sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: magistrati

60 articole
Eveniment

Dîncu spune că statul român va intra în faliment

Președintele Consiliului Executiv al PSD, Vasile Dîncu spune că statul român va intra în faliment în câțiva ani urmare a pretențiilor salariale ale magistraților, care câștigă noi drepturi în instanță. El a spus că, după alegeri, va trebui văzut ce se poate face cu „deciziile aberante” din Justiție. Citește și: ANALIZĂ Iranul a lansat peste 300 de drone împotriva Israelului și a reușit să rănească o fetiță de șapte ani și să avarieze o bază militară. ISW: Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei Dîncu spune că statul român va intra în faliment „Justiția este la noi într-o situație jalnică, încrederea în justiție este foarte mică, în sondaje sunt peste 50% dintre români care spun că nu au încredere că se poate face dreptate în România. Sunt 50% care spun că justiție se face doar pentru cei care au bani sau influență. Cu toate că noi avem salarii extraordinare pentru Justiție, sunt inamovibili, nu răspund în fața nimănui, dar totuși va trebui să vedem și noi ce se întâmplă cu deciziile aberante din Justiție, cine îi judecă pe judecători? Ei își judecă salariile, au niște procese magistrații cu statul român, în câțiva ani va intra în faliment statul român”, a pus Dîncu, la postul B1 TV. El a susținut și că, după alegeri, statul ar trebui reformat. „Eu am propus o dată prin 2014 o reformă a statului prin descentralizare, regionalizare și alte lucruri, cu o echipă profesionistă, ieșisem din politică, a fost o tentativă de a schimba constituția pe de o parte, și pe de altă parte de a face reforma statului și reorganizrea teritorială. Singura modalitate este ca după ce trece acest an electoral cine va câștiga să își asume două lucuri foarte importante: o reformă a Constituției și o reformă a statului, o reformă teritorială și o reformă a instituțiilor, un stat mai suplu”, a afirmat liderul social-democrat, care candidează pentru un post în Parlamentul European.

Dîncu spune că statul român va intra în faliment Foto: Facebook
Părinți magistrați, proces pentru o testare (sursa: reporteris.ro)
Justiție

Părinți magistrați, proces pentru o testare

Părinți magistrați, proces pentru o testare. Părinții unui elev din clasa a VI-a a Colegiului Național din Iași se luptă să anuleze o notă de 1 primită de fiul lor la Educație muzicală, arată Reporter de Iași. Părinți magistrați, proces pentru o testare La începutul acestui an, Claudia Monica și Marius Cătălin Palaghia, în calitate de reprezentanţi legali ai minorului A.T. au depus la Tribunalul Bacău o acțiune în care au chemat la bară Colegiul Național din Iași. Citește și: Noi culmi ale ridicolului în magistratură: CSM a făcut un grup de lucru, condus de un judecător, plus alți șase membri și secretariat, care să rezolve problema decontării ochelarilor Unitatea de învățământ pârâtă este cea în care fiul reclamanților este elev în clasa a VI-a. În cererea de chemare în judecată, părinții au solicitat anularea evaluării făcută la data de 16 octombrie 2023 la disciplina Educaţie muzicală, obiect la care fiul lor a fost notat cu nota 1 după o testare scrisă, potrivit sursei citate. Completul de judecată din Bacău nu a mai analizat susținerile părților, declinând competența către Tribunalul Iași, unde magistratul desemnat prin repartizare aleatorie a depus cerere de abținere pentru că este colegă de instanță cu tatăl copilului. Se cere strămutarea dosarului Solicitarea a fost aprobată, iar părinții au solicitat Curții de Apel să strămute cauza la altă instanță din țară. Această cerere va fi judecată pe 8 aprilie. Tatăl, Marius Cătălin Palaghia, este judecător la Secția Civilă a Tribunalului Iași. Anterior, el a fost avocat în Baroul Iași. Soția sa, Monica Claudia Palaghia, este procuror din anul 2008. În 2022, aceasta s-a transferat la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași. Recent, în această ultimă calitate, ea a câștigat în instanță gradul de locotenent-colonel în Armata Română.

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă (sursa: colaj - zdg, Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă. Practica prin care procurori și judecători cer măriri salariale în instanțe și, de cele mai multe ori, le și primesc, este nu doar imorală, ci neconstituțională. Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă Este opinia legală a unor judecători pe care-i numeri pe degetele de la o mână. Și care au refuzat, împotriva curentului majoritar din justiție, să acorde tot felul de sporuri neprevăzute de lege. Citește și: Sumele astronomice pe care statul român să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: circa două spitale regionale ultramoderne Informația apare într-o analiză extinsă a Rise Project referitoare la acest jaf național. "Nu legea reclamată de Borcoman (fost procuror DIICOT care a cerut în instanță un spor de 15% la salariu - n.r.) este neconstituțională, neconstituțional e ceea ce Borcoman îi cere instanței să facă. Să iasă din perimetrul puterii judecătorești și să intre în cel al puterii legislative, modificând remunerația pe care Parlamentul a stabilit-o pentru procurorii DIICOT. Un lucru care, la nivel practic, este posibil — hârtia cu antetul unei curți judecătorești suportă, ca orice hârtie, orice — dar care, în opinia celor trei magistrate (care au respins cererea lui Borcoman - n.r.), echivalează cu .", se arată în analiza citată. Kövesi a cerut ca ilegalitatea să înceteze "Printre cei care fac front comun cu judecătoarele de la Brașov împotriva fenomenului acestor procese se numără și Procurorul General al României de la această dată (2008 - n.r.), Laura-Codruța Kövesi. Aproape în același timp în care Grigorescu, Pîrvulescu și Ștefăniță pronunță sentința în dosarul Borcoman, Kövesi apără un punct de vedere identic cu cel al magistratelor din Brașov. În calitatea sa de șefă a Ministerului Public, aceasta cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o decizie prin care să îi oblige pe judecătorii de la instanțele din toată țară să respingă acțiunile viitoare, de tipul celei inițiate de Borcoman. Argumentul Procurorului General este același cu cel al judecătoarelor de la Brașov. Doar exprimarea lui este diferită: .", se mai spune în articol Rise Project. Și CCR a semnalat jaful. Fără efect În 2009, Curtea Constituțională a susținut același punct de vedere: că Înalta Curte de Casație și Justiție și-a însușit, în mod abuziv, puterile Parlamentului, în momentul în care a statuat că instanțele pot acorda beneficii salariale care nu există în lege. Ulterior, inclusiv ÎCCJ a decis în acest sens: drepturile salariale ale magistraților nu pot fi crescute prin decizii de instanță, ci doar prin efect al legii. Dar, în continuare, mulți judecători decid invers pentru colegii lor. Soluția ar putea veni de la parlamentari, care să corecteze legislativ acest haos. Parlamentarii, însă, nu pare că au de gând să se pună rău cu magistrații.

Sumele astronomice pe care statul trebuie să le plătească magistraților, inclusiv bogătașei Lia Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Sumele astronomice statul trebuie să le plătească magistraților

Sumele astronomice pe care statul român trebuie să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: ele echivalează cu costurile a circa două spitale regionale ultramoderne. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro Informațiile apar într-o investigație Rise Project, „Justiția, imprimeria personală de bani a magistraților din România”. În octombrie 2023, DeFapt.ro a prezentat un document al ministerului de Finanțe care arăta că magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, dar încă neachitate la acel moment, ajungeau la 3,2 miliarde euro. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Sumele astronomice pe care statul trebuie să le plătească magistraților „În ultimii douăzeci de ani, magistrații români și-au majorat singuri veniturile, pronunțând sute de hotărâri judecătorești prin care i-au impus statului obligația de a le plăti mai mulți bani decât fuseseră prevăzuți de lege. Oferindu-și, în mod discreționar, sume de bani pe care Parlamentul și Guvernul nu fuseseră de acord să li le acorde, magistrații au încălcat Constituția, violând principiul separației puterilor în stat. Frazele pe care le-ați citit mai sus nu reprezintă o opinie jurnalistică. Sunt părerea — reformulată într-un registru jurnalistic — a Curții Constituționale a României, a unor foști procurori generali, a unui fost procuror-șef al DNA, a unor profesori de drept, a unor judecători de instanțe obișnuite și, parțial, a Înaltei Curți de Casație și Justiție”, se arată în investigația Rise Project. Citește și: Decizie istorică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție: contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă Investigația Ries Project arată că: Între ianuarie 2013 și noiembrie 2022, creșterile salariale pe care magistrații și le-au acordat singuri – lor și personalului auxiliar din Justiție – l-au costat pe contribuabilul român 1,13 miliarde de euro. În februarie 2024, potrivit datelor ministerului de Finanțe, datoriile către magistrații care au câștigat în instanță salarii mai mari ajunseseră la 1,4 miliarde de euro. Din această sumă, 200 de milioane de euro sunt dobânzile Spitalul regional de la Iași va costa doar 700 de milioane de euro, adică jumătate din pretențiile pentru 2024 ale magistraților. Investigația Rise Project mai arată că printre cei care au deschis calea acestor procese se află controversata judecătoare Lia Savonea, considerată o apropiată a PSD, și fostul procuror Codruț Olaru. Poți citi aici întreaga investigație „JUSTIȚIA, IMPRIMERIA PERSONALĂ DE BANI A MAGISTRAȚILOR DIN ROMÂNIA”. În anul fiscal 2022, Savonea a primit indemnizații în valoare de circa 530.000 de lei.

Pensia medie a magistraților a ajuns la 23.180 lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensia medie a magistraților a ajuns la 23.180 lei

Pensia medie a magistraților a ajuns, în februarie, la 23.180 lei, de peste 10 ori peste pensia oamenilor obișnuiți, pensie care este de 2.290, arată ultimele date publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Această instituție nu gestionează pensiile Apărării, Internelor și ale foștilor angajați SRI, care au propriile case de pensii. Citește și: VIDEO Laura Vicol, deputată PSD, defilare de modă în Parlament, difuzată pe TikTok. Pe fundal, piesa „Femei în Parlament” a trapperiței Erika, autoarea „Macarena” Pensia medie a magistraților a ajuns la 23.180 lei Datele CNPP arată că în februarie 2023 pensia medie a magistraților era de doar 21.477, ceea ce arată că pensiile magistraților au crescut în același ritm cu inflația, de circa 6,7%. Însă numărul magistraților pensionați a crescut substanțial: în februarie 2022 erau doar 4.514m în februarie 2023 - 5.137, iar în februarie 2024 - 5.522. Cele mai mici pensii sunt în Botoșani, unde contribuabilii obișnuiți au o pensie medie de 1.822 de lei, pe locul II fiind Vrancea, cu o pensie medie de 1.826 lei. Cele mai mari pensii sunt în Sectorul 1, pensia medie fiind aici de 3.407 lei. În ianuarie 2024, presa relata cazul unui pensionar special din Mehedinți, care primește o pensie lunară de 33.785 de lei. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic În octombrie 2023, cea mai mare pensie din România era de 58.191 de lei și era tot a unui pensionar special, un fost magistrat.

Cum au spulberat judecătorii aflați în grevă visul unui copil Foto: Facebook
Justiție

Cum au spulberat judecătorii aflați în grevă visul unui copil

Cum au spulberat judecătorii aflați în grevă visul unui copil de a merge la Târgul de Crăciun de la Budapesta: mama minorului avea nevoie de o decizie judecătorească pentru a-l scoate din țară, întrucât tatăl, divorțat, a refuzat să-i acorde procură notarială, dar magistrații au amânat cauza. Citește și: O judecătoare cu Q5, vilă de 140 mp în București și salariu de 200.000 lei/an spune că-n România este dictatură fiindcă nu i se plătesc drepturile salariale obținute prin hotărâri judecătorești Judecătorii de la Cluj, aflați, de facto, în grevă din 14 decembrie, au amânat această judecată pentru finalul lunii ianuarie, când orice decizie este complet inutilă. Informația a fost oferită de avocatul Cătălin Bichescu, citat de Clujust.ro. Bichescu arată că judecătorii nu mai judecă nici cererile urgente. Cum au spulberat judecătorii aflați în grevă visul unui copil „Justiția se face cu oameni și pentru oameni – o sintagmă pe care am auzit-o în primul an de facultate, dar care azi nu mai e de actualitate. Azi, 18.12.2023, ora 12:30, visul unui copil de a merge la Târgul de Crăciun din Budapesta, în perioada 24 decembrie – 26 decembrie 2023, în condițiile in care tatăl divorțat nu a vrut să-i trimită mamei declarația notarială pentru motive de neînțeles pentru orice om rațional, a fost spulberat de Hotărârea Adunării generale a judecătorilor, care a decis ca judecătorii să nu mai judece nici cererile urgente de ordonanță președințială, începând din această săptămână. Termenul următor în acest dosar a fost stabilit pentru 25 ianuarie 2024. Ați citit bine, în 25 ianuarie 2024 Justiția va analiza cererea de suplinire a consimțământului tatălui, pentru ca un copil de 10 ani să meargă la Târgul de Crăciun din Budapesta în perioada 24 decembrie 2023 – 26 decembrie 2023. Din păcate, azi, în clădirea Judecătoriei Cluj-Napoca, Justiția – acea femeie legată la ochi – s-a împiedicat rău de tot pe scările de la intrarea în clădire, iar balanța i-a căzut din mână și s-a răstogolit departe….foarte departe. Pentru un copil de 10 ani al cărui vis s-a spulberat in 10 secunde – cât a durat ședința de judecată în care ni s-a comunicat că ne-am prezentat degeaba – rămâne o experiență extrem de nefastă intâlnirea cu Femeia legată la ochi, de la care azi astepta să aplice legea. Pentru acest copil cu suflet pur, care m-a privit cu lacrimi în ochi in fața Garderobei avocaților atunci când i-am dat vestea că nu se va judeca dosarul azi, balanța i-a căzut Justiției din România în data de 18.12.2023, pe scările Judecătoriei Cluj-Napoca. Și acolo a rămas ! Rămâne morala zilei de azi – AȘA NU ! …și un suflet trist de copil, care va trage concluziile care se impun, cu siguranță”, a scris avocatul Bichescu. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro

Guvernul a scos un miliard de lei pentru salariile magistraților Foto: Facebook CSM
Justiție

Guvernul a scos un miliard de lei pentru salariile magistraților

În timp ce spitalele de stat au rămas fără bani de medicamente, Guvernul a scos un miliard de lei din fondul rezerva bugetară pentru salariile magistraților. Însă nota de fundamentare a hotărârii de guvern prin care s-a dispus această măsură arată că Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și Ministerul Public ceruseră, împreună, circa 3,7 miliarde de lei pentru restanțele salariale, pentru salariile mărite retroactiv prin decizii judecătorești și pentru dobânzile penalizatoare la aceste sume. Citește și: O judecătoare cu Q5, vilă de 140 mp în București și salariu de 200.000 lei/an spune că-n România este dictatură fiindcă nu i se plătesc drepturile salariale obținute prin hotărâri judecătorești Mai multe instanțe din țară, precum și grefierii, au intrat, de facto, în grevă, fiindcă nu li s-ar fi plătit drepturile salariale cuvenite. Guvernul a scos un miliard de lei pentru salariile magistraților În consecință, Guvernul a dat: Către ÎCCJ: 767 milioane de lei, din care pentru cheltuieli de personal 639 milioane de lei și 128 milioane de lei pentru dobânzi legale moratorii şi/sau penalizatoare În nota de fundamentare se arată că „necesarul comunicat de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie” la capitolul „Cheltuieli de personal” (salariile) este de 2.145.500 mii lei şi 747.500 mii lei pentru dobânzile penalizatoare. În total, ICCJ solicitase circa 2,9 miliarde de lei Pentru Ministerul Public: 333 de milioane de lei Necesarul comunicat de Ministerul Public era de 776 de milioane de lei Ministerul Justiției: 27,3 milioane de lei „Având în vedere că drepturile salariale restante astfel stabilite sunt purtătoare de dobânzi legale moratorii și/sau penalizatoare, fiind supuse, în egală măsură, și actualizării cu indicelen de inflație, orice întârziere a executării obligației de plată a acestora atrage o creștere semnificativă a cuantumului sumei totale pe care Înalta Curte de Casație și Justiție o datorează titularilor acestor drepturi. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro În lipsa alocării fondurilor necesare, ar fi încălcate dispozițiile art. 205 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, potrivit cărora drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi suspendate altfel decât în condițiile prevăzute de această lege”, explică Guvernul în nota de fundamentare.

Haos în Justiție: oamenii care au probleme în instanțe se duc degeaba, fiindcă nu știu care dintre ele lucrează, care nu
Eveniment

Haos în Justiție

Haos în Justiție: grefierii lucrează parțial, iar la unele instanțe judecătorii fie s-au solidarizat cu ei, fie pregătesc propriile greve. CSM și ministerul Justiției nu au nici o reacție. Protestele se datorează faptului că Guvernul nu poate plăti decât o parte din salariile grefierilor, iar în cazul judecătorilor nu are bani să achite drepturile salariale câștigate de aceștia în instanțe. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Ieri, uniunea Națională a Barourilor din România a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să găsească o soluție pentru ca avocații să poată afla ce instanțe au întrerupt activitatea. Haos în Justiție: avocații nu știu ce instanțe lucrează și ce instanțe sunt în grevă „UNBR consideră că este esențial ca măsurile de protest să nu aibă un potențial risc disruptiv cauzat de modalitatea neunitară a abordării protestului în cadrul instanțelor prin faptul că se procedează neunitar în tratarea cauzelor aflate pe rolul acestora, în sensul că la unele instanțe cauzele se judecă iar la altele nu, după cum grefierii care funcționează la respectivele instanțe sunt sau nu afiliați Sindicatului Național al Grefei Judiciare DICASTERIAL ori pricinile sunt apreciate de instanțe ca fiind urgente. În aceste condiții, singura posibilitate pentru avocați de afla dacă dosarul în care sunt angajați urmează a se judeca sau nu este de a se deplasa la respectiva instanță, uneori de la distanțe mari, cu costurile aferente deplasării, costuri care în final se regăsesc în cheltuielile justițiabilului, deja afectat de un nou protest în sistemul judiciar. Prin urmare, UNBR vă solicită să transmiteți instanțelor judecătorești să comunice către barouri/UNBR și/sau să evidențieze prin afișare pe pagina web a instanței situația completurilor la care activitatea este afectată de acțiunile de protest și cauzele pentru care se apreciază că protestul nu împiedică judecata, pentru ca activitatea avocaților să se desfășoare în condiții optime și cu cât mai puține prejudicii pentru justițiabili”, se arată în scrisoarea publică trimisă de avocați către CSM. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate Cluj și Pitești: judecătorii sunt solidari cu grefierii Tot ieri, judecătorii Curții de Apel Cluj au hotarat amanarea judecății cauzelor aflate pe rolul instanței, cu excepția cauzelor având caracter urgent, în semn de solidaritate cu grefierii. La Pitești, judecătorii Curții de Apel au votat că vor întrerupe activitate de la 1 ianuarie 2024, cerând: asigurarea, „în regim de urgență, a fondurilor pentru plata integrală a salariilor acordate prin acte administrative de salarizare în anul 2023, precum și plata tranșelor din hotărârile judecătorești definitive, respectiv actelor administrative de salarizare scadente în anul 2023”; „prevederea în bugetul pentru anul 2024 a fondurilor necesare plății integrale a salariilor și altor drepturi de natură salarială rezultând din hotărâri judecătorești, precum și plata drepturilor salariale recunoscute prin acte administrative, aferente perioadei 30 decembrie 2021 – până la zi”. Curtea de Apel Pitești a anunțat și că susține revendicările grefierilor.

Grefierii intră în grevă pentru că nu li se plătesc integral salariile Foto: Facebook
Eveniment

Grefierii intră în grevă pentru că nu li se plătesc integral salariile

Grefierii intră în grevă, de luni, 11 decembrie, pentru că nu li se plătesc integral salariile, a decis Sindicatul Național al Grefei Judiciare, Dicasterial, la 9 decembrie. Ei vor întocmi acte numai în cauze urgente, precum arestările, și nu vor asigura permanența în zilele libere. Citește și: Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român, „tranșa” doar pentru 2023: depășește costurile segmentului de nord al autostrăzii de centură a Bucureștiului În plus, „în ziua votării bugetului de stat pentru anul 2024 se va întrerupe activitatea în instanțe și parchete timp de 4 ore, în intervalul orar 10.00-14.00, timp în care se va asigura participarea grefierilor numai la ședințele de judecată și la activitățile de urmărire penală considerate urgente”. Un grefier de la Înalta Curte de Casație și Justiție are un salariu cuprins între 5.396 și 7.423 lei, plus sporuri între 1.700 și 2.200 de lei. Prim-grefierul ICCJ câștiga 11.100 de lei, plus 3.300 de lei sporuri. Grefierii beneficiază și de pensii speciale. Grefierii intră în grevă pentru că nu li se plătesc integral salariile Dar, până atunci, de luni 11 decembrie, grefierii: grefierii vor participa la şedinţele de judecată sau, după caz, la activităţile de urmărire penală pentru soluţionarea cauzelor cu arestaţi în materie penală şi în alte materii, pentru cauzele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, soluţionarea cererilor de ordonanţă preşedinţială, precum şi în alte cauze considerate urgente vor întocmi acte numai în cauzele considerate urgente compartimentele auxiliare ale instanțelor și parchetelor își vor reduce la jumătate programul de lucru cu publicul personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete nu va mai efectua niciun fel de act de procedură în afara programului de lucru legal, în zilele de repaus săptămânal sau zilele de sărbătoare legală nu va mai asigura permanența în afara programului de lucru, nu va răspunde la telefon Greferii cer Guvernului să asigure plata integrală a salariilor pe noiembrie 2023, „recunoscute și recalculate prin hotărâri judecătorești definitive și acordate prin actele administrative de salarizare emise în anul 2023”, plus „plata tranșelor din hotărâri judecătorești definitive și acte administrative de salarizare scadente în anul 2023”. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Ei reclamă restanțe la plată și la „achitarea diferențelor de drepturi salariale, restante, aferente perioadei 1 ianuarie 2018-31 martie 2023, inclusiv”.

Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Suma uriașă pe care magistrații o solicită de la statul român

Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român, „tranșa” de salarii restante doar pentru 2023: depășește costurile segmentului de nord al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Informația a apărut într-un mesaj pe care procurorul general al României, Alexandru Florența, l-a transmis magistraților, după discuțiile de la ministerul de Finanțe, cu premierul Marcel Ciolacu și ministrul Justiției. La discuții a participat și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Alina Corbu. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Pe agenda publică a premierului Ciolacu nu a apărut și întâlnirea cu șefa ICCJ și procurorul general. Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român Potrivit lui Florența, doar în acest an ar trebui plătită o tranșă de drepturi salariale restante în valoare de 2,8 miliarde de lei. Costul total al autostrăzii A0, centura Bucureștiului, pe segmentul de nord este de aproximativ 2,35 miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de site-ul 130km.ro. Segmentul de sud al A0 costă circa 2,44 miliarde de lei. Chiar procurorul general Alexandru Florența recunoștea că „suma totală este foarte mare”, în mesajul transmis magistraților. „Bună ziua! Azi tocmai am finalizat o întâlnire cu dl. prim-ministru și ministrul de finanțe pe tema achitării transei restante pe anul în curs. Deși suma totală este foarte mare (cca 2,8 miliarde), se dorește găsirea unei soluții și sunt în analiză mai multe posibile opțiuni. Urmează să se revină cu mai multe calcule și variante de plată în perioada imediat următoare. Vă rog deci să transmiteți colegilor că se negociază intens în aceste zile pentru identificarea unei soluții pozitive”, a scris Florența. Corbu cere date exacte, pentru includerea banilor pentru magistrați în bugetul pe 2024 Și șefa ICCJ, Alina Corbu, a transmis un mesaj intern, după discuțiile cu Guvernul: „Pentru reușita negocierilor, dar și pentru identificarea celei mai bune soluții posibile din punctul de vedere al sistemului, este esențial ca luni, 11.12.2023 să comunicăm prim-ministrului și Ministerului Finanțelor datele financiare exacte atât în ceea ce privește impactul financiar privind punerea în plata integrală a salariilor stabilite în raport cu VRS 605 neplafonat, cât și sumele exacte legate de transa aferenta anului 2023 pentru sumele stabilite prin hotărâri judecătorești, defalcată pe cei 5 ani la care se referă eșalonarea prevăzută de lege (...) Consider de cea mai înaltă importanță pentru soluționarea acestor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar să ne bazăm pe calcule efectuate judicios și să putem prezenta date exacte, care să permită includerea sumelor respective în proiectul final al bugetului de stat”. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Cum au jupuit magistrații statul român DeFapt.ro a arătat, în octombrie, că magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare.

Magistrații români, cele mai mari salarii din Europa (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Magistrații români, cele mai mari salarii

Magistrații români, cele mai mari salarii. Potrivit unui raport al Comisiei Europene privind justiția din UE, cele mai mari salarii ale magistraților, comparativ cu salariul mediu național, sunt în două țări. Magistrații români, cele mai mari salarii Este vorba de Italia și România, iar cele mai mici, în Germania. În Franța, unde renumerația magistraților lor nu a mai fost majorată de peste douăzeci de ani, a fost anunțată recent o creștere salarială fără precedent: peste o mie de euro în plus pentru un magistrat debutant. Citește și: Pensiile speciale ale magistraților au depășit borna de 22.000 de lei pe lună. Majorare medie de 200 lei într-o lună, în timp ce pensiile obișnuite au crescut cu un leu În același timp, Hexagonul se confruntă cu unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria Justiței: ministrul Eric Dupond-Moretti este acuzat că ar fi abuzat de funcţia sa. Acesta a inițiat mai multe anchete contra magistraților. În Italia, scandalurile legate de incompetența și corupția din justiție sunt la ordinea zilei. În Germania, judecătorii sunt criticați pentru că își iau un al doilea job. Italia: 137.700 de euro brut pe an În perioada stagiaturii, un judecător italian primește un salariu brut de aproximativ 22.766 euro pe an. Acesta crește considerabil pe măsură ce judecătorul devine titular și avansează în carieră. La fiecare patru ani, judecătorul e supus unor evaluări profesionale, iar salariul îi este mărit. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță După aproape 30 de ani de carieră, salariul de bază ajunge la 74.417 euro. Însă este suplimentat atât cu al treisprezecelea și al paisprezecelea salariu, cât și cu diferite indemnizații suplimentare. Astfel, salariul unui magistrat în Italia ajunge la aproximativ 137.700 de euro brut pe an. Om de afaceri rus, evadare din arest la domiciliu În luna aprilie, Ministrul Justiției, Carlo Nordio, a demarat proceduri disciplinare împotriva a trei judecători de la Curtea de Apel din Milano, acuzându-i de „neglijență gravă și impardonabilă”. Judecători vizați au acordat, în noiembrie 2022, arest la domiciliu unui antreprenor rus, Artem Uss. Omul de afaceri era căutat în SUA pentru presupusă spălare de bani și încălcarea sancțiunilor impuse Rusiei. Citește și: Prima de pensionare a magistraților, echivalentă cu șapte salarii, criticată chiar de un judecător: Legal, trebuie respinse cererile de acordare a acestei prime Artem Uss a fost arestat pe 17 octombrie, anul trecut, la Malpensa și a petrecut câteva luni în închisoare. Cei trei judecători ai Curții de Apel din Milano, Monica Fagnoni, Micaela Curami și Stefano Caramellino au decis, pe 21 martie, că acesta poate fi plasat în arest la domiciliu în Basiglio, în zona Milano. De aici, Uss a evadat în ziua următoare, pe 22 martie 2023. Câteva săptămâni mai târziu, acesta ajunsese în Rusia. Magistrați corupți După ce ministrul Carlo Nordio a inițiat procedurile disciplinare contra judecătorilor responsabili, Asociația Națională a Magistraților a reacționat, afirmând că Nordio își depășește atribuțiile și limitează, prin acest demers, „independența magistraților”. Scandalul vine la mai puțin de un an după clasarea dosarului Palamara, etichetat de presa italiană drept unul dintre cele mai grave din istoria justiției italiene. Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Dosarul a fost deschis în 2019, când Luca Palamara, prim-procuror atunci al parchetului de la Roma, a fost acuzat de corupție. Palamara a fost acuzat că a solicitat și a intermediat angajări în cadrul CSM, în schimbul unor sume mari de bani, și că a influențat rezultatele mai multor anchete și sentințe. Verdictul a fost pronunțat în luna mai, 2022. Deși ancheta a vizat sute de magistrați din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al Curții de Casație a cerut doar 29 de acțiuni disciplinare, care au dus la 20 de rechizitorii și 14 sancțiuni. Cel mai emblematic caz al acestui proces o privește pe Anna Canepa, procurorul parchetului național antimafia și antiterorism. În ciuda dovezilor că a intervenit pe lângă Palamara (convorbiri telefonice și mesaje), pentru a numi un coleg la conducerea parchetului Savona și numirea altuia la direcția antimafia, Canepa nu a fost supusă niciunei măsuri disciplinare. Procurorul Giovanni Salvi a ieșit la pensie două luni mai târziu, pe 9 iulie. Salariile din Franța, aproape ca în România Un magistrat în Franța își începe stagiul primind un salariu de 2.300 de euro net pe lună. După șapte ani de practică, remunerația se ridică la aproximativ 3.500 de euro net pe lună. La sfârșitul carierei, venitul lunar ajunge la 7.000 de euro pentru cele mai înalte funcții. Salariile variază, însă, în funcție de grad și vechime. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Astfel, un magistrat de gradul I are un salariu brut cuprins între trei și cinci mii de euro, iar un magistrat de gradul II, între două și trei mii de euro. Primul președinte al Curții de casație are un salariu brut de 7.052 de euro. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Casație primește 6.433 euro brut. Președintele de cameră de la Curtea de Casație, 6.433 euro. Pe lângă aceste salarii brute, magistrații primesc și diverse indemnizații: costuri de transport, alocație pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, indemnizație de locuință, alocația pentru folosirea unei limbi străine. Război ministru - magistrați la Paris Recent, salariile magistraților au fost mărite, astfel încât salariul unui debutant va crește cu 1.346 de euro. Decizia a fost anunțată de Éric Dupond-Moretti pe 12 septembrie 2022, și a fost interpretată ca o împăcare cu magistrații. Dupond-Moretti inițiase în 2020 o serie de investigații contra acestora, ceea ce a dus la o creștere fără precedent a procedurilor disciplinare. Potrivit celui mai recent raport al Consiliului Superior al Magistraturii, în comparație cu deciziile disciplinare luate în ultimii ani de CSM (șapte în 2017, două în 2018 și cinci în 2019), în 2021 au existatat 17 asemenea măsuri disciplinare. Citește și: Șeful CCR, Marian Enache, moșier la marginea Bucureștiului: mii de metri pătrați de teren în comune de lux, lângă pădure. Enache câștigă 15.000 EUR lunar din salariu și pensii speciale Sancțiunile disciplinare îndreptate contra magistraților pornesc de la mustrare și retragerea anumitor beneficii, până la excluderea temporară, cu privare parțială sau totală de salariu și revocare. Ministrul Dupond-Moretti a fost însă acuzat că a abuzat de funcția sa de ministru pentru a-și regla conturile cu magistrații. În prezent este judecat de Curtea de Justiție. Dacă va fi declarat vinovat, riscă până la cinci ani de închisoare și o amendă de 500.000 de euro. Slujbele part-time ale magistraților afectează justiția Salariile magistraților germani sunt printre cele mai mici din statele Uniunii Europene. Salariul mediu anual al unui judecător este de 63.900 de euro, însă, în funcție de grad și de indemnizații, acesta poate ajunge la o sumă de aproximativ 100 de mii de euro pe an. Limita superioară este de 122.692 de euro anual. Subfinanțarea sistemului judiciar din Germania a fost criticată de Comisia Europeană. În raportul privind statul de drept în Uniunea Europeană, Comisia a recomandat Republicii Federale o finanțare mai bună a sistemului, inclusiv mărirea salariilor judecătorilor și procurorilor. Din cauza salariilor mici, judecători de la cele mai înalte instanțe din Germania își iau un al doilea job, part-time. Un număr considerabil de judecători din Germania predau la universități, scriu lucrări academice și susțin prelegeri în seminarii private. Criticii acestor practici se plâng însă că judecătorii care lucrează și în alte părți pun în pericol independența justiției, job-urile part time venind în detrimentul îndatoririlor lor obișnuite. Potrivit unei anchete WELT, judecătorii de la Tribunalul Federal de Finanțe din München au câștigat în medie, anual, din aceste job-uri part time, 26.788 de euro, venit suplimentar, anual. Cel mai întreprinzător judecător a încasat aproape 108.000 de euro (cam cât salariul obișnuit) din aceste job-uri part-time.

Cea mai mare pensie specială din Timiș Foto: Declic.ro
Eveniment

Cea mai mare pensie specială din Timiș

Cea mai mare pensie specială din Timiș este de peste 42.000 lei, a declarat la Radio Timișoara directorul Casei de Pensii Timiș, Cristian Aron Mircea. Potrivit statisticilor publicate pe site-ul acestei instituții, în acest județ sunt 306 pensionari speciali - fără cei din structurile militarizate, a căror pensii sunt plătite prin casele ministerelor Apărării și de Interne, respectiv a SRI - cu o pensie medie de 18.574 de lei. Citește și: Năsui: un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună Cea mai mare pensie specială din Timiș Pensia obișnuită, bazată pe contributivitate, este de doar 1.968 de lei, în Timiș. Pentru vechime completă, pensia medie este 2.170 de lei. Statisticile Casei de Pensii Timiș arată că, din cei 306 pensionari speciali, 281 au pensie peste 6.000 de lei. „Pensii speciale sunt undeva la 360 de pensii în momentul de față, în luna noiembrie. Este o persoană care are o pensie de peste 42.000”, a declarat, la Radio Timișoara, Cristian Aron Mircea. Citește și: O economistă îi scrie lui Mihai Gâdea: Dacă eu depuneam la CEC, aveam lejer pensie de 10.000 de lei și nu aveam nevoie de pomana nimănui Numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu din țară a fost, în octombrie, de 10.441 - excluzând militarii, Internele și structurile de securitate. Acest număr a crescut, cu 73, față de luna trecută. Cele mai multe persoane beneficiare, peste 5.000, sunt foști magistrați. În cazul acestora s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de aproape 22.000 de lei.

Un judecător respinge prima de pensionare (sursa: TVR)
Justiție

Un judecător respinge "prima de pensionare"

Un judecător respinge "prima de pensionare". Numită oficial "indemnizație de pensionare", aceasta este cerută de magistrați care s-au pensionat după 2010. 2010, anul fatidic al bugetarilor Până în 2010, această "primă de pensionare" se acorda tuturor magistraților cu vechime neîntreruptă de 20 de ani. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță Este vorba de perioada de "după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a drepturilor bănești prevăzute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004[2] în temeiul cărora judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.", potrivit judecătorului Gabriel Lefter, de la Curtea de Apel Constanța (care a scris un articol lămuritor pe subiect). După 2010, însă, indemnizația de pensionare nu s-a mai acordat. "În perioada 2010-2022, plata indemnizaţiei art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 nu s-a mai făcut în temeiul unor acte normative privind măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar", notează judecătorul Lefter. În 2022, "prima de pensionare" - abrogată În 2022, a fost abrogată chiar legislația care prevedea acordarea "primei de pensionare". "În anul 2022 a fost adoptată Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor în vigoare de la 16.12.2022, act normativ care prevedea la art. 294 alin. 5 lit. a) că, la data intrării în vigoare a acestei legi, se abrogă Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (...). Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Se poate concluziona astfel că, după ce, în intervalul 03.07.2010-15.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 (referitor la indemnizația de pensionare - n.r.) nu s-a aplicat, de la 16.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 a fost abrogat.", mai arată magistratul de la Curtea de Apel Constanța. Un judecător respinge "prima de pensionare" Judecătorul Gabriel Lefter explică în articolul citat și de ce magistrații care cer acum prin procese să li se acorde "prima de pensionare" nu o pot primi: "Măsura legislativă a suspendării unui act normativ ori a unei dispoziţii legale cuprinse într-un act normativ nu poate fi nesocotită, deoarece, atâta timp cât o dispoziţie legală este suspendată, aceasta nu face parte din ordinea de drept, altfel spus, pe perioada suspendării este ca şi cum respectiva reglementare nu ar exista[28]. Revenind la indemnizația de pensionare care era prevăzută de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, trebuie avut în vedere că, în perioada 2010-2022, au existat dispoziții legale care stabileau că nu se acordă indemnizaţii la ieşirea la pensie, respectiv că normele care o prevedeau nu se aplică. Or, având în vedere reglementarea indubitabilă – /-, este evident că, în perioada de referinţă, dreptul la indemnizaţia pentru ieşirea la pensie nu face parte din ordinea de drept, astfel că cererile întemeiate pe o dispoziţie legală suspendată sunt neîntemeiate pentru că dreptul invocat nu este recunoscut de vreun act normativ în fondul legislativ în vigoare[29].". În final, magistratul arată (după un lung excurs printre argumente juridice) că procesele intentate trebuie să ducă "la respingerea cererilor de acordare a indemnizației de pensionare".

Magistrații, primă de pensionare - șapte salarii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Magistrații, primă de pensionare - șapte salarii

Magistrații, primă de pensionare - șapte salarii. Foştii magistraţi cer colegilor lor aflaţi încă „în pâine” să le facă dreptate. Magistrații, primă de pensionare - șapte salarii Pe rolul instanţelor ieşene s-au aglomerat cererile depuse de judecători pensionari, care cer şi indemnizaţia de pensionare, la care legea le-ar da dreptul. Citește și: Minciună patriotic-șoșocistă a unei primărițe din Ardeal: „Contract datat 1267, scris în limba română”! În realitate, documentul este în latină și, probabil, un fals Judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază de acest drept, dar nu şi cei ai instanţelor obişnuite. „Prima de pensionare” a unui judecător mediu, de nivelul Tribunalului, echivalează cu pensia unui ieşean mediu pe cinci ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Magistrați și pensionari speciali cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Eveniment

Cer ÎCCJ atace CCR noua variantă a pensiilor speciale

Magistrați și pensionari speciali cer Înaltei Curți de Casați și Justiție (ÎCCJ) să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale, care se vor reduce prin supraimpozitare. Asociația Magistraților din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociația Procurorilor din România și Asociația Națională a Magistraților Pensionari din România și RoJust i-au scris președintelui ÎCCJ, reluând argumentul că pensiile lor sunt o garanție a independenței Justiției. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat Cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a pensiilor speciale Memoriul este semnat de vicepreședintele AMR, judecătorul Cezar Filip, de judecătoarea Florica Roman președintele AJADO, și de două procuroare aflate la pensie Elena Iordache (APR) și Katalin Kibedi (ANMPR). Însă, ieri, președintele CSM, judecătorul Daniel Grădinaru a spus că magistrații din instituția pe care o conduce sunt mulțumiți de noua variantă a legii pensiilor. „Din partea judecătorilor și procurorilor în funcție, la nivel de CSM feedbackul este bun. Noi nu avem persoane care să nu fie mulțumite. Poate își doreau mai mult, poate își doreau să rămână așa cum era până acum. Dar modalitatea în care se face schimbarea este acceptată și acceptabilă. Din ce am înțeles eu, nemulțumiți sunt foștii colegi, care acum sunt pensionari și care au beneficiat de anumite pensii, mai mari, care acum urmează să scadă. Se face o impozitare și va fi o scădere. Dar eu zic că nu va fi o scădere atât de dramatică, încât să afecteze dreptul în sine. Este la nivel acceptabil, rezonabil. Dar bineînțeles că există nemulțumiri, pentru că orice tăiere a veniturilor este o tăiere și nu mulțumește pe nimeni”, a spus Grădinaru, pentru Luju. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Grădinaru urmează să piardă circa 6.000 de lei pe lună, dacă noua lege va intra în vigoare: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră