joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: magistrati

169 articole
Eveniment

Pensiile magistraților ar trebui decise de Parlament, spune Nicușor Dan

Nicușor Dan, declarație despre pensiile magistraților. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat duminică, la Chișinău, că decizia privind cuantumul pensiilor magistraților ar trebui să aparțină Parlamentului, în urma unei propuneri venite de la Guvern. Nicușor Dan, declarație despre pensiile magistraților „Asta e o discuţie şi o să las Parlamentul să o tranşeze. Guvernul propune şi Parlamentul să tranşeze”, a afirmat șeful statului. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Potrivit președintelui, magistrații din România au un volum de muncă mult mai ridicat decât omologii lor din statele europene. „Magistrații din România au muncit mult mai mult decât analogii lor din țări europene”, a subliniat Nicușor Dan, adăugând că această realitate trebuie avută în vedere în dezbaterea privind pensiile de serviciu. Președintele cere o perioadă de tranziție mai lungă Șeful statului a amintit că a propus extinderea perioadei de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare a magistraților de la 10 la 15 ani. „Eu am solicitat 15 ani în loc de zece ani, pentru că, spre deosebire de multe alte categorii cu pensie specială, magistrații din România chiar au muncit mai mult. Dacă un aviator, un polițist sau un militar român muncește comparabil cu colegii lui din alte țări europene, magistrații români au lucrat în acești ani de două-trei ori mai mult decât analogii lor”, a explicat Nicușor Dan. Argumentele președintelui privind solicitarea de echitate Președintele a arătat că este nevoie de echitate în raport cu magistrații aflați aproape de pensionare, în contextul situației fiscale complicate a României. „Pentru un om care mai are un an până la pensie, mi se pare rezonabil să îi cerem să mai lucreze încă un an, adică dublu. Dacă mai are trei ani, să facă șase. Dar mai mult mi se pare excesiv, pentru că au muncit toată perioada asta”, a precizat Nicușor Dan.

Nicușor Dan, declarație despre pensiile magistraților (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Vârsta de pensionare pentru magistrați crește (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Magistrații se vor pensiona la 65 de ani și nu vor avea pensii mai mari de 70% din salariu

Vârsta de pensionare pentru magistrați crește. Guvernul a adoptat vineri un proiect de lege prin care vârsta de pensionare pentru judecători și procurori va fi majorată treptat până la 65 de ani. Vârsta de pensionare pentru magistrați crește Premierul Ilie Bolojan a explicat că măsura urmărește să rezolve probleme legate de eficiență și echitate, respectând totodată independența Justiției. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Potrivit proiectului, creșterea vârstei de pensionare se va realiza etapizat, pe parcursul a zece ani. Premierul a subliniat că pensionarea la 48 de ani, în plină maturitate profesională, „nu mai poate continua”, iar magistrații pot contribui activ încă mulți ani la serviciile publice. Pensia magistraților, plafonată la 70% din ultimul salariu O altă prevedere importantă din pachetul legislativ vizează pensiile magistraților. Acestea nu vor mai putea depăși 70% din ultimul salariu, spre deosebire de situația actuală, în care pot ajunge la echivalentul integral al acestuia. Guvernul critică vechiul sistem de pensii speciale Premierul a arătat că actualul sistem era „anormal” și unic în raport cu alte țări europene. În prezent, pensia unui procuror sau judecător poate ajunge până la 6.000 de euro. Noua formulă este considerată de Executiv „mult mai echitabilă”, chiar dacă rămâne cea mai ridicată din sectorul public.

Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani Foto: ICCJ
Justiție

Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani

În aprilie 1931, Înalta Curte de Casație a decis că este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani, arată un articol publicat de Dimineața și reluat pe site-ul Forumul Judecătorilor. Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani „Secţiunile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie au declarat neconstituţională dispoziţia introdusă în legea organizării judecătoreşti la 2 aprilie 1931, prin care se reduce limita de vârstă a membrilor Înaltei Curţi de la 70 de ani la 68 de ani. Cu acest prilej, suprema instanţă a stabilit o jurisprudenţă de extraordinară importanţă in fixarea noţiunii principiului de inamovibilitate a magistraturii, înscrisă în art. 108 din Constituţie. Chestiunea a fost adusă in faţa justiţiei prin acţiunea în Contencios introdusă de d. T. Brăiloi, unul din consilierii Înaltei Curţi de Casaţie, scos la pensie la vârsta de 68 de ani în virtutea dispoziţiunii de lege modificatoare, mai sus arătate. Acţiunea împotriva decretului regal de scoatere la pensie se întemeia pe consideraţiunea că noua dispoziţie nu s’ar aplica magistraţilor aflaţi în funcţie la data promulgării nouei legi, cari, au căpătat un drept câştigat în ce priveşte termenul de scoatere la pensie (urmând să se aplice numai magistraţilor cari devin membri ai Înaltei Curţi după promulgarea nouei legi) aceasta în baza principiului neretroactivităţii legilor. Acţiunea se mai întemeia pe consideraţiunea că dispoziţiunea de reducere a limitei de vârstă aduce atingere principiului însuşi al inamovibilităţii magistraturii, care fiind înscris în Constituţie, face ca orice lege care direct sau piezis ştirbeşte acest principiu, sa fie de lege neconstituţională. Alte motive de neconstituţionalitate ar fi că, consilierul de la Casaţie, care a obţinut această demnitate sub imperiul legii de organizare din 1928 ce prevedea limita de vârstă la 70 de ani, a câştigat acest drept care a intrat în patrimoniul său, aşa că reducerea limitei constitue o atingere a dreptului de proprietate garantat prin art. 17 din Constituţie” relata Dimineața.  „Interesant a fost că procurorul general, d. Viforeanu, care a ţinut să releve că situaţia Înaltei Curţi este cam delicată deoarece are să judece oarecum în propria ei cauză,a pus concluziuni în acelaşi sens ca şi ale reclamantului, argumentând că dispoziţia din legea de la 1931 este neconstituţională (...) După o oră de deliberare, Suprema Curte s’a pronunţat, admiţând recursul d-lui Brăiloi şi declarând legea de reducerea limitei de vârstă a consilierilor Casaţiei, ca neconstituţională, deci neaplicabilă. Recursul în fond fost trimes la secţia Ill-a a Casaţiei, care nemai ţinând seama de această lege, va admite acţiunea în Contencios ad-lui Brăiloi şi va anula decretul de scoatere a d-sale la pensie. Acţiunile intentate de ceilalţi membrii ai Casaţiei —pensionaţi în aceleaşi condiţii, dintre cari şi aceea a d-lui Em. Miclescu fost preşedinte al secţiei I a Înaltei Curţi, vor primi aceeaşi rezolvare”, mai arată publicația. 

Judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată Foto: CSM
Eveniment

După procurori, și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă

După procurori, și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată, anunță CSM. Ei protestează astfel față de intenția Guvernului de a le tăia pensiile speciale și de a-i pune să muncească mai mult. Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată  „În cadrul adunărilor generale ale judecătorilor desfășurate în perioada 26 – 27 august 2025, tribunalele și judecătoriile din întreaga țară au hotărât că se impune adoptarea acelorași măsuri stabilite de cele 16 curți de apel, solicitând  retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor și încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă. Dată fiind această situație, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menționat, s-a hotărât ca în perioada următoare activitatea instanțelor să se desfășoare potrivit celor stabilite prin hotărârile adunărilor generale, informații suplimentare referitoare la acest aspect regăsindu-se pe portalul fiecărei instanțe de judecată”, a anunțat CSM.  Practic, vor fi judecate doar urgențele, dar situația este diferită de la o instanță la alta. De ewxemplu, presa a relatat că judecătorii au refuzat să judece inclusiv ordine de protecție în cazul unor abuzuri domestice.  Legea conflictelor de muncă le interzice magistraților să facă grevă: „Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi al unităţilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, personalul militar încadrat în Ministerul Justiţiei, precum şi cel din unităţile din subordinea acestuia”. 

Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde euro, arată Ilie Bolojan Foto: Facebook
Eveniment

Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde euro

Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat aproape 4 miliarde euro, declară premierul Ilie Bolojan la Antena 3. El a arătat că două miliarde de euro s-au plătit până acum și mai este de achitat o sumă identică. Citește și: „Pensiile speciale rămân. Se schimbă cu penseta, ușor”, anunță fostul ministru Violeta Alexandru Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat miliarde euro „Este nevoie de o lege clară de salarizare, care să nu mai permită declanșarea de procese în cascadă pentru creșteri de salarii. În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale. Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă”, a afirmat el, la Antena 3.  Bolojan a explicat și ce modificări se vor face la pensiile magistraților: „Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. Acest lucru va face ca, față de pensia medie actuală din magistratură, care este de 4.800–5.000 de euro (ca să discutăm foarte deschis), pensia să coboare la aproximativ 3.500 de euro. Oricum, această pensie nouă va rămâne una foarte bună, raportată la pensia medie din România, care este de 550–600 de euro”.  În plus, premierul a spus că vor fi modificate și pensiile militarilor. „Avem, de pildă, Ministerul de Interne sau serviciile de informații, unde există reglementări care permit pensionări prea rapide și care generează dezechilibre între pensie și salariu. Corecția propusă acum reprezintă, practic, un prim pas, dar ea ar trebui extinsă și în celelalte domenii, nu doar din motive de echitate, ci și dintr-o minimă nevoie de sustenabilitate a sistemului de pensii”, a arătat Bolojan. 

„Pensiile speciale rămân. Se schimbă cu penseta, ușor”, anunță fostul ministru Violeta Alexandru Foto: Facebook
Politică

„Pensiile speciale rămân. Se schimbă cu penseta, ușor”, anunță fostul ministru Violeta Alexandru

„Pensiile speciale rămân. Cu chinuială nespecifică unei coaliții puternice, se modifică puțin condițiile, se schimbă cu penseta, ușor. Prin 2040 se ajunge la 65. S-a ajuns cam pe unde era și Ciolacu cu propunerea lui, ăsta e adevărul”, anunță, pe Facebook, fostul ministru PNL al Muncii, Violeta Alexandru, acum senator USR. Citește și: VIDEO Un tânăr s-a filmat când îi dădea pumni în gură unui livrator străin și-i cerea să plece acasă. A fost reținut de poliție Azi, surse din coaliție anunțau presa că perioada de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare a magistraților va fi de 15 ani, nu 10 ani, potrivit unor modificări care vor fi aduse prevderilor inițiale din legea privind pensiile magistraților. În plus, cuantumul pensiei de serviciu ar urma să nu depășească 75% din venitul avut în ultima lună de activitate, în loc de 70%, cum era inițial. Noile modificări au avut loc pe fondul grevei declanșate de mai multe instanțe și de procurori.  Acum, Violeta Alexandru spune că noile prevederi nu vor aduce economii la buget.  „Pensiile speciale rămân. Se schimbă cu penseta, ușor” „Tema nu are legătură cu măsurile de austeritate despre a căror necesitate Guvernul vorbește. E chiar invers. Modificările nu aduc reduceri de natură să vină cu economii la buget. În schimb, trecerea unor modificări ne deblochează fonduri din PNRR. Aceasta este ultima restanță, dată de precedenta contestare a ceea ce propusese Ciolacu, din tot subiectul «pensii speciale», așa amestecate cum au fost ele discutate la CE. Acest lucru îl înțeleg, sub nicio formă nu doresc răul României dar unui om ca mine nu i se pot prezenta punctualele modificări ca fiind reformă.   E la modă să dai în magistrați. Nu acesta e scopul meu, sǎ fiu în tendințe. Nu cǎ mi-ar fi fricǎ sau cǎ nu aş putea sǎ ridic aici nişte probleme evidente. Pe care le vedeți şi dvs.   Eu nu am o problemă cu veniturile, sunt un om de dreapta care nu invidiazǎ pe cineva care, având carte, pregǎtire şi competențǎ câștigă bine. Nu îmi plac, însǎ, exagerǎrile, lipsa de mǎsurǎ în privilegii - toate din bani publici şi, pentru cǎ am mai scris, nu mai reiau punctele.   Sigur cǎ nu pot sǎ cred cǎ sunt toți buni dar despre acest lucru degeaba spun dacǎ nu se avanseazǎ nici cu reforma salarizǎrii, nici cu rǎspunderea magistraților. Nu la pensionare discutǎm despre performanțǎ/rǎspundere ci în timpul activitǎții.   Tocmai pentru cǎ am aşteptǎri de la nişte oameni cu educație şi cu un nivel social peste medie, le spun cǎ o sǎ vinǎ şi vremea reformei corecte: 1. pensie obligatorie de la stat (una, discutăm condițiile) + 2. sistem de economisire (pensie ocupațională care să îi implice). și atunci politica publică privind pensiile va fi simplă, curată, corectă.   Aș fi avut o cu totul altă abordare față de magistrații care mai au câțiva ani de pensionare față de cei aflați la începutul carierei. Nici nu mă ascund. Spun de câțiva ani că schimbări punctuale nu înseamnă viziune reformatoare corectă.   Discuția din prezent nu ajută, la modul serios, magistrații care au început de câțiva ani cariera. Nu e corectă, onestă față de ei. Dacă sunt profesioniști și au integritate, această discuție îi umilește, îi ține dependenți de politic, de cât se strânge la buget. Eu le propun o abordare civilizată, corectă, onorantă. Cu viziune. O să vină momentul acestei discuții. Am încredere”, a scris senatoarea USR. 

Protestul magistraților, criticat de Stelian Ion (sursa: Facebook/Alexandra Oană)
Eveniment

Magistrații se consideră deasupra celorlalte puteri în stat, spune un fost ministru al Justiției

Protestul magistraților, criticat de Stelian Ion. Deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției, a declarat că protestul declanșat de magistrați va avea efectul contrar celui dorit, întorcând întreaga societate împotriva lor. În opinia sa, forma de protest „depășește limita legii” și lovește direct în justițiabili, nu în Guvern. Protestul magistraților, criticat de Stelian Ion Magistrații cer retragerea proiectului de lege al Guvernului referitor la pensiile speciale, fără a propune amendamente sau îmbunătățiri. Citește și: EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 de milioane de lei (taxe neplătite) Stelian Ion consideră că această abordare transmite ideea că o putere a statului se plasează deasupra celorlalte, încălcând principiul separației puterilor și al egalității în fața legii. „Se consideră unici, adică speciali față de toate celelalte categorii profesionale, dorind probabil să își stabilească singuri pensiile, salariile și vârsta de pensionare. Dar într-un stat de drept lucrurile nu pot funcționa așa”, a scris fostul ministru pe Facebook. Probleme ignorate de CSM Deputatul USR a reproșat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) că ignoră aspecte grave, precum prescripția dosarelor penale, deciziile controversate ale unor judecători, lipsa de acțiune a unor procurori și diminuarea anchetelor anticorupție. „Ar fi fost extraordinar dacă majoritatea CSM ar fi preocupată și de sentimentul profund de injustiție resimțit în societate. În schimb, preocupările par concentrate doar pe conservarea unor drepturi”, a adăugat Stelian Ion. Toate curțile de apel cer retragerea proiectului Toate cele 16 curți de apel din țară au decis, în urma adunărilor generale ale judecătorilor, să solicite retragerea de urgență a proiectului privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Potrivit CSM, judecătorii au cerut celorlalte puteri ale statului oprirea „campaniei agresive împotriva autorității judecătorești”, pe care o consideră un risc major pentru statul de drept și pentru protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Începând de miercuri, instanțele își vor desfășura activitatea conform hotărârilor adunărilor generale ale judecătorilor, ca semnal de alarmă privind destabilizarea sistemului judiciar prin acest demers legislativ.

Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile. Infractorii, favorizați

Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile speciale: mai multe parchete, tribunale și curți de apel au anunțat că, de azi, își întrerup activitatea până când guvernul Bolojan renunță la proiectul prin care le taie privilegiile. Citește și: Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct Infractorii sunt favorizați de aceste greve, pentru că prescripția se apropie.  Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile Grevele sunt camuflate sub formula de „suspendare” a activităților, mai puțin cele privind arestarea.  Până la ora redactării acestei știri, Curțile de Apel din București, Târgu Mureș, Oradea, Galați, Constanța și Cluj, plus Tribunalul București și procurorii de pe lângă acest tribunal, au votat suspendarea activității.  „În acord cu dispozițiile obligatorii ale Curții de Justitie a U.E., apreciem că pensia magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci trebuie sa aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată al magistratului (CJUE, Cauza C-762/23, din 5 iunie 2025)”, și-au explicat decizia procurorii parchetului de pe lângă Tribunalul București.  Legea conflictelor de muncă prevede că: „Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi al unităţilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, personalul militar încadrat în Ministerul Justiţiei, precum şi cel din unităţile din subordinea acestuia”. 

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, invită magistrații pensionari să revină la serviciu, păstrând o parte din pensie Foto: Facebook
Politică

Ministrul Justiției invită magistrații pensionari să revină la serviciu, păstrând o parte din pensie

Ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, invită magistrații pensionari să revină la serviciu, păstrând o parte din pensie: perioada de revenire în sistem crește de la trei la șapte ani, de la momentul pensionării. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Propunerea sa vine în paralel cu o inițiativă a ministerului Muncii, care prevede că bugetarii care se pensionează pot rămâne în activitate până la 70 de ani, dar trebuie să renunțe complet la pensie. În acest fel, se înlătură cumulul pensiei cu salariul în administraţia publică prin suspendarea plăţii pensiei pe perioada menţinerii. Ministrul Justiției invită magistrații pensionari să revină, păstrând o parte din pensie Pensionarii speciali care revin la muncă vor primi 15% din pensie plus salariul.  Prvederea apare într-un proiect de lege vag intitulat „pentru modificarea și completarea unor acte normative”.  O măsură asemănătoare se va lua în cazul polițiștilor din penitenciare, care se pensionează și apoi pot reveni într-un interval de șapte ani de la pensionare. Măsura este prevăzută în programul de guvernare: „Utilizarea eficientă a resursei umane calificate din domeniul judiciar, prin reintegrarea magistraților pensionari în activitate și diminuarea astfel a cheltuielilor statului cu plata pensiilor ocupaționale, prin majorarea perioadei de revenire în sistem de la 3 ani la 7 ani”.  În plus, pentru că bugetul pe 2025 a Administrației Penitenciarelor nu asigură plata salariilor pe tot anul, banii pentru „utilizarea sistemelor destinate blocării și întreruperii radiocomunicațiilor în perimetrele unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor” ar putea fi deturnați pentru salarii. 

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Eveniment

Proiectul lui Crin Antonescu de a crește vârsta de pensionare a magistraților, respins în Parlament

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților). Plenul Senatului a respins miercuri propunerea legislativă de modificare a unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Proiectul a întrunit 74 de voturi pentru respingere, patru contra și șapte abțineri. Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) Inițiativa legislativă fusese adoptată anterior de Camera Deputaților și prevedea reducerea ratei de înlocuire la pensionare de la 80% la 65%, precum și accelerarea creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați, cu șase luni pe an, până la 65 de ani. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Proiectul a fost inițiat de Crin Antonescu și ulterior preluat în Parlament de mai mulți lideri politici: senatorul PNL Cătălin Predoiu, deputatul PSD Marcel Ciolacu, liderul UDMR Kelemen Hunor și reprezentantul minorităților Varujan Pambuccian. Senatoarea SOS România Nadia Cerva a solicitat retrimiterea proiectului la comisie, însă plenul a respins propunerea. Critici privind schimbarea de poziție Nadia Cerva a acuzat coaliția de guvernare de inconsecvență: „Aceiași oameni și aceleași partide au susținut proiectul în Camera Deputaților, spunând că este vital. Acum, în Senat, votează respingerea, fără o motivare clară. Știm ce urmează: o Ordonanță de la Guvern”, a declarat aceasta. Argumentele opoziției și ale USR Senatorul USR Ștefan Pălărie a explicat că votul negativ nu vizează reforma pensiilor speciale în sine, ci respingerea unui proiect considerat „electoralist” și lipsit de consultări. Potrivit acestuia, CSM a avizat negativ inițiativa, iar Consiliul Legislativ a avertizat asupra lipsei măsurilor tranzitorii, ceea ce ar fi putut bloca sistemul judiciar. Reacția altor senatori Senatorul neafiliat Gheorghe Vela a susținut respingerea, acuzând o parte dintre judecători și membri ai CSM că urmăresc doar „salarii mari și pensionare timpurie”, fără să contribuie la îmbunătățirea justiției. „Trebuie să vină o zi a scadenței pentru aceste pensii nesimțite”, a spus Vela. De cealaltă parte, senatorul PNL Daniel Fenechiu a afirmat că strategia coaliției este transparentă și că măsurile vor fi incluse într-un nou proiect al Guvernului, construit după consultări cu magistrații. Atacuri politice și acuzații de electoralism Senatoarea Nadia Cerva a acuzat Guvernul și coaliția că blochează dezbaterea parlamentară pentru a înlocui proiectul cu o inițiativă venită pe cale guvernamentală, „fără consultări reale”. La rândul său, senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a declarat că proiectul a fost „strict electoral”, amintind că a fost folosit în campania prezidențială ca mesaj împotriva pensiilor speciale. AUR a anunțat retragerea de la vot. Alte decizii în plenul Senatului Tot miercuri, Senatul a luat act de mai multe informări privind proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, printre care: OUG nr. 40/2025 privind gospodărirea integrată a zonei costiere; OUG nr. 41/2025 referitoare la gestionarea investițiilor finanțate prin PNRR și din fonduri publice naționale.

Magistrații amenință cu proteste pentru pensii (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Magistrații amenință cu proteste care pot bloca actul de justiție dacă trece reforma pensiilor

Magistrații amenință cu proteste pentru pensii. Magistratul Bogdan Pîrlog, reprezentant al Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie (AIJ), a declarat că proiectul de lege privind pensiile magistraţilor reprezintă „o diversiune, un praf în ochi”, menit să creeze doar impresia că se face reformă. Magistrații amenință cu proteste pentru pensii Pîrlog a participat luni la consultările de la Palatul Victoria, unde premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu asociațiile profesionale ale magistraților pentru a discuta despre noul proiect de lege privind pensiile de serviciu. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Reprezentantul AIJ a caracterizat discuția cu premierul drept „o întâlnire formală, politicoasă, dar absolut inutilă”. „Nu a existat niciun dialog real. Fiecare și-a exprimat punctul de vedere, ne-am salutat și am plecat. Proiectul nu rezolvă nimic, ci doar induce opiniei publice ideea că se face reformă”, a spus Pîrlog. Acesta a avertizat că efectele dezechilibrelor din sistemul judiciar vor fi suportate de populație și vor fi „incomensurabil mai mari”. Sistemul judiciar, „în pragul colapsului” Magistratul a atras atenția că justiția se află „în pragul colapsului” și că problemele reale nu sunt abordate de Guvern. „Deja a fost depășit cu un an assessment-ul prevăzut în legile justiției și ajustările stabilite cu Comisia Europeană. Acestea nu se regăsesc pe agenda autorităților”, a subliniat Pîrlog. Reforma pensiilor: fără concesii și fără negocieri Întrebat dacă magistrații au obținut concesii legate de propunerile Guvernului, vârsta de pensionare de 65 de ani și pensia plafonată la 70% din salariul net, Pîrlog a precizat că „nu a fost nicio discuție în acest sens”. El a subliniat că sistemul actual, negociat cu Uniunea Europeană în 2023, trebuie păstrat: „Nu există nicio justificare pentru a fi redeschis acum.” Urmează și o nouă lege a salarizării Potrivit declarațiilor lui Pîrlog, magistrații au fost informați că Guvernul pregătește și un proiect privind salarizarea din sistemul judiciar. „Nu știm dacă a fost o comunicare tehnică sau o formă de presiune”, a afirmat acesta. Posibile proteste ale magistraților Întrebat despre eventuale forme de protest, Pîrlog a explicat că „magistrații pot protesta, dar nu pot declanșa greve”. În prezent, el consideră prematur un astfel de demers, dar nu exclude acțiuni dacă proiectul va fi adoptat. În cazul în care legea trece în forma actuală, există riscul ca mii de magistrați să conteste modificările în instanță și să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care deja a stabilit ca prag „ultimul salariu”. Judecătorii CCR, exceptați de la noile reguli Bogdan Pîrlog a criticat și excluderea judecătorilor Curții Constituționale de la aplicarea noii legi, afirmând că aceștia „nu sunt magistrați în sens strict, ci fac parte dintr-un organ juridico-politic”. „Este o încercare de a forța o schimbare de jurisprudență de peste 30 de ani a CCR, pentru a crea o imagine favorabilă în fața publicului”, a spus reprezentantul AIJ. Măsurile Guvernului Bolojan privind pensiile de serviciu Printre modificările propuse de Guvern în al doilea pachet de reforme se numără: vârsta de pensionare de 65 de ani pentru magistrați, condiție de vechime minimă de 35 de ani, limitarea pensiei la 70% din venitul net al ultimei luni de activitate. Aceste schimbări sunt parte din planul Executivului condus de Ilie Bolojan de reducere a cheltuielilor publice.

Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu magistrații (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Bolojan îi chinuie pe magistrați: i-a chemat să le spună despre creșterea vârstei de pensionare

Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu magistrații. Premierul Ilie Bolojan a avut, luni, o întâlnire de lucru la Palatul Victoria cu reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi. Tema principală a discuției a fost reforma pensiilor din sistemul judiciar, parte a celui de-al doilea pachet de măsuri guvernamentale pentru reducerea cheltuielilor publice. Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu magistrații Șeful Guvernului a subliniat importanța justiției pentru sănătatea unui stat democratic și a arătat că proiectul de lege privind pensiile magistraților respectă normele europene. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma În același timp, acesta ține cont de principiile de echitate socială, normalitate și eficiență, dar și de constrângerile bugetare actuale. „Reforma are în vedere reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului și consolidarea sustenabilității sistemului de justiție”, a declarat premierul, citat într-un comunicat al Guvernului. Creșterea vârstei de pensionare, măsură centrală Una dintre principalele modificări propuse este majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați. Potrivit premierului, această măsură va contribui la creșterea calității serviciului public și la stabilitatea sistemului. Pentru a evita dezechilibrele privind resursa umană, noua lege va include perioade tranzitorii. Modificarea modului de calcul al pensiilor Un alt element cheie al reformei vizează modul de calcul al pensiilor magistraților. Noua formulă este gândită în concordanță cu politica guvernamentală de reducere a cheltuielilor publice și are ca scop o mai bună echilibrare a sistemului. Salarizare predictibilă și condiții de muncă Pe lângă reforma pensiilor, la întâlnire s-au discutat și aspecte privind salarizarea predictibilă în sistemul judiciar, condițiile de muncă pentru magistrați și volumul ridicat al activității. La întrevedere au fost prezenți, alături de premierul Ilie Bolojan, secretarul de stat Roxana Simona Momeu și directorul Alina Rădoi din partea Ministerului Justiției. Din partea asociațiilor de magistrați au participat reprezentanți ai: Asociaţiei Magistraţilor din România, Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Asociaţiei Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociaţiei Procurorilor din România, Asociaţiei Forumului Judecătorilor din România.

Judecătorii acuză o campanie de ură (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Eveniment

Președinții Curților de Apel consideră că magistrații sunt ținta unei "campanii de ură"

Judecătorii acuză o campanie de ură. Șefii curților de apel din România denunță public o campanie coordonată de „ură” împotriva magistraților, desfășurată sub pretextul reformei pensiilor de serviciu. Judecătorii acuză o campanie de ură Potrivit unui comunicat semnat de 16 președinți de curți de apel, inclusiv de cel al Curții Militare de Apel București, această campanie ar avea ca scop real limitarea accesului cetățenilor la justiție, într-un moment în care Guvernul anunță măsuri dure de austeritate. Citește și: Nicușor Dan, exemplu în Financial Times despre cum pot fi opriți populiștii: „Prima lecție: credibilitatea” Magistrații susțin că justiția este atacată sistematic de către politicieni, „prin termeni pur și simplu abjecți”, în cadrul unei campanii susținute de manipulare și dezinformare. Aceștia acuză că atacurile repetate sunt menite să decredibilizeze puterea judecătorească și să o slăbească în raport cu celelalte puteri ale statului, în special cea executivă. O campanie care subminează încrederea în justiție Potrivit semnatarilor comunicatului, reformarea pensiilor de serviciu este folosită ca pretext pentru timorarea judecătorilor și pentru erodarea încrederii cetățenilor în sistemul judiciar, într-un context social în care oamenii vor fi din ce în ce mai vulnerabili în fața statului. Magistrații avertizează că, la fel ca după criza din 2009, valuri de procese vor fi intentate de cetățeni afectați de noile măsuri economice. În aceste momente, rolul justiției este crucial, iar slăbirea sistemului judiciar prin atacuri politice și lipsă de resurse va afecta direct dreptul cetățenilor la o judecată echitabilă. Judecătorii trebuie să rămână independenți Președinții curților de apel subliniază că judecătorii trebuie să poată acționa independent de Guvern, mai ales în perioade tensionate din punct de vedere social și economic. Ei afirmă că doar o justiție liberă poate garanta restabilirea legalității și protejarea drepturilor fundamentale. Pensiile de serviciu, o practică europeană În comunicat se precizează că pensiile de serviciu ale judecătorilor nu sunt o invenție românească, ci reprezintă o normă acceptată în toată Europa, care reflectă natura funcției, responsabilitățile ridicate și incompatibilitățile profesionale ale magistraților. Judecătorii critică Guvernul pentru abordarea discriminatorie în comunicarea publică. În timp ce în cazul magistraților s-a vorbit despre reformă într-un limbaj ostil și denigrator, în cazul pensiilor militarilor – care includ și jandarmeria și serviciile de informații – s-a pledat pentru „consultare și transparență maximă”. CSM este ignorat sistematic în spațiul public Magistrații atrag atenția că reacțiile Consiliului Superior al Magistraturii, care demontează informații false, sunt fie ignorate, fie distorsionate în spațiul public, ceea ce indică intenția de a slăbi și subordona puterea judecătorească și nu de a iniția un dialog onest între instituțiile statului. Comunicatul condamnă adoptarea OUG 62/2024, prin care accesul la justiție pentru apărarea drepturilor salariale a fost restrâns, iar Înalta Curte a fost sufocată de cereri. Se invocă și ignoranța față de două decizii ale Curții Constituționale care solicitau modificări legislative pentru a garanta accesul liber la justiție. În încheiere, cei 16 președinți de curți de apel solicită încetarea campaniei de subminare a independenței justiției și de demonizare a judecătorilor, care activează în condiții grele, cu resurse insuficiente și presiuni constante, dar își respectă misiunea cu loialitate față de lege și Constituție.

La cât a ajuns, în iunie 2025, pensia medie a magistraților și cât din această pensie este subvenție Foto: captură video Digi 24
Eveniment

La cât a ajuns, în iunie 2025, pensia medie a magistraților și cât din această pensie este subvenție

La cât a ajuns în iunie 2025 pensia medie a magistraților și cât din această pensie este subvenție: potrivit ultimelor date publicate de Casa Națională de Pensii Publice, aceasta este de 25.258 de lei. Pensia medie a judecătorilor și procurorilor este în ușoară creștere, pentru că în ianuarie ea era de 25.185 de lei. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu La cât a ajuns pensia medie a magistraților Din pensia medie în iunie, de 25.258 de lei, 22.061 lei este partea suportată de la bugetul de stat - practic, o subvenție pe viață - și numai 7.469 de lei este partea bazată pe contributivitate.  Un număr de 5.680 de persoane beneficiază de aceste pensii speciale.  Acum două zile, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a apreciat că o pensie în cuantum de 70% din salariul net al unui magistrat – aproximativ 11.309 lei – este mică. „Dar nu suntem oameni? Noi cum trăim? Noi trăim în afara emisferei? Noi nu trăim? Nu mâncăm? Nu bem? Nivelul nostru de trai este un nivel normal, este un nivel mediu zic eu”, a afirmat ea.  Însă, datele publicate de CNPP arată că, în iunie 2025, pensia medie pentru limita de vârstă era, în cazul unui cetățean obișnuit, 3.156 de lei. 

11.000 lei, pensie „mică” pentru magistrați (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Eveniment

Șefa CSM spune că o pensie de 11.000 de lei e "mică" și că magistrații au un nivel "mediu" de trai

11.000 lei, pensie „mică” pentru magistrați. Președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a declarat că o pensie de aproximativ 11.309 lei, echivalentă cu 70% din salariul net al unui magistrat, i se pare insuficientă. 11.000 lei, pensie „mică” pentru magistrați Într-un interviu acordat Digi24, aceasta a afirmat că independența justiției este strâns legată de nivelul veniturilor și că, din perspectiva sa, suma respectivă nu asigură un trai decent. Citește și: Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici Elena Costache a oferit și detalii despre salariile nete ale magistraților: aproximativ 20.346 lei la Curtea de Apel, 17.948 lei la Tribunal și 16.157 lei la Judecătorie. Aplicând procentul de 70% pentru calculul pensiei, rezultă aproximativ 11.309 lei – sumă pe care șefa CSM o consideră insuficientă, având în vedere restricțiile profesionale ale magistraților, precum imposibilitatea de a practica avocatura după retragere. „Nivelul nostru de trai este unul mediu” Costache a susținut că magistrații duc „un trai mediu” și că nu trebuie comparați cu alte categorii socio-profesionale. Ea a subliniat că justiția trebuie susținută financiar pentru a rămâne independentă, avertizând asupra riscului transformării acesteia într-o „justiție aservită” în lipsa unui sprijin adecvat. Justiția, ca pilon al statului democratic În încheiere, președinta CSM a transmis că, într-un stat democratic, independența magistraților este esențială pentru funcționarea corectă a societății. „Fără o justiție independentă, societatea nu are cum să funcționeze normal”, a declarat Elena Costache, pledând pentru respectul și susținerea reală a profesiei de magistrat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră