joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: magistrati

169 articole
Eveniment

Ce trebuie să facă președintele și premierul după documentarul Recorder - propunerile lui Danileț

Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder: fostul judecător Cristi Danilet le-a trimis scrisori deschise, publicate pe Facebook, în care le explică în ce mod pot acționa. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT De exemplu, lui Nicușor Dan îi recomandă să convoace CSM și să ceară „investigații disciplinare și penale pentru problemele grave din justiție”.  Lui Ilie Bolojan îi propune să-l schimbe pe ministrul justiției Radu Marinescu: „nu are nicio treabă cu administrarea justiției, e doar un avocat de provincie devenit cunoscut pe spatele unui politician din Craiova și atât”. Ce trebuie să facă președintele și premierul după documentarul Recorder Ce i-a scris Danileț lui Nicușor Dan:  „Domnule președinte Nicușor Dan, iată ce aveți de făcut: - convocați de urgență CSM! - mergeți și prezidați ședința! - cereți investigații disciplinare și penale pentru problemele grave din justiție!   Vă reamintesc aceste probleme, așa cum au tot fost expuse de magistrați curajoși începând cu anul 2017 și culminând cu cei din reportajul Recorder: dosare împărțite preferențial la parchete și la instanțe; ordine date procurorilor de a soluționa cauze într-un anumit fel; delegări cu dedicație făcute de președinții de curți de apel pentru oamenii fideli; detașări și transferuri făcute cu dedicație de CSM pentru a scoate judecători din cauze importante; anchete disciplinare făcute abuziv de Inspecția Judiciară cu privire la aspecte de viață privată; judecăți disciplinare făcute de tabăra din CSM alcătuită din 8 judecători care au încălcat legea cu rea credință în cazul mai multor judecători; redeschiderea ilegală prin recurs în casație a mai multor dosare penale și albirea infractorilor dovediți în mod definitiv de instanțele de fond; reluarea în întregime a cercetării judecătorești în multiple dosare cu miză, ca urmare a schimbării judecătorilor din complet, deși acest lucru nu este prevăzut în nicio normă legală, fiind o interpretare abuzivă a jurisprudenței CEDO; lipsa dosarelor privind judecătorii și procurorii corupți; dosare prescrise în mod imputabil unor magistrați: dosare nemotivate si amanari de pronunțare timp de ani de zile   Domnule Președinte, amintiți-le magistraților corecți că sunteți alături de ei, recunoașteți-le meritele și eforturile depuse constant!   În același timp, nu-i judecați pe cei fără curaj: sistemul conceput în ultimii ani e sufocant pentru un magistrat cinstit, nu mai are timpul și energia pentru luptele interne. Însă fiți aspru cu cei care au deraiat de la misiunea sistemului de justiție și l-au luat „pe persoană fizică”: justiția fără dreptate e doar funcționăreală, judecătorii cu minte, dar fără inimă, sunt doar birocrați; iar cei care interpretează legea cu viclenie pentru a proteja infractorii sunt complici la ilegalități.   Magistratura e nobilă și magistrații corecți trebuie prețuiți, însă cei puțini care au dezonorat-o trebuie înlăturați. Sunt 8 ani de când durează această situație. E de ajuns!”   Radu Marinescu și Bogdan Mateescu, out   Ce i-a propus fostul judecător premierului Bolojan:   „Domnule prim-ministru,   Vă știu un om hotărât, care combate de ani abuzurile din administrație. Este timpul să vă aplecați și asupra justiției. Iată ce aveți de făcut:   - schimbați-l pe ministrul justiției Radu Marinescu; nu are nicio treabă cu administrarea justiției, e doar un avocat de provincie devenit cunoscut pe spatele unui politician din Craiova și atât; - trimiteți-l acasă pe secretarul general al MJ, judecătorul Bogdan Mateescu, scriitorul de mesaje facebok-iste de adolescent revoltat. Un judecător trebuie să facă carieră în instanță, nu să împartă hârtii funcționarilor ministeriali; - vă ofer soluția pentru a rezolva problema banilor pentru români în 24 de ore: decideți că infracțiunile de corupție nu se prescriu, așa cum s-a procedat în cazul omorurilor și al violurilor; - vă propun o nouă abordare în problema pensiilor magistraților și v-o spun în modul cel mai serios: problema nu este cu cei care au plecat din sistem și au pensii speciale, ci cu o parte din cei care au rămas deși au vârsta de pensionare și au făcut „pact cu Diavolul”: au intrat în rețelele de influență care și-au făcut un scop din redeschiderea dosarelor penale pentru a-i face scăpați pe marii infractori ai țării. Nu e drept ca din cauza accidentelor din justiție să sufere un întreg corp profesional!   Domnule prim-ministru, Justiția este absolut necesară într-o societate democratică!   Magistrații cinstiți trebuie prețuiți și apărați. Când caracatița judiciară coordonată de la nivelul secției de judecători a CSM și al conducerii ICCJ atacă magistrații onorabili, nu ultimii trebuie vizați de politicile guvernamentale, ci primii.   Când în Justiție gravitatea lucrurilor este uriașă, CSAT nu poate asista pasiv. Vorbiți cu Președintele țării și faceți ceea ce este de făcut și e doar la îndemâna dvs. Opriți injustiția din Justiție!”. 

Ce trebuie să facă președintele și premierul după documentarul Recorder Foto: Inquam/George Calin
Nicușor Dan, reacție la documentarul Recorder Foto: Facebook Nicusor Dan
Politică

Nicușor Dan, reacție la documentarul Recorder: cere magistraților să se implice, critică ministerul

Președintele Nicușor Dan a avut, azi, o reacție la documentarul Recorder: el a cerut magistraților să se implice - „trebuie și o asumare în interiorul profesiei” - și a criticat ministerul Justiției. Nicușor Dan i-a invitat pe procurori și judecători să-i scrie „direct” și i-a asigurat că va citi „personal”.  Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Nicușor Dan, reacție la documentarul Recorder „Am văzut cap-coadă documentarul Recorder despre justiție. Cel mai simplu este să ne revoltăm, încă o dată, și să aruncăm vina generic. Mai greu este chiar să rezolvăm problemele din justiție. În primul rând, felicitări realizatorilor, care aduc în dezbaterea publică, într-un mod accesibil publicului, probleme importante.   În al doilea rând, nu vreau să scuz în vreun fel politicul. Faptul că lupta anticorupție s-a redus dramatic are influență politică. Numirile procurorilor-șefi au fost politice. Societatea vorbește de mult de probleme în justiție fără să vedem, la nivelul Ministerului Justiției, voință de a intra cu adevărat în ele.   Dar soluția la problemele ridicate este tot în interiorul sistemului de justiție. Cazurile prezentate trebuie investigate și trebuie investigată mai ales recurența acestor cazuri. Iar persoanele vinovate trebuie pedepsite, însă tot de sistemul de justiție, și pe bază de probe. Pentru că materialul Recorder prezintă și fapte, care sunt clare, dar și opinii, care trebuie probate.   Cine strânge probele și cine face sesizările?   De ce nu avem încă un raport din interiorul sistemului de justiție, deși se vorbește de lucrurile astea de mult timp?   Câte sesizări s-au făcut din interiorul sistemului de justiție pe faptele de care vorbim?   Câte acțiuni în justiție s-au făcut pe faptele de care vorbim?   De ce sunt doar trei magistrați în activitate care au acceptat să vorbească deschis cu reporterii?   De ce nu a contracandidat-o nimeni pe Lia Savonea la conducerea Înaltei Curți?   Așa cum am spus, am început să lucrăm la un raport cu date despre problemele din sistemul de justiție. Discutăm cu magistrați. Îi invit pe toți magistrații să îmi scrie direct despre problemele pe care le întâmpină și îi asigur că voi citi personal ce îmi transmit.   Dar trebuie și o asumare în interiorul profesiei. Sunt convins că marea majoritate a magistraților sunt oameni serioși, de bună-credință.   E responsabilitatea lor, dincolo de dosarele curente, să se implice în rezolvarea problemelor profesiei lor. Și îi asigur, la rândul meu, de implicare și bună-credință pentru a aduce justiția acolo unde și-o doresc românii”, a scris șeful statului pe Facebook. 

Reforma pensiilor magistraților, CCR amână decizia (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CCR ține nervii tuturor întinși: va lua o decizie pe 28 decembrie pe pensiile magistraților

Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, să amâne pentru 28 decembrie analiza sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind noul proiect de reformă a pensiilor magistraților propus de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Înalta Curte a votat în unanimitate sesizarea Curții Constituționale Vinerea trecută, judecătorii ICCJ au decis în unanimitate trimiterea proiectului la CCR. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Președinta instanței supreme, Lia Savonea, a convocat Secțiile Unite pentru exprimarea unei poziții oficiale privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea Curții Constituționale. Proiectul ar încălca independența justiției Într-un comunicat de presă, ICCJ a enumerat motivele pentru care consideră proiectul neconstituțional. Printre acestea: discriminarea magistraților în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu afectarea independenței justiției eliminarea de facto a pensiei de serviciu încălcarea jurisprudenței CJUE, CEDO și a deciziilor CCR folosirea unor termeni neclari și existența unor lacune normative ce compromit previzibilitatea legii Potrivit ICCJ, legea „anulează în practică pensiile de serviciu”, întrucât pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, pensia ar fi diminuată semnificativ, iar pentru generațiile viitoare ar deveni chiar inferioară pensiei din sistemul public. Judecătorii reclamă un tratament juridic discriminatoriu Instanța supremă susține că proiectul creează un regim juridic dezavantajos pentru magistrați comparativ cu alte profesii care beneficiază de pensii speciale. În plus, ICCJ subliniază lipsa unei fundamentări financiare reale în expunerea de motive. Cine sunt beneficiarii pensiilor de serviciu ICCJ a prezentat și date privind structura bugetară a pensiilor de serviciu: peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii speciale aproximativ 190.000 (90%) provin din sistemul de apărare și ordine publică peste 10.000 aparțin altor categorii profesionale, inclusiv magistrați și grefieri costul pentru aceste pensii (în afara celor militare) a fost de 2,2 miliarde lei pensiile militare au depășit în 2024 suma de 14 miliarde lei Potrivit ICCJ, expunerea de motive a Guvernului „transmite un narativ neadevărat”, nefiind fundamentată economic. Prevederile proiectului Guvernul a aprobat noul proiect de reformă, care prevede: creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a emis aviz negativ, în timp ce judecătorii și procurorii au cerut menținerea pensiei la un nivel apropiat de ultimul salariu. Premierul Ilie Bolojan a insistat însă pentru plafonul de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional în octombrie Reforma anterioară a pensiilor magistraților a fost respinsă de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări similare depuse de ICCJ. Motivul invocat atunci: Guvernul nu a solicitat la timp avizul consultativ al CSM, deși era obligatoriu din punct de vedere procedural.

Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o plătească pentru salariile câștigate de magistrați Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o plătească pentru salariile câștigate de magistrați

Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o plătească pentru salariile câștigate de magistrați prin procese, între 2025 și 2029: 10,6 miliarde de lei. Această sumă reprezintă 0,6% din PIB, potrivit informațiilor dintr-un răspuns la o interpelare adresată ministerului de Finanțe. Citește și: Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o plătească pentru salariile câștigate de magistrați Acestea sunt sumele câștigate de magistrații care au dat statul în judecată pentru a-și mări salariile. Și în anii anteriori de la buget s-au plătit sume enorme pentru plata acestor așa-numite „restanțe salariale”, care vin încărcate de penalități și dobânzi penalizatoare imense. Potrivit premierului Bolojan s-au plătit deja două miliarde de euro pentru cele 23.000 de procese deschise de magistrați pentru a-și majora salariile. „În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați care bineînțeles au fost câștigate, cea mai mare parte, și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar diferențe salariale și mai avem de plătit cam încă atât”, spunea Bolojan în august 2025.  Din suma de 10,6 miliarde de lei, 8,45 miliarde de lei ajung la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care gestionează bugetele tuturor instanțelor. Ministerul Public, care plătește salariile procurorilor, are de încasat 1,89 miliarde de lei, CSM - peste 137 milioane de lei și Ministerul Justiției - 126 milioane de lei.  Ministerul de Finanțenu răspunde însă la întrebarea: „Cum veți stopa fenomenul prin care magistrații își cresc la nesfârșit propriile salarii prin decizii pe care tot ei le judecă?”. 

Lia Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor

Lia Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor: vineri, 5 decembrie, a fost convocată şedinţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a încasat 350.000 de euro pe vila lui în 2022, dar locuiește și acum în acea casă Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor „La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, a fost convocată şedinţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile art. 27 lit. b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având ca obiect al ordinii de zi Sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, anunţă, joi, ICCJ, într-un comunicat de presă.   Potrivit documentului citat, în cadrul şedinţei Secţiilor unite se va analiza textul actului normativ în raport de atribuţiile stabilite în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Tot pentru vineri, Opoziţia a anunţat depunerea unei moţiuni de cenzură. Marţi a avut loc şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 522/2025). Proiectul stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii. Poriectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstiţuţional, întrucât nu a fost aşteptat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.  

Reforma pensiilor magistraților intră în Parlament (sursa: Pexels/Sora Shimazaki)
Justiție

Ultima șansă ca pensiile speciale ale magistraților să fie tăiate și vârsta de pensionare, crescută

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, în care Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul privind pensiile magistraților, a început marți, conform calendarului stabilit de Birourile permanente reunite. Decizia Birourilor permanente: ședință după ceremonia de 1 Decembrie Birourile permanente reunite au stabilit ca ședința comună pentru angajarea răspunderii să se desfășoare marți, de la ora 14:30, imediat după ședința solemnă dedicată aniversării Zilei Naționale a României – 1 Decembrie. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană Proiectul vizat modifică și completează mai multe acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Guvernul a aprobat forma finală a proiectului, fără amendamente Executivul a adoptat marți, într-o ședință extraordinară, forma finală a legii privind pensiile magistraților, în varianta transmisă Parlamentului, fără amendamente. Noul proiect de lege, aprobat vineri de Guvern, introduce o serie de modificări importante: - Creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani; - Limitarea pensiei la cel mult 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate; - Aplicarea reformei pentru mai multe categorii de personal. Cine intră sub incidența noilor reguli Proiectul nu vizează doar magistrații, ci și: - personalul auxiliar din instanțe și parchete; - angajații Institutului Național de Expertize Criminalistice; - magistrații asistenți; - personalul de specialitate juridică de la Curtea Constituțională.

Curțile de Apel contestă reforma pensiilor (sursa: Facebook/Curtea de Apel Timisoara-Pagina oficiala)
Justiție

Curțile de Apel contestă reforma pensiilor. CSM, presat să emită aviz negativ

Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curții de Apel Timișoara cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să emită un aviz negativ asupra proiectului de lege privind modificarea actelor normative referitoare la pensiile de serviciu. Potrivit comunicatului transmis marți, magistrații consideră că inițiativa legislativă afectează grav statutul judecătorilor și procurorilor. În unanimitate, judecătorii CAT au decis că proiectul conține vicii majore de neconstituționalitate și este neconform cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București: poziție fermă împotriva reformei În aceeași direcție, procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București au respins noul proiect al reformei pensiilor de serviciu. În urma Adunării Generale din 24 noiembrie 2025, aceștia au solicitat oficial ca CSM să emită un aviz negativ. Procurorii consideră că modificările propuse pun în pericol independența sistemului judiciar și afectează garanțiile profesionale ale magistraților. CSM consultă instanțele și parchetele înainte de avizul final Consiliul Superior al Magistraturii a convocat, pentru luni și marți, adunările generale ale judecătorilor și procurorilor din întreaga țară. Scopul este obținerea punctelor de vedere instituționale asupra proiectului de lege, înainte ca CSM să emită avizul consultativ. După centralizarea opiniilor instanțelor și parchetelor, CSM se va reuni în plen pentru a decide asupra proiectului inițiat de Guvernul Bolojan. România riscă să piardă 231 de milioane de euro România are termen până pe 28 noiembrie pentru îndeplinirea jalonului din PNRR referitor la reforma pensiilor speciale. Neadoptarea unui cadru legislativ conform angajamentelor poate duce la pierderea a 231 de milioane de euro din fondurile europene. Ce prevede noul proiect de lege privind pensiile magistraților Proiectul publicat săptămâna trecută în transparență decizională propune: - Cuantumul pensiei: 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani. - Plafoane: maximum 70% din ultima indemnizație netă. - Vârsta de pensionare: 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Magistrații contestă aceste modificări, solicitând ca pensia de serviciu să rămână apropiată de nivelul ultimului salariu încasat, ca garanție a independenței funcției. CCR a respins proiectul inițial: lipsă de aviz din partea CSM Proiectul anterior al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională (CCR) pe 20 octombrie. Cinci judecători au decis că Guvernul nu a solicitat în termenul legal avizul CSM, deși acesta este consultativ, obligativitatea solicitării fiind prevăzută în lege. CSM urmează să dea un aviz consultativ în termen de 30 de zile de la publicarea proiectului.

Un vot împotriva deciziei judecătorilor de a respinge noile propuneri privind pensiile magistraților Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Un vot împotriva deciziei judecătorilor de a respinge noile propuneri privind pensiile magistraților

Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri ale guvernului Bolojan privind pensiile magistraților. Din 243 de judecători au votat 216, iar în favoarea respingerii au fost 215, arată un comunicat al acestei curți. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale Un vot împotriva deciziei judecătorilor de a respinge noile propuneri privind pensiile magistraților „Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, întruniţi în Adunarea Generală, astăzi, 24 noiembrie 2025, fiind prezenţi 216 din 243 judecători, cu o majoritate covârşitoare de 215 judecători, îşi exprimă punctul de vedere prin care resping propunerea legislativă privind modificarea completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, consecvenţi fiind în susţinerea demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a anunțat Curtea de Apel București, condusă de judecătoarea Liana Arsene.  Comunicatul nu precizează cine ste judecătorul care a votat împotriva majorității.  Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă.    Totodată, perioada de tranziţie până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.   Îmsă CSM și ÎCCJ doresc un cuantum al pensiei de 65% din ultimul venit brut și o o creștere a vârstei de pensionare etapizată pe 17 ani. 

Noua lege a pensiilor magistraților (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Justiție

Pensiile magistraților, nu mai mari de 70% din ultimul salariu net, a stabilit Guvernul

Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților stabilește un plafon maxim de 70% din ultima indemnizație netă pentru pensia acestora și introduce o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare, de 65 de ani. Tranziția va începe la 1 ianuarie 2026. Baza de calcul a pensiei: media indemnizațiilor din ultimii 5 ani Potrivit proiectului de lege publicat în procedură de transparență decizională, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute primite în ultimii cinci ani de activitate. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Totuși, pensia nu va putea depăși pragul de 70% din ultima indemnizație netă încasată la momentul pensionării. Vârsta de pensionare crește gradual până la 65 de ani Actul normativ prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, pentru atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani. Această modificare presupune o creștere graduală a vârstei de pensionare pentru magistrați, în acord cu principiile sustenabilității sistemului de pensii. Vechime minimă și perioade asimilate Pentru a beneficia de pensie de serviciu, magistrații vor avea nevoie de un stagiu minim de 25 de ani în magistratură. Din această vechime, maximum 10 ani pot fi reprezentați de activitate în alte domenii juridice, perioadă care va fi asimilată în calculul vechimii necesare. Guvernul solicită avizare rapidă din partea CSM Executivul mizează pe un proces de avizare rapid, inclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a accelera adoptarea legislației. Potrivit comunicatului Guvernului, importanța acestei reforme justifică derularea procedurilor cu celeritate.

Coaliția a decis: pensia magistraților, 70% din net Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Coaliția a decis: pensia magistraților, 70% din net. CSM cerea 65% din brut, adică peste net

Coaliția a decis: pensia magistraților, 70% din salariul net, anunță Kelemen Hunor la RFI. CSM cerea 65% din brut, adică peste salariul net. Un vicepreședinte al CSM, procurorul Claudiu Sandu, a declarat la Digi 24: „Eu cred că un 65% din brut ar fi un procent rezonabil. Nu sunt economist, dar acum este 55% din brut. Așa cum au militarii și alte categorii sociale, 65% ar fi rezonabil”.  Citește și: Pe Becali l-a prins Fiscul cu cheltuieli nejustificate uriașe. „E idiot softul”, susține ex-ciobanul Kelemen Hunor a mai precizat, azi, la RFI, că va urma și tăierea pensiilor speciale ale militarilor: „Dacă vreau să fiu drept cu magistrații, ei au un procent sub 10% din pensiile speciale. Marea majoritate este în zona militară: jandarmi, poliție, armată, SRI ș.a.m.d”.  Coaliția a decis: pensia magistraților, 70% din net „Toată lumea din coaliție este de acord să vedem dacă mai e nevoie de o consultare azi-mâine, toată lumea este de acord că în această săptămână trebuie să trimitem pentru aviz la CSM și toată lumea este de acord că nu umblăm la cuantum, deci 70 % din valoarea salariului”, a spus Kelemen Hunor, potrivit unei transcrieri G4Media.   Potrivit liderului UDMR, singura discuție este legată de perioada de tranziție, care ar putea fi de 12 până la 15 ani până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani. „La perioada de tranziție, eu pot să vă spun ce am propus: eu aș accepta o prelungire de la 10 la 15 ani, dacă și colegii mei vor fi de acord. Dacă căutăm un compromis, din partea arcului guvernamental este o posibilitate de a arăta că pacea socială și guvernarea justă și dreaptă e lucrul cel mai important”, a arătat Kelemen Hunor. Însă el a mai arătat că există și „varianta hard e zero perioadă de tranziție”. 

Nicușor Dan cere reducerea pensiilor speciale (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan cere reducerea pensiilor magistraților: Pensiile nu pot rămâne egale cu salariul

Președintele Nicușor Dan a afirmat, într-un interviu pentru România TV, că pensiile magistraților trebuie diminuate, deoarece în prezent acestea ajung să fie egale cu salariul, însă subliniază că o astfel de schimbare nu necesită modificarea Constituției. Președintele consideră că problema este evidentă pentru întreaga societate și că soluția constă într-un echilibru administrativ care să permită luarea unei decizii corecte. Flexibilitate posibilă din partea Comisiei Europene Nicușor Dan a declarat că, dacă România parcurge o parte dintre etapele legislative, Comisia Europeană ar putea manifesta o anumită flexibilitate privind respectarea jaloanelor. Citește și: Băsescu: „Șmecherul” Georgescu s-a prins că Simion și Anca Alexandrescu vor să se folosească de el Acesta a menționat că legea privind pensiile speciale ar trebui adoptată până la 28 noiembrie, după obținerea avizelor necesare, a controlului de constituționalitate și a promulgării. Nevoia de corectare a derapajelor din sistemul de justiție Potrivit președintelui, sistemul a ajuns într-o situație problematică din cauza unor decizii greșite luate în urmă cu mulți ani, care au permis ca pensiile să ajungă la nivelul salariilor. Nicușor Dan afirmă că există un consens asupra necesității reducerii pensiilor magistraților și a creșterii vârstei de pensionare, însă dezbaterea tehnică vizează proporțiile modificărilor și ritmul implementării lor.

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul, afirmă surse care au participat la discuții. Ei au spus că doresc ca pensia lor specială să fie 65% din salariul brut, ceea ce ar fi mai mult decât salariul net. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” De altfel, încă de marți, un vicepreședinte al CSM, procurorul Claudiu Sandu a invocat acest procent, de 65%, peste ceea ce este acum, de 55%. Magistrații știu că Guvernul nu-și poate permite ca noul proiect de lege să fie atacat din nou la CCR, pentru că legea trebuie adoptată până la final de noiembrie pentru ca România să recupereze peste 200 de milioane de euro din PNRR, bani „suspendați” deocamdată.  Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net „Noi am dori ca pensiile magistraților să respecte standardul european de a fi apropiate de ultimul salariu în plată. Ce înseamnă acest «apropiat», într-adevăr, este o chestiune care trebuie discutată. Eu cred că un 65% din brut ar fi un procent rezonabil. Nu sunt economist, dar acum este 55% din brut. Așa cum au militarii și alte categorii sociale, 65% ar fi rezonabil”, a susținut procurorul. În schimb, liderii coaliției de guvernare au propus ca pensia să fie 75% din salariul net, iar perioada de tranziție să fie de 10 până la 13 ani, maximul posibil fiind de 17 ani. Chiar și premierul Bolojan a acceptat o perioadă de tranziție de 15 ani.  Diferența de pensie dintre varianta Guvernului și cea a magistraților este de câteva mii de lei. La un salariu net de 23.000 de lei, brutul este de 40.000 de lei. În varianta Guvernului (75% din net) pensia specială a unui magistrat ar fi de 17.250 de lei, net. În varianta magistraților, ea ar ajunge la 26.000 lei, net - deci cu peste 10% peste salariu.  Ministrul Muncii, Florin Manole, a dezvăluit, la 24 decembrie, că cea mai mare pensie de magistrat, în plată, este de 69.343 de lei (peste 13.800 de euro), care net înseamnă 56.700 lei (11.340 de euro). El a precizat că, pentru această pensie, din bugetul de asigurări sunt 21.000 de lei şi 48.200 lei din bugetul de stat.

Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului

Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului: ea propune, în numele Înaltei Curți de Casație și Justiție, un așa numit „acord pentru justiție și stabilitate instituțională” în care solicită „măsuri de fidelizare” pentru magistrații aflați în activitate. Citește și: Agenție cu activitatea suspendată de peste un an, dar unde zeci de angajați iau salarii imense. Director, un pensionar special Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului „Acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor”, prevede acordul lui Savonea, la ultimul punct.  Acordul mai prevede o „proporție rezonabilă între salariu și pensia de serviciu”, dar nu precizează care ar fi această proporție.  „De asemenea, Înalta Curte solicită elaborarea unui plan realist de etapizare a aplicării oricăror modificări legislative privind pensiile și veniturile magistraților, astfel încât tranziția să se facă gradual, echitabil și fără pierderi bruște de venit, protejând toți magistrații aflați în funcție — de la instanțele de prim grad până la Înalta Curte și parchetele corespunzătoare. Se impune asigurarea protecției statutului profesional și material pentru toți colegii din sistemul judiciar, în mod egal și corespunzător, indiferent de nivelul instanței sau al parchetului”, mai propune ÎCCJ.  Înalta Curte de Casație și Justiție mai cere Guvernului să accepte o minciună: „Clarificarea publică, printr-o poziție comună, în sensul că jalonul 215 privind pensiile magistraților a fost îndeplinit și nu afectează eligibilitatea fondurilor europene”. Aceasta ar însemna că Guvernul nu mai poate invoca PNRR și pierderea a peste 200 de milioane de euro ca motiv pentru modificarea legii privind pensiile speciale ale magistraților.  „Justiția își face datoria; solicităm aceeași responsabilitate din partea celorlalte puteri ale statului”, se afirmă în acordul lui Savonea.  Înalta Curte mai solicită abrogarea, de facto, a dreptului la libera exprimare: „Orice formă de atac politic, discurs denigrator sau presiune publică la adresa instanțelor ori a magistraților este incompatibilă cu principiile statului de drept (...) Toate autoritățile statului își asumă un cod de conduită publică privind comunicarea pe teme de justiție, bazat pe adevăr, echilibru și respect instituțional, pentru a preveni denaturarea informațiilor, presiunile și politizarea actului de justiție”. 

Monica Macovei desființează așa-zisele „drepturi câștigate” ale magistraților Foto: Facebook Monica Macovei
Politică

Monica Macovei desființează așa-zisele „drepturi câștigate” ale magistraților, care nu pot fi tăiate

Monica Macovei desființează în zece puncte așa-zisele „drepturi câștigate” ale magistraților, care nu pot fi tăiate: „Guvernele si Parlamentele pot elimina sau adăuga sporuri, pot scădea salariile și pensiile oricărei categorii profesionale din sistemul public, în mod justificat. Politica salarială este exclusiv atributul Guvernului și al Parlamentului”, a scris ea, pe Facebook.  Macovei a mai afirmat că „independența magistraților nu depinde de mărimea salariilor și a pensiilor”. Citește și: Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special „În România, statul de drept, respectiv egalitatea în fața legii, separația și echilibrul puterilor au fost zdruncinate prin miile de decizii judecătorești prin care, în ultimii 20 de ani, judecătorii și-au dat unii altora sporuri, respectiv sume mari de bani care se reflectă în pensiile actuale. Procedând astfel, judecătorii care au dat asemenea hotărâri au stricat echilibrul democratic punându-se singuri deasupra guvernului și parlamentului, ca o putere absolută, ceea a dus la un dezechilibru constituțional”, a mai afirmat fostul ministru al Justiției.  Monica Macovei desființează așa-zisele „drepturi câștigate” ale magistraților „Propun sa lămurim câteva chestiuni în dezbaterea privind pensiile „speciale” ale magistraților. 1. Intr-un stat de drept suntem cu toții egali în fața legii și nimeni nu este mai presus de lege. Asta înseamnă că toate persoanele și instituțiile se supun legii. Constituția prevede ca „Cetățenii sunt egali in fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.”(art. 16). Prin urmare, nici magistrații nu sunt si nu pot fi deasupra legii.   2. Nu exista teoria/principiul “drepturilor câștigate”. Expresia „drepturi câștigate” a fost inventată in 2005-2007 de câțiva membri CSM, atunci când, în magistratură, a început furia acordării de sporuri, unii altora, prin hotărâri judecătorești. S-a urmărit împiedicarea tăierii unor sporuri și scăderii salariilor si pensiilor în viitor. Nu se poate asta. Guvernele si Parlamentele pot elimina sau adăuga sporuri, pot scădea salariile și pensiile oricărei categorii profesionale din sistemul public, în mod justificat. Politica salarială este exclusiv atributul Guvernului și al Parlamentului.   3. “Independența justiției” este dreptul nostru, al oamenilor, la o justiție independentă (de influență politică, de corupție etc) și nu este dreptul magistraților de a face orice. Iar independența magistraților nu depinde de mărimea salariilor și a pensiilor, ci de dimensiunea morală și etică a fiecăruia dintre ei. Independența este o stare de spirit. Sistemul judiciar este organizat și funcționează în interes public.   4. Argumentul CSM -magistrații nu pot efectua și alte activități în paralel- este aiuritor. Nici avocații sau notarii nu pot fi magistrați în același timp. Oricum, după pensionare, multi magistrați intră în avocatură, notariat etc și cumulează pensiile speciale cu salariile, dovedind ca nu sunt epuizați și extenuați după activitatea din magistratură. Nu este acceptabil nici cumulul pensiei cu salariul, cât timp ambele sunt plătite din bani publici.   5. In 2010, guvernul Boc a inițiat reforma pensiilor speciale pe principiul contributivității, iar CCR a decis că legea este constituțională. Guvernele următoare au readus însă pensiile speciale.[1]   6. Întrebare către ministrul Justiției: câte acțiuni prin care magistrații au cerut colegilor judecători noi sume de bani cu titlu de sporuri sunt pe rolul instanțelor in prezent? Această informație este de mare interes public.   7. Scăderea pensiilor speciale ale magistraților nu ar trebui sa se întindă pe o perioadă de câțiva ani. Știm cu toții că legea va fi modificată de guverne viitoare, cum s-a mai întâmplat cu legea din 2010. Reformele dificile se fac rapid și dintr-o bucată. Mai mult, explicația pentru termenul lung de tranziție induce ideea că magistrații de astăzi ar fi devenit judecători si procurori pentru a se pensiona la 47-50 ani cu o pensie la valoarea de astăzi și nu din vreo pasiune pentru ideea de dreptate. Ei bine, există demisia pentru situațiile în care nu iți mai convin condițiile din instituția în care lucrezi.   8. Argumentul majorității CCR de admitere a sesizării ICCJ cu origine în CSM a fost lipsa avizului CSM și împrejurarea că Guvernul nu a așteptat împlinirea termenului de 30 zile. Or, legile sunt încălcate cu intenție de zeci sau sute de ori pe zi în toate domeniile si asta nu duce la încălcarea Constituției. Mai mult, tocmai CSM a cerut ICCJ sa sesizeze CCR, așa că argumentul CCR îmi pare o formă fără fond.   9. In 2016 judecătorii CCR au adoptat o decizie prin care si-au atribuit sporurile din magistratură.   10. Statul de drept este separația și echilibrul puterilor în stat. Controlul reciproc al celor trei puteri asigură echilibrul acestora. Salarizarea si condițiile de pensionare ale persoanelor care lucrează în sistemul public, inclusiv ale magistraților, sunt în competența guvernului și a parlamentului.   In România, statul de drept, respectiv egalitatea în fata legii, separația și echilibrul puterilor au fost zdruncinate prin miile de decizii judecătorești prin care, în ultimii 20 de ani, judecătorii si-au dat unii altora sporuri, respectiv sume mari de bani care se reflectă în pensiile actuale. Procedând astfel, judecătorii care au dat asemenea hotărâri au stricat echilibrul democratic punându-se singuri deasupra guvernului și parlamentului, ca o putere absolută, ceea a dus la un dezechilibru constituțional”, a scris Monica Macovei.    

Președintele critică politizarea pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan, despre magistrați: Au devenit vinovați de serviciu. Va fi un compromis pe pensii

Președintele Nicușor Dan a declarat marți că pensiile magistraților au fost transformate într-un subiect de „campanie politică”, iar procurorii și judecătorii au ajuns să fie tratați ca „vinovați de serviciu”. Președintele critică politizarea pensiilor magistraților „Din cauza acestei campanii politice, ei (magistrații – n.r.) au devenit un fel de vinovați de serviciu și asta nu e normal”, a spus șeful statului. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Declarația vine în contextul tensiunilor tot mai mari legate de reforma pensiilor speciale, una dintre condițiile impuse României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Întâlnire la Cotroceni pe tema pensiilor speciale Marți, președintele s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu liderii coaliției de guvernare, pentru a discuta despre pensiile magistraților. Potrivit agendei prezidențiale, reuniunea a avut loc la ora 10:00 și a vizat identificarea unui compromis care să respecte atât independența justiției, cât și angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene. „Compromisul este destul de aproape” Vinerea trecută, șeful statului declara că negocierile privind pensiile speciale ale magistraților se apropie de un rezultat. „Din informațiile pe care le am, compromisul e destul de aproape. (...) Sunt mai multe aspecte în discuție și, evident, n-o să vă spun eu acum care este poziția fiecărui partid.  (...) O să avem, foarte probabil, o întâlnire săptămâna viitoare pe mai multe chestiuni care țin de activitatea curentă, inclusiv o discuție pe bugetul 2026”, a precizat Nicușor Dan. Președintele, optimist privind fondurile din PNRR Întrebat despre riscul de a pierde bani europeni din cauza întârzierii reformei, Nicușor Dan a afirmat că este nevoie de o atitudine pozitivă: „Trebuie să fim optimiști”, a transmis acesta, sugerând că soluția negociată nu va periclita fondurile alocate prin PNRR. Omagiu adus lui Corneliu Coposu Tot marți, președintele Nicușor Dan a depus o coroană de flori la Monumentul lui Corneliu Coposu din București, cu prilejul comemorării a 30 de ani de la moartea liderului țărănist. Șeful statului a fost însoțit de consilierul prezidențial Ludovic Orban.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră