duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: magistrati

60 articole
Eveniment

Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale

Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale și dreptul la pensionare anticipată: s-au declanșat greve ilegale în mai multe instanțe - camuflate sub denumirea de „oprire a activității” - iar procurorii protestează în masă. În plus, grefierii amenință cu blocare activității. „Foarte curând, niciun grefier nu va mai răspunde la telefonul personal, după orele de program, în zilele libere sau de repaus săptămânal, pentru a efectua sute de ore suplimentare neplătite sau pentru serviciul de permanenţă la arestări, indiferent că vorbim despre infracţiuni uşoare, tâlhării sau chiar crime”, a anunțat sindicatul grefei judiciare Dicasterial. Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale Cum au reacționat magistrații la intenția Guvernului de a le plafona pensiile și a crește vârsta de pensionare: Judecătorii Tribunalului Botoşani au declanşat, începând cu 1 iunie. „Începând cu data de 01.06.2023, judecătorii Tribunalului Botoşani vor soluţiona doar cauzele urgente, ca formă de protest faţă de prevederile proiectului legislativ care vizează modificările condiţiilor de pensionare ale magistraţilor, precum şi ca modalitate de susţinere a demersurilor legale întreprinse de personalul auxiliar de specialitate şi conex în formă de protest asupra noilor modificări legislative cu privire la pensia de serviciu”, au transmis oficialii Tribunalului Botoşani. Judecătorii din Buzău anunță că vor întrerupe activitatea de judecată, în semn de protest, în perioada 6-9 iunie „În unanimitate, Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului București a hotărât ca, în funcție de parcursul procesului legislativ, să adopte forme de protest dintre cele mai ferme”. Adunările generale ale procurorilor din Parchetul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, DNA și DIICOT au respins proiectul de reformă a pensiilor speciale. Judecătorii Curţii de Apel Oradea au decis, în unanimitate, că nu sunt de acord cu o eventuală eliminare a pensiilor de serviciu ale magistraţilor şi cu posibila creştere a vârstei de pensionare în sistemul judiciar. Guvernul a propus, în amendamentele trimise la Parlament, ca vârsta de pensionare să crească etapizat la 60 de ani până în 2035, dar va fi de 50 de ani începând din 2024. Magistrații vor avea cea mai scăzută vârstă de pensionare, raportată la cea standard, dintre toate categoriile care beneficiază de pensii speciale. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan

Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Țepele noile amendamente legislația pensiilor speciale

Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentarii și primarii sunt neatinși, creșterea vârstei de pensionare va avea loc abia peste 5 ani în cazul magistraților și militarilor și nu există un calcul al impactului bugetar, eșalonat pe ani. În plus, nu apare nicăieri vreo interdicție de a cumula o pensie specială cu indemnizația de fost parlamentar, cum s-a întâmplat la CCR, unde Valer Dorneanu și alți colegi aveau și pensie de magistrat, și indemnizație de fost parlamentar. Legea interzice doar cumulul mai multor pensii speciale, denumite „pensii de serviciu”. Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale Iată câteva observații asupra documentului consultat de DeFapt.ro, un așa numit „tabel de lucru” cu amendamente la PLx 244/2023: Pensiile speciale pentru parlamentari și aleși locali - primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi consiliilor judeţene - denumite oficial „indemnizație pentru limită de vârstă” nu apar în proiect. Impactul pensiilor speciale ale aleșilor locali este estimat la circa un miliard de lei. În următorii cinci ani, pensiile magistraților vor fi calculate ca și până acum! „Menținerea aceleiași baze de calcul pentru o perioadă de 5 ani urmare nevoii : a) De stopare a exodului de personal specializat spre pensie b) De evitare a destabilizării sistemelor de apărare având în vedere starea de tensiune de la granița de est a Romaniei, prezenta războiului din Ucraina. c) Lipsa acută de personal specializat; d) Imposibilitatea înlocuirii personalului cu experiență, profesionit, în timp scurt”, se explică în documentul consultat de Defapt.ro. Apare o nouă categorie de pensionari speciali cu aceleași drepturi ca și ale magistraților: magistrații asistenți de la Curtea Constituţională În cazul militarilor și polițiștilor, baza de calcul a pensiei se modifică abia din ianuarie 2029. În plus, „soldele/salariile lunare brute utilizate la stabilirea bazei de calcul nu se actualizează dacă indicele prețurilor de consum lunar prezintă valori negative”. Abia militarii și polițiștii născuți în 1975 se vor pensiona la 65 de ani. Comisia Europeană a cerut o rată de înlocuire a pensiilor magistraților de 45%. În amendamente, ea este de 80%. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri În calculul pensiei, în cazul magistraților nu se elimină sporurile. Totuși, nici o pensie nu va putea depăși 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Sporurile se elimină la calculul pensiilor din sistemul militarizat.

Magistrații se pot pensiona de tineri (sursa: gov.ro)
Justiție

Magistrații se pot pensiona de tineri

Magistrații se pot pensiona de tineri. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că coaliția de guvernare își asumă amendamente la proiectul de lege privind pensiile de serviciu, după discuțiile ministrului Muncii la Bruxelles. Amendamente asumate de coaliție "Pensia fiecărui cetățean trebuie să reflecte importanța muncii sale de o viață și contribuția la sistemul public. Modificarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu, aflat în dezbaterea Parlamentului, este necesară pentru ca România să poată beneficia în continuare de cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR. Printr-o serie de amendamente pe care coaliția de guvernare și le asumă, corectăm aceste inechități și introducem reformele asupra cărora ne-am angajat pentru ca România să beneficieze de fondurile europene disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Magistrații se pot pensiona de tineri Se corelează vârsta standard de pensionare cu sistemul public de pensii pentru a elimina excepțiile. Pentru diplomați și personalul auxiliar din instanțele judecătorești (dar nu și pentru magistrați - n.r.) vârsta standard de pensionare va crește la 65 de ani. Același principiu se va aplica personalului militar, în mod etapizat, până în 2035. De asemenea, se majorează eșalonat, până în ianuarie 2034, vechimea minimă în specialitate la 25 de ani pentru mai multe categorii de salariați – diplomați, funcționari parlamentari, angajații Curții de Conturi. Se reduce numărul beneficiarilor pensiilor de serviciu prin excluderea personalului asimilat, respectiv a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, angajaților încadrați pe funcții de execuție specific în cadrul misiunilor diplomatice. Pensiile nu vor mai depăși venitul Veniturile din pensie trebuie să fie proporționale contribuției la sistemul public și nicio pensie de serviciu nu va depăși venitul obținut în perioada de activitate. Se propune Parlamentului modificarea bazei de calcul pentru alinierea la sistemul public, începând cu anul viitor. Dacă în prezent erau avute în vedere veniturile din ultimele 12 luni, această perioadă va crește eșalonat la 300 de luni. Se reajustează procentul aferent unei baze de calcul de la 80% la 65% pentru toate categoriile de beneficiari. Pentru pensiile aflate în plată, se are în vedere aplicarea unui impozit de 30% pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității. Sunt prevăzute unele corelări pentru a respecta principiul contributivității, esențial în legea pensiilor publice. Recalcularea pensiilor magistraților Printr-o altă propunere se elimină mecanismul de actualizare a pensiilor magistraților odată cu creșterea indemnizațiilor brute lunare ale judecătorilor și procurorilor aflați în activitate. În plus, se va iniția la nivelul Guvernului un proiect de lege privind plafonarea veniturilor din pensie pentru magistrați, având în vedere că celelalte pensii de serviciu au veniturile plafonate din septembrie 2017. Citește și: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani – deputat PSD. În consecință, a început procesul de majorare a pensiilor De asemenea, se va reveni cu o inițiativă privind recalcularea pensiilor magistraților, aflate în plată, pentru a elimina inechitățile generate de diferențele de venituri. Aceste amendamente vin în urma discuțiilor purtate de ministrul Muncii la Bruxelles. Alături de Legea Pensiilor și Legea Salarizării, completăm astfel pachetul de reforme pe care România trebuie să și-l asume în acest an prin PNRR, oferind sustenabilitate și echitate sistemului public de salarii și pensii.", arată premierul Ciucă.

Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25%. Urmează și pensiile Foto: Înalta Curte de Casație și Justiție
Eveniment

Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25

Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani, arată un deputat PSD, Mirela Adomnicăi, care cere ministerului Justiției un calcul privind impactul bugetar al acestei măsuri. Decizia de majorare salarială vine ca urmare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în acest sens şi „pentru uniformizarea regulilor de salarizare”,a explicat Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% „Într-un moment în care întreaga opinie publică se așteaptă la economisiri și la o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Astfel, am aflat că majorarea de 25% s-ar aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii ar trebui să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru fiecare magistrat. Mai mult de atât, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, scrie Adomnicăi către ministerul Justiției. Ea îi reproșează ministrului Justiției că nu ia atitudine. „Ministerul Justiției ar trebui să ia atitudine pentru că o astfel de majorare salarială, dincolo de caracterul sfidător, este pur și simplu imposibil de aplicat, banii necesari nefiind prevăzuți în bugetele instituțiilor. Separat de aspectul practic rămâne însă și componenta morală, de echitate socială. Dincolo de impactul financiar, care nici măcar nu a fost evaluat, decizia ÎCCJ afectează grav încrederea cetățenilor în justiție”, a arătat ea. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Magistrații amenință cu demisii în masă Azi, la Radio România Actualități, președintele CSM, Daniel Grădinaru, avertiza din nou că schimbarea prevederilor privind pensionarea magistraților va duce la un val de pensionări din sistem: „Dacă undeva la 240 de cereri de pensionare au fost soluționate în 2021 la judecători, în 2022 numărul acestora aproape s-a dublat, ajungând la 464. De asemenea, tot la nivel de judecători eligibili, la nivelul întregii ţări, la toate instanţele, sunt undeva la 540 de judecători care ar putea să se pensioneze până la sfârșitul acestui an”.

Pensiile speciale ale civililor, subvenționate cu peste 1,3 miliarde de lei Foto: CCR
Eveniment

Pensiile speciale civililor, subvenționate 1,3 miliarde lei

În 2022, pensiile speciale ale civililor au fost subvenționate de la buget cu peste 1,3 miliarde de lei, în creștere cu 8% față de 2021, scrie economica.net. Acest calcul nu include cheltuielile statului cu pensiile militarilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pensiile speciale ale civililor, subvenționate cu peste 1,3 miliarde de lei Potrivit sursei citate, în total, beneficiarii civili de pensii speciale - printre care se află magistrații, diplomații, personalul Curții de Conturi sau parlamentarii - au consumat din bugetul casei naționale de pensii suma de 1,6 miliarde de lei, din care circa 300 de milioane de lei au fost contribuția lor la sistemul de pensii, iar 1,3 miliarde de lei, subvenția statului. Citește și: România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, însă capacitatea de a oferi sprijin militar Kievului e în scădere – document „secret” al Pentagonului „Cota de pensie medie brută cuvenită magistraților în funcţie de contributivitate se apropie de 1.400 de lei lunar în anul 2022 şi e 2,6% mai mare decât cea din anul 2021, potrivit calculelor făcute de Economica.net pe baza informaţiilor pe care ni le-a comunicat CNPP. Cota de pensie medie brută virată magistraţilor din bugetul de stat e aproape 19.400 de lei lunar în anul 2022 şi e cu 4,15% mai mare decât cea din anul 2021, reiese din analiza Economica.net. Circa 6,7% din valoarea totală a pensiilor de serviciu ale magistraţilor e plătită din bugetul asigurărilor sociale, adică strict în funcţie de contributivitate, în timp ce peste 93% din această sumă e virată din bugetul de stat, reiese din calculele Economica.net pe baza datelor pe care le-am primit de la CNPP. 4.862 de magistraţi civili au încasat pensie de serviciu în decembrie 2022, numărul acestora crescând cu 9,2% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2021”, arată economica.net

Stolojan, despre pensiile speciale: „Excese care se întâmplă numai în România” Foto: Facebook
Politică

Excese care se întâmplă numai în România

„Excese care se întâmplă numai în România”, a spus fostul premier și președinte al PNL Theodor Stolojan despre pensiile speciale. El a reluat afirmația că în Constituție nu scrie nici un cuvânt despre aceste pensii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Excese care se întâmplă numai în România „A doua categorie de excese care se întâmplă numai în România e că noi avem pensionari speciali care ies la vârste fragede, 45 de ani, 50 de ani ș.a.m.d. De asemenea, avem pensionari speciali care au reușit să iasă cu pensii mai mari decât veniturile, avem pensionari speciali care au intrat, de exemplu, în magistratură un an sau doi și, în momentul când au ieșit la pensie, au beneficiat de pensie specială, deși n-au vechime decât un an-doi. Guvernul a venit aici cu o serie de propuneri ca să elimine din aceste excese, inclusiv impozitarea cu 15% a părții din pensia care nu bazată pe contributivitate, dar care depășește salariul minim pe economie. Sigur că 15% e prea mic, așa că în urma discuției cu Comisia Europeană, Guvernul va trebui să mai revadă aceste măsuri de corectare a unor excese și nu știu dacă ele se pot aplica și retroactiv”, a spus Stolojan într-un interviu pentru PSNews.ro. El i-a criticat dur pe magistrații care susțin că de aceste pensii depinde independența Justiției: „Astea sunt povești pentru a calma populația”. „Este o injustiție incredibilă” „În Constituție nu există niciun cuvințel care se referă la pensia specială și legarea tot timpul a eliminării exceselor de așa-zisa independență a magistraților, că afectează independența în Justiției, astea sunt povești pentru a calma populația, pentru că independența nu se asigură dacă ai pensie de 20.000 lei sau ai pensie 15.000 lei, pensie care e mai mare decât pensia medie din economie de șapte ori. Deci, de la ce mărime considerăm că afectăm sau nu afectăm independența justiției?”, a afirmat fostul lider liberal. Citește și: Budăi: „Reducerea salariilor bugetarilor este exclusă din punctul de vedere al PSD”. Boloș spunea că, pentru a respecta PNRR, fie se taie salariile bugetarilor, fie se recurge la concedieri El a susținut că „indiferent că era inclus sau nu în programul Național de Redresare și Reziliență, România trebuia să facă această reformă pensiilor speciale, pentru că este o injustiție incredibilă față de 5 milioane de pensionari care sunt pe sistemul obișnuit și pensia lor medie este de 2.000 lei pe lună”.

Suma plătită pentru pensiile magistraților a depășit un miliard de lei Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Suma plătită pensiile magistraților a depășit un miliard lei

În 2022, suma plătită de statul român pentru pensiile speciale ale magistraților a depășit pragul psihologic de un miliard de lei, arată o analiză a site-ului economica.net. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În total, pensiile de serviciu ale magistraţilor civili au costat 1,17 miliarde de lei în anul 2022, cu 12,4% mai mult decât în anul 2021, scrie acest site, care a analizat datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Suma plătită pentru pensiile magistraților a depășit un miliard de lei Pensia de serviciu medie a magistraţilor civili se apropie de 20.800 de lei brut lunar în anul 2022 şi este cu 4% mai mare decât cea din anul 2021, arată analiza. Potrivit datelor economica.net: Cota de pensie medie brută cuvenită magistraților în funcţie de contributivitate se apropie de 1.400 de lei lunar în anul 2022 şi e 2,6% mai mare decât cea din anul 2021. Cota de pensie medie brută plătită magistraţilor din bugetul de stat e aproape 19.400 de lei lunar în anul 2022 şi e cu 4,15% mai mare decât cea din anul 2021, reiese din analiza Economica.net. Peste 93% din valoarea totală a pensiilor de serviciu acordate în anul 2022 magistraţilor pensionaţi a fost virată doar din bugetul de stat şi doar circa 6,7% din valoarea antemenţionată a fost plătită din bugetul asigurărilor sociale, adică strict în funcţie de contributivitate Suma virată de la bugetul de stat pentru plata pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor e de 1,09 miliarde de lei în anul 2022 şi este cu 12,5% mai mare decât cea virată pentru aceste pensii în anul 2021 Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare de 53 de pagini în care resping orice modificare adusă privilegiilor lor. Citiți și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor Magistrații pensionari nu vor să cedeze un leu Potrivit listei publicate de Știri pe Surse, sunt nu mai puțin de 1.104 magistrați pensionați care semnează protestul, în condițiile în care numărul pensiilor aflate în plată pentru această categorie specială era, în decembrie 2022, de circa 4.862. Prodecanul Facultății de Drept din București, Paul Pop, a declarat, la Digi 24, că magistrații trebuie să se pensioneze ca toată lumea, la 65 de ani. „Deci eu ceea ce spun, vreți să aveți pensii corespunzătoare, haideți să le punem procentual. Vreți să vă pensionați după 20 de ani, 25 de ani de muncă, adică la 49 de ani, niciun fel de problemă. Dar nu veți avea 80%, veți avea 60% din salariul pe care îl aveți la momentul la care vă pensionați. Și atunci o să vedeți că se gândesc foarte bine, de două, chiar trei, chiar patru ori, dacă se pensionează la 49 de ani”, a spus Pop.

Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat Foto: Inalta Curte de Casatie și Justiție
Eveniment

Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat

Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare de 53 de pagini în care resping orice modificare adusă privilegiilor lor. Potrivit listei publicate de Știri pe Surse, sunt nu mai puțin de 1.104 magistrați pensionați care semnează protestul, în condițiile în care numărul pensiilor aflate în plată pentru această categorie specială era, în decembrie 2022, de circa 4.862. Pensia medie încasată în decembrie de cei aproape 5.000 de magistrați a fost de 21.333 lei, aportul statului fiind de 19.997 lei, în timp ce pensia medie a românilor de rând a fost de 1.739 de lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat Magistrații refuză atât scăderea pensiei, inclusiv pe viitor, cât și creșterea vârstei de pensionare. „Orice majorare a vârstei de pensionare ulterior numirii pe funcție pune în discuție ruperea echilibrului de încredere între magistrat și Stat și denotă scopul disimulat de modificare a structurii sistemului judiciar, prin forțarea părăsirii sistemului judiciar de către magistrații cu experiență, anterior modificărilor legislative”, se arată în scrisoare. „Pensiile de serviciu ale magistraților nu sunt pensii «speciale» pentru că sunt calculate după un anumit algoritm și într-un cuantum care să fie în acord cu statutul de judecător european; ele sunt pensii ”pentru serviciul public prestat”, serviciu grevat de incompatibilități și interdicții, riscuri profesionale deosebite, pensii stabilite prin legi separate tocmai din acest motiv”, mai susțin semnatarii protestului. Ei resping reducerea cuantumului pensiilor pe motiv că „încalcă principiul securității juridice, care se opune unei atingeri aduse drepturilor dobândite precum și principiul încrederii legitime care nu permite diminuarea și/sau transformarea pensiilor”. Citește și: Cât ar pierde România dacă Guvernul nu taie din pensiile speciale: 1,5 miliarde euro – Marcel Boloș. Demnitarul liberal vorbește despre „dezmăţul în pensiile speciale” „Reforma pensiilor speciale, ori se face, ori nu se face. Dacă nu se face, sigur, ce aţi spun dvs, cu faptul că pierdem banii, până la un miliard patru sute. Deci, după ultima discuţie cu Comisia Europeană, există o modalitate de determinare a plăţilor parţiale care presupune că se înmulţeşte valoarea jalonului cu reforma – în cazul nostru sunt 47 de milioane de euro – cu un coeficient consolidat. Acest coeficient poate să ajungă până la 30 valoarea jalonului privind reforma, deci înmulţim 50 aproximativ cu 30 şi putem ajunge la un miliard şi jumătate de euro”, a afirmat Marcel Boloş joi seară, la TVR Info, citat de news.ro.

Magistrații să se pensioneze ca toată lumea, cere Paul Pop Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Magistrații să se pensioneze ca toată lumea

Prodecanul Facultății de Drept din București, Paul Pop, a declarat, la Digi 24, că magistrații trebuie să se pensioneze ca toată lumea, la 65 de ani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acum două zile, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au cerut, într-o scrisoare deschisă, ca reforma legii pensiilor de serviciu să păstreze unele dintre prevederile actuale pentru magistrați pentru ca pensia de serviciu să rămână la 80% din indemnizația de încadrare brută lunară și sporuri. Instituția a avertizat că unele schimbări ar putea duce la pensionarea magistraților. „Magistrații să se pensioneze ca toată lumea” „Să se pensioneze ca toată lumea la 65 de ani. Un medic care face urgențe vreo 25 de ani, cam cum credeți că iese cu mintea zi de zi, în afară de faptul că este devotat, dedicat să ajute oameni. La fel și un magistrat. Iese la pensie la 65 de ani acel medic. Eu ca avocat ies la pensie la 65 de ani. Eu, cadru didactic universitar, ies la pensie la 65 de ani. Deci eu ceea ce spun, vreți să aveți pensii corespunzătoare, haideți să le punem procentual. Vreți să vă pensionați după 20 de ani, 25 de ani de muncă, adică la 49 de ani, niciun fel de problemă. Dar nu veți avea 80%, veți avea 60% din salariul pe care îl aveți la momentul la care vă pensionați. Și atunci o să vedeți că se gândesc foarte bine, de două, chiar trei, chiar patru ori, dacă se pensionează la 49 de ani”, a spus Pop. Citește și: Nicușor Dan închide o regie care nu mai avea activitate de 23 de ani. Regia de Apă București, uitată cu un singur angajat și plină de datorii Cum se fentează vechimea în muncă, la magistrați El a explicat și numeroasele modalități prin care, de fapt, magistrații lucrează mult mai puțin și realizează vechimea în muncă prin diferite tertipuri strecurate în lege: când se calculează vechimea este inclusă și perioada în care viitorii magistrați urmează cursurile Institutului Național al Magistraturii, adică sunt tot un fel de studenți. dacă, de exemplu, un notar devine judecător sau procuror, i se ia în calcul și perioada în care a exercitat profesia de notar, chiar dacă a fost judecător o scurtă perioadă de timp „Cei 25 de ani vechime intră perioada în care ești auditor de justiție la Institutul Național Magistratorii care este o formă de perfecționare post-universitară în care tu tot un fel de student ești, nu practici, ești plătit. Ai bursă. Sau dacă intri în magistratură după ce anterior ai exercitat altă profesie juridică precum avocat, consilier juridic, notar public, executor judecătoresc se adună la vechimea în magistratură. Prin noua lege se elimină aceste beneficii. Nu o să mai vedem pensionari la 45-48 de ani pentru că va trebui să ai o vechime de minim 25 de ani ca magistrat, judecător sau procuror. Și nu în profesii asimilate, profesii juridice asimilate să se consideră în egală măsură vechime”, a explicat prodecanul Facultății de Drept.

Pensiile militarilor, 45% din ultimele 12 luni, cere Banca Mondială Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Pensiile militarilor să fie 45% din ultimele 12 luni

Banca Mondială cere ca pensiile militarilor să fie 45% din ultimele 12 luni sau 65% din venitul mediu din întreaga carieră, susțin surse politice citate de Libertatea. Această publicație susține că nu s-a găsit nici formula pentru reducerea pensiilor magistraților, aceasta fiind blocată de o decizie CCR. Citește și: În Teleorman, un magistrat are pensie de 29.250 de lei. Județul plătește și opt pensii speciale pentru foști consilieri ai Curții de Conturi, între 7.000 și 8.600 de lei pe lună Pensiile militarilor, 45% din ultimele 12 luni În prezent, militarii și polițiștii cu vechime de cel puțin 25 de ani primesc o pensie în cuantum de 80% din „media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegere”. Varianta propusă de Banca Mondială este însă respinsă de militari, mai susține Libertatea. De altfel, un sindicat al militarilor din Gorj a cerut, recent, ca pensiile militarilor să nu fie reglementate prin PNRR. Potrivit Libertatea, în aceste condiții România riscă să rateze tranșa trei din PNRR, iar Marcel Ciolacu ar refuza să preia șefia Guvernului, în mai 2023, pentru a nu fi responsabil de acest eșec. „Ciolacu ne-a spus în ședința de luni că toți miniștrii PSD trebuie să îndeplinească până în luna mai toate jaloanele din PNRR. Ne-a spus că dacă nu intră banii din tranșa a treia din PNRR, nu dorește să preia o guvernare din care să lipsească această importantă sursă de finanțare. Fără banii din PNRR, ce sens are să preia el toate criticile? Vrea să preia o guvernare în care se respectă jaloanele din PNRR”, a arătat un lider PSD, sub protecția anonimatului, pentru Libertatea. Pensiile speciale, 0,85% din PIB Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, a declarat, luni, că Guvernul aşteaptă raportul Băncii Mondiale cu privire la proiectul de lege referitor la pensiile speciale care se află în dezbatere în Parlament. „Este în cererea de plată numărul 3 (legea privind pensiile speciale). Astăzi şi mâine, din câte ne-a informat ministrul Muncii, Marius Budăi, va avea loc o discuţie cu Banca Mondială atât la Ministerul Muncii, cât şi la Guvern. Va fi o discuţie şi cu premierul referitoare probabil la forma finală a raportului pe care Banca Mondială trebuie să îl prezinte. În măsura în care vom avea informatii despre acest raport final vom şti să spunem exact şi termenele care urmează”, a afirmat Oprea, într-o conferinţă de presă, la sediul central al PSD. România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, a declarat recent Eugen Rădulescu, directorul direcţiei de stabilitate financiară din Banca Naţională a României (BNR).

Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție

Corupția pare să fi dispărut din rândul magistraților din România, după ce regimul PSD-Dragnea a preluat această atribuție de la DNA și a transferat-o la SIIJ. Ulterior, în 2022, noua putere PNL-PSD-UDMR a desființat SIIJ și a înființat un nou mecanism. Europa Liberă scria, în octombrie 2022, că „SIIJ 2 nu a avut niciun rechizitoriu în cinci luni de la înființare”. „Noi, până în anul 2018, am trimis în judecată aproximativ 160 de procurori şi judecători pentru fapte de corupţie, majoritatea dintre aceştia au fost condamnaţi. Ei bine, din 2018 până astăzi niciun procuror sau judecător n-a mai fost pus sub acuzare pentru fapte de corupţie, darămite să mai fie şi trimis în judecată. Lupta împotriva marii corupţii înseamnă şi lupta împotriva corupţiei din sistemul judiciar”, arăta și șeful DNA, Crin Bologa, la 29 septembrie 2022. Citește și: Fostul activist PCR Petre Daea face glume: Tot timpul fac balet cu mintea. Fac balet cu mintea tot timpul, pentru că o am la mine Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție Iată o listă parțială a înalților magistrați, a „peștilor mari” din Justiție, trimiși în judecată și condamnați pentru corupție în baza dosarelor DNA: Georgeta Barbălată: ex-judecătoarea la ICCJ a fost condamnată în 2015 la patru ani închisoare cu executare. În același dosar a fost condamnat Marcel Sâmpetru, fost adjunct al procurorului general. Gheorghe Bucur: judecător la Înalta Curte condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare, cu suspendare. În același dosar a fost condamnat și fostul procuror general adjunct al României Gabriela Ghiţă care a primit doi ani de închisoare cu suspendare. Florin Costiniu: fostul preşedinte al Secţiei Civile al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare Maria David: fosta judecătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost condamnată la patru ani cu executare pentru două fapte de corupţie Judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, acuzat că a primit mită pentru a da soluţii favorabile în dosare pe care le judeca, a fost condamnat, la zece ani şi opt luni de închisoare. Cunoscut opiniei publice drept ”judecătorul lui Voiculescu”, Mustaţă a susţinut în faţa instanţei că dosarul său a fost "fabricat artificial", pornind de la bănuiala că el ar fi încercat să tergiverseze dosarul ICA. Georgeta Buligă, fosta șefă a Curții de Apel Iași, condamantă la 4 ani şi şase luni închisoare cu executare. Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, patru ani de închisoare cu executare, dar ea a fugit în Italia, iar statul român nu pare că ar dori să o readucă în țară. Alina Corbu, actuala șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a fost trimisă în judecată de DNA pentru complicitate la favorizarea făptuitorului, însă a fost achitată. Ea și-a secretizat dosarul, așa că nu se știe pentru ce motive a scăpat de acuzațiile DNA.

Amor cu fiicele magistraților, cere strămutare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Amor cu fiicele magistraților, cere strămutare

Amor cu fiicele magistraților, cere strămutare. Judecat pentru conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului, un ieșean cere strămutarea procesului, pentru că ar fi victima unei gigantice conspirații a magistraților. Amor cu fiicele magistraților, cere strămutare Fapta lui a fost cercetată de un procuror al Parchetului de pe lângă Judecătorie, coleg de breaslă cu un alt procuror, de la alt Parchet similar, a cărui fiică fusese iubita lui Radu Victor Norocea. Acesta avusese o relație încheiată în termeni prea puțini amiabili și cu fiica judecătorului căruia i se repartizase spre analiză contestația la măsura arestării preventive. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) Mediatizarea cazului său ar reprezenta alt motiv pentru care judecătorii ieșeni nu ar putea fi imparțiali. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți (sursa: gevangenisharenprison.be)
Internațional

Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți

Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți. Ministrul belgian al justiţiei, Vincent Van Quickenborne, a anunţat sâmbătă că 55 de magistraţi din ţara sa vor fi închişi până duminică, pentru a vedea direct cum este viaţa de deţinut, transmite AFP. Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți Magistraţii, care s-au oferit ca voluntari, au ajuns în cursul dimineţii la închisoarea din Haren, o instituţie penitenciară nouă, cu o capacitate de 1.190 de locuri. Oficial, aceasta se va deschide în 30 septembrie, a declarat agenţiei citate o purtătoare de cuvânt al administraţiei penitenciarelor din Belgia. Până duminică după-amiaza, când vor fi eliberaţi, cei 55 vor fi trataţi ca deţinuţi obişnuiţi. "Magistraţii ştiu, evident, cum merg lucrurile într-o închisoare, dar experimentarea directă le dă o ocazie unică, ceea ce le va putea fi de folos la pronunţarea unor pedepse în deplină cunoştinţă de cauză", a arătat Van Quickenborne într-un comunicat. Închisoare de tip nou, cu celule mici Tototdată, personalul penitenciar se va pregăti pentru deschiderea închisorii de tip nou, cu celule mici, în care se va dezvolta "o abordare modernă", a declarat ministrul flamand, membru al partidului liberal Open VLD. Citește și: Germania trimite blindate occidentale Greciei, nu Ucrainei. Dar Grecia trimite blindate sovietice la Kiev "Magistraţii participanţi - judecători în instanţe penale, judecători de instrucţie, procurori (...) - s-au oferit voluntari. Ei (...) vor trebui să respecte ordinele şi instrucţiunile personalului penitenciar. Obiectivul este de a face detenţia cât mai realistă posibil", arată comunicatul preluat de AFP. "Ei nu îşi vor putea folosi telefoanele mobile, dar vor putea primi vizite familiale, ca şi deţinuţii reali." Magistrații se pot retrage oricând Programul magistraţilor în închisoare va fi cel normal zilnic pentru condamnaţi. Ei vor primi aceleaşi mese şi vor participa la aceleaşi activităţi obligatorii; printre altele, vor face de serviciu la bucătările şi la spălătorie. Stingerea va fi la orele 22, a precizat ministrul. Spre deosebire de deţinuţii reali, magistraţii vor putea pune capăt experienţei în închisoare în orice moment, dacă nu pot suporta condiţiile de detenţie, sau din orice alt motiv. "Această imersiune le oferă magistraţilor care condamnă persoane la închisoare ocazia de a experimenta ce înseamnă privarea de libertate", a explicat Rudy Van de Voorde, director general al penitenciarelor belgiene, citat în acelaşi comunicat.

Val de privilegii de la ministrul Predoiu către magistrați Foto: Facebook ministerul Justiției
Eveniment

Val privilegii ministrul Predoiu către magistrați

Val de privilegii de la ministrul Predoiu către magistrați: tratamente în străinătate decontate de la buget, despăgubiri pentru bunuri și cel puțin 50.000 euro în caz de deces. Aceste privilegii apar într-un proiect de hotărâre de guvern aflat în dezbatere publică pe site-ul ministerului Justiției. Val de privilegii de la ministrul Predoiu către magistrați Potrivit proiectului „privind condiţiile de acordare a despăgubirilor pentru unele prejudicii suferite de magistraţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea”, toate aceste privilegii se acordă „pentru situaţia în care viaţa, integritatea corporală, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea”. Aceste despăgubiri prevăd: despăgubiri pentru tratament în străinătate, dacă magistratul nu a putut fi tratat în țară.compensație de 15.000 de euro în cazul în care integritatea corporală sau sănătatea judecătorului sau procurorului sunt afectateîn caz de deces o despăgubire în sumă egală cu indemnizaţia brută de care magistratul a beneficiat în ultima lună de dinaintea producerii evenimentului înmulțită cu numărul de luni în care ar fi beneficiat de această indemnizaţie, de la data decesului până la pensionare, dar nu mai mică de 50000 de euroîn cazul pierderii totale sau parțiale a capacității de muncă, despăgubirile acoperă diferența dintre veniturile brute cuvenite judecătorului sau procurorului, în cazul în care capacitatea de muncă nu era redusă, și veniturile brute obținute ca urmare a scăderii capacității de muncă Ca de obicei în ultimele luni, în cazul majorității proiectelor puse în dezbatere publică și care se referă la noi privilegii acordate bugetarilor, nota de fundamentare a proiectului nu precizează impactul bugetar. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Despăgubirile nu se acordă dacă evenimentul s-a produs din vina magistratului.

Preşedintele Klaus Iohannis a scos la pensie judecătorii (sursă: pexels.com)
Eveniment

Preşedintele Klaus Iohannis a scos la pensie judecătorii

Preşedintele Klaus Iohannis a scos la pensie judecătorii. Șeful statului a semnat, marţi, decretele de eliberare din funcţie a 20 de magistraţi.Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului i-a eliberat din funcţie pe: Gabriela Corina Iconaru - judecător la Tribunalul Brăila, Rodica Maxim - judecător la Tribunalul Satu Mare, Cătălin-Gabriel Bădoiu - judecător la Tribunalul Bucureşti, în prezent inspector judiciar în cadrul Inspecţiei Judiciare, Crenguţa Elena Pantazi - judecător la Tribunalul Buzău, Cristina Antoaneta Stroescu - judecător la Judecătoria Carei, Alina-Atena Pavel - judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Brăila, Mariana Baban - judecător la Curtea de Apel Galaţi, Bogdana-Alina Orăşeanu - judecător la Curtea de Apel Bucureşti, în prezent inspector judiciar în cadrul Inspecţiei Judiciare, Adela Vintilă - judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Claudia Popescu - judecător la Curtea de Apel Bacău, Daniel Dinu - judecător, preşedinte al Secţiei penale şi pentru cauze cu minori şi de familie a Curţii de Apel Ploieşti, Mariana Cristache - judecător la Curtea de Apel Galaţi, Adela Irina Condrovici - judecător la Curtea de Apel Oradea. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Preşedintele Klaus Iohannis a scos la pensie judecătorii De asemenea, preşedintele Iohannis i-a eliberat din funcţie pe: Mihaela Florentina Cojan - judecător, preşedinte al Secţiei I civile a Curţii de la Curtea de Apel Alba Iulia, Ioana Dina Tătar - judecător la Curtea de Apel Oradea, Daniela Ştefania Sotoc - judecător, delegată în funcţia de preşedinte al Secţiei a II-a civilă a Curţii de Apel Oradea, Felicia Doina Toader - judecător la Curtea de Apel Oradea, Vasilica Roşca - judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Buzău, Mirela-Daniela Achimescu - judecător, preşedinte al Secţiei I civile a Tribunalului Arad, Viviana Vasilovici-Stiuj - judecător la Tribunalul Caraş-Severin. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUAMagistraţii au fost eliberaţi din funcţie ca urmare a pensionării.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră