joi 23 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: magistrati

177 articole
Justiție

Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile. Infractorii, favorizați

Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile speciale: mai multe parchete, tribunale și curți de apel au anunțat că, de azi, își întrerup activitatea până când guvernul Bolojan renunță la proiectul prin care le taie privilegiile. Citește și: Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct Infractorii sunt favorizați de aceste greve, pentru că prescripția se apropie.  Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile Grevele sunt camuflate sub formula de „suspendare” a activităților, mai puțin cele privind arestarea.  Până la ora redactării acestei știri, Curțile de Apel din București, Târgu Mureș, Oradea, Galați, Constanța și Cluj, plus Tribunalul București și procurorii de pe lângă acest tribunal, au votat suspendarea activității.  „În acord cu dispozițiile obligatorii ale Curții de Justitie a U.E., apreciem că pensia magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci trebuie sa aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată al magistratului (CJUE, Cauza C-762/23, din 5 iunie 2025)”, și-au explicat decizia procurorii parchetului de pe lângă Tribunalul București.  Legea conflictelor de muncă prevede că: „Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi al unităţilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, personalul militar încadrat în Ministerul Justiţiei, precum şi cel din unităţile din subordinea acestuia”. 

Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile Foto: Inquam/Octav Ganea
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, invită magistrații pensionari să revină la serviciu, păstrând o parte din pensie Foto: Facebook
Politică

Ministrul Justiției invită magistrații pensionari să revină la serviciu, păstrând o parte din pensie

Ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, invită magistrații pensionari să revină la serviciu, păstrând o parte din pensie: perioada de revenire în sistem crește de la trei la șapte ani, de la momentul pensionării. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Propunerea sa vine în paralel cu o inițiativă a ministerului Muncii, care prevede că bugetarii care se pensionează pot rămâne în activitate până la 70 de ani, dar trebuie să renunțe complet la pensie. În acest fel, se înlătură cumulul pensiei cu salariul în administraţia publică prin suspendarea plăţii pensiei pe perioada menţinerii. Ministrul Justiției invită magistrații pensionari să revină, păstrând o parte din pensie Pensionarii speciali care revin la muncă vor primi 15% din pensie plus salariul.  Prvederea apare într-un proiect de lege vag intitulat „pentru modificarea și completarea unor acte normative”.  O măsură asemănătoare se va lua în cazul polițiștilor din penitenciare, care se pensionează și apoi pot reveni într-un interval de șapte ani de la pensionare. Măsura este prevăzută în programul de guvernare: „Utilizarea eficientă a resursei umane calificate din domeniul judiciar, prin reintegrarea magistraților pensionari în activitate și diminuarea astfel a cheltuielilor statului cu plata pensiilor ocupaționale, prin majorarea perioadei de revenire în sistem de la 3 ani la 7 ani”.  În plus, pentru că bugetul pe 2025 a Administrației Penitenciarelor nu asigură plata salariilor pe tot anul, banii pentru „utilizarea sistemelor destinate blocării și întreruperii radiocomunicațiilor în perimetrele unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor” ar putea fi deturnați pentru salarii. 

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Eveniment

Proiectul lui Crin Antonescu de a crește vârsta de pensionare a magistraților, respins în Parlament

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților). Plenul Senatului a respins miercuri propunerea legislativă de modificare a unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Proiectul a întrunit 74 de voturi pentru respingere, patru contra și șapte abțineri. Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) Inițiativa legislativă fusese adoptată anterior de Camera Deputaților și prevedea reducerea ratei de înlocuire la pensionare de la 80% la 65%, precum și accelerarea creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați, cu șase luni pe an, până la 65 de ani. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Proiectul a fost inițiat de Crin Antonescu și ulterior preluat în Parlament de mai mulți lideri politici: senatorul PNL Cătălin Predoiu, deputatul PSD Marcel Ciolacu, liderul UDMR Kelemen Hunor și reprezentantul minorităților Varujan Pambuccian. Senatoarea SOS România Nadia Cerva a solicitat retrimiterea proiectului la comisie, însă plenul a respins propunerea. Critici privind schimbarea de poziție Nadia Cerva a acuzat coaliția de guvernare de inconsecvență: „Aceiași oameni și aceleași partide au susținut proiectul în Camera Deputaților, spunând că este vital. Acum, în Senat, votează respingerea, fără o motivare clară. Știm ce urmează: o Ordonanță de la Guvern”, a declarat aceasta. Argumentele opoziției și ale USR Senatorul USR Ștefan Pălărie a explicat că votul negativ nu vizează reforma pensiilor speciale în sine, ci respingerea unui proiect considerat „electoralist” și lipsit de consultări. Potrivit acestuia, CSM a avizat negativ inițiativa, iar Consiliul Legislativ a avertizat asupra lipsei măsurilor tranzitorii, ceea ce ar fi putut bloca sistemul judiciar. Reacția altor senatori Senatorul neafiliat Gheorghe Vela a susținut respingerea, acuzând o parte dintre judecători și membri ai CSM că urmăresc doar „salarii mari și pensionare timpurie”, fără să contribuie la îmbunătățirea justiției. „Trebuie să vină o zi a scadenței pentru aceste pensii nesimțite”, a spus Vela. De cealaltă parte, senatorul PNL Daniel Fenechiu a afirmat că strategia coaliției este transparentă și că măsurile vor fi incluse într-un nou proiect al Guvernului, construit după consultări cu magistrații. Atacuri politice și acuzații de electoralism Senatoarea Nadia Cerva a acuzat Guvernul și coaliția că blochează dezbaterea parlamentară pentru a înlocui proiectul cu o inițiativă venită pe cale guvernamentală, „fără consultări reale”. La rândul său, senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a declarat că proiectul a fost „strict electoral”, amintind că a fost folosit în campania prezidențială ca mesaj împotriva pensiilor speciale. AUR a anunțat retragerea de la vot. Alte decizii în plenul Senatului Tot miercuri, Senatul a luat act de mai multe informări privind proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, printre care: OUG nr. 40/2025 privind gospodărirea integrată a zonei costiere; OUG nr. 41/2025 referitoare la gestionarea investițiilor finanțate prin PNRR și din fonduri publice naționale.

Magistrații amenință cu proteste pentru pensii (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Magistrații amenință cu proteste care pot bloca actul de justiție dacă trece reforma pensiilor

Magistrații amenință cu proteste pentru pensii. Magistratul Bogdan Pîrlog, reprezentant al Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie (AIJ), a declarat că proiectul de lege privind pensiile magistraţilor reprezintă „o diversiune, un praf în ochi”, menit să creeze doar impresia că se face reformă. Magistrații amenință cu proteste pentru pensii Pîrlog a participat luni la consultările de la Palatul Victoria, unde premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu asociațiile profesionale ale magistraților pentru a discuta despre noul proiect de lege privind pensiile de serviciu. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Reprezentantul AIJ a caracterizat discuția cu premierul drept „o întâlnire formală, politicoasă, dar absolut inutilă”. „Nu a existat niciun dialog real. Fiecare și-a exprimat punctul de vedere, ne-am salutat și am plecat. Proiectul nu rezolvă nimic, ci doar induce opiniei publice ideea că se face reformă”, a spus Pîrlog. Acesta a avertizat că efectele dezechilibrelor din sistemul judiciar vor fi suportate de populație și vor fi „incomensurabil mai mari”. Sistemul judiciar, „în pragul colapsului” Magistratul a atras atenția că justiția se află „în pragul colapsului” și că problemele reale nu sunt abordate de Guvern. „Deja a fost depășit cu un an assessment-ul prevăzut în legile justiției și ajustările stabilite cu Comisia Europeană. Acestea nu se regăsesc pe agenda autorităților”, a subliniat Pîrlog. Reforma pensiilor: fără concesii și fără negocieri Întrebat dacă magistrații au obținut concesii legate de propunerile Guvernului, vârsta de pensionare de 65 de ani și pensia plafonată la 70% din salariul net, Pîrlog a precizat că „nu a fost nicio discuție în acest sens”. El a subliniat că sistemul actual, negociat cu Uniunea Europeană în 2023, trebuie păstrat: „Nu există nicio justificare pentru a fi redeschis acum.” Urmează și o nouă lege a salarizării Potrivit declarațiilor lui Pîrlog, magistrații au fost informați că Guvernul pregătește și un proiect privind salarizarea din sistemul judiciar. „Nu știm dacă a fost o comunicare tehnică sau o formă de presiune”, a afirmat acesta. Posibile proteste ale magistraților Întrebat despre eventuale forme de protest, Pîrlog a explicat că „magistrații pot protesta, dar nu pot declanșa greve”. În prezent, el consideră prematur un astfel de demers, dar nu exclude acțiuni dacă proiectul va fi adoptat. În cazul în care legea trece în forma actuală, există riscul ca mii de magistrați să conteste modificările în instanță și să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care deja a stabilit ca prag „ultimul salariu”. Judecătorii CCR, exceptați de la noile reguli Bogdan Pîrlog a criticat și excluderea judecătorilor Curții Constituționale de la aplicarea noii legi, afirmând că aceștia „nu sunt magistrați în sens strict, ci fac parte dintr-un organ juridico-politic”. „Este o încercare de a forța o schimbare de jurisprudență de peste 30 de ani a CCR, pentru a crea o imagine favorabilă în fața publicului”, a spus reprezentantul AIJ. Măsurile Guvernului Bolojan privind pensiile de serviciu Printre modificările propuse de Guvern în al doilea pachet de reforme se numără: vârsta de pensionare de 65 de ani pentru magistrați, condiție de vechime minimă de 35 de ani, limitarea pensiei la 70% din venitul net al ultimei luni de activitate. Aceste schimbări sunt parte din planul Executivului condus de Ilie Bolojan de reducere a cheltuielilor publice.

Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu magistrații (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Bolojan îi chinuie pe magistrați: i-a chemat să le spună despre creșterea vârstei de pensionare

Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu magistrații. Premierul Ilie Bolojan a avut, luni, o întâlnire de lucru la Palatul Victoria cu reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi. Tema principală a discuției a fost reforma pensiilor din sistemul judiciar, parte a celui de-al doilea pachet de măsuri guvernamentale pentru reducerea cheltuielilor publice. Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu magistrații Șeful Guvernului a subliniat importanța justiției pentru sănătatea unui stat democratic și a arătat că proiectul de lege privind pensiile magistraților respectă normele europene. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma În același timp, acesta ține cont de principiile de echitate socială, normalitate și eficiență, dar și de constrângerile bugetare actuale. „Reforma are în vedere reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului și consolidarea sustenabilității sistemului de justiție”, a declarat premierul, citat într-un comunicat al Guvernului. Creșterea vârstei de pensionare, măsură centrală Una dintre principalele modificări propuse este majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați. Potrivit premierului, această măsură va contribui la creșterea calității serviciului public și la stabilitatea sistemului. Pentru a evita dezechilibrele privind resursa umană, noua lege va include perioade tranzitorii. Modificarea modului de calcul al pensiilor Un alt element cheie al reformei vizează modul de calcul al pensiilor magistraților. Noua formulă este gândită în concordanță cu politica guvernamentală de reducere a cheltuielilor publice și are ca scop o mai bună echilibrare a sistemului. Salarizare predictibilă și condiții de muncă Pe lângă reforma pensiilor, la întâlnire s-au discutat și aspecte privind salarizarea predictibilă în sistemul judiciar, condițiile de muncă pentru magistrați și volumul ridicat al activității. La întrevedere au fost prezenți, alături de premierul Ilie Bolojan, secretarul de stat Roxana Simona Momeu și directorul Alina Rădoi din partea Ministerului Justiției. Din partea asociațiilor de magistrați au participat reprezentanți ai: Asociaţiei Magistraţilor din România, Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Asociaţiei Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociaţiei Procurorilor din România, Asociaţiei Forumului Judecătorilor din România.

Judecătorii acuză o campanie de ură (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Eveniment

Președinții Curților de Apel consideră că magistrații sunt ținta unei "campanii de ură"

Judecătorii acuză o campanie de ură. Șefii curților de apel din România denunță public o campanie coordonată de „ură” împotriva magistraților, desfășurată sub pretextul reformei pensiilor de serviciu. Judecătorii acuză o campanie de ură Potrivit unui comunicat semnat de 16 președinți de curți de apel, inclusiv de cel al Curții Militare de Apel București, această campanie ar avea ca scop real limitarea accesului cetățenilor la justiție, într-un moment în care Guvernul anunță măsuri dure de austeritate. Citește și: Nicușor Dan, exemplu în Financial Times despre cum pot fi opriți populiștii: „Prima lecție: credibilitatea” Magistrații susțin că justiția este atacată sistematic de către politicieni, „prin termeni pur și simplu abjecți”, în cadrul unei campanii susținute de manipulare și dezinformare. Aceștia acuză că atacurile repetate sunt menite să decredibilizeze puterea judecătorească și să o slăbească în raport cu celelalte puteri ale statului, în special cea executivă. O campanie care subminează încrederea în justiție Potrivit semnatarilor comunicatului, reformarea pensiilor de serviciu este folosită ca pretext pentru timorarea judecătorilor și pentru erodarea încrederii cetățenilor în sistemul judiciar, într-un context social în care oamenii vor fi din ce în ce mai vulnerabili în fața statului. Magistrații avertizează că, la fel ca după criza din 2009, valuri de procese vor fi intentate de cetățeni afectați de noile măsuri economice. În aceste momente, rolul justiției este crucial, iar slăbirea sistemului judiciar prin atacuri politice și lipsă de resurse va afecta direct dreptul cetățenilor la o judecată echitabilă. Judecătorii trebuie să rămână independenți Președinții curților de apel subliniază că judecătorii trebuie să poată acționa independent de Guvern, mai ales în perioade tensionate din punct de vedere social și economic. Ei afirmă că doar o justiție liberă poate garanta restabilirea legalității și protejarea drepturilor fundamentale. Pensiile de serviciu, o practică europeană În comunicat se precizează că pensiile de serviciu ale judecătorilor nu sunt o invenție românească, ci reprezintă o normă acceptată în toată Europa, care reflectă natura funcției, responsabilitățile ridicate și incompatibilitățile profesionale ale magistraților. Judecătorii critică Guvernul pentru abordarea discriminatorie în comunicarea publică. În timp ce în cazul magistraților s-a vorbit despre reformă într-un limbaj ostil și denigrator, în cazul pensiilor militarilor – care includ și jandarmeria și serviciile de informații – s-a pledat pentru „consultare și transparență maximă”. CSM este ignorat sistematic în spațiul public Magistrații atrag atenția că reacțiile Consiliului Superior al Magistraturii, care demontează informații false, sunt fie ignorate, fie distorsionate în spațiul public, ceea ce indică intenția de a slăbi și subordona puterea judecătorească și nu de a iniția un dialog onest între instituțiile statului. Comunicatul condamnă adoptarea OUG 62/2024, prin care accesul la justiție pentru apărarea drepturilor salariale a fost restrâns, iar Înalta Curte a fost sufocată de cereri. Se invocă și ignoranța față de două decizii ale Curții Constituționale care solicitau modificări legislative pentru a garanta accesul liber la justiție. În încheiere, cei 16 președinți de curți de apel solicită încetarea campaniei de subminare a independenței justiției și de demonizare a judecătorilor, care activează în condiții grele, cu resurse insuficiente și presiuni constante, dar își respectă misiunea cu loialitate față de lege și Constituție.

La cât a ajuns, în iunie 2025, pensia medie a magistraților și cât din această pensie este subvenție Foto: captură video Digi 24
Eveniment

La cât a ajuns, în iunie 2025, pensia medie a magistraților și cât din această pensie este subvenție

La cât a ajuns în iunie 2025 pensia medie a magistraților și cât din această pensie este subvenție: potrivit ultimelor date publicate de Casa Națională de Pensii Publice, aceasta este de 25.258 de lei. Pensia medie a judecătorilor și procurorilor este în ușoară creștere, pentru că în ianuarie ea era de 25.185 de lei. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu La cât a ajuns pensia medie a magistraților Din pensia medie în iunie, de 25.258 de lei, 22.061 lei este partea suportată de la bugetul de stat - practic, o subvenție pe viață - și numai 7.469 de lei este partea bazată pe contributivitate.  Un număr de 5.680 de persoane beneficiază de aceste pensii speciale.  Acum două zile, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a apreciat că o pensie în cuantum de 70% din salariul net al unui magistrat – aproximativ 11.309 lei – este mică. „Dar nu suntem oameni? Noi cum trăim? Noi trăim în afara emisferei? Noi nu trăim? Nu mâncăm? Nu bem? Nivelul nostru de trai este un nivel normal, este un nivel mediu zic eu”, a afirmat ea.  Însă, datele publicate de CNPP arată că, în iunie 2025, pensia medie pentru limita de vârstă era, în cazul unui cetățean obișnuit, 3.156 de lei. 

11.000 lei, pensie „mică” pentru magistrați (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Eveniment

Șefa CSM spune că o pensie de 11.000 de lei e "mică" și că magistrații au un nivel "mediu" de trai

11.000 lei, pensie „mică” pentru magistrați. Președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a declarat că o pensie de aproximativ 11.309 lei, echivalentă cu 70% din salariul net al unui magistrat, i se pare insuficientă. 11.000 lei, pensie „mică” pentru magistrați Într-un interviu acordat Digi24, aceasta a afirmat că independența justiției este strâns legată de nivelul veniturilor și că, din perspectiva sa, suma respectivă nu asigură un trai decent. Citește și: Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici Elena Costache a oferit și detalii despre salariile nete ale magistraților: aproximativ 20.346 lei la Curtea de Apel, 17.948 lei la Tribunal și 16.157 lei la Judecătorie. Aplicând procentul de 70% pentru calculul pensiei, rezultă aproximativ 11.309 lei – sumă pe care șefa CSM o consideră insuficientă, având în vedere restricțiile profesionale ale magistraților, precum imposibilitatea de a practica avocatura după retragere. „Nivelul nostru de trai este unul mediu” Costache a susținut că magistrații duc „un trai mediu” și că nu trebuie comparați cu alte categorii socio-profesionale. Ea a subliniat că justiția trebuie susținută financiar pentru a rămâne independentă, avertizând asupra riscului transformării acesteia într-o „justiție aservită” în lipsa unui sprijin adecvat. Justiția, ca pilon al statului democratic În încheiere, președinta CSM a transmis că, într-un stat democratic, independența magistraților este esențială pentru funcționarea corectă a societății. „Fără o justiție independentă, societatea nu are cum să funcționeze normal”, a declarat Elena Costache, pledând pentru respectul și susținerea reală a profesiei de magistrat.

Nicușor Dan atacă pe TikTok pensiile speciale ale magistraților Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Nicușor Dan atacă pe TikTok pensiile speciale ale magistraților: „Abordare absurdă, ineficientă”

Nicușor Dan atacă pe TikTok pensiile speciale ale magistraților: „Pensia unui magistrat nu ar trebui să fie egală cu salariul! Este o abordare absurdă, ineficientă, care nu face altceva decât să încurajeze oamenii să se pensioneze mai devreme, pe aceiași bani”, a scris el, pe marginea unui videoclip postat pe această rețea de socializare. Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni Nicușor Dan atacă pe TikTok pensiile speciale ale magistraților „Pentru cei care rămân în sistem, însă, și aleg să lucreze pentru români, am în continuare un respect deosebit”, a mai scris el.  Videoclipul a fost distribuit doar pe TikTok, nu si pe Facebook sau Twitter.  Mesajul său vine cu câteva ore înainte de o întâlnire a șefului statului și premierului cu reprezentanți ai magistraților, pentru a discuta despre pensiile speciale. În mesajul video, șeful statului afirmă: „Una dintre aberațiile sistemului de justiție este faptul că pensia este cât salariul și în felul ăsta oamenii sunt încurajați să iasă din sistem în momentul în care sunt la maturitate profesională. Tocmai de aceea ar trebui să-i apreciem pe cei care ar putea să se pensioneze și rămân în sistem. Pe de altă parte, am pierdut foarte mulți profesioniști, calitatea actului de justiție a scăzut, pentru că chiar dacă avem oameni inteligenți, nu poți să compensezi experiența cu nimic. De ce este importantă calitatea actului de justiție? Asta îți dă o predictibilitate în toate raporturile instituționale, pe economie. O țară care știe în ce direcție merge trăiește mai bine și din punct de vedere economic”, a explicat președintele României. 

Nicușor Dan, atacuri în serie la CSM și la pensiile magistraților Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Nicușor Dan, atacuri în serie la CSM și la pensiile magistraților: „Ce este cu această debandadă?”

Nicușor Dan, atacuri în serie la CSM și la pensiile magistraților: „Ce este cu această debandadă?”, a întrebat el, retoric. Șeful statului a explicat astfel de ce a amânat până acum să semneze decretele de pensionare a 76 de magistrați (din care două au fost retrase între timp). Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz Nicușor Dan, atacuri în serie la CSM și la pensiile magistraților „Din analiza celor 74 de cereri de pensionare, rezultă o întrebare către CSM:  ce este cu această debandadă? Pentru că 70% din cererile de pensionare nu indică o dată precisă de pensionare. Și dacă lucrezi în cofetărie, la cojocărie, la inginerie, oamenii se pensionează, dar au grijă să nu afecteze circuitul de producție și prevăd o dată de pensionare.  Mai mult, există o regulă foarte bună care spune că magistratul care dorește să se pensioneze cu 90 de zile înainte anunță instanța și conducătorul instanței are grijă să nu-l mai trimită în complet pentru a putea redacta hotărârile pe care nu le-a redactat. 90% din cereri nu verifică această condiție. Consecința e că nimeni nu prevede când va fi momentul pensionării și colegii mei sunt asaltați de telefoane hai când semnează președintele. Președintele nu este un notar, nu asta a spus constituția”, a explicat șeful statului. Pe de altă parte, Nicușor Dan i-a lăudat pe magistrații care s-ar putea pensiona, dar doresc să lucreze în continuare. El a arătat că două din cele 76 de cereri de pensionare au fost retrase și așteaptă până vineri și alte gesturi de acest fel. „Am avut, după cum știți mai multe cereri de pensionare de analizat: 76. În intervalul acesta, doi dintre magistrați au retras cererea și au ales să rămână în profesie. În două dintre cereri magistrații spun că nu s-ar pensiona dacă ar fi siguri că va fi stabilitate mai departe. Intenționez să vorbesc cu ei la telefon pentru a-i convinge să rămână”, a afirmat președintele României.  „Am spus de mai multe ori, este total aberant ca în legea actuală, pensia pe care o ia magistratul care alege să iasă din sistem, să fie cât salariul, asta încurajează, evident, oamenii să iasă din sistem și prin acest fenomen, noi am pierdut foarte mulți specialiști, calitatea actului de justiție, pentru că nimic nu poate compensa experiența pe care acești oameni o au. Tocmai de aceea, vreau să mulțumesc și să îmi arăt respectul față de magistrații care aleg să rămână în sistem, deși sunt încurajați să iasă”, a mai arătat el. 

Conferința lui Bolojan despre pensionarea magistraților, dominată de întrebări despre Anastasiu Foto: Inquam/George Calin
Politică

Conferința lui Bolojan despre pensionarea magistraților, dominată de întrebări despre Anastasiu

Conferința de presă a lui Bolojan despre pensionarea magistraților, dominată de întrebări despre Anastasiu: peste o treime din întrebări s-au referit la vicepremierul demisionar. Potrivit transcrierii de pe site-ul Guvernului, din circa 20 de întrebări, nu mai puțin de șapte au fost legate de Dragoș Anastasiu. În plus, unii dintre jurnaliștii care au pus întrebări au insistat - deși premierul îi rugase ca fiecare ziarist să se limiteze la o întrebare - sau au avut comentarii personale. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Conferința lui Bolojan despre pensionarea magistraților, dominată de întrebări despre Anastasiu Ce întrebări a primit Bolojan:  De ce demisia lui Anastasiu n-a apărut încă în Monitorul Oficial Dacă Marian Neacșu și Radu Oprea ar trebui să urmeze exemplul Anastasiu: „Și dacă, totuși, în urma demisiei lui Dragoș Anastasiu, considerați că ar trebui să plece și celelalte două persoane?” Cum a putut primi Anastasiu certificat de securitate De ce nu i-a cerut el, Ilie Bolojan, demisia lui Anastasiu „Pornind de la cazul informațiilor pe care le-ați avut la dispoziție când l-ați numit pe Dragoș Anastasiu, dar extinzând, vă rugăm, discuția la nivelul cetățeanului român, cum vedeți dumneavoastră activitatea SRI în România în acești ani? Sunteți mulțumit?” „Domnule premier, vă întreb dacă cunoșteați cum a ajuns doamna Hildegard Brandl, partenera de viață a domnului Dragoș Anastasiu, beneficiara a zeci de contracte cu statul, inclusiv cu primăria pe care ați condus-o, Primăria Oradea”.  În plus, Bolojan a fost întrebat de cazul Pieleanu - acuzat, într-o anchetă publicată azi, de agresiuni sexuale - deși a spus că nu a reușit să citească presa. 

Reforma pensiilor magistraților, anunțată de Bolojan (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Bolojan anunță reforma pensiilor magistraților: plafon de 70% din salariu, vârsta pensionării crește

Reforma pensiilor magistraților, anunțată de Bolojan. Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, că este urgentă clarificarea modului de pensionare a magistraților din România. Potrivit premierului, reforma e esențială pentru îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), condiție obligatorie pentru accesarea fondurilor europene. Reforma pensiilor magistraților, anunțată de Bolojan Premierul a avertizat că, din cauza întârzierii reformei, România are în prezent reținute peste 800 de milioane de euro din ultima cerere de plată către Comisia Europeană. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD „Peste 230 de milioane de euro sunt blocate până la rezolvarea acestei soluții de către România”, a explicat Bolojan. Guvernul are termen până în luna noiembrie pentru a îndeplini jalonul referitor la pensiile speciale, în caz contrar fondurile putând fi pierdute. Alte jaloane restante: AMEPIP și transparența în companiile de stat Alături de reforma pensiilor magistraților, alte două jaloane esențiale sunt întârziate: Operaționalizarea AMEPIP, agenția care evaluează performanța companiilor de stat Transparența numirii membrilor Consiliilor de administrație Pentru aceste două componente este reținută o altă sumă semnificativă – peste 220 de milioane de euro. „Toate cele trei componente trebuie rezolvate. Avem nevoie de aceste fonduri”, a subliniat premierul. Inechitatea pensiilor speciale, una dintre priorități Bolojan a atras atenția asupra inechității sistemului actual de pensii speciale, în care magistrații primesc sume mult mai mari decât beneficiarii din sistemul contributiv: „Apare o nedreptate socială datorită acestei diferențe foarte mari”, a declarat prim-ministrul. Pentru corectarea dezechilibrelor, Ilie Bolojan propune ca pensia magistraților să fie plafonată la maximum 70% din ultimul salariu net. „Nu 80% din brut, cum este în prezent, ci maximum 70% din net. Oricum, această proporție este la marja superioară a situației din țările UE.” Premierul a precizat că baza de calcul va rămâne tot venitul brut, pentru a păstra consistența cu prevederile legislative actuale. Reformă bazată pe principiul contributivității Noua formulă de calcul are la bază principiul contributivității și respectă deciziile Curții Constituționale: „Am făcut o propunere care ține cont de legislația românească și de hotărârile CCR”, a subliniat Bolojan. Creșterea vârstei de pensionare a magistraților Premierul Ilie Bolojan a anunțat și un nou proiect care vizează alinierea vârstei de pensionare a magistraților cu cea standard aplicată în sistemul public, respectiv 65 de ani. În prezent, legea permite pensionarea magistraților după 25 de ani de vechime, ceea ce înseamnă că unii pot ieși din activitate la doar 48 de ani. Noua formulă propusă prevede o creștere a vechimii minime la 35 de ani, astfel încât pensionarea anticipată să nu mai fie posibilă înainte de 58 de ani. Fiecare an de pensionare anticipată va atrage o penalizare de 2% din valoarea pensiei. „Un magistrat care lucrează de la început în sistem poate ieși la pensie, dacă dorește, la 58 de ani, nu la 48”, a explicat premierul. „În activitate vom avea întregul corp al magistraților la maturitatea vârstei profesionale. Cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea actului de justiție din România.” Premierul a mulțumit explicit celor care aleg deja să rămână în sistem după îndeplinirea condițiilor actuale de pensionare, apreciind că acești profesioniști contribuie la stabilitatea și eficiența justiției. „Intrăm într-o zonă de normalitate” În concluzie, premierul Ilie Bolojan a afirmat că, odată implementată reforma, sistemul de pensii al magistraților va intra într-o zonă de normalitate, atât din punct de vedere social, cât și instituțional: „Pensiile magistraților vor intra astfel într-o zonă de normalitate.”

Pensiile speciale, în creștere, în iunie (sursa: Facebook/Casa Națională de Pensii Publice)
Eveniment

Numărul pensiilor speciale, în creștere: aproape 11.700 de beneficiari în iunie 2025

Pensiile speciale, în creștere, în iunie. Numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns, în luna iunie 2025, la 11.685 de persoane, potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Comparativ cu luna mai, se observă o creștere ușoară, cu 24 de persoane. Dintre aceștia, 7.849 beneficiau de pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), adică în baza principiului contributivității. Pensiile speciale, în creștere, în iunie Cei mai mulți beneficiari provin din rândul judecătorilor și procurorilor, în baza Legii 303/2022 privind statutul acestora. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu În total, 5.680 de persoane primeau pensii de serviciu în această categorie, dintre care 2.558 din BASS. Magistrații au și cele mai mari pensii medii de serviciu, care au atins în iunie 25.258 de lei. Printre diplomați, aproape 800 de beneficiari În baza Legii nr. 216/2015, care reglementează pensiile membrilor Corpului diplomatic și consular, au fost înregistrați 798 de beneficiari. Dintre aceștia, 698 primeau pensie din BASS. Pensia medie lunară în această categorie era de 6.877 de lei, dintre care 2.887 de lei proveneau din bugetul de stat. Funcționari parlamentari, peste 800 de beneficiari Potrivit datelor CNPP, 880 de persoane beneficiau de pensii de serviciu conform Legii 215/2015, care modifică Legea 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar. Dintre aceștia, 655 aveau pensie din BASS. Valoarea pensiei medii se ridica la 6.106 lei, dintre care 3.421 de lei suportați din bugetul de stat. Personalul aeronautic civil: pensii medii de peste 13.000 de lei Un număr de 1.361 de pensionari beneficiau, în baza Legii 83/2015, de pensii speciale acordate personalului aeronautic civil navigant profesionist. Toți aceștia primeau pensii din BASS. Valoarea medie a pensiei era de 13.015 lei, dintre care 7.959 de lei proveneau din bugetul de stat. Pensiile de serviciu ale angajaților Curții de Conturi Pensiile speciale pentru personalul Curții de Conturi erau acordate unui număr de 675 de persoane, toate cu pensii provenite din BASS. Pensia medie în această categorie era de 10.089 lei, cu 2.146 de lei acoperiți din bugetul de stat. Pensiile personalului auxiliar din instanțe și parchete Un număr de 2.291 de pensionari beneficiau de pensii de serviciu conform Legii 130/2015, care completează Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar din instanțele judecătorești și parchete. Dintre aceștia, 1.902 primeau pensii din BASS. Pensia medie se ridica la 6.691 de lei, cu 3.832 de lei provenind din bugetul de stat.

Zeci de pensionari speciali stau în locuințele de serviciu ale ministerului Justiției Foto: ICCJ
Eveniment

Zeci de pensionari speciali stau în locuințele de serviciu ale Ministerului Justiției

Zeci de pensionari speciali stau în locuințele de serviciu ale ministerului Justiției, unde plătesc chirii ridicol de mici, scrie Europa Liberă România. Citește și: Cel mai influent cotidian din Germania, de orientare conservatoare, îl laudă pe Nicușor Dan și critică dur fosta guvernare Potrivit acestui site, în locuințele de serviciu ale acestui minister se află 46 de angajați ai ministerului, care au și statut de magistrați, și 36 de pensionari speciali din sistemul de justiție. Zeci de pensionari speciali stau în locuințele de serviciu ale ministerului Justiției Aceștia plătesc chirii la nivelul stabilit în 2007 de guvernul Tăriceanu, iar sumele nu au mai fost actualizate. În consecință, chiriile în cele 81 de locuințe variază între 60 de lei și 157 de lei.  „Ministerul de Justiție a refuzat să facă publică lista actuală a beneficiarilor de locuințe de serviciu. A invocat protecția dreptului la viață privată și GDPR. Instituția a pus la dispoziția Europei Libere doar numărul beneficiarilor și valoarea chiriei: 81 de chiriași, dintre care 36 sunt pensionari. Ministerul a refuzat să ne spună de când sunt valabile contractele și dacă instituția mai are și alte imobile”, arată Europa Liberă.  Informaţii publice consultate de jurnaliştii Europa Liberă, confirmate de surse oficiale, au permis identificarea unora dintre cei care locuiesc în aceste imobile. Printre ei se află Valentin Bădiţă, Mihail Dafina şi Ingrid Luciana Mocanu, arată news.ro. Valentin Bădiţă este judecător la Curtea Militară de Apel, iar soţia sa este grefier la Tribunalul Militar Bucureşti. Familia are un apartament în Bragadiru, pe lângă alte imobile în judeţyul Gorj. Mihail Dafina a fost magistrat militar până pe 29 decembrie 2021, când s-a pensionat. Dafina avea la părăsirea magistraturii un apartament de 109 mp în Chitila, judeţul Ilfov. Ingrid Luciana Mocanu a fost angajată la Ministerul Justiţiei din octombrie 1998 şi a lucrat în diverse departamente până în decembrie 2007, când a fost detaşată la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Ingrid Mocanu a ieşit la pensie după 25 de ani de carieră, ca pensionar special, după modificarea legii care le permitea chiriaşilor să rămână în locuinţele Ministerului de Justiţie şi după încetarea raporturilor de serviciu cu statul.  

Dosarele de pensionare ale magistraților, incomplete (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Decretele de pensionare ale magistraților nu au fost semnate de Nicușor Dan pentru că lipseau acte

Dosarele de pensionare ale magistraților, incomplete. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a explicat, în conferinţa de presă de la Cotroceni, de ce nu a semnat decretele de pensionare ale magistraților. Dosarele de pensionare ale magistraților, incomplete "Cred că (magistrații - n.r.) și-au ales prost persoana împotriva căreia să iasă cu un comunicat de presă (în legătură cu nesemnarea decretelor de pensionare - n.r.). Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Am fost des în instanța de judecată, înțeleg că sunt mulți magistrați care lucrează sâmbătă și duminică, că volumul de muncă e de multe ori peste puterile unei persoane. Înțeleg că acest oprobriu public la dresa magistraților face rău democrației. CSM ar trebui să se gândească la mine ca la un partener. În momentul în care m-am uitat la cererile de pensionare am văzut că sunt incomplete. nu erau toate actele pe care le primiseră. Am solicitat ca dosarele să fie completate, asta s-a întâmplat, am încercat în weekend dar nu am avut timp, e o chestiune de zile până când le voi semna, nu e un război, o răzmeriță, e o chestiune administrativă"

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră