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un procuror cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 22.738 lei ( 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 6.821 lei mai puțin judecătorii de la Curțile de Apel care au ieșit la pensie pe vechea lege, din 204, au 23.107, pe nooua lege ar rămâne cu doar 14.242 la pensie judecătorii de la tribunale coboară de la 20.450 lei, pe legea din 2004, respectiv 17.947 lei pe legea din 2023, la 12.563 de lei. „În consecinţă, este de netăgăduit că, diminuarea succesivă a cuantumului pensiei de serviciu (în medie, cu peste 45%), într-o perioadă foarte scurtă de timp (mai puţin de 3 ani) în condiţiile în care, potrivit proiectului de lege, este necesară şi realizarea unui stagiu de cotizare mult mai mare, de 35 de ani de vechime efectivă în muncă, din care 25 de ani vechime în magistratură (faţă de 25 de ani vechime în magistratură, iniţial), nu respectă, în mod evident, standardele reținute constant în jurisprudența CJUE, și anume un venit din pensie cât mai apropiat de ultimul venit din timpul activității”, susțin Curțile de Apel. „În consecinţă, stimate Domnule Preşedinte al României, apreciem oportună sesizarea Parlamentului României, în vederea reexaminării Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025). Cu aleasă consideraţie!”, se încheie scrisoarea acestora.  

Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor Foto: CCR
Eveniment

Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor

Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor, ceea ce deschide calea spre alte reduceri ale pensiilor speciale. „Cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia”, a arătat, azi, CCR, în comunicatul în care explică de ce a respins obiecțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție la proiectul de reducere a pensiilor speciale ale magistraților.  Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor În plus, potrivit comunicatului, „legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare”.  Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial. Dacă această frază va fi menținută, guvernul Bolojan va putea tăia toate pensiile speciale, inclusiv ale militarilor, sau eventual, ar putea diminua și mai mult pensiile magistraților.  „În luna martie vom veni cu un proiect de lege care va continua corecțiile. Într-un stat democratic, respectul față de magistrați este o piatră de temelie. Nu am nicio îndoială că în urma acestei reforme acest respect nu doar că nu va fi știrbit, ci dimpotrivă, va fi consolidat. Reforma pensiilor magistraților are și o componentă financiară, cele 230 de milioane de euro aferente jalonului din PNRR.  Imediat ce legea va fi promulgată, vom continua toate demersurile pentru a evita pierderea banilor”, a scris premierul Bolojan, pe Facebook.  Acum câteva zile, la TVR, el explica: „Pe componenta de ordine publică și pe cea de Apărare, unde în momentul de față nu avem un surplus de personal, practic economia pe fondul de salarii se va face prin creșterea vârstei de pensionare. Este o necesitate pe care nu o putem evita, atât din considerente de sustenabilitate a fondului de pensii, atât din considerente de cheltuieli bugetare, dar și din considerente legate de o economie mai sănătoasă”. 

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă

Lia Savonea, șefa ÎCCJ, s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, iar guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: acestea sunt consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților. Ce s-a petrecut? Foarte simplu: judecătoarea Mihaela Ciochină, numită de Iohannis, care părea că este în tabăra PSD (votase cu aceasta pentru respingerea din motive procedurale a legislației privind pensiile magistraților), a schimbat direcția și a votat cu judecătorii desemnați de PNL, UDMR, USR și Nicușor Dan în favoarea legii Bolojan.  Nici Savonea, nici PSD, nu au vrut să accepte noua realitate, probabil că au exercitat presiuni asupra lui Ciochină, dar aceasta și-a menținut poziția, așa că noile modificări la sistemul de pensionare a magistraților au trecut de CCR. De ce Savonea s-a făcut de rușine? Problema nu este că a contestat legea Bolojan la CCR - mai toți judecătorii cereau asta - ci modul stupid-agresiv în care a acționat când a văzut că pierde: a trimis la CCR o expertiză contabilă, cu autori necunoscuți, ușor de demontat a cerut CCR să sesizeze Curtea de Justiție a UE, deși ar fi trebuit să știe că există precedente, Curtea Constituțională refuzând acest gest Azi, s-a văzut că puterea Liei Savonea nu este chiar așa de mare pe cât se sugera. Nu doar că ea pierde, dar întreaga breaslă a judecătorilor se va face de râs prin asociere.  De ce PSD a pierdut? PSD a sabotat legea privind pensiile magistraților, subteran, sperând să pună eșecul pe seama lui Bolojan. Formațiunea lui Grindeanu se teme de Savonea, se teme de judecători, nu dorea să-i ostilizeze. Grindeanu a organizat chiar o întâlnire cu Savonea (cu care apoi s-a lăudat), evident cu scopul de a-l scurtcircuita și sabota pe premierul Bolojan.  Judecătorii PSD au votat constant împotriva legii Bolojan. În ultima clipă, omul plasat de PSD-Grindeanu în CCR a dezertat și a trecut de partea celor care doreau să se taie pensiile magistraților. Votul său oricum nu conta, exista deja majoritatea de cinci. Dar Grindeanu va spune de acum înainte că judecătorii plasați în CCR de Dragnea și Ciolacu au sabotat modificările la legea pensiilor magistraților, nu omul său. De ce a câștigat Guvernul Bolojan? a înfrânt opoziția subterană a PSD pare că are o majoritate în CCR, care să-i susțină și alte legi Ce trebuie făcut? Mai multe reforme, într-un ritm mai alert. PNL și USR trebuie, de exemplu, să refacă legislația privind declarațiile de avere ale demnitarilor. Ce a făcut CCR-ul condus de omul lui Ion Iliescu, Marian Enache, poate desface acum - desigur, respectând precedentul... - Curtea dominată de judecători non-PSD.   

CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

BREAKING CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională

CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor speciale ale magistraților este constituțională. Decizia a fost luată după cinci amânări și o opoziție constantă a celor patru judecători numiți la CCR la propunerea PSD. Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Votul ar fi fost de șase la trei. Potrivit unor surse din presă, pesedistul Mihai Busuioc, numit de PSD la CCR după plecarea lui Ciolacu de la conducerea partidului, ar fi schimbat tabăra. Doar judecătorii PSD numiți cu susținerea lui Dragnea sau Ciolacu, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga, au continuat să se opună acestei legi.  Însă azi, la CCR, s-au dat mai multe voturi legate de acest proiect. Astfel, solicitarea ÎCCJ de sesizare a CJUE a fost respinsă cu un vot de 5 la 4. Sesizarea ÎCCJ pe fondul legii a fost respinsă cu un vot de 7 la 2. Sesizarea ÎCCJ pe cuantumul pensiei din prevederea legală a fost respinsă cu un vot de la 6 la 3, arată surse CCR. CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională CCR a fost sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea.  La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanţei supreme solicitând magistraţilor constituţionali să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistraţii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”. Însă, acum, CCR a respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulate de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de judecătorul CCR Gheorghe Stan.  

Președintele critică amânarea deciziei privind pensiile magistraților (sursa: RRA)
Politică

Președintele Nicușor Dan critică CCR pentru amânarea deciziei în cazul pensiilor magistraților

Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, la Radio România Actualități, că tergiversarea subiectului pensiilor magistraților nu a făcut bine nici Curtea Constituțională a României (CCR), nici imaginii statului român. Șeful statului a calificat drept „neplăcută” această întârziere, mai ales în condițiile în care proiectul de lege era în dezbatere încă din vara acestui an și presupunea doar modificări relativ minore. Tergiversarea deciziei, un minus pentru imaginea statului „Faptul că au fost toate aceste amânări succesive nu cred că a făcut bine nici Curții și nici imaginii pe care românii și-o fac despre statul român în general”, a afirmat Nicușor Dan. Citește și: EXCLUSIV Trumpistul Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pentru o fâneață în Prahova. Legăturile cumpărătorilor cu Piedone Președintele a subliniat că, dincolo de eventualele controverse juridice, decizia ar fi trebuit luată mult mai devreme pentru a evita incertitudinea și percepția de blocaj instituțional. Prevederile privind pensiile magistraților trebuie aplicate Nicușor Dan a precizat că își dorește ca prevederile referitoare la pensiile magistraților să fie puse în practică, indiferent de dezbaterile juridice care pot apărea. În opinia sa, momentul adoptării unei decizii clare era esențial pentru a oferi stabilitate și predictibilitate, atât sistemului judiciar, cât și opiniei publice. Divergențele juridice sunt legitime, dar procesul trebuia finalizat Președintele a arătat că existența unor opinii juridice diferite între CCR, Guvern și coaliția de guvernare este firească și nu trebuie interpretată drept rea-credință instituțională. „Dreptul nu este o știință 100% exactă. Pe chestiuni din viața reală există interpretări care pot să fie diferite”, a explicat șeful statului. El a subliniat că, în cazul în care anumite prevederi din textul propus de Guvern ar fi declarate neconstituționale, acest lucru nu ar însemna automat existența unei intenții negative nici din partea Executivului, nici a Curții Constituționale. Nicușor Dan a concluzionat că întregul proces ar fi trebuit încheiat mai devreme, pentru a elimina incertitudinile și pentru a clarifica cadrul legal privind pensiile magistraților.

Reforma pensiile magistraților, ÎCCJ cere intervenția UE (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Lia Savonea duce disputa privind pensiile magistraților la nivel european: ÎCCJ cere intervenția UE

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Lia Savonea, a solicitat marți Curtea Constituţională a României să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind compatibilitatea proiectului Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraților cu dreptul Uniunii Europene. Demersul vine în contextul în care CCR are programată miercuri o nouă ședință de dezbatere pe tema modificărilor aduse pensiilor de serviciu. Întrebare preliminară către CJUE, în baza art. 267 TFUE Potrivit unui comunicat oficial, la data de 10 februarie 2026, ÎCCJ a înaintat CCR o cerere de sesizare a CJUE, întemeiată pe art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Instanța supremă solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele dreptului Uniunii Europene și cu jurisprudența CJUE, apreciind că proiectul legislativ poate încălca principii fundamentale precum: proporționalitatea egalitatea securitatea juridică protecția încrederii legitime Aceste principii sunt esențiale pentru evaluarea legalității oricărei reforme care vizează statutul și garanțiile de independență ale magistraților, obligație derivată din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept prevăzute de art. 2 TUE. ÎCCJ: risc de discriminare și afectare a independenței justiției În esență, ÎCCJ consideră că măsurile propuse de Guvernul României pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Instanța enumeră cinci probleme majore din perspectiva dreptului Uniunii Europene: Posibila discriminare a magistraților în raport cu alte categorii profesionale Lipsa unei fundamentări riguroase și transparente care să permită un test real de proporționalitate Reducerea siguranței financiare a judecătorilor sub un nivel considerat adecvat Perpetuarea instabilității legislative în materia pensiilor de serviciu. Instituirea unui regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv Potrivit ÎCCJ, demersul are ca obiectiv protejarea independenței justiției, prin utilizarea tuturor mecanismelor juridice prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene. Instanța supremă subliniază că sesizarea CJUE reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, dar și pentru consolidarea cooperării între instanțele naționale și jurisdicția Uniunii Europene. Sesizarea CCR din decembrie 2025 La începutul lunii decembrie 2025, judecătorii ÎCCJ au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR cu privire la noul proiect guvernamental privind pensiile magistraților. La acel moment, Instanța supremă a susținut că proiectul: anulează de facto pensiile de serviciu, reduce drastic drepturile magistraților care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, ar putea conduce, pentru generațiile viitoare, la pensii inferioare celor din sistemul public. ÎCCJ a mai arătat că legea încalcă independența justiției în raport cu standardele stabilite de CJUE, CEDO și CCR și contravine unor decizii anterioare ale Curții Constituționale, încălcând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. Ce prevede proiectul Guvernului privind pensiile magistraților Noul proiect adoptat de Guvern prevede: creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani; plafonarea cuantumului pensiei la maximum 70% din indemnizația netă aferentă ultimei luni de activitate. Modificările sunt în continuare contestate la nivel instituțional, iar decizia CCR privind eventuala sesizare a CJUE ar putea avea un impact major asupra reformei pensiilor de serviciu și asupra relației dintre dreptul național și cel european.

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Foto: CCR
Eveniment

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale ale magistraților, anunță ministrul Dragoș Pîslaru. El a explicat, la Digi 24, că vineri a avut loc o întâlnire la Bruxelles cu privire la cererile de plată trei și patru din PNRR, iar „Comisia Europeană a precizat foarte clar” că jalonul privind pensiile magistraților nu a fost îndeplinit. Citește și: În plină austeritate, Guvernul a închiriat zeci de mașini de la RAAPPS la prețuri uriașe România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale „În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană pentru că până la 28 noiembrie România nu a promulgat legea, iar în perioada de discuții ulterioare cu privire la analiza acestui jalon, România nu a putut să arate că a promulgat legea. Deci astea sunt consecințele. Evident că așteptăm să vedem ce se întâmplă mai departe. Prim-ministrul a spus că va comunica CCR, în momentul în care vom îndeplini reforma putem să anunțăm Comisia Europeană, dar cred că a fost foarte explicit prim-ministrul, și întăresc afirmația domniei sale, că există o consecință directă a acestui demers și că Comisia Europeană consideră că nu este îndeplinit acest jalon în valoare de 231 de milioane de euro”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. „Va trebui să acoperim din bugetul național 231 de milioane pentru a ne respecta proiectele de investiții așa cum le avem. Vă atrag atenția că nu putem să renunțăm la proiectele de investiții, pentru că atunci primim penalitate că nu ne îndeplinim nici investițiile, deci va trebui să compensăm din bugetul de stat 231 de milioane de euro pentru aceste investiții”, spus ministrul.

Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților Foto: CCR
Politică

BREAKING Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților

 Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților. Motivul invocat de această dată sunt documentele transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), cea care a sesizat CCR în legătură cu acest proiect. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu O decizie se va lua la 11 februarie, teoretic. Aceasta este a patra amânare, alte două fiind rezultatul boicotului judecătorilor PSD din CCR.   Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților „Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, a anunțat CCR.  Lia Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia: un comunicat la Înaltei Curți de Casație și Justiție, difuzat la 15 ianuarie, arăta că, dacă varianta Guvernului va fi legiferată, pensiile speciale ale judecătorilor de la ÎCCJ se vor reduce cu peste 50%. Această „expertiză de specialitate independentă” va fi depusă de ÎCCJ la CCR. ÎCCJ se plânge că guvernul Bolojan i-a confiscat pensia „Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale. În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan. Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: - pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; - pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; - pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. - pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene. Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept. Înalta Curte subliniază că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, se arată în comunicatul ICCJ. 

Nicușor Dan va publica parțial sesizările magistraților (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Eveniment

Sesizările magistraților către Nicușor Dan vor fi parțial publicate de către Cotroceni

Fragmente din sesizările transmise de magistrați în cadrul dialogului cu președintele Nicușor Dan vor fi făcute publice și incluse în analiza privind sistemul de Justiție, potrivit unor surse oficiale. Publicarea acestora ar urma să facă parte din demersul mai amplu de evaluare a problemelor structurale din Justiție. Analiză amplă a sistemului judiciar, anunțată de șeful statului Președintele Nicușor Dan a anunțat de mai multe ori intenția de a prezenta o analiză detaliată a funcționării Justiției din România. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Documentul ar urma să includă atât observațiile Administrației Prezidențiale, cât și semnalările venite direct din sistem, de la magistrați. Ce va conține analiza: sesizările transmise de magistrați Până la publicarea analizei finale, șeful statului intenționează să prezinte public fragmente din sesizările primite de la judecători și procurori, au precizat sursele citate. Scopul ar fi evidențierea problemelor semnalate direct din interiorul sistemului judiciar. Trei runde de discuții la Cotroceni cu 51 de magistrați La finalul anului, Nicușor Dan s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu 51 de magistrați, în trei runde distincte de discuții. Prima întâlnire, la care au participat 11 magistrați, a fost transmisă online de Administrația Prezidențială. Celelalte două runde, fiecare cu câte 20 de judecători și procurori, s-au desfășurat cu ușile închise, la solicitarea participanților, care au dorit confidențialitate. Probleme semnalate: presiuni, teamă și deficit de pregătire profesională Potrivit surselor oficiale, magistrații au identificat mai multe probleme majore în sistem. Printre acestea: teama de a fi eliminați din magistratură presiuni pentru a nu exprima opinii contrare pozițiilor CSM așteptarea de obediență din partea judecătorilor și procurorilor nivel scăzut de pregătire al unor candidați promovați la Înalta Curte de Casație și Justiție Aceste sesizări urmează să fie reflectate în analiza promisă de șeful statului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră