miercuri 21 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro
Publicat: 21 octombrie 2026, 12:26 Actualizat la: 21 octombrie 2026, 12:33

Ajutor gratuit pentru pensionari: cine poate beneficia de un îngrijitor la domiciliu și ce servicii poate oferi

Persoană în vârstă care beneficiază de îngrijire
Ajutor la domiciliu pentru pensionari (sursa: Pexels/Matthias Zomer)
Google News
Urmărește-ne pe Google News

Pentru un pensionar care se deplasează cu greutate, o sacoșă cu alimente, curățenia în casă sau drumul până la farmacie pot deveni probleme greu de rezolvat.

În asemenea situații, poate solicita servicii sociale de îngrijire la domiciliu prin primărie sau Direcția de Asistență Socială.

Sprijinul se acordă după evaluarea nevoilor și poate include ajutor pentru activitățile pe care persoana nu le mai poate face singură.

Ce ajutor poate primi un vârstnic acasă

Existența unei pensii sau a unor copii nu exclude automat accesul la ajutor.

Citește și: Ce este „Pachetul de solidaritate” pentru pensionari în 2026: cine primește 1.000 de lei și când intră a doua tranșă

Contează autonomia persoanei, resursele disponibile și sprijinul pe care familia îl poate oferi efectiv.

Gratuitatea, programul vizitelor și momentul începerii serviciilor trebuie însă verificate la instituția locală.

Serviciile sociale la domiciliu pot include efectuarea cumpărăturilor, pregătirea sau livrarea hranei, menaj, sprijin pentru deplasare și însoțire.

În funcție de nevoile identificate, pot fi acordate și ajutor pentru spălat, îmbrăcat, hrănire ori ridicarea din pat.

Scopul este ca persoana să poată continua să locuiască în propria casă, în condiții cât mai bune de autonomie și siguranță.

Activitățile concrete se stabilesc individual; nu toate persoanele primesc același pachet.

De exemplu, un pensionar poate reuși să se îmbrace și să mănânce singur, dar să nu mai poată coborî scările cu sacoșele.

Pentru el, solicitarea poate privi aprovizionarea și menajul, fără să fie necesar același sprijin ca pentru o persoană imobilizată.

Ajutorul pentru cumpărături nu trebuie confundat cu acordarea gratuită a alimentelor.

La înscriere trebuie clarificat cine suportă costul produselor, dacă există separat un program de hrană și ce cheltuieli acoperă serviciul.

Cine poate solicita serviciile

Legea nr. 17/2000 se referă la persoanele care au împlinit vârsta de pensionare prevăzută de lege și se află în cel puțin una dintre situațiile de vulnerabilitate enumerate:

Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea

  • lipsa sprijinului familial,
  • venituri insuficiente pentru îngrijire,
  • imposibilitatea de a se gospodări,
  • dificultăți de satisfacere a nevoilor sociomedicale din cauza bolii ori a stării fizice sau psihice.

Nu trebuie îndeplinite simultan toate aceste situații.

Pentru serviciul solicitat se evaluează însă nevoile concrete și condițiile de admitere aplicabile.

Nu este necesar ca persoana să fie complet imobilizată pentru a cere evaluarea.

Grila națională analizează inclusiv dificultățile de deplasare, îngrijire personală și desfășurare a treburilor casnice.

Evaluarea dependenței pentru aceste servicii are propria procedură; nu se confundă cu încadrarea în grad de handicap.

Dacă ai copii, mai poți primi ajutor?

Existența copiilor nu arată, singură, că nevoile vârstnicului sunt acoperite.

Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026

De exemplu, procedura publicată de Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București permite analizarea situațiilor în care întreținătorii există, dar nu pot asigura îngrijirea necesară.

Acestora li se cer explicații și, după caz, documente care susțin motivele invocate.

Într-un exemplu ipotetic, o femeie de 81 de ani locuiește singură, iar fiica sa trăiește în alt oraș.

Fiica poate plăti unele cumpărături, dar nu poate veni zilnic să pregătească mâncarea.

La evaluare trebuie descrise ambele aspecte: ajutorul disponibil și nevoile care rămân neacoperite.

Este mai util să fie explicată situația concretă decât să se scrie doar „familia nu se poate ocupa”.

Unde se depune cererea

Primul punct de contact este serviciul public de asistență socială al localității de domiciliu, care poate funcționa ca Direcție de Asistență Socială sau compartiment în cadrul primăriei.

Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile

În București, solicitantul poate cere îndrumare DGASPC de sector ori DGASMB, în funcție de serviciul urmărit.

Ministerul Muncii indică primăria și serviciul public local de asistență socială drept puncte de acces pentru aceste solicitări.

La primul contact, trebuie cerute formularul, lista actelor, condițiile de admitere și informațiile despre eventualele costuri.

Persoana care nu se poate deplasa ar trebui să spună acest lucru de la început și să solicite îndrumare pentru transmiterea documentelor și evaluarea la domiciliu.

Procedura națională de evaluare permite interacțiunea la domiciliul sau reședința solicitantului.

Un membru al familiei poate contacta instituția pentru informații și pentru semnalarea situației.

Pentru depunerea și semnarea actelor în numele vârstnicului trebuie clarificată forma de reprezentare necesară.

Ce documente trebuie pregătite

Lista exactă se solicită instituției locale.

Dosarul poate cuprinde:

- cererea și actul de identitate;

- documente privind pensia și celelalte venituri;

- documente medicale relevante;

- informații despre locuință și componența familiei;

- declarații privind sprijinul disponibil și, după caz, situația susținătorilor legali.

Documentele medicale, veniturile și bunurile persoanei, precum și, după caz, cele ale susținătorilor sunt relevante pentru analiza prevăzută de lege.

Dosarul pentru îngrijire la domiciliu include obligatoriu fișa de evaluare sociomedicală.

Solicitantul ar trebui să întrebe cine coordonează completarea ei și ce documente trebuie obținute de la medic.

Este recomandabil să păstreze o copie a cererii și numărul de înregistrare.

O discuție telefonică poate lămuri procedura, dar nu înlocuiește înregistrarea solicitării.

Cum se stabilește de cât ajutor ai nevoie

Evaluarea urmărește ce poate face efectiv persoana: dacă se poate spăla, îmbrăca, deplasa, aproviziona sau ocupa de gospodărie.

Sunt analizate și situația familială, locuința, veniturile și cheltuielile.

La discuție sunt utile exemplele precise: „pot încălzi mâncarea, dar nu pot sta în picioare să gătesc”, „pot merge prin casă, dar nu pot ieși singur” sau „nu mai pot intra în cadă fără ajutor”.

Pe baza evaluării se stabilește planul individualizat de asistență și îngrijire.

Acesta trebuie să precizeze activitățile, frecvența și timpul alocat intervențiilor.

Aprobarea unui serviciu nu înseamnă automat prezența permanentă a unui îngrijitor.

Serviciile sunt gratuite sau se plătesc?

Legea prevede gratuitate pentru anumite situații, inclusiv lipsa veniturilor și a susținătorilor legali, beneficierea de ajutor de incluziune ori venituri sub nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, în condițiile articolului 10.

Pentru alte persoane eligibile poate exista o contribuție individualizată, calculată în funcție de costul serviciului și de veniturile beneficiarului și, după caz, ale susținătorilor.

Există și servicii locale finanțate fără contribuția beneficiarilor: DGASMB precizează acest lucru pentru propriul serviciu de îngrijiri la domiciliu.

Regula nu trebuie extinsă automat la toate localitățile.

Înainte de semnarea contractului, solicitantul ar trebui să ceară în scris suma datorată, modul de calcul și serviciile incluse.

Cât de repede începe ajutorul

Depunerea dosarului nu garantează că îngrijitorul va veni imediat.

De exemplu, DGASMB prevede analizarea dosarelor complete și înscrierea celor acceptate pe o listă de așteptare, admiterea efectivă fiind legată de disponibilitatea locurilor.

Familia ar trebui să întrebe separat dacă dosarul este complet, dacă solicitarea a fost aprobată și când poate începe efectiv serviciul.

Dacă nu există capacitate disponibilă, poate cere informații despre furnizori licențiați, servicii partenere și soluții temporare.

Dacă primește un refuz, este util să solicite motivarea scrisă și indicarea procedurii prin care poate cere reanalizarea situației.

Ce trebuie stabilit înainte de prima vizită

Beneficiarul și familia trebuie să știe cine vine, în ce zile, pentru ce activități și pe cine contactează dacă vizita nu are loc.

Programul și obligațiile trebuie discutate în raport cu planul de îngrijire și contractul de servicii.

Pentru cumpărături, de exemplu, merită convenită de la început procedura de predare a banilor, păstrarea bonurilor și restituirea restului.

Pentru menaj, trebuie clarificate operațiunile incluse.

Iar dacă starea vârstnicului se agravează, familia trebuie să anunțe responsabilul de caz și să solicite reevaluarea nevoilor.

Primul demers poate fi formulat simplu: „Solicit evaluarea pentru servicii de îngrijire la domiciliu, deoarece am dificultăți de deplasare și nu îmi mai pot asigura singur cumpărăturile, menajul și pregătirea hranei”.

Descrierea concretă a dificultăților ajută instituția să identifice sprijinul necesar.

DeFapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice, dar poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent.

PayPal
Transfer bancar
RO48BRDE445SV97760644450
Patreon
Donează

Alte articole din categoria Eveniment

Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!
DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră