sâmbătă 07 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

îngrijire

5 articole
Eveniment

Sprijin financiar pentru cei care își îngrijesc părinții vârstnici: cât este indemnizație lunară și care sunt condițiile

Îngrijirea unui părinte care nu se mai descurcă singur poate însemna cumpărături, pregătirea meselor, însoțire la medic și reducerea timpului disponibil pentru serviciu. În anumite condiții, persoana care își asumă această responsabilitate poate primi o indemnizație lunară. Banii îi revin îngrijitorului, nu reprezintă o majorare a pensiei părintelui. Sprijinul prevăzut de Legea nr. 17/2000 presupune evaluarea dependenței persoanei vârstnice, un program de lucru redus la jumătate de normă și încheierea unui contract cu serviciul public de asistență socială. Cine poate fi îngrijitor informal Îngrijitorul informal poate fi un membru al familiei, o rudă sau o altă persoană care oferă ajutor unui vârstnic care și-a pierdut autonomia. Citește și: Pensionarii pot beneficia lunar de peste 2.000 de lei pe lângă pensie: cine are dreptul la indemnizația de însoțitor Prin urmare, și fiica sau fiul care își îngrijește părintele poate intra în această categorie. Nu există obligația de a avea calificarea profesională a unui îngrijitor la domiciliu. Trebuie însă deosebit rolul de îngrijitor informal de dreptul la indemnizație: cineva poate îngriji un apropiat fără să îndeplinească toate condițiile pentru acest sprijin financiar. Modelul național de contract exclude persoanele care și-au asumat îngrijirea printr-un contract de întreținere. Această situație este diferită de obligația legală de întreținere dintre copii și părinți: simpla rudenie nu exclude accesul la sprijin. Programul redus de lucru, o condiție esențială Mecanismul este legat de reducerea programului de muncă la jumătate de normă. Citește și: Bani în plus pe lângă pensie: ce probleme de sănătate pot da dreptul la indemnizația de handicap Pentru un salariat cu program obișnuit de opt ore pe zi, aceasta înseamnă, în mod uzual, trecerea la patru ore. DGASPC Sector 6 precizează explicit că solicitantul trebuie să fie angajat și să aibă acordul scris al angajatorului pentru această reducere. În consecință, o persoană fără loc de muncă sau un pensionar care nu lucrează nu trebuie să presupună că poate primi indemnizația doar pentru că îngrijește un vârstnic. Înainte de modificarea contractului de muncă, cereți serviciului social verificarea situației și explicarea etapelor. O reducere făcută înainte de clarificarea eligibilității poate afecta veniturile familiei fără să existe încă o decizie de acordare a sprijinului. Câți bani primește îngrijitorul Articolul 13 din Legea nr. 17/2000 stabilește o formulă: indemnizația lunară reprezintă jumătate din salariul de bază brut al îngrijitorului la domiciliu, gradația 0, stabilit potrivit Legii-cadru nr. 153/2017. Citește și: Ajutor gratuit pentru pensionari: cine poate beneficia de un îngrijitor la domiciliu și ce servicii poate oferi Baza de calcul nu este salariul copilului care își îngrijește părintele. Indemnizația nu garantează, așadar, recuperarea integrală a venitului pierdut prin reducerea programului. Suma este supusă regulilor fiscale, astfel încât cuantumul brut trebuie diferențiat de suma netă virată în cont. Ca reper concret, pagina oficială a Primăriei Constanța afișează un cuantum de 2.025 de lei, în contextul formulei bazate pe salariul brut. Acesta nu trebuie prezentat drept 2.025 de lei „în mână” și nici drept sumă națională garantată la data fiecărei cereri. Alte pagini locale afișează valori diferite. De aceea, înainte de reducerea programului, solicitați în scris instituției care va face plata: salariul de referință folosit, indemnizația brută, reținerile aplicabile, suma netă și data de început a plății. Dependența se evaluează după dificultățile reale din viața zilnică O boală sau vârsta înaintată nu stabilesc singure gradul de dependență. Citește și: Cât costă actele pentru recalcularea pensiei: ce verifici înainte să plătești și când poți primi bani în plus Evaluarea urmărește cât de greu îi este persoanei să se descurce și ce ajutor îi trebuie. Grila națională, modificată cu aplicare de la 1 martie 2025, folosește 11 întrebări despre dificultățile din ultimele 30 de zile. Sunt urmărite înțelegerea și comunicarea, mobilitatea, spălatul și îmbrăcatul, relațiile cu ceilalți, gospodăria și participarea socială. Scorurile corespund următoarelor situații: 0–18 puncte, fără risc de dependență; 19–30, risc de dependență, gradul III; 31–42, dependență parțială, gradul II; 43–55, dependență totală, gradul I. Scorul nu acordă singur indemnizația, fiind necesară verificarea tuturor condițiilor. De exemplu, pentru o mamă cu dificultăți de deplasare, familia poate explica dacă aceasta reușește să se spele, să se îmbrace, să gătească și să iasă din locuință. Sunt utile exemplele concrete, inclusiv frecvența ajutorului, nu doar formularea „are nevoie de noi”. Ancheta socială privește și locuința, veniturile și sprijinul familiei Serviciul social analizează documentele medicale și situația de acasă: condițiile de locuit, posibilitatea de a se gospodări, resursele și ajutorul disponibil. Citește și: Femeile din România se pot pensiona cu cinci ani mai devreme, fără penalizare: ce condiții trebuie îndeplinite Pe această bază se stabilesc nevoile și planul de intervenție sau de îngrijire. Legea se referă la persoanele care au împlinit vârsta legală de pensionare și se află în situațiile de dificultate prevăzute de aceasta, inclusiv imposibilitatea de a se gospodări ori de a-și asigura nevoile sociomedicale. Existența unei pensii sau a unor copii nu exclude, prin ea însăși, evaluarea. Certificatul de handicap, dacă există, se prezintă la dosar; acesta nu înlocuiește evaluarea cerută pentru îngrijirea informală. Familia trebuie să declare și celelalte forme de sprijin primite, pentru verificarea compatibilității lor. Unde se depune cererea și ce documente sunt necesare Primul demers se face la serviciul public de asistență socială din localitatea de domiciliu a părintelui: serviciul din primărie, direcția de asistență socială sau, în București, DGASPC a sectorului. Citește și: Ce este „Pachetul de solidaritate” pentru pensionari în 2026: cine primește 1.000 de lei și când intră a doua tranșă Solicitați compartimentul pentru persoane vârstnice și informații despre indemnizația pentru îngrijitorul informal. Dosarul cuprinde, în mod obișnuit: - cererea și actele de identitate ale îngrijitorului și vârstnicului; - documentele medicale ale părintelui și dovezile veniturilor; - consimțământul pentru îngrijire și, după caz, documentele de reprezentare; - adeverința de salariat și documentele privind programul redus; - documentele privind aptitudinea îngrijitorului, cazierul judiciar și certificatul de integritate comportamentală; - extrasul de cont pentru plată. Lista exactă se cere instituției competente. De exemplu, DAS Piatra-Neamț menționează și avizul psihologic și adeverința medicală privind aptitudinea pentru îngrijirea vârstnicilor. După depunere, urmează ancheta socială și evaluarea nevoilor. Contractul stabilește concret ce îngrijire se acordă Contractul se încheie cu serviciul public de asistență socială, pe baza modelului aprobat prin Ordinul nr. 955/2023, modificat ulterior. El precizează persoana îngrijită, indemnizația, durata și activitățile asumate. Se consemnează ajutorul oferit (prepararea meselor, cumpărături, menaj, însoțire sau socializare) și frecvența: zile, ore și timpul estimat, inclusiv când îngrijitorul locuiește cu părintele. Contractul poate avea durată determinată; pentru persoana cu obligație legală de întreținere, poate fi încheiat și pe durată nedeterminată, cu reevaluare anuală. Nu este permisă transferarea responsabilității asumate către altcineva. Contractul poate înceta la expirare, pentru neîndeplinirea nejustificată a obligațiilor ori la solicitarea vârstnicului sau îngrijitorului. Ce obligații continuă după acordarea banilor Îngrijitorul trebuie să respecte planul stabilit, să colaboreze cu asistentul social și să anunțe schimbările care influențează îngrijirea sau informațiile din dosar. Instituția monitorizează modul în care vârstnicul primește ajutor. De exemplu, dacă părintele se mută, ajunge într-un centru rezidențial sau copilul revine la program întreg, situația trebuie comunicată pentru stabilirea efectelor asupra sprijinului. Perioada în care îngrijitorul beneficiază de program redus este considerată, pentru vechimea în muncă, timp lucrat cu normă întreagă, pe baza adeverinței eliberate de serviciul social. Un răspuns verbal nu înlocuiește soluționarea cererii Dacă familia primește doar explicația „nu avem fonduri”, este util să depună cererea cu număr de înregistrare și să solicite un răspuns motivat, în scris. În considerentele Deciziei nr. 36/2025, Înalta Curte a arătat că încheierea contractului nu este condiționată de îndeplinirea obligației autorității de a prevedea sumele în buget. Sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, instanța considerând prevederile clare. Această precizare nu înlătură verificarea eligibilității, dar înseamnă că lipsa prevederilor bugetare nu trebuie confundată cu neîndeplinirea condițiilor de către familie.

Sprijin financiar pentru cei care își îngrijesc părinții vârstnici: cât este indemnizație lunară și care sunt condițiile
Ajutor gratuit pentru pensionari: cine poate beneficia de un îngrijitor la domiciliu și ce servicii poate oferi
Eveniment

Ajutor gratuit pentru pensionari: cine poate beneficia de un îngrijitor la domiciliu și ce servicii poate oferi

Pentru un pensionar care se deplasează cu greutate, o sacoșă cu alimente, curățenia în casă sau drumul până la farmacie pot deveni probleme greu de rezolvat. În asemenea situații, poate solicita servicii sociale de îngrijire la domiciliu prin primărie sau Direcția de Asistență Socială. Sprijinul se acordă după evaluarea nevoilor și poate include ajutor pentru activitățile pe care persoana nu le mai poate face singură. Ce ajutor poate primi un vârstnic acasă Existența unei pensii sau a unor copii nu exclude automat accesul la ajutor. Citește și: Ce este „Pachetul de solidaritate” pentru pensionari în 2026: cine primește 1.000 de lei și când intră a doua tranșă Contează autonomia persoanei, resursele disponibile și sprijinul pe care familia îl poate oferi efectiv. Gratuitatea, programul vizitelor și momentul începerii serviciilor trebuie însă verificate la instituția locală. Serviciile sociale la domiciliu pot include efectuarea cumpărăturilor, pregătirea sau livrarea hranei, menaj, sprijin pentru deplasare și însoțire. În funcție de nevoile identificate, pot fi acordate și ajutor pentru spălat, îmbrăcat, hrănire ori ridicarea din pat. Scopul este ca persoana să poată continua să locuiască în propria casă, în condiții cât mai bune de autonomie și siguranță. Activitățile concrete se stabilesc individual; nu toate persoanele primesc același pachet. De exemplu, un pensionar poate reuși să se îmbrace și să mănânce singur, dar să nu mai poată coborî scările cu sacoșele. Pentru el, solicitarea poate privi aprovizionarea și menajul, fără să fie necesar același sprijin ca pentru o persoană imobilizată. Ajutorul pentru cumpărături nu trebuie confundat cu acordarea gratuită a alimentelor. La înscriere trebuie clarificat cine suportă costul produselor, dacă există separat un program de hrană și ce cheltuieli acoperă serviciul. Cine poate solicita serviciile Legea nr. 17/2000 se referă la persoanele care au împlinit vârsta de pensionare prevăzută de lege și se află în cel puțin una dintre situațiile de vulnerabilitate enumerate: Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea lipsa sprijinului familial, venituri insuficiente pentru îngrijire, imposibilitatea de a se gospodări, dificultăți de satisfacere a nevoilor sociomedicale din cauza bolii ori a stării fizice sau psihice. Nu trebuie îndeplinite simultan toate aceste situații. Pentru serviciul solicitat se evaluează însă nevoile concrete și condițiile de admitere aplicabile. Nu este necesar ca persoana să fie complet imobilizată pentru a cere evaluarea. Grila națională analizează inclusiv dificultățile de deplasare, îngrijire personală și desfășurare a treburilor casnice. Evaluarea dependenței pentru aceste servicii are propria procedură; nu se confundă cu încadrarea în grad de handicap. Dacă ai copii, mai poți primi ajutor? Existența copiilor nu arată, singură, că nevoile vârstnicului sunt acoperite. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 De exemplu, procedura publicată de Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București permite analizarea situațiilor în care întreținătorii există, dar nu pot asigura îngrijirea necesară. Acestora li se cer explicații și, după caz, documente care susțin motivele invocate. Într-un exemplu ipotetic, o femeie de 81 de ani locuiește singură, iar fiica sa trăiește în alt oraș. Fiica poate plăti unele cumpărături, dar nu poate veni zilnic să pregătească mâncarea. La evaluare trebuie descrise ambele aspecte: ajutorul disponibil și nevoile care rămân neacoperite. Este mai util să fie explicată situația concretă decât să se scrie doar „familia nu se poate ocupa”. Unde se depune cererea Primul punct de contact este serviciul public de asistență socială al localității de domiciliu, care poate funcționa ca Direcție de Asistență Socială sau compartiment în cadrul primăriei. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile În București, solicitantul poate cere îndrumare DGASPC de sector ori DGASMB, în funcție de serviciul urmărit. Ministerul Muncii indică primăria și serviciul public local de asistență socială drept puncte de acces pentru aceste solicitări. La primul contact, trebuie cerute formularul, lista actelor, condițiile de admitere și informațiile despre eventualele costuri. Persoana care nu se poate deplasa ar trebui să spună acest lucru de la început și să solicite îndrumare pentru transmiterea documentelor și evaluarea la domiciliu. Procedura națională de evaluare permite interacțiunea la domiciliul sau reședința solicitantului. Un membru al familiei poate contacta instituția pentru informații și pentru semnalarea situației. Pentru depunerea și semnarea actelor în numele vârstnicului trebuie clarificată forma de reprezentare necesară. Ce documente trebuie pregătite Lista exactă se solicită instituției locale. Dosarul poate cuprinde: - cererea și actul de identitate; - documente privind pensia și celelalte venituri; - documente medicale relevante; - informații despre locuință și componența familiei; - declarații privind sprijinul disponibil și, după caz, situația susținătorilor legali. Documentele medicale, veniturile și bunurile persoanei, precum și, după caz, cele ale susținătorilor sunt relevante pentru analiza prevăzută de lege. Dosarul pentru îngrijire la domiciliu include obligatoriu fișa de evaluare sociomedicală. Solicitantul ar trebui să întrebe cine coordonează completarea ei și ce documente trebuie obținute de la medic. Este recomandabil să păstreze o copie a cererii și numărul de înregistrare. O discuție telefonică poate lămuri procedura, dar nu înlocuiește înregistrarea solicitării. Cum se stabilește de cât ajutor ai nevoie Evaluarea urmărește ce poate face efectiv persoana: dacă se poate spăla, îmbrăca, deplasa, aproviziona sau ocupa de gospodărie. Sunt analizate și situația familială, locuința, veniturile și cheltuielile. La discuție sunt utile exemplele precise: „pot încălzi mâncarea, dar nu pot sta în picioare să gătesc”, „pot merge prin casă, dar nu pot ieși singur” sau „nu mai pot intra în cadă fără ajutor”. Pe baza evaluării se stabilește planul individualizat de asistență și îngrijire. Acesta trebuie să precizeze activitățile, frecvența și timpul alocat intervențiilor. Aprobarea unui serviciu nu înseamnă automat prezența permanentă a unui îngrijitor. Serviciile sunt gratuite sau se plătesc? Legea prevede gratuitate pentru anumite situații, inclusiv lipsa veniturilor și a susținătorilor legali, beneficierea de ajutor de incluziune ori venituri sub nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, în condițiile articolului 10. Pentru alte persoane eligibile poate exista o contribuție individualizată, calculată în funcție de costul serviciului și de veniturile beneficiarului și, după caz, ale susținătorilor. Există și servicii locale finanțate fără contribuția beneficiarilor: DGASMB precizează acest lucru pentru propriul serviciu de îngrijiri la domiciliu. Regula nu trebuie extinsă automat la toate localitățile. Înainte de semnarea contractului, solicitantul ar trebui să ceară în scris suma datorată, modul de calcul și serviciile incluse. Cât de repede începe ajutorul Depunerea dosarului nu garantează că îngrijitorul va veni imediat. De exemplu, DGASMB prevede analizarea dosarelor complete și înscrierea celor acceptate pe o listă de așteptare, admiterea efectivă fiind legată de disponibilitatea locurilor. Familia ar trebui să întrebe separat dacă dosarul este complet, dacă solicitarea a fost aprobată și când poate începe efectiv serviciul. Dacă nu există capacitate disponibilă, poate cere informații despre furnizori licențiați, servicii partenere și soluții temporare. Dacă primește un refuz, este util să solicite motivarea scrisă și indicarea procedurii prin care poate cere reanalizarea situației. Ce trebuie stabilit înainte de prima vizită Beneficiarul și familia trebuie să știe cine vine, în ce zile, pentru ce activități și pe cine contactează dacă vizita nu are loc. Programul și obligațiile trebuie discutate în raport cu planul de îngrijire și contractul de servicii. Pentru cumpărături, de exemplu, merită convenită de la început procedura de predare a banilor, păstrarea bonurilor și restituirea restului. Pentru menaj, trebuie clarificate operațiunile incluse. Iar dacă starea vârstnicului se agravează, familia trebuie să anunțe responsabilul de caz și să solicite reevaluarea nevoilor. Primul demers poate fi formulat simplu: „Solicit evaluarea pentru servicii de îngrijire la domiciliu, deoarece am dificultăți de deplasare și nu îmi mai pot asigura singur cumpărăturile, menajul și pregătirea hranei”. Descrierea concretă a dificultăților ajută instituția să identifice sprijinul necesar.

Pensionarii pot primi îngrijiri medicale acasă, decontate de CAS: cine are dreptul și ce costuri rămân familiei
Eveniment

Pensionarii pot primi îngrijiri medicale acasă, decontate de CAS: cine are dreptul și ce costuri rămân familiei

Pentru un pensionar care se deplasează greu, este imobilizat la pat sau are nevoie de tratamente repetate după externarea din spital, o parte dintre serviciile medicale pot fi acordate chiar acasă și decontate prin sistemul public de asigurări de sănătate. Nu este însă suficient ca pacientul să fie în vârstă sau să aibă o boală cronică: sunt necesare o recomandare medicală, îndeplinirea criteriilor prevăzute de CNAS și alegerea unui furnizor aflat în contract cu casa de asigurări. Prima regulă importantă În 2026, îngrijirile medicale la domiciliu fac parte din pachetul de bază acordat persoanelor asigurate. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Pentru pensionari, regula importantă este că serviciul nu se acordă în funcție de vârstă sau de valoarea pensiei, ci de starea pacientului și de necesitatea medicală. Pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei plătesc, din august 2025, CASS pentru partea de pensie care depășește acest prag, însă își păstrează calitatea de asigurat. Cine poate primi îngrijiri medicale la domiciliu Potrivit regulilor CNAS, îngrijirile medicale la domiciliu se acordă asiguraților care au un status de performanță ECOG 3 sau ECOG 4. Este, practic, un criteriu prin care medicul apreciază cât de mult este limitată autonomia pacientului. ECOG 3 înseamnă că persoana este incapabilă să desfășoare activitățile casnice obișnuite, este imobilizată în fotoliu sau la pat mai mult de jumătate din timpul zilei și are nevoie de ajutor pentru activități de bază, precum igiena, alimentația sau mobilizarea. ECOG 4 desemnează pacientul complet imobilizat la pat și dependent total de altă persoană pentru îngrijirile de bază. Prin urmare, simplul diagnostic de hipertensiune, diabet, artroză sau o altă afecțiune cronică nu oferă automat dreptul la îngrijiri la domiciliu. Medicul trebuie să constate și gradul de dependență funcțională. Cine poate da recomandarea Recomandarea poate fi emisă de medicul de familie, de un medic specialist din ambulatoriu sau de medicul specialist din spital, la externarea pacientului. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Medicul trebuie să se afle în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate. Recomandarea trebuie să precizeze diagnosticul, statusul ECOG, serviciile necesare și ritmul în care acestea trebuie efectuate. Este important un detaliu: medicul nu trebuie să scrie pe recomandare numele firmei sau al furnizorului care va acorda serviciile. Casa de asigurări nu decontează serviciile efectuate pe baza unei recomandări în care furnizorul a fost nominalizat. Pacientul are dreptul să aleagă singur dintre furnizorii aflați în contract. Recomandarea trebuie folosită repede Recomandarea este valabilă 30 de zile calendaristice de la data emiterii, fără a se lua în calcul ziua în care a fost emisă. Totuși, pacientul sau reprezentantul său trebuie să se adreseze casei de asigurări pentru certificarea numărului de zile de îngrijire și furnizorului în cel mult 10 zile lucrătoare de la emiterea recomandării. Demersurile pot fi făcute și de un membru al familiei, de soț sau soție, de o persoană împuternicită ori de reprezentantul legal al pacientului. Dacă serviciile nu încep în perioada de valabilitate a recomandării, iar pacientul continuă să aibă nevoie de ele, trebuie obținută o nouă recomandare. Câte zile de îngrijire sunt decontate Pentru un adult, inclusiv pentru pensionari, limita este de maximum 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu în ultimele 11 luni. Citește și: Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare” Zilele pot fi acordate în mai multe etape. Un episod obișnuit de îngrijire poate avea maximum 15 zile. În situații justificate medical, medicul poate recomanda un episod de până la 30 de zile. Pentru fiecare episod este necesar un nou formular de recomandare. Dacă îngrijirile nu sunt necesare în fiecare zi, limita nu se consumă calendaristic. Sunt luate în calcul numai zilele în care furnizorul a acordat efectiv servicii. De exemplu, dacă asistenta vine de trei ori pe săptămână timp de patru săptămâni, se contabilizează cele 12 zile în care au avut loc vizitele, nu toate cele 28 de zile calendaristice. Ce servicii pot fi făcute acasă Pachetul CNAS este mult mai larg decât o simplă vizită pentru măsurarea tensiunii. El poate include, în funcție de recomandarea medicului: măsurarea parametrilor fiziologici; administrarea medicamentelor, inclusiv injecții sau perfuzii atunci când sunt indicate; sondaj vezical și îngrijirea sondei urinare; alimentație artificială, pasivă sau parenterală; clisme terapeutice ori evacuatorii; diferite manevre terapeutice; îngrijirea plăgilor, escarelor, stomelor, fistulelor, tuburilor de dren sau canulelor traheale; recoltarea unor produse biologice; kinetoterapie individuală; logopedie individuală; masaj pentru limfedem; în anumite situații, evaluare psihologică pentru pacientul oncologic. Așadar, pansamentele pentru răni sau escare, injecțiile, monitorizarea unor parametri și anumite forme de recuperare pot fi decontate dacă sunt înscrise în recomandarea medicală și sunt efectuate de un furnizor contractat. Recuperarea la domiciliu nu înseamnă orice formă de fizioterapie În pachetul de îngrijiri la domiciliu este prevăzută kinetoterapia individuală, precum și logopedia și masajul limfedemului. Nu trebuie însă confundată această prestație cu întregul pachet de medicină fizică și de reabilitare. Procedurile complexe de recuperare, fizioterapie sau tratament balnear au propriile reguli de decontare și nu devin automat servicii gratuite la domiciliu doar pentru că pacientul se deplasează greu. Materialele necesare îngrijirii, incluse în decontare Un aspect important pentru familie este că tariful decontat furnizorului include costurile materialelor necesare realizării serviciilor de îngrijire, precum și costurile deplasării personalului la domiciliul pacientului. Prin urmare, pentru serviciile incluse în recomandare și decontate de CAS, furnizorul nu ar trebui să transforme separat în „taxă de deplasare” sau în cost suplimentar ceea ce este deja inclus în tariful achitat de sistemul public. Furnizorul trebuie să fie în contract cu CAS O recomandare medicală nu înseamnă că pacientul poate chema orice firmă de îngrijiri medicale la domiciliu și va primi ulterior banii înapoi de la casa de asigurări. Serviciile decontate trebuie efectuate de un furnizor aflat în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate. Listele cu furnizorii contractați sunt publicate de casele județene de asigurări și de CASMB, la secțiunea destinată furnizorilor de servicii medicale. CNAS precizează că listele și datele lor de contact sunt publicate separat pentru fiecare casă de asigurări. În București, de exemplu, CASMB publică în 2026 lista actualizată a furnizorilor de îngrijiri la domiciliu aflați în contract. Există însă și o problemă practică: furnizorii lucrează în limita sumelor contractate cu casa de asigurări. Normele le permit, dacă este necesar, să întocmească liste de prioritate, cât timp recomandarea este încă valabilă. Cu alte cuvinte, faptul că pacientul are recomandarea medicală nu garantează întotdeauna că primul furnizor contactat îl poate prelua imediat. Îngrijirile paliative la domiciliu au reguli distincte Pentru pacienții cu boli grave, progresive sau incurabile există separat îngrijirile paliative la domiciliu. Acestea nu înseamnă doar administrarea tratamentului, ci pot include evaluarea medicală, controlul durerii și al altor simptome, monitorizare, îngrijirea escarelor și stomelor, administrarea medicamentelor, kinetoterapie, consilierea pacientului și a familiei și asistență psihologică. Recomandarea pentru paliative poate fi emisă de medicul de familie, de medicul specialist din ambulatoriu sau de medicul din spital. În sistemul reglementat prin Contractul-cadru, un adult poate beneficia de maximum 90 de zile de îngrijiri paliative la domiciliu în ultimele 11 luni, în episoade de cel mult 30 de zile. În 2026 există însă o schimbare legislativă în curs: Guvernul a stabilit trecerea către un Program național de îngrijiri paliative, cu o perioadă tranzitorie de 12 luni de la intrarea programului în vigoare. În această perioadă, pacientul nu poate primi concomitent aceleași îngrijiri atât prin vechiul mecanism al Contractului-cadru, cât și prin programul național. La 11 august 2026, Ministerul Sănătății arăta însă că lansarea programului național de îngrijiri paliative era încă una dintre măsurile care necesitau promovare. Prin urmare, pentru un pacient care solicită paliative în această perioadă, este prudentă verificarea directă la casa de asigurări a mecanismului efectiv aplicabil în județul respectiv. Când trebuie familia să plătească Există mai multe situații în care îngrijirea la domiciliu ajunge să fie suportată din buzunar. Prima este alegerea unui furnizor privat care nu are contract cu casa de asigurări pentru serviciul respectiv. În această situație, recomandarea medicală nu transformă automat serviciul într-unul decontat. Familia va plăti, de regulă, și dacă solicită servicii suplimentare care nu apar în recomandarea medicului sau nu fac parte din pachetul de bază:. De exemplu: prezență permanentă a unui îngrijitor, supraveghere timp de mai multe ore, menaj, gătit, cumpărături, ajutor general în gospodărie ori alte servicii de tip „caregiver”.  Acestea sunt servicii sociale sau de îngrijire personală, nu acte medicale decontate automat prin CNAS. Plata poate deveni necesară și după epuizarea numărului de zile pe care sistemul public îl poate deconta sau atunci când familia dorește mai multe vizite ori alte servicii decât cele prescrise. De asemenea, dacă niciun furnizor contractat nu are disponibilitate în intervalul în care pacientul are nevoie de ajutor, familia poate opta pentru un serviciu privat cu plată. Casa de asigurări nu funcționează însă, în mod obișnuit, ca un sistem de rambursare în care pacientul plătește unei firme necontractate și solicită ulterior restituirea banilor. Îngrijirea medicală nu este același lucru cu îngrijirea permanentă a unei persoane dependente Aceasta este probabil cea mai importantă distincție pentru familii. CNAS decontează acte medicale determinate, efectuate conform unei recomandări și unui plan de îngrijire. O zi de îngrijire presupune cel puțin o vizită la domiciliu; timpul mediu luat în calcul pentru o vizită de îngrijiri medicale este de aproximativ o oră. Sistemul nu finanțează prin acest mecanism prezența unui asistent sau îngrijitor lângă pacient 8, 12 sau 24 de ore pe zi. Astfel, o persoană poate avea gratuit asistenta care vine să îi facă injecția, să îi îngrijească escara sau să îi monitorizeze starea, dar familia poate fi nevoită să suporte separat costul unei persoane care rămâne în locuință pentru supraveghere, hrană, igienă și ajutor permanent. Ce ar trebui să facă familia, pas cu pas Primul pas este discutarea situației cu medicul de familie sau cu specialistul care tratează pacientul. Dacă acesta consideră că sunt îndeplinite criteriile, eliberează recomandarea pentru îngrijiri medicale la domiciliu. În maximum 10 zile lucrătoare, pacientul sau un aparținător trebuie să se adreseze casei de asigurări pentru certificarea numărului de zile și să găsească un furnizor contractat care poate prelua cazul. Recomandarea rămâne valabilă 30 de zile, iar furnizorul trebuie să înceapă serviciile în această perioadă. Înainte de semnarea oricărui document, familia ar trebui să întrebe foarte clar: „Aceste servicii sunt decontate prin CAS sau sunt cu plată?” și, dacă există costuri suplimentare, să solicite precizarea lor înainte de începerea îngrijirilor. Pentru un pensionar dependent, diferența poate fi considerabilă. Serviciile medicale recomandate și decontate pot scuti familia de costurile pansamentelor, injecțiilor, anumitor proceduri și vizitelor personalului medical. Îngrijirea zilnică permanentă, însă, rămâne un domeniu separat și este, în numeroase situații, responsabilitatea familiei sau un serviciu care trebuie contractat și plătit separat.

Mii de bătrâni austrieci bolnavi, fără îngrijirea la domiciliu oferită de românce după ce Viena s-a opus intrării României în Schengen. Președintele austriac îl critică pe cancelarul Nehammer
Internațional

Mii de bătrâni austrieci bolnavi, fără îngrijirea la domiciliu oferită de românce după ce Viena s-a opus intrării României în Schengen. Președintele austriac îl critică pe cancelarul Nehammer

Bătrânii austrieci bolnavi, fără îngrijire acasă. Consecințele veto-ului Vienei în ceea ce privește aderarea România la Schengen încep să se facă simțite în Austria. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe de o parte, organizațiile care se ocupă de îngrijirea la domiciliu (care se bazează în mare parte pe lucrători veniți din România) avertizează că aceasta nu mai e "accesibilă". Pe de alta, marile companii austriece critică decizia, temându-se de noi valuri de proteste din partea României. Ambasadorul Emil Hurezeanu declară că "Răbdarea noastră nu este infinită", adăugând că o declarație clară în acest sens este de dorit să vină în luna iunie, iar o decizie concretă în a doua jumătate a anului. Bani puțini, ore multe pe drum Tema îngrijirii permanente la domiciliu a devenit una sensibilă în Austria, mai ales că mare parte a personalului vine din România (30.000 de angajați). Iar în siajul veto-ului, cele mai vocale nemulțumiri au venit din acest sector, unde nici măcar recompensele financiare nu sunt motivante. Potrivit asociației IG24 (Interessengemeinschaft der 24 Stunden Betrauen und Betraueninnen), pensia de care beneficiază un îngrijitor român care a lucrat 15 ani în Austria este de aproximativ 100 (o sută) de euro pe lună. "Aș vrea să vă imaginați cum ar fi să lucrați 4 saptamâni îngrijind bătrâni în izolare și singurătate în Austria sau Germania, să abia aștepți sa te reîntorci acasă la familia ta, să faci 5-20 de ore pe autostrăzi în minibusuri arhipline uneori și apoi să trebuiască să mai stai și câteva ore bune la graniță așteptând verificarea pașaportului. Poate pentru mulți astea sunt ifose, dar pentru persoanele care fac naveta între Vestul Europei și România la fiecare 2, 3 sau 4 săptămâni, e relevant”, a reacționat, într-un mesaj pe Facebook, Flavia Matei, una dintre fondatoarele asociației D.R.E.P.T. Nehammer, discurs în limba de lemn La trei luni după veto, în discursul său despre "Starea națiunii", susținut pe 10 martie, cancelarul Karl Nehammer a atins în treacăt tema, susținând că problema va fi rezolvată dacă e eliminată birocrația cardului Roșu-alb-roșu (permisul austriac de ședere și de muncă pentru cetățenii străini): "În opinia mea acesta ar trebui să fie un instrument adecvat, imigrarea organizată și calificată pe piața muncii din Austria. Am identificat o problemă. Mergem în străinătate, căutăm asistente și încercăm să le aducem în Austria. Și apoi, iată, începe ceea ce trebuie corectat din punctul meu de vedere și anume, din cauza birocrației, lucrurile nu funcționează așa cum avem nevoie. Sunt nouă proceduri de recunoaștere a calificării, nouă cereri diferite de aptitudini. Acestea sunt obstacolele care ne arată că nu am reușit încă să ținem problema sub control. Și din punctul meu de vedere trebuie să o facem, astfel încât deficitul de personal medical din Austria chiar să scadă. Trebuie să convocăm un summit de nostrificare, un cuvânt greoi, un așa-zis summit de calificare cu statele federale pentru a rezolva exact această problemă.". Bătrânii austrieci bolnavi, fără îngrijire acasă După cinci zile de la discursul cancelarului, organizațiile Caritas și Malteser, două organizații care se ocupă de îngrijirea permanentă, au avertizat: îngrijirea permanentă "nu mai este accesibilă" în Austria, susținând că "3.000 de îngrijitori au preferat alte țări". Problemele invocate au fost legate în special de subfinanțarea domeniului, dar și de demotivarea personalului care vine din România, cauzată de veto-ul Austriei: "Există un domeniu de îngrijire care este adesea trecut cu vederea în discuțiile despre deficitul de îngrijire în Austria: îngrijirea permanentă. Acest lucru nu a fost luat în seamă nici în reforma sănătății, nici în decizia de a refuza aderarea României la Schengen, de care ar beneficia cei aproximativ 70.000 de îngrijitori care fac naveta.". Totuși, recent, subiectul a fost abordat de Johannes Rauch, ministrul Muncii, Afacerilor Sociale, Sănătăţii şi Protecţiei Consumatorului din Austria Într-un mesaj pe Twitter, Rauch a declarat: "Intrarea României în Schengen ar facilita mult cooperarea transfrontalieră. În mod deosebit ar beneficia în mod deosebit îngrijitorii de 24 de ore pe zi, de al căror sprijin depind mii de familii din Austria. Fără aceste 30.000 de femei din România, îngrijirea persoanelor care au nevoie de îngrijire în Austria nu ar fi posibilă în calitatea actuală. Adesea își fac munca în condiții dificile. (...) România este parte a comunității europene și, prin urmare, trebuie să devină și ea parte a spațiului Schengen.". Președintele austriac încearcă să o dreagă Mesajul a fost preluat recent și de președintele federal, Alexander Van der Bellen, care s-a distanțat de cancelarul Karl Nehammer cu privire la veto-ul Schengen. Într-o întâlnire cu Martin Selmayr, șeful Reprezentanței Comisiei Europene la Viena, Van der Bellen a subliniat că România, la fel ca Bulgaria, este pregătită pentru aderarea la Schengen. "Sunt îngrijorat de reputația Austriei în rândul partenerilor noștri europeni", a declarat acesta, referindu-se în mod explicit la vocile critice din cercurile de afaceri locale: "Când companii cunoscute din Austria care activează cu succes în România spun că sunt preocupate de politica actuală austriacă, aceste voci trebuie ascultate. Este vorba despre comenzi reale, vânzări reale, de locuri de muncă reale. În acest sens, sper că o soluție poate ajuta în curând la calmarea situației.” Potrivit lui Van der Bellen vetoul Austriei a afectat îngrijitorii români: "Dacă le spunem acestor oameni «Nu sunteți bineveniți», se va dezvolta o mișcare care va avea efecte negative pentru persoanele care au nevoie de îngrijire în Austria.". Austria, dependentă economic de Europa de Est Nu doar sectorul îngrijirii permanente din Austria e afectat de acest veto. Potrivit Profil.at, există multe resentimente în rândul companiilor austriece. Robert Schmid, șeful Schmid Industrieholding, susține că, precum alte companii austriece care operează în România, și compania lor a fost inclusă pe lista neagră: "Nu aș fi crezut că este posibil ca guvernul să poată acționa atât de prost când economia Austriei este atât de dependentă de Europa de Est.". Deși, până în prezent, nu au fost semnalate probleme majore, "fricțiuni cu autoritățile locale sunt, din păcate, încă de așteptat", a declarat Schmid: "Camioanele aflate în trafic intra-european stau ore în șir la granițe. Acest veto duce la creșterea costurilor în logistică, dar și la întârzieri în obținerea autorizațiilor.". Criticile vin și din partea șefului Erste Group, companie care activează în România de aproape 20 de ani, România fiind piața cu a treia cea mai mare cantitate de clienți din cadrul grupului bancar – în jur de 2,8 milioane în 2022. Declarația CEO-ului, Willibald Cernko, a fost una tranșantă: "Nu există state membre UE de clasa a doua.". Teama de un nou boicot În ceea ce privește Raiffeisen Bank, după veto-ul Schengen, și aceasta a fost confruntată cu un val de emoții negative, precum toate companiile austriece din România, context în care "Raiffeisen Bank susține pe deplin aderarea României la spațiul Schengen și va continua să sprijine eforturile factorilor de decizie pentru atingerea acestui obiectiv", potrivit unui comunicat transmis Profil.at. „Însă nu toată lumea este atât de deschisă cu privire la opiniile lor. În discuțiile neoficiale, antreprenorii și managerii își dezvăluie în mod deschis furia și manifestă neînțelegere completă cu privire la blocada austriacă. Însă foarte puțini doresc să comenteze public acest lucru. Pe de o parte, nu vrei să intri în chestiuni de politică, iar pe de alta, există o teamă de înstrăinare a clienților acasă: inițial, sondajele au arătat că majoritatea austriecilor susțineau dreptul de veto asupra României și Bulgariei", scriu jurnaliștii austrieci. Concluzia infirmă, însă, acele sondaje: "Sabia lui Damocles atârnă asupra companiilor austriece care sunt active în România și Bulgaria: dacă Austria continuă să fie încăpățânată în negocierile ulterioare privind admiterea la Schengen, resentimentele și apelurile la boicot ar putea izbucni din nou, mai puternic.". Hurezeanu: "Răbdarea noastră nu este nesfârșită" Într-un interviu acordat Profil.at, ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, a declarat că, deși au existat mai multe întâlniri bilaterale ca urmare a veto-ului austriac, în prezent nu există nimic concret la nivel politico-diplomatic: "Am fi foarte încântați dacă ministrul de Externe, Alexander Schallenberg, și ministrul pentru UE, Karoline Edtstadler, s-ar angaja în discuții mai serioase cu noi. Știm că mulți politicieni nu aprobă decizia de aici. (...) Înțeleg de ce cancelarul Karl Nehammer trebuie să-și salveze reputația. Până la urmă, el a subliniat la sfârșitul lunii ianuarie că veto-ul va rămâne în vigoare. Citește și: Grindeanu și „greaua moștenire” din CFR: ministrul Transporturilor nu-și găsește nici o vină pentru accidentul de la Galați, nu-și dă demisia pentru „o emoție de moment” Care om de stat spune, două luni mai târziu, că totul a fost o glumă și că acum suntem în favoarea aderării? La Bruxelles, politicienii austrieci vorbesc mereu despre solidaritate, unitate și răbdare strategică. Dar răbdarea noastră nu este nesfârșită.". Ambasadorul Hurezeanu a mai declarat că o declarație clară în acest sens este de dorit să vină în luna iunie, iar o decizie concretă, în a doua jumătate a anului: "Anul viitor va fi deja foarte complicat. Peste tot sunt alegeri – la nivelul UE, în Austria, în România. Ne aflăm într-o situație dificilă din cauza războiului, a inflației și a dreptului de veto. Ne vom confrunta cu un populism intens, în România dar și în alte părți ale Europei.".

Cât și cum puteți beneficia de servicii gratuite de îngrijire la domiciliu
Justiție

Cât și cum puteți beneficia de servicii gratuite de îngrijire la domiciliu

Dacă sunteți asigurați și aveți probleme de sănătate care necesită gesturi medicale efectuate de personal medical calificat, dar starea dumneavoastră nu necesită internare, puteți beneficia de servicii gratuite de îngrijire la domiciliu. Servicii gratuite de îngrijire la domiciliu Evident, acest tip de asistență medicală se poate face doar la recomandarea medicului. Recomandarea pentru îngrijiri medicale la domiciliu este acordată de medici ţinând seama de starea de sănătate a asiguratului. Citește și: Posibilitatea ca un accident nuclear să se producă chiar pe teritoriul Rusiei este foarte mare, din cauza tehnicii militare învechite. „Telefonul roșu” Washington – Moscova, încins Dar şi de statusul de performanţă ECOG ( 3 și 4) al acestuia și va cuprinde periodicitatea/ritmicitatea serviciilor recomandate precum și diagnosticul stabilit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră