vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: magistrati

135 articole
Politică

Legea pensiilor magistraților, prioritate pentru Guvern: miza, 231 de milioane de euro din PNRR

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri că Guvernul lucrează la un plan pentru ca, până la 28 noiembrie, legea privind pensiile magistraților să fie aprobată „în forma dorită”, astfel încât România să nu piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termen-limită: 28 noiembrie pentru deblocarea fondurilor europene „Termenul pe care îl știți foarte bine este 28 noiembrie – data-limită pentru a rezolva acest jalon care este legat de suma de 231 de milioane de euro”, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru în cadrul unei conferințe de presă. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” El a precizat că voința politică a coaliției de guvernare rămâne aceea de a adopta rapid o lege care să corecteze problemele de procedură semnalate de Curtea Constituțională (CCR), după ce actul normativ a fost declarat parțial neconstituțional. „Sunt convins că premierul Ilie Bolojan va anunța planul pentru acest subiect. Vom împinge reforma din nou, de data aceasta cu rezolvarea ei, astfel încât să evităm penalizarea de 231 de milioane de euro”, a subliniat Pîslaru. Comisia Europeană consideră jalonul îndeplinit în forma actuală Potrivit ministrului, Comisia Europeană consideră deja îndeplinit jalonul privind pensiile magistraților, în forma propusă de Guvernul Bolojan, iar România ar putea primi banii imediat după adoptarea legii. „Comisia Europeană, în condițiile proiectului propus de Guvern, consideră jalonul îndeplinit. Dacă noi facem această reformă, primim 231 de milioane de euro. E foarte clar”, a spus Pîslaru. El a explicat că termenul de șase luni pentru evaluarea reformei este fix, conform regulamentelor europene, și că nu mai poate fi extins. Astfel, pe 28 noiembrie, Comisia va analiza stadiul legii și va decide dacă reforma este considerată finalizată. Guvernul caută soluții rapide pentru a evita pierderea banilor Ministrul a menționat că revizuirea profundă a legii ar putea întârzia adoptarea și ar periclita termenul impus. Prin urmare, Executivul va merge pe o soluție tehnică și procedurală, care să răspundă observațiilor CCR, fără a relua procesul legislativ de la zero. „Timpul este crucial. O revizuire pe fond ar afecta șansele de a te încadra până pe 28 noiembrie. Avem nevoie de o soluție rapidă, dar corectă juridic”, a subliniat Pîslaru. Ministrul a precizat că Guvernul preferă să încaseze banii din PNRR, pe baza reformei actuale, decât să riște blocarea fondurilor europene pentru proiecte de infrastructură, educație și sănătate: „Am prefera să avem acești 231 de milioane de euro pentru școli, spitale, autostrăzi și proiecte în energie.” CCR a declarat legea neconstituțională pe motive de procedură Curtea Constituțională a României a admis luni sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a reclamat lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și nesocotirea termenului legal de 30 de zile pentru obținerea acestuia. CCR a constatat că aceste omisiuni încalcă mai multe articole din Constituție, obligând Guvernul să refacă parțial procesul legislativ. Totuși, observațiile Curții sunt de formă, nu de fond, a explicat Pîslaru. „Curtea a avut doar observații de formă. Aș vrea să discut cu Comisia Europeană dacă putem avea o aprobare condiționată, ținând cont că sunt chestiuni tehnice rezolvabile pe ultima sută de metri”, a declarat ministrul. Miza politică și financiară: între Bruxelles și București Guvernul Bolojan mizează pe adoptarea rapidă a legii pentru a bifa reformele din PNRR și a menține relația de încredere cu Bruxelles-ul. Pierderea tranșei de 231 de milioane de euro ar afecta direct finanțarea unor proiecte cheie în educație, sănătate și infrastructură. „Dacă legea trece în forma actuală, România va primi acei bani. Este un efort de echipă între Guvern, MIPE și Comisia Europeană”, a subliniat Pîslaru, insistând că nu există divergențe între el și liderii coaliției.

Legea pensiilor magistraților, prioritate pentru Guvern (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Grindeanu promite o nouă lege pentru pensiile magistraților (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Politică

Grindeanu vine cu propria versiune de reformă a pensiilor magistraților și îl atacă pe Bolojan

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul va veni cu o nouă propunere legislativă privind pensiile magistraților, menită să corecteze excesele și să reziste tuturor testelor de constituționalitate. O lege „care va trece de CCR” și va aduce echilibru în sistem Declarația vine în contextul în care Curtea Constituțională a respins anterior o parte dintre modificările aduse sistemului de pensii speciale. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” „PSD va veni cu o propunere de lege care va readuce în parametrii decenței toate aceste excese”, a afirmat Sorin Grindeanu, făcând referire la situațiile în care unii magistrați se pensionează la 48–49 de ani, cu pensii între 7.000 și 10.000 de euro. „Nu este normal să ieși la pensie la 48–49 de ani cu 7–10.000 de euro. Astea nu sunt lucruri normale și trebuie îndreptate”, a spus liderul PSD. El a adăugat că noua lege va fi elaborată în consultare cu sistemul judiciar și cu ministrul Justiției, pentru a evita erorile din trecut și pentru a garanta respectarea Constituției. „Vă asigurăm că vom propune o lege care va trece și de CCR, și de toate controalele de constituționalitate, și va readuce normalitatea în sistemul de pensii speciale din România”, a subliniat Grindeanu. Atac la Bolojan Sorin Grindeanu a criticat partenerii de guvernare pentru modul în care au gestionat reforma pensiilor speciale, acuzându-i că au ignorat observațiile Ministerului Justiției. „Nu poți să spui că vrei să elimini pensiile speciale pentru magistrați și să ignori o hârtie oficială trimisă de ministrul Justiției, care cere respectarea termenului legal de aviz al CSM. Dacă vrei să îndrepți aceste nedreptăți, trebuie să o faci corect, nu prin spectacole de sunet și lumini”, a afirmat Grindeanu. El a transmis că PSD, ca principal partid din coaliție, își va impune punctul de vedere în privința marilor decizii legislative și nu va mai accepta compromisuri dăunătoare interesului public: „După congresul din 7 noiembrie, aceste lucruri nu vor mai fi tolerate nici măcar un milimetru, pentru că nu sunt bune pentru români.” „Românii așteaptă respect și soluții, nu discursuri” În fața delegaților PSD Dolj, Grindeanu a transmis un mesaj de unitate și responsabilitate. El a subliniat că românii așteaptă fapte concrete, nu promisiuni politice. „Vreau să vă îndemn să le dăm românilor ceea ce ne cer: respect, siguranță și un nivel de trai mai bun. Țara așteaptă de la noi mai mult decât discursuri – așteaptă soluții”, a spus liderul social-democrat. Totodată, Grindeanu a subliniat că PSD trebuie să se schimbe fără să-și renege rădăcinile, guvernând „cu inima deschisă, nu cu sprânceana încruntată către propriii cetățeni”. Claudiu Manda se retrage de la conducerea PSD Dolj și intră în echipa Grindeanu La conferința extraordinară a PSD Dolj, Sorin Grindeanu a fost desemnat oficial candidatul organizației pentru funcția de președinte al partidului, la congresul din 7 noiembrie. Cu aceeași ocazie, europarlamentarul Claudiu Manda a anunțat că se retrage din funcția de președinte al organizației județene, după 12 ani, și va candida pentru funcția de secretar general al PSD, alături de Grindeanu. Manda l-a propus pe Cosmin Vasile pentru conducerea filialei PSD Dolj, acesta fiind ales cu unanimitate de voturi.

Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților Foto: Facebook
Politică

Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților

Fostul ministru PNL Raluca Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților: „Îmi cer scuze, dar așa se vede”, a spus ea la RFI, întrebată dacă sugerează că a fost vorba de un sabotaj al PSD în privința legii pensiilor speciale pentru magistrați. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Mai mulți lideri PSD au respins azi acuzațiile că acest partid ar fi influențat Curtea Constituțională să respingă proiectul guvernului Bolojan de modificare a sistemului de pensii speciale ale magistraților. Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților „Nu poți să nu vezi că sunt anumiți judecători propuși de PSD în CCR, au votat contrar unui proiect al Guvernului din care PSD face parte, cu ministere, inclusiv Ministerul Justiției, în condițiile în care până în acest moment, jurisprudența CCR nu prevedea un aviz obligatoriu de primit cu caracter în felul acesta de aviz conform din partea CSM-ului”, a arătat Turcan. „În mod evident, decizia CCR nu poate fi separată de PSD. Am văzut cu toții ce se întâmplă în coaliția de guvernare, faptul că nu toată lumea pare să tragă la aceeași căruță, că decizii ale premierului sunt contestate de către PSD în spațiul public, mai mult decât atât, avem și voturi în Parlamentul României împotriva unor decizii luate în Guvern, avem instituții care funcționează pe vot politic, în care PSD-ul practic își face propriul joc, sfidând așteptările oamenilor. Și la CCR pare să avem o decizie influențată de către PSD”, a declarat ea. Turcan a explicat și vina ministerului Justiției, condus de pesedistul Radu Marinescu. „Până acum, toată jurisprudența CCR prevedea ca pentru decizii privind sistemul judiciar, avizul CSM să fie unul facultativ, el trebuie solicitat, dar în nici un caz nu este o condiționalitate pentru a adopta legislație pe domeniu. Decizia CCR completează din nefericire și jurisprudența Curții, dar și legislația în vigoare, pentru că reiese că dacă Guvernul nu a avut avizul CSM, atunci există un viciu de procedură. Însă în același timp, nu putem scoate din ecuație nici Ministerul Justiției, în sensul în care Ministerul Justiției este ministerul avizator pentru tot ceea ce înseamnă act normativ elaborat de Guvern. Dacă exista un viciu de procedură, primul care ar fi trebuit să se sesizeze ar fi trebuit să fie Ministerul Justiției”, a arătat Raluca Turcan.   

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale: la mai multe instanțe au avut loc adunările generale ale judecătorilor și aceștia au votat să revină la lucru din 22 octombrie. Deciziile vin după ce CCR a respins, luni, proiectul guvernului Bolojan prin care se modifica legislația privind pensiile magistraților.  Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Greva ilegală a judecătorilor și procurorilor fusese declanșată în august. Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale Însă unele instanțe au votat doar suspendarea, de teamă că Guvernul va depune din nou același proiect, respins de CCR din motive procedurale. „Cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, adunarea generală a hotărât suspendarea formei de protest constând în suspendarea soluţionării cauzelor, cu excepţia celor în care se exercită funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală (art. 3 alin. 1 lit. b Cod proc. pen.), a cauzelor având ca obiect dispoziţia asupra măsurilor preventive privative de libertate (în faza de cameră preliminară şi în faza de judecată), suspendarea executării actelor administrative şi cu excepţia procedurilor de verificare şi regularizare a cererilor şi a amânărilor de pronunţare, măsură adoptată prin Hotărârea nr. 2/26.08.2025 a Adunării generale a judecătorilor Curţii de Apel Târgu Mureş, până la retragerea proiectului de lege”, a decis, azi, Curtea de Apel Târgu Mureş. Alte instanțe au precizat că sunt gata să intre din nou în grevă. „Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Satu Mare va fi convocată la un moment ulterior pentru a hotărî dacă se impune reevaluarea măsurii adoptate astăzi, în raport de evoluţia şi circumstanţele concrete care privesc statutul profesiei de judecător”, arată această instanță. 

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: Mihaela Ciochină, obscură funcționară cu o uriașă pensie specială Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: obscură funcționară cu o uriașă pensie specială

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: jurista Mihaela Ciochină, obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială. Ea și-a cerut pensia specială imediat ce a ajuns judecătoare la CCR, în 2022. Născută în 1967, ea a devenit pensionară la 55 de ani, deși nu a fost niciodată procuror sau judecător.  Întrucât a fost funcționară parlamentară, este posibil ca ea să aibă dreptul și la pensie specială pentru această activitate. Legislația nu interzice cumularea mai multor pensii speciale.  Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Mihaela Ciochină a votat, alături de patru judecători promovați de PSD în CCR, ca noua lege privind pensiile speciale ale magistraților să fie declarată neconstituțională.  Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, pensia specială a lui Ciochină era de 417.000 de lei, net, anual, în anul fiscal 2023. În același an ea a mai primit „diferențe restante drepturi pensie pentru perioada septembrie 2022-octombrie 2023” în valoare de 180.000 de lei. În septembrie 2025, salariul brut al unui judecător CCR era de circa 59.000 de lei, deci aproape 35.000 de lei, net.  În funcția de consilier prezidențial, ea avea o indemnizație de circa 153.000 lei, net, anual, deci doar pensia specială depășește de aproape trei ori venitul de la Cotroceni.  Ciochină a fost juristă în Senat din 1992 în 2015. Ea ajunsese în poziția de director la direcția legislativă. În 2015 a ajuns consilier prezidențial al președintelui Iohannis, iar în 2022 acesta a promovat-o la Curtea Constituțională. G4Media a scris că Mihaela Ciochină a fost în echipa lui Dan Mihalache, fostul șef al cancelariei lui Klaus Iohannis. În 2024, deși avea un salariu de circa 413.000 lei, net, anual, de la CCR, și pensie specială de 417.000 lei, plus restanțele de 180.000 de lei, Ciochină nu declara nici un cont bancar sau altă formă de investiție/economisire de peste 5.000 de euro - ea încasa, lunar, aproape 14.000 de euro. Ciochină nu avea casă sau mașină - ceea ce îi dă dreptul la chirie și diurnă decontate de CCR. În declarația de avere apar trei împrumuturi, contractate în 2022 și 2023, în valoare totală de 260.000 de lei, însă nu este clar care era scopul lor.  În iulie 2025, presa scria că gruparea PSD din CCR ar fi dorit ca ea să fie președintele CCR, în locul lui Marian Enache. Până la urmă, poziția a fost câștigată de Simina Tănăsescu, trimisă tot de Iohannis în CCR, în 2019, dar care acum ar fi votat în favoarea legii de modificare a pensiilor speciale ale magistraților.  Cine este în tabăra PSD Cine sunt clienții PSD care au desființat legea guvernului Bolojan: Mihai Busuioc, un apropiat al lui Dragnea, cu studii de bază la școala de subofițeri de poliție Gheorghe Stan, un procuror modest din Botoșani care a condus secția specială a Parchetului care a anchetat-o pe Laura codruța Kovesi Cristian Deliorga, judecător din Constanța, considerat un apropiat al cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu.  Bogdan Licu, procurorul care a renunțat la doctorat după ce au apărut dovezi că l-a plagiat Dacă Ciochină nu se alătura acestui grup, noile modificări la pensiile magistraților ar fi intrat în vigoare și s-ar fi îndeplinit un jalon PNRR. 

Pensiile magistraților, din nou pe masa Guvernului (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Guvernul nu renunță la reforma pensiilor speciale. Premierul Bolojan anunță reluarea procesului

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni seara, că reforma pensiilor magistraților rămâne o prioritate esențială a Guvernului, chiar și după decizia Curții Constituționale care a declarat neconstituțional proiectul de lege adoptat prin angajarea răspunderii. Șeful Executivului a subliniat că obiecția CCR este una procedurală, nu de fond, iar procesul legislativ va fi reluat. CCR a respins legea pe motive procedurale, nu de fond „Am luat act de decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, stabilită cu o majoritate strânsă, de 5 la 4. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Reforma rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție. Curtea nu a respins pe fond proiectul, obiecția fiind exclusiv procedurală. Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate”, a transmis premierul Ilie Bolojan, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. Decizia Curții Constituționale a fost luată în urma unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a invocat lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și nerespectarea termenului de 30 de zile pentru obținerea acestuia. Guvernul promite reluarea rapidă a procesului legislativ Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va respecta standardul procedural impus de CCR, dar nu va renunța la obiectivul reformei. „Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul CSM pe 22 august, iar angajarea răspunderii a avut loc după 10 zile, pe 1 septembrie. Patru dintre judecătorii CCR au considerat acest termen rezonabil. Înțelegem însă că standardul fixat de Curte trebuie respectat și îl vom urma”, a precizat prim-ministrul. Premierul denunță „privilegii insuportabile” în sistemul de pensii Bolojan a reiterat necesitatea reformei, criticând pensiile speciale din sistemul judiciar, pe care le-a numit „privilegii insuportabile social și bugetar”. „Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci dezechilibre grave pentru societate. Nu Guvernul sau un partid are nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea”, a scris premierul. CCR: Guvernul a grăbit adoptarea legii fără avizul CSM Curtea Constituțională a decis luni că legea privind pensiile magistraților este neconstituțională, întrucât Executivul nu a respectat procedura completă de consultare a CSM. CCR a subliniat că Guvernul nu a așteptat expirarea termenului de 30 de zile prevăzut pentru obținerea avizului consultativ, ceea ce a încălcat mai multe articole din Constituție. Reforma, reluată sub noi condiții În pofida verdictului Curții, Guvernul își menține angajamentul de a implementa o reformă echitabilă a pensiilor din magistratură, care să reducă inechitățile și să asigure sustenabilitatea bugetară. „CCR a stabilit un standard procedural clar, pe care îl vom respecta. Fondul reformei rămâne valabil și necesar”, a transmis Ilie Bolojan, adăugând că reluarea procesului legislativ va avea loc „în cel mai scurt timp posibil”.

Nicuşor Dan apără Guvernul Bolojan (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Criza pensiilor magistraţilor: Nicuşor Dan respinge ideea unei demisii a premierului Bolojan

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat luni seara că nu consideră justificată o eventuală demisie a premierului Ilie Bolojan, în urma deciziei Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea proiectului de lege referitor la pensiile magistraţilor. Nicuşor Dan apără Guvernul Bolojan Şeful statului a subliniat că obiecţia formulată de CCR este una de formă, nu de fond, şi că nu reprezintă un motiv suficient de grav pentru ca un Guvern să plece. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Nicidecum, nicidecum. Am spus asta de mai multe ori. Dreptul e o ştiinţă respectabilă, numai că interpretările, tocmai pentru că textul de lege nu poate să prevadă toate posibilităţile care apar în viaţa reală, sunt inevitabile. Se întâmplă ca unii să interpreteze într-un fel, alţii invers. Guvernul a interpretat că legea poate fi dată fără aviz, iar unii judecători au spus că aşa e, alţii că nu e aşa. Nu e o chestiune aşa de importantă încât un Guvern să-şi dea demisia”, a explicat Nicuşor Dan, într-un interviu acordat postului Antena 1. CCR a invocat lipsa avizului CSM, dar legea nu precizează termenul Preşedintele a explicat că legea prevede necesitatea unui aviz al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru proiectul privind pensiile magistraţilor, însă Constituţia nu stipulează un termen clar pentru emiterea acestui aviz. „Constituţia nu spune în cât timp trebuie să vină avizul ăsta. Judecătorii se raportează strict la Constituţie şi atunci întrebarea este: care este termenul rezonabil în care aştepţi avizul, dacă acesta nu vine? De asta spun că e o chestiune de interpretare, nu o chestiune aşa de importantă”, a afirmat şeful statului. Dialog constant între preşedinte şi premier Nicuşor Dan a precizat că nu a discutat cu premierul Ilie Bolojan după decizia Curţii Constituţionale, însă comunicarea dintre cei doi rămâne una constantă. „După decizia Curţii nu am vorbit. Am vorbit zilele trecute, da. Avem un dialog constant pe diferite probleme de actualitate”, a conchis preşedintele.

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară: patru pesediști, plus omul lui Iohannis

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară: patru pesediști, plus omul lui Iohannis, Mihaela Ciochină, plasată la acaeastă curte în 2022 de către fostul președinte. Cei cinci au decis că noua tentativă de a modifica pensiile speciale ale magistraților este neconsituițională.  Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară Patru judecători - unul numit de Iohannis, unul susținut de PNL, unul de UDMR și cel numit de președintele Nicușor Dan - au considerat că legea este constituțională. Cine sunt clienții PSD plus Iohannis care au desființat legea guvernului Bolojan: Mihai Busuioc, un apropiat al lui Dragnea, cu studii de bază la școala de subofițeri de poliție Gheorghe Stan, un procuror modest din Botoșani care a condus secția specială a Parchetului care a anchetat-o pe Laura codruța Kovesi Cristian Deliorga, judecător din Constanța, considerat un apropiat al cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu.  Bogdan Licu, procurorul care a renunțat la doctorat după ce au apărut dovezi că l-a plagiat Lor li s-a alăturat Mihaela Ciochină, juristă obscură la Senat, ulterior consilier prezidențial în mandatul lui Iohannis și numită de acesta, în 2022, la CCR. A absolvit dreptul la 25 de ani.  Cine a considerat că legea este constituțională: președinta CCR, Simina Tănăsescu, numită în funcție de Iohannis, Laura Scantei - promovată de PNL, Asztalos Csaba - fost președinte al CNCD, propus de UDMR și Cosmin Dragos, numit de președintele Nicușor Dan. 

Dominic Fritz reacționează la decizia CCR (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Eveniment

Dominic Fritz, reacție dură după decizia CCR. Cere referendum pentru eliminarea pensiilor speciale

Președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat luni după decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind neconstituționalitatea legii care prevedea reducerea pensiilor speciale ale magistraților. Liderul USR propune refacerea actului normativ sau, dacă este cazul, organizarea unui referendum pentru modificarea Constituției. Refacerea legii sau referendum Curtea Constituțională a admis, luni, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la legea pensiilor magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Actul normativ a fost declarat neconstituțional, iar motivarea urmează să fie publicată în perioada următoare. Dominic Fritz a precizat, într-o postare pe Facebook, că USR va analiza atent motivarea Curții Constituționale pentru a decide pașii următori. „Va trebui să citim cu atenţie motivarea. Dacă legea este respinsă pe o problemă de procedură, o refacem. Dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituţional să desfiinţăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituţiei”, a transmis liderul USR. „Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului” Fritz a subliniat că eliminarea pensiilor speciale reprezintă un test major pentru actuala guvernare și că această reformă trebuie continuată. „Avem, cu adevărat, voinţa să reformăm statul. De aceea, Guvernul trebuie să meargă mai departe. Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului. Majoritatea românilor cere eliminarea acestei nedreptăți, iar noi, partidele, avem datoria să găsim o soluție”, a afirmat liderul USR. „Statul trebuie să funcționeze pentru toți cetățenii, nu doar pentru privilegiați” Președintele USR a reiterat poziția partidului potrivit căreia statul trebuie să recompenseze performanța prin salarii corecte, nu prin pensionări timpurii și privilegii. „Credinţa USR este că rolul statului e să motiveze performanţa prin salarii corecte, nu competiţia cine se pensionează primul. Statul trebuie să funcţioneze pentru toţi cetăţenii, nu doar pentru unii privilegiaţi”, a transmis Dominic Fritz. CCR blochează reforma pensiilor speciale Decizia CCR vine după ce Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru un pachet de legi de reformă, printre care și cea privind pensiile magistraților. Prin hotărârea de luni, Curtea Constituțională a stabilit că actul normativ este neconstituțional, relansând astfel dezbaterea asupra echilibrului dintre independența justiției și echitatea sistemului de pensii.

CCR declară neconstituțională legea pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR declară neconstituțională reforma pensiilor din magistratură

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, luni, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) privind legea pensiilor magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament. Actul normativ a fost declarat neconstituţional, au precizat surse oficiale din cadrul CCR. ÎCCJ a contestat legea la CCR La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un nu răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arăta într-un comunicat al ÎCCJ. Legea contravine a 37 de decizii ale CCR și principiilor statului de drept Potrivit Înaltei Curţi, legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi o serie de principii fundamentale ale statului de drept. Printre motivele de neconstituţionalitate invocate se numără: încălcarea principiului statului de drept şi al independenţei justiţiei; nesocotirea principiilor legalităţii, neretroactivităţii legii şi securităţii juridice; încălcarea principiului încrederii legitime; crearea unor discriminări fără justificare raţională; omiterea solicitării avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii pe forma finală a legii; depășirea condițiilor constituționale privind asumarea răspunderii Guvernului; nerespectarea normelor de tehnică legislativă. Poziția premierului Bolojan Premierul Ilie Bolojan a declarat, în cadrul ședinței Parlamentului pentru angajarea răspunderii Guvernului, că sistemul actual de pensii al magistraţilor este dezechilibrat faţă de restul societăţii. Potrivit acestuia, vârsta medie de pensionare a magistraților este de 48-49 de ani, iar pensia medie depăşeşte 24.000 de lei, ajungând în unele cazuri la 35.000 – 40.000 de lei, mai ales pentru magistrații care au deținut funcții de conducere. „Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard în România. Vechimea necesară pensionării va creşte de la 25 la 35 de ani. În plus, cuantumul pensiei va scădea de la 100% la 70% din ultima remuneraţie netă”, a explicat premierul. Bolojan a adăugat că, chiar și cu aceste modificări, pensiile magistraţilor „rămân considerabile”: „E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 – 15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale şi Constituţiei.”

Pensiile magistraților, CSM atacă Guvernul (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Magistrații, roși de furie și frustrare că le vor scădea pensiile, nou atac la Guvern

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) își reafirmă poziția conform căreia noua lege care modifică regimul pensiilor de serviciu pentru magistrați nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene privind îndeplinirea obiectivului 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Instituția susține că evaluarea pozitivă a Comisiei din 2024 a fost deja emisă înainte de decizia Curții Constituționale care a schimbat contextul. CSM își menține poziția din comunicatul anterior „Având în vedere afirmațiile recente ale unor reprezentanți ai puterii executive (...), Consiliul își menține întocmai poziția exprimată prin comunicatul din 10 octombrie”, transmite CSM într-un comunicat oficial. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Instituția amintește că, prin Legea 282/2023, au fost modificate condițiile de acordare și impozitare a pensiilor de serviciu, iar Comisia Europeană a evaluat pozitiv obiectivul 215 din PNRR, considerându-l îndeplinit la data de 15 octombrie 2024. Decizia Curții Constituționale a schimbat evaluarea Comisiei Europene Potrivit CSM, după adoptarea Deciziei Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024, prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile privind impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu, Comisia Europeană a revenit asupra evaluării preliminare. Comisia a concluzionat că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit satisfăcător, deoarece Guvernul nu poate aplica prevederile privind impozitarea suplimentară. „Aspectele prezentate de Consiliu au surprins întocmai realitatea obiectivă a faptelor care rezultă din comunicările Comisiei Europene”, precizează CSM, subliniind că noile condiții de pensionare stabilite prin Legea 282/2023 nu au fost criticate de către Bruxelles. Scrisoarea Comisiei Europene confirmă cauza redeschiderii evaluării CSM face trimitere la scrisoarea Comisiei Europene din 25 martie 2025, în care se menționează explicit că redeschiderea evaluării jalonului 215 a fost determinată de invalidarea soluției de impozitare progresivă de către Curtea Constituțională. Această soluție ar fi condus la reducerea cheltuielilor pentru plata pensiilor, un obiectiv central în cadrul PNRR. Noua lege nu are legătură cu cerințele Comisiei Europene În comunicatul transmis, CSM atrage atenția că noua lege adoptată în 2025, care modifică din nou regimul pensiilor de serviciu exclusiv pentru magistrați, nu răspunde solicitărilor Comisiei Europene. „Este evident că legea adoptată recent (...) nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene, astfel cum rezultă din documentele oficiale ale acesteia”, afirmă instituția. Totodată, Consiliul subliniază că modificările aduse Codului fiscal prin Legea 141/2025, intrate în vigoare la 1 august 2025, au efecte similare impozitării prevăzute anterior în Legea 282/2023, ceea ce ar trebui analizat corespunzător. CSM cere Guvernului transparență și cooperare instituțională În final, Consiliul Superior al Magistraturii reamintește că, în baza principiilor cooperării loiale și dialogului interinstituțional, orice modificare a evaluării Comisiei Europene după data de 25 martie 2025 ar fi trebuit comunicată oficial CSM. Instituția insistă astfel asupra nevoii de transparență și informare reciprocă între Guvernul României și CSM, mai ales în contextul reformelor sensibile care privesc sistemul judiciar și angajamentele asumate prin PNRR.

Bolojan nu ia în calcul demisia (sursa: Prima TV)
Eveniment

Bolojan exclude demisia dacă pensiile magistraților nu trec de CCR

Bolojan nu ia în calcul demisia. Ilie Bolojan, optimist privind decizia CCR. Premierul Ilie Bolojan s-a declarat optimist în legătură cu decizia pe care Curtea Constituțională urmează să o dea în privința legilor din pachetul al doilea de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Bolojan exclude demisia dacă proiectul pensiilor magistraților nu trece de CCR. Premierul, optimist privind decizia CCR Premierul a subliniat că toate proiectele de lege au fost concepute cu respectarea prevederilor legale și în conformitate cu deciziile anterioare ale Curții. Citește și: Șeful DNA, Marius Voineag, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută” „Plec de la premisa că toate proiectele de lege care au fost amânate sunt de natură să fie validate de Curte. Unele, precum cele privind magistrații sau salariile foarte mari din autoritățile de reglementare, nu mai sunt tolerate de societate”, a afirmat Bolojan la Prima TV. „Nu putem susține un sistem nesustenabil” Premierul a explicat că anumite privilegii din sistemul public, precum pensionarea la vârste de 48–50 de ani cu pensii egale cu salariile, nu mai pot fi menținute. Aceste situații, a spus el, afectează sustenabilitatea sistemului de pensii într-un context demografic tot mai dificil. „Nu este un lucru echitabil și nu este sustenabil. În fiecare an cresc costurile sociale, iar sistemul nostru de pensii trebuie pregătit pentru generațiile viitoare. Nu putem risipi totul și să-i lăsăm pe copiii noștri fără resurse”, a subliniat premierul. Premierul evită scenarii privind o posibilă respingere Întrebat ce va face dacă legea referitoare la magistrați va fi declarată neconstituțională, Ilie Bolojan a precizat că nu pregătește scenarii alternative. El a spus că prioritatea Guvernului rămâne stabilizarea bugetului, plata salariilor și pensiilor, menținerea investițiilor și atragerea fondurilor europene. „Nu iau în calcul scenarii. Trebuie să continuăm să asigurăm funcționarea sistemului public și să vedem care va fi decizia Curții”, a declarat șeful Executivului. Bolojan nu ia în calcul demisia Premierul a exclus posibilitatea unei demisii, afirmând că o asemenea decizie ar fi luată doar dacă legitimitatea Guvernului ar fi serios afectată. „Dacă se va pune vreodată o astfel de problemă, o voi anunța eu. Deocamdată, așteptăm decizia CCR și ne facem datoria acolo unde suntem”, a spus Bolojan. Stabilitatea coaliției Ilie Bolojan a menționat că președintele Nicușor Dan susține menținerea stabilității coaliției și implementarea pachetelor de reforme. Premierul a explicat că dialogul între partenerii de guvernare rămâne constant, cu accent pe proiectele importante pentru România. „Scopul este să ne respectăm angajamentele și să asigurăm redresarea României. Stabilitatea coaliției este esențială pentru continuarea reformelor”, a concluzionat prim-ministrul.

Nicușor Dan îl susține pe Bolojan (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan îl susține pe Bolojan chiar dacă CCR va respinge proiectul pensiilor magistraților

Nicușor Dan îl susține pe Bolojan. Preşedintele Nicuşor Dan a declarat marţi, la Timişoara, că se exagerează în spaţiul public impactul unei eventuale decizii a Curţii Constituţionale de respingere a legii pensiilor magistraţilor, lege pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Nicușor Dan îl susține pe Bolojan „Decizia CCR, în această chestiune, este mult exagerată. Există în societate aproape unanimitate pe faptul că e anormal ca pensia să fie egală cu salariul. Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea În acest fel, oamenii sunt stimulaţi să iasă din sistem, nu să producă pentru societate. Guvernul a făcut o lege solidă, pe baza deciziilor anterioare ale CCR. Dacă totuşi vor apărea probleme, există legitimitatea societăţii şi a coaliţiei să adopte o altă lege. Nu văd o problemă”, a afirmat Nicuşor Dan. Pensiile speciale, un subiect sensibil Şeful statului a subliniat că Guvernul a analizat atent deciziile Curţii Constituţionale pentru a construi un act normativ cât mai solid. Totuşi, chiar şi în cazul unei eventuale respingeri, legitimitatea politică şi socială există pentru a corecta legea astfel încât să fie constituţională. Guvernul Bolojan şi reducerea deficitului bugetar În cadrul aceleiaşi declaraţii, Nicuşor Dan a vorbit despre obiectivul Guvernului condus de Ilie Bolojan privind reducerea deficitului bugetar. Potrivit acestuia, măsurile deja luate vor permite ca deficitul la final de 2025 să fie de 8,4%. „România trebuia să reducă deficitul. Acesta a fost scopul pe termen scurt, pe care Guvernul şi l-a asumat. Deficitul pe 2025 va fi 8,4%, iar pentru 2026 este estimat la 6,5% din PIB, cu posibilitatea de a coborî la 6%. Suntem în grafic şi nu există risc de derapaj”, a precizat preşedintele. Confirmarea agenţiilor de rating Nicuşor Dan a menţionat că agenţiile de rating au confirmat stabilitatea României, ceea ce reprezintă un semn că măsurile adoptate sunt credibile. Totodată, a recunoscut că rămâne deschisă o dezbatere publică: în aceeaşi anvelopă bugetară, s-ar fi putut lua poate alte decizii.

Reforma pensiilor magistraților și legitimitatea Guvernului (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Bolojan nu trebuie să demisioneze dacă CCR respinge reforma pensiilor magistraților, sugerează Dan

Reforma pensiilor magistraților și legitimitatea Guvernului. Președintele Nicușor Dan a afirmat că hotărârea Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la proiectul pensiilor magistraților nu are nicio legătură cu legitimitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Reforma pensiilor magistraților și legitimitatea Guvernului „Dreptul este o știință, dar nu una exactă, ca matematica. Există interpretări, de aceea ajungem în fața instanței. Citește și: Zelenski, despre alegerile din Moldova: „Nu sunt o afacere internă, deoarece R. Moldova este un viitor membru al UE” În opinia mea, decizia CCR nu are nicio legătură cu legitimitatea guvernului”, a explicat Nicușor Dan. Argumentele privind interpretarea legii Liderul a subliniat că fiecare parte poate interpreta legea în funcție de context, iar judecătorii sunt cei care decid varianta corectă. „Dacă cineva are o interpretare care nu e confirmată de o instanță, asta nu înseamnă că este de rea-credință, ci că a citit legea într-un anumit fel”, a mai adăugat Nicușor Dan. CCR amână decizia privind pensiile magistraților Pe 24 septembrie, CCR a decis să amâne pentru 8 octombrie analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu legea pensiilor de serviciu ale magistraților, lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Tot în aceeași zi, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe și asupra sesizărilor depuse de partidele AUR, S.O.S. România și POT împotriva a trei legi din pachetul de măsuri pentru care Executivul și-a asumat răspunderea. Este vorba despre: Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății; Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice; Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

CCR a desființat deja, de facto, modificările la pensiile magistraților Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

CCR a desființat deja, de facto, modificările la pensiile magistraților

CCR a desființat deja, de facto, modificările la pensiile magistraților: judecă pe 8 octombrie un proiect care trebuia să intre în vigoare la 1 octombrie. Noul calcul al vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor era legat de acest termen. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul De altfel, nu este clar nici măcar dacă la 8 octombrie CCR va lua o decizie, surse citate de presă susținând că va avea loc o nouă amânare, după reuniunea EcoFin (miniștrii de Finanțe din UE) din 10 octombrie.  CCR a desființat deja, de facto, modificările la pensiile magistraților În acest proiect, pe care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, scrie explicit că intră în vigoare la 1 octombrie.  Însă CCR a amânat, azi, pentru 8 octombrie, sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern, inclusiv cea privind pensiile magistraților. Sesizările au fost depuse de AUR, S.O.S. şi POT.  Doi avocați, adversari declarați ai măsurilor guvernării Bolojan, susțin acum că proiectul privind pensiile magistraților trebuie modificat, urmare a acestei probleme legate de intrarea în vigoare. „Neîntrarea virtuală în vigoare la 1 octombrie determină în mod obligatoriu retrimiterea legii în Parlament pentru a reface toate termenele, inclusiv eșalonarea majorării vârstei de pensionare”, a scris avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, pe Facebook. „Amânarea pentru 8 octombrie a discutării obiecției de neconstituționalitate pe Statutul magistraților, o face să fie de plano neconstituțională, pentru că data intrării în vigoare a dispozițiilor principale din lege este 1 octombrie. Și nu poți pune în vigoare o lege anterior publicării ei în Monitorul Oficial (legal, juridic, căci practic orice nelegalitate/neconstituționalitate a devenit banală în statul de 'drepți')”, a susținut avocata Ingrid Mocanu, o susținătoare a lui George Simion. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră