sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: magistrati

135 articole
Eveniment

Numărul pensiilor speciale, în creștere: aproape 11.700 de beneficiari în iunie 2025

Pensiile speciale, în creștere, în iunie. Numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns, în luna iunie 2025, la 11.685 de persoane, potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Comparativ cu luna mai, se observă o creștere ușoară, cu 24 de persoane. Dintre aceștia, 7.849 beneficiau de pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), adică în baza principiului contributivității. Pensiile speciale, în creștere, în iunie Cei mai mulți beneficiari provin din rândul judecătorilor și procurorilor, în baza Legii 303/2022 privind statutul acestora. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu În total, 5.680 de persoane primeau pensii de serviciu în această categorie, dintre care 2.558 din BASS. Magistrații au și cele mai mari pensii medii de serviciu, care au atins în iunie 25.258 de lei. Printre diplomați, aproape 800 de beneficiari În baza Legii nr. 216/2015, care reglementează pensiile membrilor Corpului diplomatic și consular, au fost înregistrați 798 de beneficiari. Dintre aceștia, 698 primeau pensie din BASS. Pensia medie lunară în această categorie era de 6.877 de lei, dintre care 2.887 de lei proveneau din bugetul de stat. Funcționari parlamentari, peste 800 de beneficiari Potrivit datelor CNPP, 880 de persoane beneficiau de pensii de serviciu conform Legii 215/2015, care modifică Legea 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar. Dintre aceștia, 655 aveau pensie din BASS. Valoarea pensiei medii se ridica la 6.106 lei, dintre care 3.421 de lei suportați din bugetul de stat. Personalul aeronautic civil: pensii medii de peste 13.000 de lei Un număr de 1.361 de pensionari beneficiau, în baza Legii 83/2015, de pensii speciale acordate personalului aeronautic civil navigant profesionist. Toți aceștia primeau pensii din BASS. Valoarea medie a pensiei era de 13.015 lei, dintre care 7.959 de lei proveneau din bugetul de stat. Pensiile de serviciu ale angajaților Curții de Conturi Pensiile speciale pentru personalul Curții de Conturi erau acordate unui număr de 675 de persoane, toate cu pensii provenite din BASS. Pensia medie în această categorie era de 10.089 lei, cu 2.146 de lei acoperiți din bugetul de stat. Pensiile personalului auxiliar din instanțe și parchete Un număr de 2.291 de pensionari beneficiau de pensii de serviciu conform Legii 130/2015, care completează Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar din instanțele judecătorești și parchete. Dintre aceștia, 1.902 primeau pensii din BASS. Pensia medie se ridica la 6.691 de lei, cu 3.832 de lei provenind din bugetul de stat.

Pensiile speciale, în creștere, în iunie (sursa: Facebook/Casa Națională de Pensii Publice)
Zeci de pensionari speciali stau în locuințele de serviciu ale ministerului Justiției Foto: ICCJ
Eveniment

Zeci de pensionari speciali stau în locuințele de serviciu ale Ministerului Justiției

Zeci de pensionari speciali stau în locuințele de serviciu ale ministerului Justiției, unde plătesc chirii ridicol de mici, scrie Europa Liberă România. Citește și: Cel mai influent cotidian din Germania, de orientare conservatoare, îl laudă pe Nicușor Dan și critică dur fosta guvernare Potrivit acestui site, în locuințele de serviciu ale acestui minister se află 46 de angajați ai ministerului, care au și statut de magistrați, și 36 de pensionari speciali din sistemul de justiție. Zeci de pensionari speciali stau în locuințele de serviciu ale ministerului Justiției Aceștia plătesc chirii la nivelul stabilit în 2007 de guvernul Tăriceanu, iar sumele nu au mai fost actualizate. În consecință, chiriile în cele 81 de locuințe variază între 60 de lei și 157 de lei.  „Ministerul de Justiție a refuzat să facă publică lista actuală a beneficiarilor de locuințe de serviciu. A invocat protecția dreptului la viață privată și GDPR. Instituția a pus la dispoziția Europei Libere doar numărul beneficiarilor și valoarea chiriei: 81 de chiriași, dintre care 36 sunt pensionari. Ministerul a refuzat să ne spună de când sunt valabile contractele și dacă instituția mai are și alte imobile”, arată Europa Liberă.  Informaţii publice consultate de jurnaliştii Europa Liberă, confirmate de surse oficiale, au permis identificarea unora dintre cei care locuiesc în aceste imobile. Printre ei se află Valentin Bădiţă, Mihail Dafina şi Ingrid Luciana Mocanu, arată news.ro. Valentin Bădiţă este judecător la Curtea Militară de Apel, iar soţia sa este grefier la Tribunalul Militar Bucureşti. Familia are un apartament în Bragadiru, pe lângă alte imobile în judeţyul Gorj. Mihail Dafina a fost magistrat militar până pe 29 decembrie 2021, când s-a pensionat. Dafina avea la părăsirea magistraturii un apartament de 109 mp în Chitila, judeţul Ilfov. Ingrid Luciana Mocanu a fost angajată la Ministerul Justiţiei din octombrie 1998 şi a lucrat în diverse departamente până în decembrie 2007, când a fost detaşată la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Ingrid Mocanu a ieşit la pensie după 25 de ani de carieră, ca pensionar special, după modificarea legii care le permitea chiriaşilor să rămână în locuinţele Ministerului de Justiţie şi după încetarea raporturilor de serviciu cu statul.  

Dosarele de pensionare ale magistraților, incomplete (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Decretele de pensionare ale magistraților nu au fost semnate de Nicușor Dan pentru că lipseau acte

Dosarele de pensionare ale magistraților, incomplete. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a explicat, în conferinţa de presă de la Cotroceni, de ce nu a semnat decretele de pensionare ale magistraților. Dosarele de pensionare ale magistraților, incomplete "Cred că (magistrații - n.r.) și-au ales prost persoana împotriva căreia să iasă cu un comunicat de presă (în legătură cu nesemnarea decretelor de pensionare - n.r.). Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Am fost des în instanța de judecată, înțeleg că sunt mulți magistrați care lucrează sâmbătă și duminică, că volumul de muncă e de multe ori peste puterile unei persoane. Înțeleg că acest oprobriu public la dresa magistraților face rău democrației. CSM ar trebui să se gândească la mine ca la un partener. În momentul în care m-am uitat la cererile de pensionare am văzut că sunt incomplete. nu erau toate actele pe care le primiseră. Am solicitat ca dosarele să fie completate, asta s-a întâmplat, am încercat în weekend dar nu am avut timp, e o chestiune de zile până când le voi semna, nu e un război, o răzmeriță, e o chestiune administrativă"

Bolojan i-ar duce flori judecătoarei care s-a pensionat la 60 de ani Foto: Guvernul României
Politică

Bolojan i-ar duce flori judecătoarei care s-a pensionat la 60 de ani: „Tot respectul pentru dânsa”

Ilie Bolojan i-ar duce flori judecătoarei care s-a pensionat la 60 de ani: „Tot respectul pentru dânsa”, a spus premierul într-o conferință de presă, la Palatul Victoria. El a arătat că i-a semnat acesteia decretul de pensionare în perioada în care era președinte interimar. Citește și: CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR Bolojan i-ar duce flori judecătoarei care s-a pensionat la 60 de ani „Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus, n-am ajuns încă, dar o să o caut, să-i duc un buchet de flori, pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa. Asta este un lucru care cred că ne dăm seama că nu mai poate continua. De ce se întâmplă asta? Pentru că există o durată, dacă bine rețin, de 25 de ani, după care te poți pensiona. Deci dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea, înseamnă că la 48 de ani te poți pensiona”, a arătat premierul.  El a explicat și cum se calculează acum pensiile magistraților. „Pensia este 80% din salariu brut, rețineți, brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Acum, ce înseamnă un salariu brut? Înseamnă în general cam un salariu net plus cât? 40-50%. Înseamnă că 80% dintr-un salariu brut e mai mare decât ultimul salariu net. Deci acea virgulă, dar nu mai mare decât ultimul salariu, înseamnă că, de fapt, pensia este cât ultimul salariu. Traduc asta. Mai există undeva, într-un sistem de tip public, ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu nu cred că mai există undeva așa ceva”, a arătat Bolojan. 

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților Foto: Facebook CSM
Eveniment

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR: toate măsurile avansate acum de premierul Bolojan și de ministrul Muncii au fost deja respinse. Citește și: Sondaj făcut de o firmă apropiată PSD, CURS: partidul lui Grindeanu cade, AUR crește accelerat Ce vor premierul Ilie Bolojan și ministrul Muncii, Florin Manole: creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor magistraților la 65% din veniturile pe ultimele 48 de luni. Dar CSM a respins încă din aprilie 2025 aceste variante, invocând decizii ale CCR. Acum, ele sunt la nivelul a 80% din veniturile pe ultimele luni.  CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților Cum a susținut CSM că nu se pot tăia aceste pensii speciale, la 15 aprilie 2025: „Reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 luni de activitate, față de 80% cât este în prezent, este în mod evident contrară jurisprudenței Curții Constituționale care a statuat în mod constant că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”. CSM invocă decizia 900/2020 a CCR. „Legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”, citează CSM din CCR.  Și propunerea de creștere a vârstei de pensionare, de la 48 de ani la 65 de ani, s-a ciocnit de opoziția CSM. Inteersant este că, în aprilie, CSM recunoștea că vârsta de pensionare este de 48 de ani. Acum câteva zile, un comunicat al CSM afirma: „Contrar celor exprimate în spaţiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani”. 

Nicușor Dan n-a semnat decretele de pensionare pentru 51 de magistrați Foto: Facebook
Justiție

CSM protestează public: Nicușor Dan n-a semnat decretele de pensionare pentru 29 de magistrați

CSM protestează public: Nicușor Dan n-a semnat decretele de pensionare pentru 51 de magistrați. Președintele CSM, Elena Costache, i-a trimis o scrisoare deschisă ministrului Justiției în care apreciază că “tergiversarea, fără nicio explicație, a acestor proceduri generează consecințe negative în activitatea instanțelor“. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Noul șef al statului a pensionat, potrivit CSM, un singur judecător, care împlinise 71 de ani.  Nicușor Dan n-a semnat decretele de pensionare pentru 51 de magistrați “În concret, în această perioada au fost comunicate Administrației Prezidențiale 29 propuneri de eliberare din funcția de judecător și 22 propuneri de numire în această funcție. Într-un singur caz s-a dat curs propunerii Consiliului Superior al Magistraturii și a fost eliberat din funcție un judecător care oricum nu mai putea fi menținut în activitate, întrucât împlinea vârstă maximă de 70 de ani până la care este permisă îndeplinirea acestei funcții.  În toate celelalte situații, procedurile de numire și eliberare din funcție nu au fost finalizate în vreun fel, iar acest fapt este inexplicabil, nefiind oferit vreun argument din partea Administrației Prezidențiale, care să îl justifice. Tergiversarea, fără nicio explicație, a acestor proceduri generează consecințe negative în activitatea instanțelor, întrucât judecătorii pentru care s-a propus eliberarea din funcție nu mai pot participa la ședințele de judecată, iar până la eliberarea din funcție posturile acestora nu pot fi ocupate de alți judecători, fapt care perturbă semnificativ procedurile judiciare.  În egală măsură, activitatea instanțelor este afectată și prin întârzierea numirii în funcție a persoanelor propuse de Consiliul Superior de Magistraturii, în condițiile în care sunt bine cunoscute dificultățile cu care se confruntă instanțele judecătorești din perspectiva resurselor umane“, susține judecătoarea Elena Costache. 

Ilie Bolojan critică pensiile magistraților tineri (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Bolojan nu mai tolerează ca magistrații să se pensioneze la 48 de ani: Nu mai putem continua așa

Ilie Bolojan critică pensiile magistraților tineri. Premierul Ilie Bolojan a acordat un interviu Pro TV în care a promis tăieri drastice de privilegii în sistemul bugetar. Ilie Bolojan critică pensiile magistraților tineri Într-un interviu acordat Pro TV, premierul a subliniat necesitatea corectării inechităților din sistem, vizând în special pensiile speciale ale magistraților. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar „Vom ataca și problema pensiilor speciale, pentru că nu doar că este un jalon, deci o obligație în raport cu Comisia Europeană și cu finanțările pe care le primim și este pur și simplu o necesitate socială. Suntem singura țară din lume care ne pensionăm judecătorii la 48 de ani, cu o pensie medie de 5.000 euro, care este cam de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, în condițiile în care o bună parte din români se pensionează la 65 de ani. Aceasta este un lucru care nu mai poate continua și ideea că această măsură se aplică până în 2060 și ceva nu stă în picioare, pentru că pur și simplu nu este doar un aspect de nedreptate, nu este doar un aspect care afectează calitatea actului de justiție, pentru că atunci când un om este la maturitatea profesională, îl trimit la pensie. În loc ca de la 48 până la 60 de ani, de exemplu, să aibă 12 ani de punere în valoare a experienței pe care a cumulat-o, noi continuăm cu această măsură. Va trebui să o corectăm. E un aspect care ține de o minimă justiție socială și de un minim respect pentru cetățenii țării noștri.”

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și a pensionarilor speciali din Justiție Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție, plus ai familiilor lor: Ministerul de Interne a inițiat un proiect de hotărâre de guvern “privind stabilirea măsurilor speciale de protecție a magistraților, condițiile și modul de realizare a acestora“. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Proiectul nu are o estimare a impactului bugetar.  Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție Proiectul “stabilește măsurile speciale de protecţie pe teritoriul României, condiţiile şi modul de realizare a acestora, de care beneficiază judecătorii şi procurorii în funcţie sau pensionari, denumiți în continuare magistrați, împotriva amenințărilor, violențelor sau oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor“. Protecția magistraților, a membrilor de familie şi a bunurilor acestora, se asigură de către structurile din cadrul Poliţiei Române competente teritorial. Aceste măsuri presupun “protecția fizică a magistratului și/sau a membrilor de familie“ sau a bunurilor magistratului și a membrilor de familie. “În cazul deplasării magistratului şi/sau membrilor de familie în altă localitate decât cea de domiciliu/reşedinţă, în vederea asigurării protecţiei, în condiţii corespunzătoare, unitatea de poliție care asigură măsurile speciale de protecţie are obligaţia de a identifica condiţii de cazare corespunzătoare pentru personalul propriu care efectuează misiunea, de regulă, în incinta aceleiaşi unităţi hoteliere în care este cazat magistratul şi/sau membrii de familie sau, dacă acest lucru nu este posibil, în imediata apropiere a acestora, cu stabilirea unui sistem eficient de legătură“, se arată în proiect.  Măsurile speciale de protecție se instituie la solicitarea conducătorului instituției în cadrul căreia magistratul îşi desfăşoară activitatea sau, după caz, a conducătorului instituției în care magistratul este detașat ori a președintelui judecătoriei/prim-procurorului parchetului de pe lângă judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază acesta sau își are reședința, în cazul magistratului pensionat, la cererea ori cu acordul scris al acestuia. Însă măsurile trebuie aprobate de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, la propunerea unității de poliție competente teritorial, pe baza evaluării amenințărilor și riscurilor la adresa magistratului, membrilor de familie sau bunurilor acestora În cazul unor amenințări imediate, magistrații se pot adresa direct poliției pentru a cere protecție. Încetarea măsurilor speciale de protecție se dispune prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu informarea conducătorilor instituțiilor prevăzute la art. 8 alin. (2), care au obligația de a informa magistratul sau, după caz, membrii de familie ai acestuia. Dispoziția de încetare a măsurilor speciale de protecție, prevăzută la alin. (4), poate fi contestată la instanța de contencios administrativ. 

Magistrații țin cu dinții de bani (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Magistrații, noi presiuni pe Guvern să nu li se reducă veniturile. Propun desființarea unor instanțe

Magistrații țin cu dinții de bani: Consiliul Superior al Magistraturii a decis organizarea unei acțiuni colective prin care se va transmite un mesaj ferm către factorii politici. Procurorii și judecătorii susțin că respectarea stabilității statutului magistraților este esențială pentru funcționarea justiției. Magistrații țin cu dinții de bani CSM avertizează că măsurile prevăzute în programul de guvernare riscă să destabilizeze sistemul judiciar și subliniază că problemele reale sunt ignorate în favoarea unor decizii cu impact mediatic, dar fără efecte concrete. Citește și: Cea mai nesimțită sinecură, desființată: indemnizația de 21.000 de lei net lunar, redusă la 5.000 de lei. Beneficiarii, doar cinci, în loc de 17 Pentru economii reale la buget, CSM propune alte soluții, pe care le consideră eficiente și sustenabile: desființarea unor instanțe și parchete cu activitate redusă; digitalizarea completă a dosarelor judiciare și comunicarea exclusiv electronică cu instituțiile publice; majorarea taxelor de timbru în raport cu costurile reale ale proceselor; eficientizarea sistemului de ajutor public judiciar; măsuri ferme pentru recuperarea prejudiciilor din infracțiuni. De asemenea, CSM reamintește că nivelul de salarizare și condițiile de pensionare ale magistraților trebuie să respecte standardele europene și jurisprudența Curții Constituționale.

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă de pe ordinea de zi a Senatului

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților a fost retrasă subit de pe ordinea de zi a Senatului. Senatoarea Oana Țoiu (USR) susține că ea era neconstituțională. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Potrivit lui Țoiu, decizia scoaterii de pe ordinea de zi a Senatului a fost luată la solicitarea grupului SOS România, deși PSD, PNL și UDMR aveau o majoritate care le permitea să refuze cererea opoziției. Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă „Legea pensiilor speciale ale magistraților tocmai a fost amânată pentru după alegeri. Amânarea a fost la cererea SOS!! susținută de președintele de comisie PSD. I-am prins că vor să facă doar un truc electoral neconstituțional și au dat înapoi: două săptămâni amânare la comisia pentru muncă din Senat.   Nu vor de fapt să facă nimic, o puteau repara şi debloca cele 230.000.000 de euro blocate din PNRR, dar ei caută lozinci nu soluții. Proiectul “special, urgent, semnat de liderii coaliției, proiectul esențial pentru țara ACUM”, cel cu pensiile speciale ale magistraților, a dispărut oricum de vineri de pe ordinea de zi a plenului Senatului pentru săptămâna asta.   Vi se pare incredibil acest haos ? Puteți verifica ușor pe site-ul Senatului.   De bine ce miercuri ne-au convocat de urgență în paralel cu plenul și au lăsat doar 20-30 de minute între publicarea raportului final și introducerea proiectului pentru vot în plen, astăzi urgența a dispărut miraculos.   Chiar și domnul Crin Antonescu, fost parlamentar, a spus că deși este ideea lui o nouă lege a pensiilor speciale totuși azi își dă seama că nu au scris chiar bine alții proiectul (Alții fiind Ciolacu, că el era inițiator principal)   V-am spus de atunci că este doar un fluturaș electoral, unul neconstituțional, doar că tactica asta este o joacă neserioasă cu sistemul de justiție și cu relația cu Comisia Europeană (fiind jalon PNRR).   Tactica asta de păcăleli și amânări năruie treptat și încrederea oamenilor în legislativ, atât cât mai e, fragilă și în scădere.   Bun, și acum întrebarea de 100 de puncte este ce a fost în capul lor? Chiar au crezut că le merge iar și iar aceeași păcăleală ?   Atât de prost e proiectul de lege încât comisiile juridice nici măcar nu au vrut să primească la raport legea, deși în celelalte legi care priveau pensiile magistraților comisiile juridice erau decidente pe raportul pe fond”, a scris Țoiu pe Facebook.    „Am solicitat cu fermitate astăzi coaliției de guvernare, la această reuniune, să terminăm odată cu pensiile speciale din magistratură, cu vârstele de pensionare diferite, pentru că trebuie să existe un principiu de echitate pentru toți cetățenii acestei țări”, a anunțat Crin Antonescu, la 7 aprilie. În scurt timp, la 8 aprilie, Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu și Kelemen Hunor au depus un proiect de lege în acest sens. Acesta este proiectul scos acum de pe ordinea de zi. 

Reforma pensiilor înfurie șefii sistemului judiciar (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Furioși că li se taie pensiile speciale, șefii sistemului judiciar somează Guvernul să-i primească

Reforma pensiilor înfurie șefii sistemului judiciar. Președinții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Parchetului General solicită organizarea de urgență a unei întâlniri cu liderii coaliției de guvernare pentru a discuta proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților. Reforma pensiilor înfurie șefii sistemului judiciar Conform unui comunicat transmis de CSM, miercuri, judecătorul Elena Costache (președintele CSM), judecătorul Corina Corbu (președintele ÎCCJ) și procurorul general Alex Florența solicită o întâlnire joi cu inițiatorii proiectului legislativ depus în Parlament. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Inițiativa aparține liderilor coaliției: Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian. Noile condiții pentru pensionarea magistraților: minim 25 de ani vechime și vârstă de 48 de ani Proiectul de lege propune ca, începând cu 1 ianuarie 2026, magistrații să se poată pensiona doar dacă au minimum 25 de ani vechime exclusiv în funcții din sistemul de justiție și au cel puțin 48 de ani. Totodată, vârsta de pensionare va crește gradual până în 2045, când pragul standard va deveni de 65 de ani. Pensiile magistraților vor fi de 65% din media veniturilor din ultimii patru ani Proiectul stabilește o rată unică de înlocuire de 65% pentru toate pensiile de serviciu, calculată din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente din ultimele 48 de luni de activitate. Pensia netă nu va putea depăși venitul net din ultima lună de activitate. Calendarul creșterii vârstei de pensionare până în 2045 Conform Anexei 3 a proiectului de lege, în 2026–2029: vârsta de pensionare va crește cu 6 luni pe an, ajungând la 49 ani și 6 luni în 2029. Din 2030: creștere anuală de 1 an, până la atingerea vârstei de 65 de ani în 2045. Pe toată durata tranziției, vechimea necesară rămâne de 25 de ani. Legea vizează și personalul auxiliar din instanțe și parchete, inclusiv criminaliștii și tehnicienii, care vor putea beneficia de pensie de serviciu în aceleași condiții de vechime (25 de ani) și vârstă, cu o pensie echivalentă cu 65% din media salariilor brute lunare și a sporurilor permanente din ultimele 48 de luni. Reforma cerută de PNRR Potrivit expunerii de motive, reforma pensiilor speciale este o cerință inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul: corectarea inechităților dintre pensiile de serviciu și cele din sistemul contributiv, în numele echității și justiției sociale. Inițiatorii subliniază că rata unică de 65% și creșterea graduală a vârstei de pensionare vor contribui la o aliniere coerentă a sistemului, atât din perspectiva contribuției, cât și a sustenabilității financiare.

CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Politică

CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro

CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR dacă nu îndeplinește corect jalonul 215. Acest jalon prevede „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”. Inițial, jalonul a fost considerat îndeplinit, dar CCR a decis că este neconsituțională impozitarea progresivă a acestor pensii. Urmare a deciziei CCR, care modifica ceea ce fusese deja convenit cu Bruxelles-ul, Comisia Europeană a suspendat complet plata celei de-a treia tranșe din PNRR.  Citește și: Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu și ministerul de Finanțe România va pierde 230 de milioane de euro dacă nu elimină sau modifică sistemul de pensii speciale, a spus ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, acum patru zile. Cu toate acestea CSM a anunțat a că refuză orice modificare a pensiilor speciale și amenință cu un „blocaj” - o posibilă sugestie la o nouă grevă ilegală a judecătorilor.  Potrivit luju.ro, acest comunicat a fost adoptat și de procurorii, și de judecătorii din CSM, un extrem de rar moment de unitate.  CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale „Orice reluare a dezbaterilor publice referitoare la pensia de serviciu readuce în actualitate riscul revenirii la situația extrem de dificilă cu care sistemul judiciar s-a confruntat în anii anteriori pe fondul acelorași incertitudini ale magistraților în privința statutului lor, fapt care ar conduce la un un real blocaj la nivelul instituțiilor autorității judecătorești”, se arată în comunicatul CSM. „Consiliul atrage atenția că orice modificare a legislației privind drepturile magistraților se poate face numai cu respectarea standardelor constituționale în materie și, în orice caz, în urma unui dialog autentic și onest cu reprezentanții sistemului judiciar. Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că reglementarea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost amendată de dată recentă, în anul 2023 fiind adoptată Legea nr. 282/2023 prin care s-a stabilit soluția normativă potrivită sub aspectul pensiilor magistraților, cu asigurarea garanțiilor adecvate din perspectiva acestei componente financiare a independenței justiției, situație care a avut efectul stabilizator în privința resurselor umane din sistemul judiciar”, mai atrage atenția consiliul - fără a preciza că această lege a fost schimbată prin decizia CCR.  Furia CSM pare să fi fost declanșată de intenția ca liderii PSD, PNL și UDMR să-și asume un nou proiect de modificare a sistemului de pensii speciale, proiect care să marcheze îndeplinirea jalonului 215 din PNRR.   

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la o audiere în Parlament.  Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii El a explicat și care sunt cele două variante de rezolvare a acestei situații, subliniind că problemele sunt legate de pensiile magistraților, nu de pensiile militarilor.  Milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale „Sunt în lucru două variante. Varianta în care peste un anumit prag al pensiilor se va impune un anumit procent de impozitare a veniturilor, dar această măsură este parte a pachetului de măsuri pentru reforma fiscală, pentru că avem şi un jalon în ceea ce priveşte reforma fiscală. Acest prag urmează să fie discutat în funcţie de simulările pe care le avem la Ministerul de Finanţe, pentru că echitatea priveşte cât ia în mână un magistrat raportat la ceilalţi beneficiari din sistemul public de pensii. (...) A doua variantă este cea pe care experţii Băncii Mondiale au elaborat-o în ceea ce priveşte procentul care se primeşte sub formă de pensie din venit la data pensionării. Acum este 85% din acest venit brut realizat şi stagiul de cotizare luat în calcul este de 5 ani. În acest context discutăm de un procent şi un stagiu de cotizare ajustat, dar şi aici trebuie să definitivăm simulările împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene", a explicat Boloș. Demnitarul a arătat că România are șase luni să rezolve această problemă sau va pierde banii. 

Pensiile speciale ale magistraților au înghețat Foto: CCR
Politică

Premieră: pensiile speciale ale magistraților au înghețat

Premieră: pensiile speciale ale magistraților au înghețat în 2025, arată datele oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Date privind pensiile speciale ale foștilor militari nu sunt publicate de casele de pensii ale Internelor, Apărării și SRI. Citește și: CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă de pe 10 martie. În ce condiții îi poate fi interzisă candidatura Ministrul Marcel Boloș a explicat că modificările aduse legii pensiilor speciale după ce aceasta fusese convenită cu Uniunea Europeană au blocat cererea trei de plată din PNRR, iar România riscă o tăiere a fondurilor.  Pensiile speciale ale magistraților au înghețat În decembrie 2024, erau 5.625 de magistrați cu pensii speciale, pensia medie fiind de 25.194 de lei, din care 21.945 de lei era subvenția de la stat. În ianuarie 2025, erau 5.622 de beneficiari cu o pensie medie 25.185 de lei, din care subvenția - 21.933. Februarie 2025 (ultimele date): 5.596 beneficiari, 25.197 pensia medie, din care subvenția de 21.953 lei.  Pentru comparație, în februarie 2024, pensia medie a magistraților era de 23.180 de lei.  În februarie 2025, pensia medie bazată pe contributivitate era de doar 2.811 lei.  Numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari a fost, în februarie 2025, de 916.293 persoane, cu 1.116 mai are în comparaţie cu luna precedentă.   

Magistrații, fără pensii umflate din vechime (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Judecătorii și procurorii nu pot adăuga la vechimea în pensie perioada din afara magistraturii

Magistrații, fără pensii umflate din vechime. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, luni, că perioada în care o persoană și-a desfășurat activitatea ca avocat, grefier cu studii superioare sau ofițer de poliție judiciară nu poate fi valorificată ca vechime în funcția de magistrat, personal asimilat sau magistrat asistent. Magistrații, fără pensii umflate din vechime Instanța a admis sesizările formulate de Tribunalul Galați, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Pitești. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” Potrivit acestora a decis că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 – prin referire la prevederile din Nota nr. 1 din Cap. I lit. A din Anexa V la Legea-cadru nr. 153/2017 – perioada de activitate desfășurată în calitate de avocat, grefier sau ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, deși constituie vechime în magistratură conform art. 86 din Legea nr. 303/2004, nu poate fi utilizată ca vechime pentru acordarea coeficienților de ierarhizare și plata drepturilor salariale. Interpretarea dispozițiilor legale Conform deciziei, perioada de activitate în profesii juridice alternative nu se asimilează vechimii în funcția de judecător, procuror, personal asimilat sau magistrat asistent, așa cum este definită în Nota nr. 1 din Cap. I lit. A al Anexei V la Legea nr. 153/2017. Astfel este clarificat modul de acordare a coeficienților de ierarhizare și al drepturilor salariale raportate la vechime. Întrebarea de drept ridicată Tribunalele Galați, Cluj și Curtea de Apel Pitești au solicitat dezlegarea unei chestiuni de drept privind următoarele: Dacă perioada de activitate în altă profesie juridică, care, conform art. 86 din Legea nr. 303/2004, constituie vechime în magistratură, se asimilează vechimii în funcția de judecător, procuror, personal asimilat sau magistrat asistent. Care este modul de aplicare a coeficienților de ierarhizare și plata drepturilor salariale raportat la această vechime.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră