vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: magistrati

135 articole
Politică

CCR amână pentru 8 octombrie sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern

CCR amână pentru 8 octombrie sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern, inclusiv cea privind pensiile magistraților. Sesizările au fost depuse de AUR, S.O.S. şi POT.  Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul CCR amână sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern Este vorba despre Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Pe de altă parte, CCR a respins obiecția de neconstituționalitate privind Legea pentru eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, care viza restructurarea ANCOM, ANRE și ASF, a anunțat biroul de presă al CCR.  Surse din CCR citate de G4Media afirmă că o decizie privind pensiile magistraților va fi amânată și la 8 octombrie, pentru ca o posibilă decizie de respingere să vină după reuniunea miniștrilor de finanțe din țările UE (Consiliul Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN) programată pentru data de 10 octombrie. Premierul Ilie Bolojan a declarat pe data de 27 august că, dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraţilor va cădea la Curtea Constituţională, ”e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi”.

CCR amână sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern Foto: CCR
Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari Foto: ACOR
Politică

Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari

Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari. Nu mai puțin de 17 primari din acest județ, 16 de comună, unul de oraș, cer actualizarea salariilor lor, începând cu 1 ianuarie 2022, în funcție de creșterile succesive ale salariului minim pe economie, scrie Botoșani News. Citește și: PSD ar putea accepta concedieri în administrația locală, dacă Bolojan menține plafonarea prețurilor la alimente - surse, după discuțiile de la Cotroceni Primarii au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari Cei 17 au deschis acțiune în instanță la Tribunalul Botoșani, fiind susținuți și de Sindicatul Național al Salariaților din Comunele și Orașele din România, împreună cu Asociația Comunelor din România.  Ei cer „actualizarea salariilor de baza ale reclamanților salariați, personal contractual sau funcționari publici din grila de salarizare de la nivelul comunei orașului, cu excepția celui aflat la nivelul minimului pe economie (coeficientul l), ca urmare a aplicării prevederilor art. 164 din Codul muncii, cu suma fixă de 1.185 lei, reprezentând suma necesară pentru refacerea ierarhizării grilelor de salarizare, în raport de dispozițiile art. 164 din Codul muncii privind salariul, care s-au aplicat succesiv în perioada 2022 – 2025, în condițiile în care actualizarea s-a aplicat doar salariilor de la baza grilei de salarizare, dar și în raport cu respectarea principiul ierarhizării pe verticală, potrivit considerentelor Deciziei ICC.J nr. 11/2024, în interpretarea unitară și obligatorie a prevederilor articolului 6 litera f) din Legea – cadru nr. 153/2017”. Ei solicită și plata unor despăgubiri reprezentând „drepturi salariale neacordate reclamantilor demnitari de la nivelul comunei/orașului, în sumă fixă cumulată de 22.335 lei, pentru fiecare demnitar, neacordate la fiecare majorare succesiva a salariului minim pe economie”.  Primarii care au deschis acest proces sunt din comunele Albești, Blândești, Broscăuți, Cordăreni, Corlăteni, Cristinești, Dersca,Durnești, George Enescu, Hudești, Leorda,Mileanca, Păltiniș, Răuseni, Santa Mare, Suharău, Todireni, Vorniceni și orașul Săveni.

Nicușor Dan, ședință cu liderii coaliției (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan, ședință de criză cu liderii coaliției înainte de decizia CCR pe pensiile magistraților

Nicușor Dan, ședință cu liderii coaliției. Președintele Nicușor Dan are programată marți, de la ora 11:00, o întâlnire la Palatul Cotroceni cu liderii coaliției de guvernare, conform agendei oficiale. Nicușor Dan, ședință cu liderii coaliției Discuțiile vizează situația politică actuală și stabilitatea guvernării. Citește și: Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap Luni, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că „indiferent de situație, coaliția de guvernare trebuie să meargă mai departe”. Acesta a adăugat că nu crede într-o eventuală demisie a premierului Ilie Bolojan. Întrebat despre posibilitatea ca Ilie Bolojan să-și respecte angajamentul de a demisiona dacă anumite măsuri nu trec prin Parlament, Abrudean a precizat că nu are cunoștință de alte discuții pe acest subiect, dincolo de declarațiile publice făcute de premier. CCR dezbate legea pensiilor de serviciu Curtea Constituțională a României urmează să analizeze miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la legea pensiilor de serviciu ale magistraților. Actul normativ a fost adoptat prin asumarea răspunderii de către Guvern, au confirmat oficiali ai CCR.

Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială  Foto: CCR
Eveniment

Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români

Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români: 69.343 de lei/lună (pțin sub 14.000 de euro), scrie site-ul Antenei 3. Citește și: Ministrul Agriculturii, „Busi” Barbu, clientul lui Paul Stănescu, mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” Potrivit acestui post - care nu oferă alte detalii despre beneficiarul acestei pensii - 30% din sumă, respectiv 21.085 de lei, este bazată pe contributivitate, iar 70%, adică 48.258 de lei, este subvenția lunară de la buget.  Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială  CCR discută în 24 septembrie sesizarea ICCJ privind legea prin care sunt modificate condiţiile de pensionare pentru magistraţi, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Instanţa supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”. Pensia medie a magistraților a ajuns, în august 2025, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii (CNPP), la 25.356 de lei pe lună. Față de ianuarie, când media era de 25.185 lei, această pensie a crescut ușor. Din pensia medie de 25.356 de lei de care beneficiază judecătorii și procurorii, 22.150 de lei este subvenția din bugetul de stat, iar 7.498 este, în medie, suma bazată pe contributivitate. Președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, declara, în august, că o pensie de 11.000 de lei, atât cât ar lua un judecător dacă intră în vigoare legea pentru care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, este o pensie mică și că independența magistraților depinde de bani.

Inspirați de magistrați, angajații Romsilva dau regia în judecată și câștigă bonusuri de pensionare, spune Diana Buzoianu Foto: Facebook
Eveniment

Inspirați de magistrați, angajații Romsilva dau regia în judecată și câștigă bonusuri de pensionare

Inspirați de magistrați, angajații Romsilva dau regia în judecată și câștigă bonusuri de pensionare: ministrul Mediului, Diana Buzoianu, spune că „se cer” zeci de milioane de lei în aceste procese. Citește și: Cât este pensia medie a unui pensionar obișnuit ca procent din salariul mediu. Care este situația magistraților Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat aproape patru miliarde euro, declara, recent, premierul Ilie Bolojan. Angajații Romsilva dau regia în judecată și câștigă bonusuri de pensionare „Le-am spus foarte clar că eu nu semnez şi nu avem cum să semnăm, să recunoaştem că în buget scrie că vor aloca zero lei pentru bonusuri de pensionare, atâta timp cât în contractul colectiv de muncă în continuare există clauza pentru bonificarea a până la zece salarii, odată cu pensionarea personalului silvic.Pe de altă parte, avem, astăzi, în momentul în care vorbim, decizii în primă instanţă pentru personal silvic care s-a dus şi şi-a cerut dreptul la bonusul de pensionare, după ce a fost dată această Ordonanţă şi judecătorul care s-a uitat la lege, la contractul colectiv de muncă, a zis că acel personal silvic trebuie să primească în continuare zece salarii. Vă daţi seama de caracatiţa şi protecţia unor oameni care continuă sub orice formă să îşi ceară nişte beneficii uriaşe. Vorbim de nişte dosare, de nişte procese, în care se cer zeci de milioane. Putem să trecem zero lei la bonusuri de pensionare dacă se modifică contractul colectiv de muncă”, a arătat ministrul Mediului, Diana Buzoianu. 

Cât este pensia medie ca procent din salariul mediu Foto: Inquam/Malina Norocea
Eveniment

Cât este pensia medie ca procent din salariul mediu. Care este situația magistraților

Cât este pensia medie a unui pensionar obișnuit ca procent din salariul mediu: 59,6%. Datele apar într-un comunicat al Institutului Național de Statistică privind pensia medie lunară în trimestrul II din 2025 și se referă la pensionarii cu stagiu complet de cotizare.  Citește și: George Simion îi amenință cu violențe precum cele din Nepal pe cei care „au votat contra poporului”. Zeci de morți violente în această țară Cât este pensia medie ca procent din salariul mediu În schimb, magistrații care se pensionează după 25 de ani de activitate, înainte de a împlini 50 de ani, au pensii egale cu ultimul lor salariu. Guvernul Bolojan încearcă să schimbe legea și să ducă aceste pensii la 70% din ultimul lor salariu.  „Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 2.813 lei, iar pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit) a reprezentat 59,6% din câștigul salarial mediu net (59,0% în trimestrul precedent)”, arată INS.  Pe d ealtă parte, puterea de cumpărare a pensionarilor obișnuiți a scăzut ușor: „Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale nete pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 99,5%”.  În august, pensia medie a magistraților era de 25.356 de lei.  Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pentru un proiect de lege prin care vârsta de pensionare pentru judecători și procurori va fi majorată treptat până la 65 de ani, iar pensiile acestora nu vor mai putea depăși 70% din ultimul salariu.  În august, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a afirmat că o pensie în cuantum de 70% din salariul net al unui magistrat – aproximativ 11.309 lei – este insuficientă și că independența magistraților depinde de bani.

Legea magistraților respectă constituționalitatea, afirmă Bolojan (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Creșterea vârstei pensionării magistraților și scăderea pensiilor, constituționale, spune Bolojan

Legea magistraților respectă constituționalitatea, afirmă Bolojan. Premierul Ilie Bolojan a declarat că prevederile legii referitoare la magistrați, parte a pachetului de reforme, respectă principiile constituționale. Legea magistraților respectă constituționalitatea, afirmă Bolojan Premierul a explicat la TVR că proiectul a fost construit ținând cont de toate deciziile anterioare ale Curții Constituționale. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Întrebat dacă va demisiona în cazul în care CCR va declara neconstituțională legea, Bolojan a evitat un răspuns direct. „Haideți să vedem ce va decide Curtea Constituțională”, a spus acesta, subliniind că așteaptă verdictul instituției. Șeful Guvernului a subliniat că Executivul trebuie să aibă legitimitate pentru a adopta decizii corective și echitabile. El a evidențiat diferența majoră dintre pensiile magistraților și cele ale altor angajați din România, argumentând că reforma aduce mai multă normalitate și justiție socială. Premierul insistă pe respectarea planului inițial Bolojan a afirmat că este esențial ca un guvern să își respecte planurile asumate, mai ales în condiții dificile. El a comparat responsabilitatea publică cu cea a unei companii private, unde lipsa de rezultate înseamnă înșelarea acționarilor sau, în cazul statului, a cetățenilor. Legea adoptată, în așteptarea deciziei CCR Premierul a reamintit că proiectul a fost adoptat prin procedura asumării răspunderii Guvernului, fără ca în Parlament să fie depusă vreo moțiune de cenzură. În prezent, textul legislativ urmează să fie analizat de Curtea Constituțională, care va da decizia finală.

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Foto: Facebook CSM
Politică

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă al Guvernului, în 2024: o sumă uriașă a fost alocată pentru salariile câștigate de magistrați, care au dat statul în judecată și au câștigat. Datele apar în documentele postate de Marcel Ciolacu pe Facebook.  Citește și: Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB - surse Fostul premier se apără de faptul că a cheltuit discreționar 58,38 de miliarde de lei din acest fond, în 2024. „Nu îmi este deloc rușine că Guvernul pe care l-am condus a alocat bani din Fondul de Rezervă pentru infrastructură, pentru a cofinanța proiecte pe fonduri europene sau pentru a echilibra situațiile din educație și sănătate”, a scris el pe Facebook. Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Însă datele arată că magistrații au consumat o bucată consistentă din acest fond: 636,5 milioane de lei prin HG 675/2024 - drepturi salariale restante MJ, ICCJ, CSM, CCR, Ministerul Public 23,6 milioane lei, cheltuieli de personal la CCR, HG 1047/2024 118 milioane de lei, drepturi salariale Administrația Penitenciarelor, HG 1435 8,4 milioane lei, drepturi salariale ministerul Public 47,2 milioane de lei cheltuieli de personal ICCJ 2,46 milioane lei drepturi salariale CSM 715 milioane lei - ICCJ, cheltuieli de personal 592 milioane de lei, Ministerul Public, diferente salariale 3,1 milioane lei despăgubiri salariale la Ministerul Public 23,7 milioane lei diferente salariale la Ministerul Justiției 1,3 milioane de lei ICCJ si Ministerul Public, prin doua HG-uri 8,4 milioane lei drepturi salariale CSM În total, din Fondul de rezerva s-au alocat pentru salariile magistratilor, în 2024, peste 2,06 miliarde de lei.  „În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale. Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă”, a afirmat Ilie Bolojan, la Antena 3, acum câteva zile.  

La cât a ajuns pensia medie a magistraților Foto: ICCJ
Eveniment

La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025

La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii (CNPP): 25.356 de lei pe lună. Față de ianuarie, când media era de 25.185 lei, această pensie a crescut ușor.  Și numărul celor care beneficiază de această pensie a crescut ușor, de la 5.622 în ianuarie, la 5.697, în august. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” La cât a ajuns pensia medie a magistraților Potrivit datelor CNPP, din pensia medie de 25.356 de lei de care beneficiază judecătorii și procurorii, 22.150 de lei este subvenția din bugetul de stat, iar 7.498 este, în medie, suma bazată pe contributivitate. În schimb, pensia medie pentru peste 3,6 milioane de pensionari pensionați la limita de vârstă este de 3.158 de lei. În ianuarie a fost de 3.143 de lei, creșterea fiind de 15 lei, față de 171 de lei în cazul pensiilor speciale ale magistraților.  Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în august anul curent, 791 de persoane (692 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.978 de lei, din care 3.005 de lei pensie din bugetul de stat.În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 874 de persoane (654 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.210 de lei (3.540 de lei de la bugetul de stat).Conform CNPP, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.348 de pensionari (toţi cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 13.138 de lei, din care 8.083 lei suportaţi din bugetul de stat.Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 677 de persoane (toţi cu pensie din BASS), media fiind de 10.268 de lei, din care 2.397 de lei cota suportată din bugetul de stat.De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.326 de pensionari (1.918 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 6.985 de lei, din care 4.248 de lei suportaţi din bugetul de stat. 

George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale Foto: Facebook
Politică

George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale

Președintele AUR, George Simion, este singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori din fruntea Statului se aruncă asupra unei puteri a statului, pe care o amenință cu măsuri abuzive, în speranța că o vor pune în subordinea lor”, afirmă el, într-o scrisoare deschisă transmisă judecătorilor din România. Citește și: Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un, dar misiunea s-a încheiat prost În mesaj, el preia aproape toate argumentele magistraților în favoarea menținerii pensiilor lor speciale.  Simion nu și-a publicat scrisoarea pe Facebook, ea a fost difuzată de Realitatea TV.  Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale „Respectul care se cuvine puterii judecătorești a fost efectiv transformat în batjocură de actuala putere, iar un întreg corp profesional a fost pus la zid și făcut responsabil de situația economică dezastruoasă în care actuala coaliție a aruncat România, fiind folosite apelative incalificabile la adresa tuturor judecătorilor și procurorilor, de genul: «nesimțiți», «îmbuibați», «lacomi», «leneși», «incompetenți», etc. Toate acestea, fără a se aduce însă niciun argument concret, real, pentru aceste invective, ci folosindu-se de dezinformări, tot astfel cum atât eu, cât și partidul din care fac parte suntem catalogați în permanență de aceleași canale de propagandă, fără argumente, drept «extremiști», «pro-ruși» sau «anti-europeni», fără a se aduce în sprijinul acestor invective argumente sau fapte concrete, ci prin prezentarea unor minciuni și speculații ieftine, fără fundament. În loc să găsească soluții pentru ca veniturile tuturor cetățenilor să atingă un nivel decent, acești profitori din fruntea Statului se aruncă asupra unei puteri a statului, pe care o amenință cu măsuri abuzive, în speranța că o vor pune în subordinea lor, așa cum au procedat cu toate persoanele ce dețin funcții publice în stat și cu cea mai mare parte a presei, pentru a continua parcursul anti-democratic, autoritar, al Statului Român și a pauperiza toată populația, fără consecințe politice sau juridice pentru ei (...) Puterea judecătorească a rămas ultima pavăză în calea puterii discreționare, a autoritarismului puterii executive, fiind stavila care mai poate apăra drepturile și libertățile cetățenilor, inclusiv ale mele, George Simion, ca simplu cetățean. Echilibrul puterii în stat nu se respectă nici în raport cu puterea legislativă: aceste pachete ale foamei sunt trecute samavolnic prin Parlament, fără dezbateri, fără posibilitatea reală de a le îmbunătăți (...) Vă cer, așadar, să apărați drepturile tuturor, atât ale voastre, cât și ale cetățenilor hăituiți de actuala putere, prin samavolnice tăieri de salarii și pensii și abuzive creșteri de taxe și impozite, concedieri discreționare și înlocuiri în funcții a profesioniștilor cu sinecuriști și clientelă de partid (...) Nu este momentul să cedați independența voastră în fața unor uzurpatori care practică în mod constant arta șantajului, a minciunii și a denigrării (...) Eu, cetățeanul George Simion, voi apăra orice cetățean al acestei țări care este nedreptățit de autoritățile statului, ceea ce vă rog să o faceți voi toți, judecători și procurori, fiind singurii care mai aveți prerogativa restabilirii ordinii constituționale și a legalității în acest marasm de nelegalitate și haos legislativ”, se arată în scrisoarea publicată de Realitatea TV.   

Strategia lui Nicușor Dan pentru magistrați (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține un avocat, doctor în drept

Strategia lui Nicușor Dan pentru magistrați ar fi să-i țină departe de noua șefă a Înaltei Curți, Lia Savonea, susține avocatul doctor în drept Dumitru Dobrev. Strategia lui Nicușor Dan pentru magistrați Președintele Nicușor Dan a declarat că magistrații români muncesc mai mult decât omologii lor europeni. Avocatul Dumitru Dobrev are o explicație. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților "Doar de dragul de a-și antagoniza votanții? Sau poate pentru că 10 ani ecart pentru trecerea la pensionarea "normală" nu va trece și atunci dacă pică pachetul de legi fir prin asumarea răspunderii Parlament, fie la CCR e clar că Bolojan își dă demisia! Presa nu știe de "Teoria drepturilor câștigate" dar noi, care am învățat la Drept Constituțional de procesul dintre Societatea de Tramvaie și Comuna București, între 1909-1912, (prima excepție de neconstitutionalitate din Europa, ridicată pe timpul lui Carol I și admisă de Tribunalul Ilfov, dominat de liberali) știm la ce să ne așteptăm. Plus că făcând mișcarea asta cu doar 10 ani ecart, arunci toată magistratura în brațele clanului Savonea, aliatul de nădejde al PSD. Așa, cu tranziție de 15 ani, e un rău mai mic, unii dintre ei, mai ales cei care în sinea lor își dau seama că nu e ok să ieși la pensie la 49 de ani când în toată Uniunea Europeană se iese la 62-65, s-ar putea să nu mai susțină candidații "de la împărăție" la noile alegeri pentru CSM. E inutil să mai spun că în caz de nu se schimbă actuala majoritate în CSM la proximele alegeri și  reformele pe care le încearcă, timid, unii miniștri din guvernul Bolojan au șanse bune să fie torpilate în justiție. Nu mai zic de lupta anticorupție care va continua să fie o potemkiniadă.", a scris Dobrev într-o postare pe Facebook.

Nicușor Dan, declarație despre pensiile magistraților (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Pensiile magistraților ar trebui decise de Parlament, spune Nicușor Dan

Nicușor Dan, declarație despre pensiile magistraților. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat duminică, la Chișinău, că decizia privind cuantumul pensiilor magistraților ar trebui să aparțină Parlamentului, în urma unei propuneri venite de la Guvern. Nicușor Dan, declarație despre pensiile magistraților „Asta e o discuţie şi o să las Parlamentul să o tranşeze. Guvernul propune şi Parlamentul să tranşeze”, a afirmat șeful statului. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Potrivit președintelui, magistrații din România au un volum de muncă mult mai ridicat decât omologii lor din statele europene. „Magistrații din România au muncit mult mai mult decât analogii lor din țări europene”, a subliniat Nicușor Dan, adăugând că această realitate trebuie avută în vedere în dezbaterea privind pensiile de serviciu. Președintele cere o perioadă de tranziție mai lungă Șeful statului a amintit că a propus extinderea perioadei de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare a magistraților de la 10 la 15 ani. „Eu am solicitat 15 ani în loc de zece ani, pentru că, spre deosebire de multe alte categorii cu pensie specială, magistrații din România chiar au muncit mai mult. Dacă un aviator, un polițist sau un militar român muncește comparabil cu colegii lui din alte țări europene, magistrații români au lucrat în acești ani de două-trei ori mai mult decât analogii lor”, a explicat Nicușor Dan. Argumentele președintelui privind solicitarea de echitate Președintele a arătat că este nevoie de echitate în raport cu magistrații aflați aproape de pensionare, în contextul situației fiscale complicate a României. „Pentru un om care mai are un an până la pensie, mi se pare rezonabil să îi cerem să mai lucreze încă un an, adică dublu. Dacă mai are trei ani, să facă șase. Dar mai mult mi se pare excesiv, pentru că au muncit toată perioada asta”, a precizat Nicușor Dan.

Vârsta de pensionare pentru magistrați crește (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Magistrații se vor pensiona la 65 de ani și nu vor avea pensii mai mari de 70% din salariu

Vârsta de pensionare pentru magistrați crește. Guvernul a adoptat vineri un proiect de lege prin care vârsta de pensionare pentru judecători și procurori va fi majorată treptat până la 65 de ani. Vârsta de pensionare pentru magistrați crește Premierul Ilie Bolojan a explicat că măsura urmărește să rezolve probleme legate de eficiență și echitate, respectând totodată independența Justiției. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Potrivit proiectului, creșterea vârstei de pensionare se va realiza etapizat, pe parcursul a zece ani. Premierul a subliniat că pensionarea la 48 de ani, în plină maturitate profesională, „nu mai poate continua”, iar magistrații pot contribui activ încă mulți ani la serviciile publice. Pensia magistraților, plafonată la 70% din ultimul salariu O altă prevedere importantă din pachetul legislativ vizează pensiile magistraților. Acestea nu vor mai putea depăși 70% din ultimul salariu, spre deosebire de situația actuală, în care pot ajunge la echivalentul integral al acestuia. Guvernul critică vechiul sistem de pensii speciale Premierul a arătat că actualul sistem era „anormal” și unic în raport cu alte țări europene. În prezent, pensia unui procuror sau judecător poate ajunge până la 6.000 de euro. Noua formulă este considerată de Executiv „mult mai echitabilă”, chiar dacă rămâne cea mai ridicată din sectorul public.

Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani Foto: ICCJ
Justiție

Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani

În aprilie 1931, Înalta Curte de Casație a decis că este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani, arată un articol publicat de Dimineața și reluat pe site-ul Forumul Judecătorilor. Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani „Secţiunile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie au declarat neconstituţională dispoziţia introdusă în legea organizării judecătoreşti la 2 aprilie 1931, prin care se reduce limita de vârstă a membrilor Înaltei Curţi de la 70 de ani la 68 de ani. Cu acest prilej, suprema instanţă a stabilit o jurisprudenţă de extraordinară importanţă in fixarea noţiunii principiului de inamovibilitate a magistraturii, înscrisă în art. 108 din Constituţie. Chestiunea a fost adusă in faţa justiţiei prin acţiunea în Contencios introdusă de d. T. Brăiloi, unul din consilierii Înaltei Curţi de Casaţie, scos la pensie la vârsta de 68 de ani în virtutea dispoziţiunii de lege modificatoare, mai sus arătate. Acţiunea împotriva decretului regal de scoatere la pensie se întemeia pe consideraţiunea că noua dispoziţie nu s’ar aplica magistraţilor aflaţi în funcţie la data promulgării nouei legi, cari, au căpătat un drept câştigat în ce priveşte termenul de scoatere la pensie (urmând să se aplice numai magistraţilor cari devin membri ai Înaltei Curţi după promulgarea nouei legi) aceasta în baza principiului neretroactivităţii legilor. Acţiunea se mai întemeia pe consideraţiunea că dispoziţiunea de reducere a limitei de vârstă aduce atingere principiului însuşi al inamovibilităţii magistraturii, care fiind înscris în Constituţie, face ca orice lege care direct sau piezis ştirbeşte acest principiu, sa fie de lege neconstituţională. Alte motive de neconstituţionalitate ar fi că, consilierul de la Casaţie, care a obţinut această demnitate sub imperiul legii de organizare din 1928 ce prevedea limita de vârstă la 70 de ani, a câştigat acest drept care a intrat în patrimoniul său, aşa că reducerea limitei constitue o atingere a dreptului de proprietate garantat prin art. 17 din Constituţie” relata Dimineața.  „Interesant a fost că procurorul general, d. Viforeanu, care a ţinut să releve că situaţia Înaltei Curţi este cam delicată deoarece are să judece oarecum în propria ei cauză,a pus concluziuni în acelaşi sens ca şi ale reclamantului, argumentând că dispoziţia din legea de la 1931 este neconstituţională (...) După o oră de deliberare, Suprema Curte s’a pronunţat, admiţând recursul d-lui Brăiloi şi declarând legea de reducerea limitei de vârstă a consilierilor Casaţiei, ca neconstituţională, deci neaplicabilă. Recursul în fond fost trimes la secţia Ill-a a Casaţiei, care nemai ţinând seama de această lege, va admite acţiunea în Contencios ad-lui Brăiloi şi va anula decretul de scoatere a d-sale la pensie. Acţiunile intentate de ceilalţi membrii ai Casaţiei —pensionaţi în aceleaşi condiţii, dintre cari şi aceea a d-lui Em. Miclescu fost preşedinte al secţiei I a Înaltei Curţi, vor primi aceeaşi rezolvare”, mai arată publicația. 

Judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată Foto: CSM
Eveniment

După procurori, și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă

După procurori, și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată, anunță CSM. Ei protestează astfel față de intenția Guvernului de a le tăia pensiile speciale și de a-i pune să muncească mai mult. Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată  „În cadrul adunărilor generale ale judecătorilor desfășurate în perioada 26 – 27 august 2025, tribunalele și judecătoriile din întreaga țară au hotărât că se impune adoptarea acelorași măsuri stabilite de cele 16 curți de apel, solicitând  retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor și încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă. Dată fiind această situație, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menționat, s-a hotărât ca în perioada următoare activitatea instanțelor să se desfășoare potrivit celor stabilite prin hotărârile adunărilor generale, informații suplimentare referitoare la acest aspect regăsindu-se pe portalul fiecărei instanțe de judecată”, a anunțat CSM.  Practic, vor fi judecate doar urgențele, dar situația este diferită de la o instanță la alta. De ewxemplu, presa a relatat că judecătorii au refuzat să judece inclusiv ordine de protecție în cazul unor abuzuri domestice.  Legea conflictelor de muncă le interzice magistraților să facă grevă: „Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi al unităţilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, personalul militar încadrat în Ministerul Justiţiei, precum şi cel din unităţile din subordinea acestuia”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră