luni 15 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: magistrati

146 articole
Justiție

Pensiile magistraților, nu mai mari de 70% din ultimul salariu net, a stabilit Guvernul

Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților stabilește un plafon maxim de 70% din ultima indemnizație netă pentru pensia acestora și introduce o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare, de 65 de ani. Tranziția va începe la 1 ianuarie 2026. Baza de calcul a pensiei: media indemnizațiilor din ultimii 5 ani Potrivit proiectului de lege publicat în procedură de transparență decizională, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute primite în ultimii cinci ani de activitate. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Totuși, pensia nu va putea depăși pragul de 70% din ultima indemnizație netă încasată la momentul pensionării. Vârsta de pensionare crește gradual până la 65 de ani Actul normativ prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, pentru atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani. Această modificare presupune o creștere graduală a vârstei de pensionare pentru magistrați, în acord cu principiile sustenabilității sistemului de pensii. Vechime minimă și perioade asimilate Pentru a beneficia de pensie de serviciu, magistrații vor avea nevoie de un stagiu minim de 25 de ani în magistratură. Din această vechime, maximum 10 ani pot fi reprezentați de activitate în alte domenii juridice, perioadă care va fi asimilată în calculul vechimii necesare. Guvernul solicită avizare rapidă din partea CSM Executivul mizează pe un proces de avizare rapid, inclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a accelera adoptarea legislației. Potrivit comunicatului Guvernului, importanța acestei reforme justifică derularea procedurilor cu celeritate.

Noua lege a pensiilor magistraților (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Coaliția a decis: pensia magistraților, 70% din net Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Coaliția a decis: pensia magistraților, 70% din net. CSM cerea 65% din brut, adică peste net

Coaliția a decis: pensia magistraților, 70% din salariul net, anunță Kelemen Hunor la RFI. CSM cerea 65% din brut, adică peste salariul net. Un vicepreședinte al CSM, procurorul Claudiu Sandu, a declarat la Digi 24: „Eu cred că un 65% din brut ar fi un procent rezonabil. Nu sunt economist, dar acum este 55% din brut. Așa cum au militarii și alte categorii sociale, 65% ar fi rezonabil”.  Citește și: Pe Becali l-a prins Fiscul cu cheltuieli nejustificate uriașe. „E idiot softul”, susține ex-ciobanul Kelemen Hunor a mai precizat, azi, la RFI, că va urma și tăierea pensiilor speciale ale militarilor: „Dacă vreau să fiu drept cu magistrații, ei au un procent sub 10% din pensiile speciale. Marea majoritate este în zona militară: jandarmi, poliție, armată, SRI ș.a.m.d”.  Coaliția a decis: pensia magistraților, 70% din net „Toată lumea din coaliție este de acord să vedem dacă mai e nevoie de o consultare azi-mâine, toată lumea este de acord că în această săptămână trebuie să trimitem pentru aviz la CSM și toată lumea este de acord că nu umblăm la cuantum, deci 70 % din valoarea salariului”, a spus Kelemen Hunor, potrivit unei transcrieri G4Media.   Potrivit liderului UDMR, singura discuție este legată de perioada de tranziție, care ar putea fi de 12 până la 15 ani până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani. „La perioada de tranziție, eu pot să vă spun ce am propus: eu aș accepta o prelungire de la 10 la 15 ani, dacă și colegii mei vor fi de acord. Dacă căutăm un compromis, din partea arcului guvernamental este o posibilitate de a arăta că pacea socială și guvernarea justă și dreaptă e lucrul cel mai important”, a arătat Kelemen Hunor. Însă el a mai arătat că există și „varianta hard e zero perioadă de tranziție”. 

Nicușor Dan cere reducerea pensiilor speciale (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan cere reducerea pensiilor magistraților: Pensiile nu pot rămâne egale cu salariul

Președintele Nicușor Dan a afirmat, într-un interviu pentru România TV, că pensiile magistraților trebuie diminuate, deoarece în prezent acestea ajung să fie egale cu salariul, însă subliniază că o astfel de schimbare nu necesită modificarea Constituției. Președintele consideră că problema este evidentă pentru întreaga societate și că soluția constă într-un echilibru administrativ care să permită luarea unei decizii corecte. Flexibilitate posibilă din partea Comisiei Europene Nicușor Dan a declarat că, dacă România parcurge o parte dintre etapele legislative, Comisia Europeană ar putea manifesta o anumită flexibilitate privind respectarea jaloanelor. Citește și: Băsescu: „Șmecherul” Georgescu s-a prins că Simion și Anca Alexandrescu vor să se folosească de el Acesta a menționat că legea privind pensiile speciale ar trebui adoptată până la 28 noiembrie, după obținerea avizelor necesare, a controlului de constituționalitate și a promulgării. Nevoia de corectare a derapajelor din sistemul de justiție Potrivit președintelui, sistemul a ajuns într-o situație problematică din cauza unor decizii greșite luate în urmă cu mulți ani, care au permis ca pensiile să ajungă la nivelul salariilor. Nicușor Dan afirmă că există un consens asupra necesității reducerii pensiilor magistraților și a creșterii vârstei de pensionare, însă dezbaterea tehnică vizează proporțiile modificărilor și ritmul implementării lor.

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul, afirmă surse care au participat la discuții. Ei au spus că doresc ca pensia lor specială să fie 65% din salariul brut, ceea ce ar fi mai mult decât salariul net. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” De altfel, încă de marți, un vicepreședinte al CSM, procurorul Claudiu Sandu a invocat acest procent, de 65%, peste ceea ce este acum, de 55%. Magistrații știu că Guvernul nu-și poate permite ca noul proiect de lege să fie atacat din nou la CCR, pentru că legea trebuie adoptată până la final de noiembrie pentru ca România să recupereze peste 200 de milioane de euro din PNRR, bani „suspendați” deocamdată.  Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net „Noi am dori ca pensiile magistraților să respecte standardul european de a fi apropiate de ultimul salariu în plată. Ce înseamnă acest «apropiat», într-adevăr, este o chestiune care trebuie discutată. Eu cred că un 65% din brut ar fi un procent rezonabil. Nu sunt economist, dar acum este 55% din brut. Așa cum au militarii și alte categorii sociale, 65% ar fi rezonabil”, a susținut procurorul. În schimb, liderii coaliției de guvernare au propus ca pensia să fie 75% din salariul net, iar perioada de tranziție să fie de 10 până la 13 ani, maximul posibil fiind de 17 ani. Chiar și premierul Bolojan a acceptat o perioadă de tranziție de 15 ani.  Diferența de pensie dintre varianta Guvernului și cea a magistraților este de câteva mii de lei. La un salariu net de 23.000 de lei, brutul este de 40.000 de lei. În varianta Guvernului (75% din net) pensia specială a unui magistrat ar fi de 17.250 de lei, net. În varianta magistraților, ea ar ajunge la 26.000 lei, net - deci cu peste 10% peste salariu.  Ministrul Muncii, Florin Manole, a dezvăluit, la 24 decembrie, că cea mai mare pensie de magistrat, în plată, este de 69.343 de lei (peste 13.800 de euro), care net înseamnă 56.700 lei (11.340 de euro). El a precizat că, pentru această pensie, din bugetul de asigurări sunt 21.000 de lei şi 48.200 lei din bugetul de stat.

Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului

Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului: ea propune, în numele Înaltei Curți de Casație și Justiție, un așa numit „acord pentru justiție și stabilitate instituțională” în care solicită „măsuri de fidelizare” pentru magistrații aflați în activitate. Citește și: Agenție cu activitatea suspendată de peste un an, dar unde zeci de angajați iau salarii imense. Director, un pensionar special Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului „Acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor”, prevede acordul lui Savonea, la ultimul punct.  Acordul mai prevede o „proporție rezonabilă între salariu și pensia de serviciu”, dar nu precizează care ar fi această proporție.  „De asemenea, Înalta Curte solicită elaborarea unui plan realist de etapizare a aplicării oricăror modificări legislative privind pensiile și veniturile magistraților, astfel încât tranziția să se facă gradual, echitabil și fără pierderi bruște de venit, protejând toți magistrații aflați în funcție — de la instanțele de prim grad până la Înalta Curte și parchetele corespunzătoare. Se impune asigurarea protecției statutului profesional și material pentru toți colegii din sistemul judiciar, în mod egal și corespunzător, indiferent de nivelul instanței sau al parchetului”, mai propune ÎCCJ.  Înalta Curte de Casație și Justiție mai cere Guvernului să accepte o minciună: „Clarificarea publică, printr-o poziție comună, în sensul că jalonul 215 privind pensiile magistraților a fost îndeplinit și nu afectează eligibilitatea fondurilor europene”. Aceasta ar însemna că Guvernul nu mai poate invoca PNRR și pierderea a peste 200 de milioane de euro ca motiv pentru modificarea legii privind pensiile speciale ale magistraților.  „Justiția își face datoria; solicităm aceeași responsabilitate din partea celorlalte puteri ale statului”, se afirmă în acordul lui Savonea.  Înalta Curte mai solicită abrogarea, de facto, a dreptului la libera exprimare: „Orice formă de atac politic, discurs denigrator sau presiune publică la adresa instanțelor ori a magistraților este incompatibilă cu principiile statului de drept (...) Toate autoritățile statului își asumă un cod de conduită publică privind comunicarea pe teme de justiție, bazat pe adevăr, echilibru și respect instituțional, pentru a preveni denaturarea informațiilor, presiunile și politizarea actului de justiție”. 

Monica Macovei desființează așa-zisele „drepturi câștigate” ale magistraților Foto: Facebook Monica Macovei
Politică

Monica Macovei desființează așa-zisele „drepturi câștigate” ale magistraților, care nu pot fi tăiate

Monica Macovei desființează în zece puncte așa-zisele „drepturi câștigate” ale magistraților, care nu pot fi tăiate: „Guvernele si Parlamentele pot elimina sau adăuga sporuri, pot scădea salariile și pensiile oricărei categorii profesionale din sistemul public, în mod justificat. Politica salarială este exclusiv atributul Guvernului și al Parlamentului”, a scris ea, pe Facebook.  Macovei a mai afirmat că „independența magistraților nu depinde de mărimea salariilor și a pensiilor”. Citește și: Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special „În România, statul de drept, respectiv egalitatea în fața legii, separația și echilibrul puterilor au fost zdruncinate prin miile de decizii judecătorești prin care, în ultimii 20 de ani, judecătorii și-au dat unii altora sporuri, respectiv sume mari de bani care se reflectă în pensiile actuale. Procedând astfel, judecătorii care au dat asemenea hotărâri au stricat echilibrul democratic punându-se singuri deasupra guvernului și parlamentului, ca o putere absolută, ceea a dus la un dezechilibru constituțional”, a mai afirmat fostul ministru al Justiției.  Monica Macovei desființează așa-zisele „drepturi câștigate” ale magistraților „Propun sa lămurim câteva chestiuni în dezbaterea privind pensiile „speciale” ale magistraților. 1. Intr-un stat de drept suntem cu toții egali în fața legii și nimeni nu este mai presus de lege. Asta înseamnă că toate persoanele și instituțiile se supun legii. Constituția prevede ca „Cetățenii sunt egali in fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.”(art. 16). Prin urmare, nici magistrații nu sunt si nu pot fi deasupra legii.   2. Nu exista teoria/principiul “drepturilor câștigate”. Expresia „drepturi câștigate” a fost inventată in 2005-2007 de câțiva membri CSM, atunci când, în magistratură, a început furia acordării de sporuri, unii altora, prin hotărâri judecătorești. S-a urmărit împiedicarea tăierii unor sporuri și scăderii salariilor si pensiilor în viitor. Nu se poate asta. Guvernele si Parlamentele pot elimina sau adăuga sporuri, pot scădea salariile și pensiile oricărei categorii profesionale din sistemul public, în mod justificat. Politica salarială este exclusiv atributul Guvernului și al Parlamentului.   3. “Independența justiției” este dreptul nostru, al oamenilor, la o justiție independentă (de influență politică, de corupție etc) și nu este dreptul magistraților de a face orice. Iar independența magistraților nu depinde de mărimea salariilor și a pensiilor, ci de dimensiunea morală și etică a fiecăruia dintre ei. Independența este o stare de spirit. Sistemul judiciar este organizat și funcționează în interes public.   4. Argumentul CSM -magistrații nu pot efectua și alte activități în paralel- este aiuritor. Nici avocații sau notarii nu pot fi magistrați în același timp. Oricum, după pensionare, multi magistrați intră în avocatură, notariat etc și cumulează pensiile speciale cu salariile, dovedind ca nu sunt epuizați și extenuați după activitatea din magistratură. Nu este acceptabil nici cumulul pensiei cu salariul, cât timp ambele sunt plătite din bani publici.   5. In 2010, guvernul Boc a inițiat reforma pensiilor speciale pe principiul contributivității, iar CCR a decis că legea este constituțională. Guvernele următoare au readus însă pensiile speciale.[1]   6. Întrebare către ministrul Justiției: câte acțiuni prin care magistrații au cerut colegilor judecători noi sume de bani cu titlu de sporuri sunt pe rolul instanțelor in prezent? Această informație este de mare interes public.   7. Scăderea pensiilor speciale ale magistraților nu ar trebui sa se întindă pe o perioadă de câțiva ani. Știm cu toții că legea va fi modificată de guverne viitoare, cum s-a mai întâmplat cu legea din 2010. Reformele dificile se fac rapid și dintr-o bucată. Mai mult, explicația pentru termenul lung de tranziție induce ideea că magistrații de astăzi ar fi devenit judecători si procurori pentru a se pensiona la 47-50 ani cu o pensie la valoarea de astăzi și nu din vreo pasiune pentru ideea de dreptate. Ei bine, există demisia pentru situațiile în care nu iți mai convin condițiile din instituția în care lucrezi.   8. Argumentul majorității CCR de admitere a sesizării ICCJ cu origine în CSM a fost lipsa avizului CSM și împrejurarea că Guvernul nu a așteptat împlinirea termenului de 30 zile. Or, legile sunt încălcate cu intenție de zeci sau sute de ori pe zi în toate domeniile si asta nu duce la încălcarea Constituției. Mai mult, tocmai CSM a cerut ICCJ sa sesizeze CCR, așa că argumentul CCR îmi pare o formă fără fond.   9. In 2016 judecătorii CCR au adoptat o decizie prin care si-au atribuit sporurile din magistratură.   10. Statul de drept este separația și echilibrul puterilor în stat. Controlul reciproc al celor trei puteri asigură echilibrul acestora. Salarizarea si condițiile de pensionare ale persoanelor care lucrează în sistemul public, inclusiv ale magistraților, sunt în competența guvernului și a parlamentului.   In România, statul de drept, respectiv egalitatea în fata legii, separația și echilibrul puterilor au fost zdruncinate prin miile de decizii judecătorești prin care, în ultimii 20 de ani, judecătorii si-au dat unii altora sporuri, respectiv sume mari de bani care se reflectă în pensiile actuale. Procedând astfel, judecătorii care au dat asemenea hotărâri au stricat echilibrul democratic punându-se singuri deasupra guvernului și parlamentului, ca o putere absolută, ceea a dus la un dezechilibru constituțional”, a scris Monica Macovei.    

Președintele critică politizarea pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan, despre magistrați: Au devenit vinovați de serviciu. Va fi un compromis pe pensii

Președintele Nicușor Dan a declarat marți că pensiile magistraților au fost transformate într-un subiect de „campanie politică”, iar procurorii și judecătorii au ajuns să fie tratați ca „vinovați de serviciu”. Președintele critică politizarea pensiilor magistraților „Din cauza acestei campanii politice, ei (magistrații – n.r.) au devenit un fel de vinovați de serviciu și asta nu e normal”, a spus șeful statului. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Declarația vine în contextul tensiunilor tot mai mari legate de reforma pensiilor speciale, una dintre condițiile impuse României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Întâlnire la Cotroceni pe tema pensiilor speciale Marți, președintele s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu liderii coaliției de guvernare, pentru a discuta despre pensiile magistraților. Potrivit agendei prezidențiale, reuniunea a avut loc la ora 10:00 și a vizat identificarea unui compromis care să respecte atât independența justiției, cât și angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene. „Compromisul este destul de aproape” Vinerea trecută, șeful statului declara că negocierile privind pensiile speciale ale magistraților se apropie de un rezultat. „Din informațiile pe care le am, compromisul e destul de aproape. (...) Sunt mai multe aspecte în discuție și, evident, n-o să vă spun eu acum care este poziția fiecărui partid.  (...) O să avem, foarte probabil, o întâlnire săptămâna viitoare pe mai multe chestiuni care țin de activitatea curentă, inclusiv o discuție pe bugetul 2026”, a precizat Nicușor Dan. Președintele, optimist privind fondurile din PNRR Întrebat despre riscul de a pierde bani europeni din cauza întârzierii reformei, Nicușor Dan a afirmat că este nevoie de o atitudine pozitivă: „Trebuie să fim optimiști”, a transmis acesta, sugerând că soluția negociată nu va periclita fondurile alocate prin PNRR. Omagiu adus lui Corneliu Coposu Tot marți, președintele Nicușor Dan a depus o coroană de flori la Monumentul lui Corneliu Coposu din București, cu prilejul comemorării a 30 de ani de la moartea liderului țărănist. Șeful statului a fost însoțit de consilierul prezidențial Ludovic Orban.

Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Foto: Facebook
Politică

Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi

Vicepremierul Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi sau din bugetul pentru medicamente al spitalelor. Ea a fost întrebată într-o emisiune la Digi 24, cum ar rezolva problema pensiilor speciale ale magistraţilor. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi „Eu le-aş transmite magistraţilor un mesaj - le-aş spune că îi înţeleg. Este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat. (...) Este foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani de asta şi dintr-o dată să ţi se spună că nu îl mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinşi într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârşit şi oamenii care sunt pragmatici şi raţionali ar trebui să înţeleagă asta. România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum. Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”, a spus vicepremierul, potrivit unei transcrieri a Agerpres.  „Banii aceia nu se tipăresc şi vin din aer, vin de undeva şi poate că asta nu înţeleg oamenii că, atunci când primeşti privilegii, ca tu să ai privilegii, cineva este lăsat în urmă. Poate că ar trebui să ne întoarcem un pic la conştiinţa aceasta de cetăţeni, să o avem şi să vorbim deschis. Orice privilegiu îl are cineva înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să ia acei bani. În termenii aceştia aş discuta deschis cu magistraţii. Eu nu am acest rol. Este pur o părere personală pe care nu am mai spus-o, dar aşa văd eu lucrurile”, a mai spus Gheorghiu. 

Patru judecători CCR, printre care Asztalos Csaba, demontează argumentele prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Patru judecători CCR demontează argumentele prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale

Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD din această curte, prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale ale magistraților: Asztalos Csaba, Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș și Laura Scântei acuză CSM, într-o așa-numită opinie separată, de „colaborare loială”.  Citește și: Anca Alexandrescu îl atacă pe Băluță și apoi face o ciorbă de lobodă Dar ei amintesc și faptul că CCR a încălcat acum propriile decizii, mai vechi: „Curtea Constituţională a statuat - în mod constant până la prezenta decizie adoptată cu majoritate de voturi - și că lipsa avizului din partea autorităţilor publice solicitate să îl emită nu conduce în mod automat la neconstituţionalitatea legii asupra căreia acesta nu a fost dat, întrucât ceea ce prevalează este obligaţia Guvernului de a-l solicita. Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz, deşi i s-a solicitat, nu şi-a îndeplinit această atribuţie constituie o înţelegere greşită a rolului său legal şi constituţional, fără a fi însă afectată constituţionalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul”.  Patru judecători CCR demontează argumentele prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale „În lumina condițiilor constituționale ale angajării răspunderii și calendarului menționat, perioada de așteptare a inițiatorului (22-29 august) poate fi apreciată ca fiind rezonabilă. Guvernul avea competența legală de a-și asuma răspunderea în fața Parlamentului asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu chiar în lipsa comunicării avizului consultativ al CSM, întrucât acesta fusese solicitat de inițiator potrivit legii. Absența unui aviz în acest termen (30 august-1/3 septembrie) se înscrie în coordonatele nerespectării atribuției legale a CSM de avizare ceea ce reflectă și o lipsă de colaborare loială a autorității avizatoare, CSM, în cadrul procesului de legiferare. Prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin. (4) din Constituție, sub aspectul solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii și a adoptării legii în lipsa acestui aviz”, scriu cei patru judecători CCR.  Ei contrazic argumentul majorității PSD, care a respins noile modificări cerute de Guvern la pensiile speciale ale magistraților pe motiv că Executivul nu a așteptat timp de 30 de zile după avizul CSM. „Termenul de 30 de zile nu are o relevanță constituțională, ci una pur legală ce nu impune obligații în sarcina Guvernului, ci doar a CSM în sensul că are competența de a emite un astfel de aviz în cel mult 30 de zile (și nu după împlinirea termenului). Faptul că nu a emis un aviz într-un termen rezonabil raportat la data sesizării sale și la complexitatea actului normativ ce trebuia avizat, în condițiile în care în discuție era o procedură de angajare a răspunderii Guvernului reglementată de Constituție cu termene imperative și scurte, nu face altceva decât să demonstreze că acest termen a fost folosit de CSM cu scop dilatoriu, ceea ce nu este permis în procesul de avizare a actelor normative”, se arată în opinia separată la decizia CCR.  „Guvernul și-a îndeplinit obligația legală de solicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu și-a îndeplinit obligația legală de avizare a proiectului Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se mai afirmă.  Cei patru judecători punctează că CSM a fost preocupat de greva ilegală a magistraților, nu să avizeze proiectul Guvernului: „Consiliul Superior al Magistraturii s-a întrunit și a hotărât convocarea adunărilor generale al judecătorilor și procurorilor, fapt ce a rezultat în adoptarea de către acestea a unor declarații comunicate public, dar nu și în redactarea și transmiterea unui aviz către Guvern. Avizul nu a fost adoptat/comunicat Guvernului nici înainte de depunerea proiectului de lege la Parlament, nici ulterior acestui moment”. 

Legea pensiilor magistraților, blocată (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Legea pensiilor magistraților, blocată până la motivarea Curții Constituționale

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți seară că proiectul privind pensiile magistraților nu poate fi încheiat până la publicarea motivării deciziei Curții Constituționale. Legea pensiilor magistraților, blocată Liderul formațiunii a explicat că este imposibil de știut ce modificări sunt necesare până la primirea documentului oficial și a acuzat transformarea dezbaterii publice într-un atac personal nejustificat. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Kelemen Hunor a afirmat, într-un interviu acordat la Antena 1, că a fost „ciuruit” de critici pe nedrept, deși a apărat întotdeauna independența judecătorilor și procurorilor. „Cei care mă critică acum mă felicitau atunci când susțineam magistrații”, a spus acesta, subliniind că poziția sa a fost întotdeauna una de echilibru și respect față de sistemul de justiție. Hunor a explicat că orice discuție despre modificarea sau adoptarea legii este prematură până la publicarea motivării Curții Constituționale. „Dacă decizia e doar procedurală, corecturile vor fi simple; dacă privește fondul, va trebui analizat în detaliu”, a spus liderul UDMR, subliniind că orice pas următor depinde de conținutul motivării. Scopul coaliției: echitate și dreptate socială Liderul UDMR a precizat că obiectivul Guvernului și al coaliției de guvernare este de a asigura echitate socială, în contextul percepției publice că magistrații beneficiază de condiții privilegiate la pensionare. El a explicat că se dorește o tranziție graduală spre un sistem în care perioada de activitate să fie de 35 de ani, iar pensia să reprezinte cel mult 70% din venitul net, conform practicilor europene.

Grindeanu uzurpă atribuțiile premierului, convoacă miniștrii și negociază cu magistrații pensiile Foto: Facebook
Politică

Grindeanu uzurpă atribuțiile premierului, convoacă miniștrii și negociază cu magistrații pensiile

Președintele PSD, Sorin Grindeanu uzurpă atribuțiile premierului, convoacă miniștrii PSD și negociază cu magistrații, în frunte cu Lia Savonea, pensiile speciale: el a anunțat, pe Facebook, că a avut azi, la Parlament, „un dialog constructiv cu toți actorii relevanți din justiție”. La 3 septembrie, șefele CSM și ÎCCJ, Elena Costache și Lia Savonea, au refuzat o discuție cu ministrul Justiției, dar se pare că acum acestea s-au prezentat la convocarea liderului social-democrat.  Citește și: Sondaj PNL/INSCOP pe București: Băluță, Ciucu, Anca Alexandrescu și Drulă în top 4 intenție de vot Grindeanu uzurpă atribuțiile premierului, convoacă miniștrii și negociază cu magistrații pensiile „Dialog constructiv astăzi, la Parlament, cu toți actorii relevanți din justiție. Așa cum am anunțat public, am inițiat o consultare în vederea elaborării rapide a unui proiect de lege privind pensiile magistraților care să răspundă cu adevărat așteptărilor românilor și să deblocheze tranșa de 231 de milioane de euro din PNRR până la data de 28 noiembrie. Demersul meu vizează două obiective clare: deblocarea situației din justiție și formarea unui grup de lucru cu specialiști, sub coordonarea Parlamentului, care să identifice cu celeritate soluția legislativă constituțională.   Le mulțumesc pentru deschidere președintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, președintei Înaltei Curți de Casație și de Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea și procurorului General, Alex Florența. De asemenea, apreciez implicarea ministrului Justiției, Radu Marinescu, a ministrului Muncii, Florin Manole și a vicepremierului Marian Neacșu”, a  scris Grindeanu pe Facebook.    Sorin Grindeanu nu a postat nici o fotografie de la aceste discuții.    La ora redactării acestei știri, nici CSM, nici ÎCCJ, nu comunicaseră public nimic despre vreo întâlnire cu Grindeanu.    La 3 septembrie, șefele instanței supreme și CSM au refuzat invitația ministrului Justiției la întâlnirea cu conducerile instituțiilor judiciare.    „ICCJ nu va participa la o întâlnire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Prin felul în care a fost concepută și mediatizată pare mai degrabă un exercițiu de imagine decât un dialog real. Reunirea în acest cadru a opt instituții cu roluri și competențe fundamentale, dar cu totul diferite, riscă să relativizeze specificul fiecăreia și să deturneze discuția de la problemele reale și concrete al justiției”, arăta Savonea. 

Legea pensiilor magistraților, prioritate pentru Guvern (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Politică

Legea pensiilor magistraților, prioritate pentru Guvern: miza, 231 de milioane de euro din PNRR

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri că Guvernul lucrează la un plan pentru ca, până la 28 noiembrie, legea privind pensiile magistraților să fie aprobată „în forma dorită”, astfel încât România să nu piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termen-limită: 28 noiembrie pentru deblocarea fondurilor europene „Termenul pe care îl știți foarte bine este 28 noiembrie – data-limită pentru a rezolva acest jalon care este legat de suma de 231 de milioane de euro”, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru în cadrul unei conferințe de presă. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” El a precizat că voința politică a coaliției de guvernare rămâne aceea de a adopta rapid o lege care să corecteze problemele de procedură semnalate de Curtea Constituțională (CCR), după ce actul normativ a fost declarat parțial neconstituțional. „Sunt convins că premierul Ilie Bolojan va anunța planul pentru acest subiect. Vom împinge reforma din nou, de data aceasta cu rezolvarea ei, astfel încât să evităm penalizarea de 231 de milioane de euro”, a subliniat Pîslaru. Comisia Europeană consideră jalonul îndeplinit în forma actuală Potrivit ministrului, Comisia Europeană consideră deja îndeplinit jalonul privind pensiile magistraților, în forma propusă de Guvernul Bolojan, iar România ar putea primi banii imediat după adoptarea legii. „Comisia Europeană, în condițiile proiectului propus de Guvern, consideră jalonul îndeplinit. Dacă noi facem această reformă, primim 231 de milioane de euro. E foarte clar”, a spus Pîslaru. El a explicat că termenul de șase luni pentru evaluarea reformei este fix, conform regulamentelor europene, și că nu mai poate fi extins. Astfel, pe 28 noiembrie, Comisia va analiza stadiul legii și va decide dacă reforma este considerată finalizată. Guvernul caută soluții rapide pentru a evita pierderea banilor Ministrul a menționat că revizuirea profundă a legii ar putea întârzia adoptarea și ar periclita termenul impus. Prin urmare, Executivul va merge pe o soluție tehnică și procedurală, care să răspundă observațiilor CCR, fără a relua procesul legislativ de la zero. „Timpul este crucial. O revizuire pe fond ar afecta șansele de a te încadra până pe 28 noiembrie. Avem nevoie de o soluție rapidă, dar corectă juridic”, a subliniat Pîslaru. Ministrul a precizat că Guvernul preferă să încaseze banii din PNRR, pe baza reformei actuale, decât să riște blocarea fondurilor europene pentru proiecte de infrastructură, educație și sănătate: „Am prefera să avem acești 231 de milioane de euro pentru școli, spitale, autostrăzi și proiecte în energie.” CCR a declarat legea neconstituțională pe motive de procedură Curtea Constituțională a României a admis luni sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a reclamat lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și nesocotirea termenului legal de 30 de zile pentru obținerea acestuia. CCR a constatat că aceste omisiuni încalcă mai multe articole din Constituție, obligând Guvernul să refacă parțial procesul legislativ. Totuși, observațiile Curții sunt de formă, nu de fond, a explicat Pîslaru. „Curtea a avut doar observații de formă. Aș vrea să discut cu Comisia Europeană dacă putem avea o aprobare condiționată, ținând cont că sunt chestiuni tehnice rezolvabile pe ultima sută de metri”, a declarat ministrul. Miza politică și financiară: între Bruxelles și București Guvernul Bolojan mizează pe adoptarea rapidă a legii pentru a bifa reformele din PNRR și a menține relația de încredere cu Bruxelles-ul. Pierderea tranșei de 231 de milioane de euro ar afecta direct finanțarea unor proiecte cheie în educație, sănătate și infrastructură. „Dacă legea trece în forma actuală, România va primi acei bani. Este un efort de echipă între Guvern, MIPE și Comisia Europeană”, a subliniat Pîslaru, insistând că nu există divergențe între el și liderii coaliției.

Grindeanu promite o nouă lege pentru pensiile magistraților (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Politică

Grindeanu vine cu propria versiune de reformă a pensiilor magistraților și îl atacă pe Bolojan

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul va veni cu o nouă propunere legislativă privind pensiile magistraților, menită să corecteze excesele și să reziste tuturor testelor de constituționalitate. O lege „care va trece de CCR” și va aduce echilibru în sistem Declarația vine în contextul în care Curtea Constituțională a respins anterior o parte dintre modificările aduse sistemului de pensii speciale. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” „PSD va veni cu o propunere de lege care va readuce în parametrii decenței toate aceste excese”, a afirmat Sorin Grindeanu, făcând referire la situațiile în care unii magistrați se pensionează la 48–49 de ani, cu pensii între 7.000 și 10.000 de euro. „Nu este normal să ieși la pensie la 48–49 de ani cu 7–10.000 de euro. Astea nu sunt lucruri normale și trebuie îndreptate”, a spus liderul PSD. El a adăugat că noua lege va fi elaborată în consultare cu sistemul judiciar și cu ministrul Justiției, pentru a evita erorile din trecut și pentru a garanta respectarea Constituției. „Vă asigurăm că vom propune o lege care va trece și de CCR, și de toate controalele de constituționalitate, și va readuce normalitatea în sistemul de pensii speciale din România”, a subliniat Grindeanu. Atac la Bolojan Sorin Grindeanu a criticat partenerii de guvernare pentru modul în care au gestionat reforma pensiilor speciale, acuzându-i că au ignorat observațiile Ministerului Justiției. „Nu poți să spui că vrei să elimini pensiile speciale pentru magistrați și să ignori o hârtie oficială trimisă de ministrul Justiției, care cere respectarea termenului legal de aviz al CSM. Dacă vrei să îndrepți aceste nedreptăți, trebuie să o faci corect, nu prin spectacole de sunet și lumini”, a afirmat Grindeanu. El a transmis că PSD, ca principal partid din coaliție, își va impune punctul de vedere în privința marilor decizii legislative și nu va mai accepta compromisuri dăunătoare interesului public: „După congresul din 7 noiembrie, aceste lucruri nu vor mai fi tolerate nici măcar un milimetru, pentru că nu sunt bune pentru români.” „Românii așteaptă respect și soluții, nu discursuri” În fața delegaților PSD Dolj, Grindeanu a transmis un mesaj de unitate și responsabilitate. El a subliniat că românii așteaptă fapte concrete, nu promisiuni politice. „Vreau să vă îndemn să le dăm românilor ceea ce ne cer: respect, siguranță și un nivel de trai mai bun. Țara așteaptă de la noi mai mult decât discursuri – așteaptă soluții”, a spus liderul social-democrat. Totodată, Grindeanu a subliniat că PSD trebuie să se schimbe fără să-și renege rădăcinile, guvernând „cu inima deschisă, nu cu sprânceana încruntată către propriii cetățeni”. Claudiu Manda se retrage de la conducerea PSD Dolj și intră în echipa Grindeanu La conferința extraordinară a PSD Dolj, Sorin Grindeanu a fost desemnat oficial candidatul organizației pentru funcția de președinte al partidului, la congresul din 7 noiembrie. Cu aceeași ocazie, europarlamentarul Claudiu Manda a anunțat că se retrage din funcția de președinte al organizației județene, după 12 ani, și va candida pentru funcția de secretar general al PSD, alături de Grindeanu. Manda l-a propus pe Cosmin Vasile pentru conducerea filialei PSD Dolj, acesta fiind ales cu unanimitate de voturi.

Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților Foto: Facebook
Politică

Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților

Fostul ministru PNL Raluca Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților: „Îmi cer scuze, dar așa se vede”, a spus ea la RFI, întrebată dacă sugerează că a fost vorba de un sabotaj al PSD în privința legii pensiilor speciale pentru magistrați. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Mai mulți lideri PSD au respins azi acuzațiile că acest partid ar fi influențat Curtea Constituțională să respingă proiectul guvernului Bolojan de modificare a sistemului de pensii speciale ale magistraților. Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților „Nu poți să nu vezi că sunt anumiți judecători propuși de PSD în CCR, au votat contrar unui proiect al Guvernului din care PSD face parte, cu ministere, inclusiv Ministerul Justiției, în condițiile în care până în acest moment, jurisprudența CCR nu prevedea un aviz obligatoriu de primit cu caracter în felul acesta de aviz conform din partea CSM-ului”, a arătat Turcan. „În mod evident, decizia CCR nu poate fi separată de PSD. Am văzut cu toții ce se întâmplă în coaliția de guvernare, faptul că nu toată lumea pare să tragă la aceeași căruță, că decizii ale premierului sunt contestate de către PSD în spațiul public, mai mult decât atât, avem și voturi în Parlamentul României împotriva unor decizii luate în Guvern, avem instituții care funcționează pe vot politic, în care PSD-ul practic își face propriul joc, sfidând așteptările oamenilor. Și la CCR pare să avem o decizie influențată de către PSD”, a declarat ea. Turcan a explicat și vina ministerului Justiției, condus de pesedistul Radu Marinescu. „Până acum, toată jurisprudența CCR prevedea ca pentru decizii privind sistemul judiciar, avizul CSM să fie unul facultativ, el trebuie solicitat, dar în nici un caz nu este o condiționalitate pentru a adopta legislație pe domeniu. Decizia CCR completează din nefericire și jurisprudența Curții, dar și legislația în vigoare, pentru că reiese că dacă Guvernul nu a avut avizul CSM, atunci există un viciu de procedură. Însă în același timp, nu putem scoate din ecuație nici Ministerul Justiției, în sensul în care Ministerul Justiției este ministerul avizator pentru tot ceea ce înseamnă act normativ elaborat de Guvern. Dacă exista un viciu de procedură, primul care ar fi trebuit să se sesizeze ar fi trebuit să fie Ministerul Justiției”, a arătat Raluca Turcan.   

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale: la mai multe instanțe au avut loc adunările generale ale judecătorilor și aceștia au votat să revină la lucru din 22 octombrie. Deciziile vin după ce CCR a respins, luni, proiectul guvernului Bolojan prin care se modifica legislația privind pensiile magistraților.  Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Greva ilegală a judecătorilor și procurorilor fusese declanșată în august. Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale Însă unele instanțe au votat doar suspendarea, de teamă că Guvernul va depune din nou același proiect, respins de CCR din motive procedurale. „Cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, adunarea generală a hotărât suspendarea formei de protest constând în suspendarea soluţionării cauzelor, cu excepţia celor în care se exercită funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală (art. 3 alin. 1 lit. b Cod proc. pen.), a cauzelor având ca obiect dispoziţia asupra măsurilor preventive privative de libertate (în faza de cameră preliminară şi în faza de judecată), suspendarea executării actelor administrative şi cu excepţia procedurilor de verificare şi regularizare a cererilor şi a amânărilor de pronunţare, măsură adoptată prin Hotărârea nr. 2/26.08.2025 a Adunării generale a judecătorilor Curţii de Apel Târgu Mureş, până la retragerea proiectului de lege”, a decis, azi, Curtea de Apel Târgu Mureş. Alte instanțe au precizat că sunt gata să intre din nou în grevă. „Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Satu Mare va fi convocată la un moment ulterior pentru a hotărî dacă se impune reevaluarea măsurii adoptate astăzi, în raport de evoluţia şi circumstanţele concrete care privesc statutul profesiei de judecător”, arată această instanță. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră