vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sesizare

15 articole
Politică

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare: legea prin care creșteau taxele locale, amânată pe februarie 2026. Prin această amânare, Executivul nu va putea să-și construiască bugetul pe 2026 luând în calcul aceste resurse.  Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Decizia CCR este stranie având în vedere că această lege a mai fost atacată la CCR, a fost respinsă, iar acum, după ce ar fi fost adoptată respectând criticile Curții, a fost contestată din nou. În decizia precedentă, din 20 octombrie, CCR a avut o singură obiecție, legată de prevederile privind folosirea „tehnicii poligraf”.  CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare „Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative - Termen ședință de judecată – 4 februarie 2026”, a anunțat, azi, CCR.  Proiectul prevede creșteri substanțiale ale taxelor și impozitelor: Creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare. Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de 1 an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%. Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. - Baza de calcul al constibuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent. Decizia vine la câteva zile după ce Senatul a adoptat proiectul privind eliminarea indemnizaţiei compensatorii acordate la încetarea mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale.

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare Foto: Inquam/Octav Ganea
Ministrul Miruță (USR), război cu predecesorul său de la PSD, Bogdan Ivan (sursa: Facebook/Radu Miruță, Bogdan Ivan)
Investigații

EXCLUSIV Miruță dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA

Conflict dur între USR și PSD în Guvern: Radu Miruță, ministrul Economiei, l-a dat pe mâna procurorilor DNA pe Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al Romarm, pentru că ar fi viciat procesul de selecție al membrilor din conducerea Romarm.   Mai mult, Miruță a cerut Agenției Naționale a Funcționarilor Publici să verifice legalitatea unui ordin de ministru emis de pesedistul Bogdan Ivan, fost ministru al Economiei și actualul ministru al Energiei. Ordin în baza căruia Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost mutat „din pix” pe funcția de director general al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului din Ministerul Economiei, deși dăduse concurs pentru postul de director al Direcției Generale Turism. Sesizare la DNA pentru numirea trucată la șefia Romarm Useristul Radu Miruță, ministrul Economiei, a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru că procesul de selecție al membrilor Romarm în baza OUG 109/2011 s-ar fi făcut cu încălcarea legii. Adică ar fi fost trucat. Citește și: Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la șefia Romarm, reclamată la DNA În centrul scandalului dintre USR și PSD se află Constantin Alexie Cotan Bodolan și Răzvan Marian Pîrcălăbescu (cel din urmă, fost șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea). Bodolan, ca președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, a decis, împreună cu restul membrilor din CA, să-l selecteze pe Pîrcălăbescu pentru funcția de director general al Romarm. „În cadrul procesului au fost desemnați subordonați care au participat la selectarea propriilor superiori, ulterior promovați în Consiliul de Administrație”, a declarat ministrul Radu Miruță cu referire la relația dintre Bodolan și Pîrcălăbescu. Pîrcălăbescu a inventat doi ani de muncă Mai mult, a spus ministrul Miruță, conform raportului Corpului de Control al MinisteruluI Economiei, selecția s-a desfășurat fără verificări de fond, pe baza unor declarații și documente nevalidate. Miruță se referă la faptul că Răzvan Marian Pîrcălăbescu a fost selectat fără să aibă experiența de minimum zece ani în muncă. DeFapt.ro a dezvăluit că Pîrcălăbescu a făcut publice două CV-uri diferite. În primul, are o vechime de opt ani în muncă, iar în celălalt, zece ani. Acum, Constantin Alexie Cotan Bodolan și Răzvan Marian Pîrcălăbescu urmează să dea explicații în fața procurorilor anticorupție. Cariera neromanțată a președintelui CA al Romarm. Începuturile în publicitate Constantin Alexie Cotan Bodolan intrat în câmpul muncii în anul 2000, atunci când era student la Facultatea de Administrație Publică din cadrul Academiei de Studii Economice. În prima sa slujbă vindea publicitate pentru presa scrisă în regim part time. Apoi, în perioada 2006 – 2008, a fost angajat ca manager de publicitate la firma DBV Media House, patronată în acte de Consuela Diana Binder. Câțiva ani mai târziu, în octombrie 2013, firma DBV Media House avea să fie acuzată de Direcția Națională Anticorupție de complicitate la delapidare în dosarul lui Maricel Păcuraru și Liviu Luca. Ulterior, împreună cu alte două persoane, Constantin Alexie Cotan Bodolan a înființat firma Konektica Advertising. Primele sinecuri la stat A renunțat la publicitate în anul 2014, atunci când a fost angajat la Garda Națională de Mediu pe funcția de coordonator al activității de implementare a proiectelor cu finanțare externă, deși nu avea deloc experiență în domeniu. De la Garda Națională de Mediu a ajuns la Primăria Municipiului București, printr-o dispoziție semnată de primarul interimar liberal Răzvan Sava. A fost angajat apoi pentru o scurtă perioadă de timp la Institutul Național de Administrație (INA). Pesedistul Bogdan Trif, în mandatul său de ministru al Turismului, l-a luat pe Cotan Bodolan de la INA și l-a transferat pe funcția de consilier în cadrul Biroului Administrare Societăți din cadrul Ministerului Turismului, comasat ulterior cu Ministerul Economiei. A câștigat un concurs de șef la Turism Ministerul Economiei a organizat la finalul anului trecut un concurs pentru ocuparea funcției de director general al Direcției Generale Turism. Conform anunțului public, în data de 12 decembrie 2024 figurau înscriși trei candidați, printre care și  Constantin Alexie Cotan Bodolan. Unul dintre contracandidații lui Bodolan nu s-a prezentat la proba scrisă. Celălalt contracandidat a obținut doar 28 de puncte din 100, motiv pentru care a fost respins. Astfel, Bodolan a fost declarat admis, cu 91,5 puncte. Cealaltă probă, interviul, a avut loc în data de 30 decembrie 2024. Comisia de evaluare i-a acordat 89,67 de puncte. Transferat de Ivan pe cea mai influentă funcție din Ministerul Economiei Ministrul Economiei de atunci, pesedistul Bogdan Gruia Ivan, actualul ministru al Energiei, a semnat în data de 9 ianuarie 2025 ordinul de ministrul prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost validat pe funcția de director general al Direcției Generale Turism. Însă, o săptămână mai târziu, pesedistul Bogdan Gruia Ivan a emis un alt ordin de ministru, prin care Bodolan a fost mutat pe funcția de director general al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului.  Practic, ministrul Bogdan Gruia Ivan l-a transformat pe Constantin Alexie Cotan Bodolan dintr-un funcționar public de rang inferior în cel mai puternic om din Ministerul Economiei. Miruță, atac la Ivan: cere control ANFP Actualul ministrul al Economiei, useristul Radu Miruță, nu a fost de acord cu mutarea făcută de pesedistul Bogdan Ivan. Motiv pentru care a solicitat oficial Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) să facă un control cu privire la ordinul emis de ministrul Bogdan Gruia Ivan prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost mutat definitiv pe funcția de director al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al Ministerului Economiei a transmis că „până la data prezentei, ANFP nu a trimis un punct de vedere în urma solicitării”. Când un subordonat îi cere ministrului să semneze Contactat de către DeFapt.ro, Constantin Alexie Cotan Bodolan a declarat că mutarea definitivă s-a făcut la cererea sa. „A fost o mutare definitivă la cererea mea. Nu m-a transferat dânsul, la inițiativa dânsului. Mutarea se face prin ordin. Nu poate emite ordinul ulterior. Un ordin intră în efect în momentul comunicării către persoana vizată. Eu nu am studii juridice, asta e o analiză pentru un specialist în drept”, a spus Bodolan, fără a lămuri, de fapt, chestiunea legalității „mutării”.  Membrii CA ai Romarm, fără rol executiv Constantin Alexie Cotan Bodolan a ajuns între timp și președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, în urma procesului de selecție girat de firma Fox Management Consultants. Prin contractul de mandat, toți membrii Consiliului de Administrație au transferat atribuțiile executive directorului general al Romarm. Cu toate acestea, chiar dacă nu are atribuții executive, Bodolan a plecat pe banii companiei în mai multe delegații interne și externe. Ultima deplasare oficială a avut loc în perioada 11-14 iunie 2025 în Indonezia, acolo Romarm a participat la Expoziția Militară Internațională Indo Defence. Ocazie cu care Romarm a semnat un Memorandum de înțelegere cu compania indoneziană de stat PT Pindad. Concediu ca să se ducă în Indonezia pe banii ministerului Pentru a ajunge în Indonezia, Bodolan și-a luat trei zile de concediu de odihnă, ceea ce arată clar că nu se afla acolo în calitate oficială. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Economiei a transmis că în Indonezia s-au deplasat Luis Vlădoiu, directorul general de atunci al Romarm, și Constantin Alexie Cotan Bodolan, în calitate de președinte al CA. Deplasarea lui Bodolan în Indonezia a scos din vistieria Romarm nu mai puțin de 19.693 lei, ecivalentul a 4.000 de euro. Pentru directorul Luis Vlădoiu, care chiar avea de ce să fie în Indonezia, cheltuiala a fost de doar 4.680 lei (acesta nedecontând transportul și cazarea). Bodolan: „Eu nu m-am dus cu un rol executiv” Neavând atribuții executive, deplasarea lui Constantin Alexie Cotan Bodolan nu era justificată. Cu atât mai mult cu cât se afla în concediu. Întrebat de către DeFapt.ro care a fost rolul său în deplasarea din Indonezia, Constantin Alexie Cotan Bodolan a recunoscut că nu a avut un rol de reprezentare executivă. Însă, spune el, un președinte al Consiliului de Administrație „reprezintă compania a cărui președinte este în relații de stabilire de noi parteneriate, de discuții prealabile. Eu nu m-am dus cu un rol executiv. Eu m-am dus să stabilesc contacte cu omologi din industria de apărare din țările respective, cu potențiali parteneri să avem oportunități de dezvoltare. Nu m-am dus singur. Am fost însoțit de directorul general numit temporar la aceea vreme, de dl. Luis Vlădoiu.” Mai mult, Bodolan a spus că a fost în Indonezia cu un singur interes: „Cel al statului român. Ca funcționar public reprezint interesul statului român, ca președinte al CA al unei companii deținută 100% de statul român reprezint același interes al acționarului. Al statului român. Nu am nici un conflict de interes.”

CSM sesizează Parchetul împotriva Oanei Gheorghiu Foto: Facebook Oana Gheorghiu
Justiție

BREAKING CSM sesizează Parchetul împotriva Oanei Gheorghiu pentru incitare la ură

CSM sesizează Parchetul împotriva Oanei Gheorghiu pentru „incitare la violență, ură sau discriminare”, a anunțat pe Facebook fostul polițist Alin Ene, acum judecător și membru al CSM. Citește și: Șeful DIICOT Sălaj, care câștigă 32.000 de lei net lunar, se declară "jignit" de Oana Gheorghiu CSM invocă articolul 369 din Codul penal, fapta fiind prevăzută cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.  Consiliul minte afirmând că Gheorghiu a făcut „referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave”, dar ea a vorbit doar despre faptul că magistrații iau banii de la gura „unui copil care se culcă flămând”.  Ce consideră CSM „incitare la violență, ură sau discriminare” Ce a spus Oana Gheorghiu, potrivit transcrierii Digi 24, unde ea a făcut aceste declarații: „Dacă banii ăia trebuie să se ducă la ei pentru că îşi dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente, banii ăia nu se tipăresc şi vin din aer, vin de undeva. Şi poate că asta nu înţeleg oamenii: că atunci când primeşti privilegii, ca tu să ai privilegii cineva e lăsat în urmă. Poate că ar trebui să ne întoarcem un pic la conştiinţa asta de cetăţeni, să o avem şi să vorbim deschis: orice privilegiu îl are cineva, înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani. În termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii. Eu nu am acest rol, e pur o părere personală” CSM sesizează Parchetul împotriva Oanei Gheorghiu  „În raport cu declaraţiile doamnei vicepremier, faţă de conţinutul concret şi efectele acestora în plan social la adresa imaginii şi prestigiului funcţiei de magistrat, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prevăzută de dispoziţiile art. 369 din Codul Penal. Consiliul solicită pe această cale reprezentanţilor puterii executive să păstreze echilibrul şi decenţa în discursul public şi să nu formuleze judecăţi iresponsabile pe fond exclusiv emoţional care să submineze nu doar independenţa justiţiei, ci şi respectul datorat acesteia într-un stat de drept, cu consecinţa incitării populaţiei la ură împotriva judecătorilor şi procurorilor”, se arată într-un comunicat CSM. „Consiliul Superior al Magistraturii condamnă ferm declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu formulate în cadrul unui interviu televizat, prin care independența justiției și statutul magistraților au fost încălcate într-un mod iresponsabil și populist. Afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave, şi comparaţia între situaţia acestora şi garanţiile financiare de independenţă a justiţiei nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive. Astfel de alegaţii reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituționale, care alimentează un discurs periculos ce incită la ură şi discriminare, menit să antagonizeze societatea faţă de corpul profesional al magistraţilor. Opoziția artificială între magistrați și «copilul flămând căruia i se ia de la gură» este o manipulare şi o încercare de a deturna nemulțumirile publice spre justiţie, plasând nereal şi artificial asigurarea resurselor financiare în relaţie directă cu independenţa financiară a magistraţilor”, mai afirmă CSM.   

Ministerul Dezvoltării, sesizare pentru declarații false (sursa: Facebook/Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei)
Investigații

EXCLUSIV O firmă din dosarul Microsoft și una conectată la Simion (AUR), reclamate penal pentru fals

Ministerul Dezvoltării, sesizare pentru declarații false: două mari firme (una din industria IT, cealaltă - din domeniul tipăriturilor cu regim special) au fost reclamate la Parchet. Este vorba de ASEE Solutions SRL și de Zipper Services SRL. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Prima a fost menționată și în mega-dosarul DNA al licențelor Microsoft pentru instituții publice. Despre a doua, DeFapt.ro a dezvăluit că a tipărit scrisorile electorale pentru George Simion în campania pentru prezidențiale. Achiziția Asseco din 2009 Grupul polonez Asseco South Eastern Europe, unul dintre cele mai mari grupuri din industria IT din sud-estul Europei, a cumpărat firma Net Consulting, în anul 2009, de la Dragoș Șerban Stan, Ion Coltan și Alexandru Vișan. Numele lui Dragoș Șerban Stan a apărut în dosarul Microsoft, dar Stan a beneficiat de clemența procurorilor DNA după ce a făcut ma multe denunțuri. Un alt asociat din firma Net Consulting, Alexandru Vișan, a fost implicat într-un dosar de mare evaziune fiscală, după ce a importat echipamente IT de aproape jumătate de miliard de euro în perioada 2008-2012. Dosarul Microsoft Asseco a decis să schimbe numele firmei Net Consulting în Asseco South Eastern Europe, apoi în Asseco SEE și, într-un final, în ASEE Solutions. Asseco See (fostă Asseco South Eastern Europe) a fost cercetată în dosarul Microsoft, unul dintre cele mai cunoscute dosare penale de trafic de influență. Conform rechizitoriului, în 2009 firma urma să câștige licitații pentru licențe Microsoft cu Enel Servicii Comune S.A.și Electrica S.A, în schimbul unui comision achitat, prin intermediari, unei persoane care avea relații la ambele societăți. „I-am spus că în schimbul unui procent de 20% din valoarea contractului, există o persoană care va asigura câștigarea licitației de către Asseco”, a declarat unul dintre inculpați, potrivit Rise Project. Contracte cu instituțiile de forță ale statului român De atunci au trecut 16 ani, timp în care firma ASEE Solutions a câștigat numeroase contracte publice scoase la licitație de statul român. Printre instituțiile cu care are sau a avut contracte compania se numără Direcția Generală de Protecție Internă (serviciul secret de informații al Ministerului de Interne), Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Ministerul Afacerilor Interne, Secretariatul General al Guvernului, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția Națională Anticorupție etc. În anul fiscal 2023, compania a avut o cifră de afaceri de peste 253,4 milioane lei și un profit net de peste 3,146 milioane lei. Anul fiscal 2024 a dus la o scădere a cifrei de afaceri la puțin peste 204,3 milioane lei, în timp ce profitul a scăzut la aproape 1,1 milioane lei. Ministerul Dezvoltării, sesizare pentru declarații false ASEE Solutions SRL a participat și la licitația de 3,5 milioane lei pentru realizarea „sistemului informatic și dezvoltarea aplicației personalizate care să faciliteze comunicarea și consultarea MDLPA cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale”, organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. DeFapt.ro a dezvăluit că oferta depusă de ASEE Solutions – ofertant lider și Bithat Solutions – ofertant a fost declarată de comisia de licitație ca fiind inacceptabilă pentru că „operatorul economic s-a făcut vinovat de declarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante”. Ulterior, la solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a transmis că „întrucât au fost constatate indicii de fraudă referitoare la declarații false în conținutul informațiilor transmise către autoritatea contractantă, de operatorii economici ASEE Solutions - ofertant și lider și Bithat Solutions – ofertant” a fost sesizat, prin denunțul nr. 150829/08.07.2025, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București. Răspunsul Ministerului Dezvoltării pentru DeFapt.ro (sursa: MDLPA) ASEE Solutions susține că nu a fost informată de sesizarea către Parchet DeFapt.ro i-a solicitat un punct de vedere lui Adrian Năstase (coincidență de nume cu fostul premier - n.r.), președintele Consiliului de Administrație al ASEE România, în legătură cu denunțul făcut împotriva ASEE Solutions și Bithat Solution (ambele, parte a grupului ASEE), de către MDLAP. Năstase a transmis un răspuns prin intermediul avocatului Cristian Popescu, de la societatea de avocatură Dentons Europe – Zizzi și Asociații, cea care reprezintă firmele din grupul ASEE. „Situația pe care o învederați ne este cu totul necunoscută. Nu este clar la ce „indicii de fraudă” vă referiți pentru că până în momentul de față nu avem cunoștință de vreun asemenea indiciu. Subliniem că existența vreunui asemenea indiciu legat de activitatea ASEE sau a vreunei alte societăți afiliate nu ne-a fost semnalată de vreo autoritate cu competențe în investigarea fraudelor în materia achizițiilor publice. De altfel așa cum am explicat pe larg în mesajul care v-a fost trimis în numele clientului nostru în data de 27.06.2025 (pe care vă rugăm să-l recititi), faptele din spatele acestor presupuse indicii nu există”, a transmis avocatul Cristian Popescu. Avocatul ASEE Solutions amenință DeFapt.ro Avocatul Cristian Popescu a strecurat și o amenințare voalată la adresa DeFapt.ro, vorbind despre „publicarea ilegală” a informațiilor oficiale de la Ministerul Dezvoltării. „Față de această împrejurare vă semnalăm că orice diseminare în spațiul public a unor informații legate de o asemenea prezumtivă investigație nu poate fi decât o speculație lipsită de orice suport faptic”, a spus avocatul Cristian Popescu. „În măsura în care informațiile prezentate în mesajul dumneavoastră sunt adevărate (chestiune pentru care nu există o minimă probă) atunci aceste date v-au fost în orice caz comunicate ilegal, întrucât acestea nu se găsesc în dosarul achiziției publice avute în vedere iar datele unei prezumtive urmăriri penale care nu a fost adusă la cunoștință persoanelor implicate sunt confidențiale din rațiuni care țin de protecția drepturilor elementare ale acestor persoane. Publicarea unor asemenea informații, chiar asumând că acestea sunt reale, este de asemenea ilegală”, a mai transmis avocatul de la casa de avocatură Dentons Europe – Zizzi și Asociații.  Zipper Services, silenzio stampa Zipper Services este cealaltă firmă împotriva căreia Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a depus denunț la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Scrisorile electorale ale lui George Simion, tipărite și date spre distribuție de o firmă cu capital majoritar maghiar. Printre fondatori, un ex-vicepreședinte UDMR DeFapt.ro a dezvăluit că Zipper Services s-a înscris la licitația de 3,5 milioane de lei organizată de MDLPA, dar oferta acesteia a fost declarată inacceptabilă pentru că „potrivit art. 167 alin 1) lit h) din Legea 98/2016 – operatorul economic s-a făcut vinovat de declarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante”. Doru Vîjîianu, asociat și director general al firmei Zipper Services, a transmis în urmă cu două luni, la solicitarea DeFapt.ro, că societatea condusă de el „a fost descalificată din această procedură din cauza a ceea ce noi considerăm a fi o neconcordanță între calitățile declarate ale unor membri ai echipei propuse și rolurile deținute de aceștia în proiectele anterioare. Dorim să subliniem cu toată claritatea că toate persoanele menționate în oferta noastră au fost implicate efectiv în proiecte similare declarate, contribuind activ la livrarea rezultatelor, însă rolurile lor au fost încadrate diferit în funcție de specificul fiecărui proiect din cauza unei erori materiale, fără niciun fel de intenție de transmite informații eronate autorității.” DeFapt.ro i-a solicitat directorului Doru Vîjîianu, acum două săprtămâni, un nou punct de vedere în legătură cu denunțul făcut de Ministerul Dezvoltării împotriva firmei Zipper Services, dar acesta nu a răspuns întrebărilor.  Am încercat să obținem un punct de vedere și prin intermediul firmei de PR care reprezintă Zipper Services, dar nici aceasta nu a răspuns.   

Raportarea abuzurilor, formular online pentru pacienți (sursa: Facebook/Ministerul Sănătăţii - România)
Eveniment

Pacienții trimiși de la spitale de stat în clinici private pot acum reclama aceste situații

Raportarea abuzurilor, formular online pentru pacienți. Începând cu 1 septembrie, Ministerul Sănătății va pune la dispoziția pacienților un formular online prin care pacienții vor putea raporta cazurile în care au fost redirecționați abuziv dintr-un spital public către un cabinet privat. Raportarea abuzurilor, formular online pentru pacienți Formularul va fi disponibil pe site-ul oficial al ministerului și va permite pacienților să transmită detalii precum spitalul implicat, medicul responsabil, cabinetul privat către care au fost trimiși și costurile percepute. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Potrivit ministrului, pacienții au reclamat frecvent situații în care li s-a spus că „nu mai sunt locuri”, „s-a terminat plafonul”, „CT/RMN este stricat” sau „laboratorul nu funcționează”. În aceste cazuri, bolnavii au fost direcționați spre cabinete private, unde au plătit pentru servicii care ar fi trebuit să fie gratuite în sistemul public. „Această practică este inacceptabilă și nedemnă. Spitalul public are obligația de a trata pacienții. Activitatea medicală în privat se desfășoară după programul din spitalul public, nu în locul acestuia și nu în detrimentul pacienților”, a subliniat Rogobete. Verificarea și sancționarea cazurilor raportate Toate sesizările trimise prin formular vor fi analizate de specialiștii Ministerului Sănătății și de reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Fiecare caz va fi verificat, iar abaterile vor fi sancționate. Drepturile pacienților și sprijinul pentru personalul medical corect Ministrul a subliniat că pacienții au dreptul să aleagă liber între tratamentul în sistemul public sau în cel privat, dar nu trebuie forțați să plătească pentru servicii medicale la privat sub pretexte false. „Pacienții merită tratament corect, demnitate și grijă – nu umilință și presiuni financiare. Sănătatea românilor nu se negociază. Medicii care acționează corect și pun binele pacientului pe primul loc au Ministerul Sănătății alături, până la capăt”, a transmis Alexandru Rogobete.

FNSA acuză Guvernul de ipocrizie fiscală (sursa: Facebook/Sindicatul SCUT pentru Administrația Publică)
Eveniment

FNSA cere Avocatului Poporului să sesizeze CCR în legătură cu măsurile de austeritate

FNSA acuză Guvernul de ipocrizie fiscală. Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) a solicitat oficial Avocatului Poporului să se sesizeze din oficiu și să înainteze Curții Constituționale o excepție de neconstituționalitate privind Ordonanța de Urgență nr. 36/2025. Sindicaliștii acuză Guvernul că impune austeritate doar angajaților din administrația publică, în timp ce partidele politice se bucură de fonduri generoase din bugetul de stat. FNSA acuză Guvernul de ipocrizie fiscală Potrivit FNSA, Executivul a transmis Comisiei Europene că tăierile salariale din administrația publică vor aduce o economie bugetară de 1,34 miliarde de lei în a doua jumătate a anului 2025. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică Cu toate acestea, documentele interne indică o sumă reală mult mai mică – doar 600 de milioane de lei. „Sub pretextul necesităţii unei economii bugetare 'urgente', Guvernul lovește în veniturile celor care muncesc în sectorul public, în timp ce partidele politice continuă să primească fonduri fără restricții”, subliniază comunicatul FNSA. Fonduri pentru partidele politice În contrast cu austeritatea impusă funcționarilor, partidele politice vor beneficia, potrivit FNSA, de nu mai puțin de 1,362 miliarde de lei din bugetul de stat pentru activitatea desfășurată între 2024 și mai 2025. La această sumă se adaugă și cheltuielile indirecte suportate de contribuabili – cazare, transport, chirii și sume forfetare pentru birouri parlamentare activate doar în preajma alegerilor. „Predică austeritatea, dar devorează bugetul” FNSA acuză Guvernul de un comportament ipocrit și de un „furt organizat cu gir guvernamental”. În timp ce cer sacrificii de la angajați, liderii politici se bucură de privilegii nemeritate: „Aceasta nu este economie, nu este reformă, este furt organizat cu gir guvernamental! Dacă vreţi cu adevărat economii, începeţi cu voi, nu mai pedepsiţi munca şi răsplătiţi impostura!”, transmite ferm Federația în comunicat. „Sprijiniți poporul, măcar o dată” Federaţia își exprimă speranța că Avocatul Poporului va acționa în interesul cetățenilor și va sesiza Curtea Constituțională, chiar dacă mandatul actualului titular a expirat încă din 2024. FNSA subliniază că postul este ocupat cu susținerea partidelor politice care au contribuit la „demolarea funcției publice”.

CCR validează numirea lui Mihai Busuioc (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Eveniment

CCR consideră că tablagiul Busuioc e bun de judecător constituțional, a respins sesizarea SOS

CCR validează numirea lui Mihai Busuioc. Curtea Constituțională a României (CCR) a respins marți, cu unanimitate de voturi, sesizarea privind numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător al CCR. Potrivit deciziei, Busuioc îndeplinește condiția constituțională privind vechimea de minimum 18 ani în domeniul juridic. CCR validează numirea lui Mihai Busuioc În cadrul controlului de constituționalitate asupra hotărârilor Parlamentului, CCR a constatat că Hotărârea Senatului nr. 64/2025, privind numirea unui judecător la Curtea Constituțională, este conformă cu Legea fundamentală, în raport cu criticile formulate. Citește și: Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare CCR a subliniat, în comunicatul transmis, că Mihai Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice, îndeplinind astfel cerințele prevăzute la articolul 143 din Constituție. Sesizarea, formulată de partidul S.O.S. România Contestația privind numirea lui Mihai Busuioc a fost depusă de Partidul S.O.S. România, care a invocat neîndeplinirea criteriului de vechime. CCR a considerat aceste obiecții neîntemeiate. Numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător constituțional a avut loc săptămâna trecută, în plenul Senatului. Acesta a fost propus de grupul senatorial PSD și a primit 79 de voturi "pentru" și 36 "împotrivă". Busuioc îl înlocuiește pe Marian Enache la CCR Mihai Busuioc va ocupa locul lăsat liber de Marian Enache, al cărui mandat de judecător constituțional expiră pe 12 iulie. Enache a fost președinte interimar al Curții începând cu data de 11 iunie. Condițiile pentru a deveni judecător al CCR Potrivit Constituției României, pentru a fi numit judecător al CCR, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele criterii: Studii juridice superioare Competență profesională ridicată Cel puțin 18 ani de activitate în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior Numirea se face de fiecare Cameră a Parlamentului, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice. Funcția este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celor didactice în învățământul juridic superior (conform articolelor 143 și 144 din Constituție).

Nicușor, reclamat la Parchet de AEP (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan, reclamat la Parchetul General de către AEP, care-l acuză că nu a declarat unele donații

Nicușor, reclamat la Parchet de AEP, care susține că a identificat nereguli grave în campania electorală a lui Nicușor Dan, actual primar general al Capitalei și candidat la președinție, arată Buletin de București. Nicușor, reclamat la Parchet de AEP Potrivit unui raport oficial AEP, o parte din donațiile primite de acesta ar putea fi confiscate, iar campania ar putea face obiectul unor sancțiuni. Citește și: Fostul judecător Cristi Danileț scrie că decizia Curții de Apel Ploiești de suspendare a hotărârii CCR de anulare a prezidențialelor este aberantă Controlul AEP, desfășurat între 4 și 24 aprilie 2025, a relevat că Nicușor Dan a folosit mașina de serviciu a Primăriei București pe 11 aprilie pentru activități electorale – o încălcare clară a art. 33 alin. (1) din Legea 334/2006, care interzice utilizarea resurselor tehnice ale instituțiilor publice în scop electoral. Totodată, AEP a constatat că până la 23 aprilie, candidatul a colectat prin platforma Stripe peste 10.200 de donații online, în valoare totală de 3.263.790 lei, care nu au fost declarate oficial, contrar prevederilor legii privind finanțarea campaniilor electorale. Raportul AEP, semnat de președintele interimar Vajda Zsombor, mai arată că pe 5 aprilie 2025, la Hotel Cișmigiu din București, au fost amplasate bannere neautorizate cu imaginea și sloganul „Om onest!”, în perioada oficială de campanie. Aceste materiale de propagandă electorală nereglementate încalcă art. 36 alin. (2) din Legea 334/2006. AEP a sesizat Parchetul General.

CNA sesizează publicarea ilegală a exit-poll-urilor (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

CNA sesizează publicarea ilegală a exit-poll-urilor

CNA sesizează publicarea ilegală a exit-poll-urilor. Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a decis duminică să informeze Biroul Electoral Central (BEC) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) despre încălcarea legii de către anumite site-uri care au publicat date din exit-poll-uri înainte de închiderea procesului de vot, contrar prevederilor legii privind alegerea președintelui României. CNA sesizează publicarea ilegală a exit-poll-urilor Propunerea de a sesiza autoritățile a fost făcută de Mircea Toma, membru al CNA, și a fost adoptată în unanimitate de Consiliu. Citește și: BREAKING Primele rezultate oficiale de la exit-poll-uri: Ciolacu, locul I; Lasconi este pe locul II, dar diferența față de Georgescu și Simion, în marja de eroare „Am sesizat accidental această situație, iar acest lucru ne obligă să informăm autoritățile competente. Nu putem ignora o încălcare a legii,” a declarat Mircea Toma. Monitorizarea posturilor TV și radio CNA a precizat că monitorizarea posturilor de radio și televiziune efectuată duminică nu a relevat încălcări ale legislației audiovizuale. Această acțiune subliniază rolul CNA în menținerea legalității și transparenței în timpul proceselor electorale, sancționând abaterile de la normele stabilite.

PSD Caraș-Severin, dat pe mâna DNA-ului de Romeo Dunca Foto: Facebook
Politică

PSD Caraș-Severin, dat pe mâna DNA-ului

PSD Caraș-Severin a fost dat pe mâna DNA-ului fiindcă a mituit primarii cu bani publici, pentru a-i racola. Plângerea împotriva acestei organizații județene a PSD a fost formulată de președintele Consiliului Județean Caraș Severin, Romeo Dunca (PNL). Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare PSD Caraș-Severin, dat pe mâna DNA-ului Dunca este primul lider liberal care reacționează astfel la racolările masive efectuate de PSD în rândul primarilor PNL. El acuză PSD de „cumpărare de influență”, faptă prevăzută la articolul 292 din Codul Penal, corelat cu articolul 13 din legea 78/2000 care asimilează această faptă unei infracțiuni de corupție. „Consider că faptele de natură penală s-au săvârșit în urma unor discuții/înțelegeri/întâlniri anterior lunii martie 2024, între unii primari aparținând PNL și persoane din conducerea PSD CS, persoane care folosindu-și influența și autoritatea lor asupra unor consilieri județeni, au promis și, ulterior, au acordat sume de bani necuvenite unor primari PNL care urmau în schimb să candideze la alegerile locale sub sigla PSD, a arătat șeful Consiliului Județean. Acesta oferă date care confirmă că primarii PSD și primarii PNL cu care social-democrații au negociat racolarea au primit, pentru localitățile pe care le administrează, sume de 500.000 de lei, printr-o hotărâre a Consiliului Județean, iar cei care au refuzat - câte 50.000 de lei. Consiliul Județean Caraș-Severin este dominat de PSD. Mai mulți primari PNL au relatat cum au fost contactați de PSD și ce promisiuni li s-au făcut. Sorin Blaga, primarul Văliugului, Romeo Răduță, edilul Băuțarului, și Alexandru Sporea, primarul comunei Forotic, le-ar putea relata în detaliu despre asta procurorilor anticorupție, arată Romeo Dunca în sesizarea penală. Dunca speră ca plângerea sa să oprească PSD „Referitor la aspectul penal al faptelor comise cu ocazia distribuirii sumelor din cei 6% TVA, vă informez ca am preluat eu rolul, neplăcut câteodată, de a reclama. Prin urmare am depus azi o sesizare la DNA. Cu siguranță că organele abilitate vor afla adevărul legat de această practică de a ademeni primari în schimbul unor avantaje. Sper ca, odată cu această sesizare, să se încheie presiunile asupra unora dintre primari, așa cum sper ca toți cei deranjați cu insistențele celor de la PSD să nu le dea curs. Evident că oricine e liber să plece, dacă există nemulțumiri, dar nu înainte de a fi aduse la cunoștință. Acest lucru e necesar pentru a putea căuta soluții constructive în așa fel încăt să îndreptăm lucrurile, nu să pierdem primari“, a explicat Dunca demersul său, citat de Caon.

Judecătorii ICCJ vor sesiza CCR Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Judecătorii ICCJ vor sesiza CCR

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au fost convocați, joi, pentru a decide dacă vor sesiza CCR în legătură cu noua lege a pensiilor speciale, scrie G4Media. Judecătorii ICCJ vor sesiza CCR „La data de 29 iunie 2023, ora 13:00, judecătorii instanței supreme sunt convocați în sistem de videoconferință pentru constituirea în secții unite în vederea exercitării atribuției pentru: 1. Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate înainte de promulgare asupra legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a legii nr. 227/2015 privind codul fiscal; 2. Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate înainte de promulgare asupra legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a legii nr. 227/2015 privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare”, se arată în convocarea transmisă de Corina Corbu, președintele ICCJ. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde Mai multe analize arată însă că noua lege nu abrogă nici o pensie specială, iar impactul bugetar este, probabil, nesemnificativ. Guvernul a refuzat să publice propria evaluare privind imactul buegtar sau să facă publică evaluarea Băncii Mondiale.

Ministrul Economiei, analfabet funcțional: sesizează instanțele (sursa: Facebook/Florin Spataru)
Justiție

Ministrul Economiei, analfabet funcțional: la instanțe

Ministrul Economiei, analfabet funcțional: sesizează instanțele. Florin Spătaru, ministrul Economiei, susține că Corpul de Control din subordinea sa a sesizat instanțele de judecată în legătură cu jaful de la Romarm. Dar, atenție, nu a sesizat Direcția Națională Anticorupție sau Parchetul General, instituții care au în atribuții investigarea unor posibile fapte de corupție, fraude sau alte infracțiuni. Practic, ministrul Florin Spătaru și Corpul de Control din subordinea sa nu știu care este rolul instanțelor de judecată și al unităților de parchet. Ministrul Florin Spătaru nu este la prima gafă. Într-o emisiune TV s-a autodeclarat ministru al Energiei, deși el este ministru al Economiei. Țuțu, investigat de DNA Gabriel Țuțu, șeful companie Romarm, deținută integral de Ministerul Economiei, este implicat într-un scandal de corupție de amploare. Procurorii anticorupție susțin că Romarm a fost prejudiciată cu peste 8,6 milioane de lei prin achiziția unor instalații de producție a măștilor medicale. Totodată, în sediul Romarm, Gabriel Țuțu a negociat vânzarea mai multor tipuri de echipamente medicale de protecție Ministerului Apărării Naționale. Măștile medicale ajunse la Armată ar fi fost neconforme. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp În afacere au fost implicați Victor Pițurcă și fiul său, Alexandru Pițurcă, puși sub control judiciar de DNA. Țuțu, pus și el sub control judiciar, este acuzat de abuz în serviciu, trafic de influență și fals intelectual. Șeful Romarm, greu de schimbat din funcție În urma declanșării scandalului de corupție, atribuțiile directorului Gabriel Țuțu au fost preluate de Florentina Micu, actual director economic al Romarm. Ministrul Economiei, pesedistul Florin Spătaru, susține că a solicitat conducerii Romarm să trimită o scrisoare către instanța de judecată pentru a afla dacă Gabriel Țuțu mai poate conduce sau nu compania statului. „Am solicitat companiei Romarm să facă, să trimită o scrisoare către instanțe pentru a clarifica situația juridică a domnului Gabriel Țuțu. În urma răspunsului pe care îl vom primi, vom lua deciziile corespunzătoare, urmând să analizăm contractul de mandat și valabilitatea acestui contract în această situație”, a declarat ministrul Spătaru. Acesta nu a precizat ce instanțe vor primi scrisoarea. Totodată, ministrul a mai menționat că Romarm funcționează, are o structură de conducere cu responabilități clare: „Da, avem această situație cu directorul general. Dar vreau să țineți cont că vorbim de o companie de stat care are un CA funcțional și poate lua decizii în această perioadă”. Ministrul Economiei, analfabet funcțional: sesizează instanțele Ministrul Spătaru a mai spus, într-o conferință de presă, că în urma primirii unor rapoarte ale Curții de Conturi a României și ale Corpului de Control din subordinea sa, a sesizat instanțele de judecată. „Pentru că Ministerul Economiei în baza raportului Curții de Conturi și a unui raport efectuat de Corpul de Control al ministrului Economiei a colaborat cu instanțele judecătorești pentru a clarifica această situație. Aceste echipamente au fost achiziționate de către Compania Romarm și, practic, fiind o anchetă pe rol trebuia să colaborăm cu ei. Vreau să las instanțele judecătorești să decidă asupra acelor contracte”, a declarat ministrul Florin Spătaru. Doar că cercetarea neregulilor constatate de Curtea de Conturi și de Corpul de Control al ministrului Florin Spătaru sunt de competența unităților de parchet și nu a instanțelor de judecată. Întrebat dacă nu cumva a vrut să spună că a sesizat Parchetul General, ministrul Florin Spăatru a declarat apăsat că nu. „Corpul de Control nu a sesizat parchetul în legătură cu Romarm. Corpul de Control a transmis informațiile necesare în urma controlului efectuat către instanțe. Există un proces în curs care urmează să fie finalizat”, a declarat ministrul Spătaru.

Cum și-a favorizat fostul viceprimar socrii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum și-a favorizat fostul viceprimar socrii

Cum și-a favorizat fostul viceprimar socrii. Fostul viceprimar Gabriel Harabagiu va fi cercetat penal pentru că şi-ar fi favorizat socrii. Cum și-a favorizat fostul viceprimar socrii Ancheta a fost demarată de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă în urma unei sesizări a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Aceeaşi agenţie a identificat şi o situaţie de conflict de interese în care s-ar fi aflat fostul viceprimar. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează Un alt incident de integritate a fost comunicat ieri de către ANI în cazul unei consiliere locale din Hârlău. Continuarea, în Ziarul de Iași.

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României. Proiectul legislativ intitulat "Legea acvaculturii" este unul din marile "tunuri" liberale, o afacere parlamentară controversată prin care s-a călcat în picioare Constituția României, ba chiar s-a intenționat și tăierea unei părți dintre atribuțiile Guvernului. În demersul lor legislativ, liberalii au fost ajutați de grupul deputaților PSD, condus de deputatul Alfred Simonis. Legea acvaculturii a fost blocată temporar de președintele Klaus Iohannis, care a trimis-o la Curtea Constituțională. USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României Legea acvaculturii a fost inițiată de un grup de 48 de parlamentari liberali, în iunie 2021, la șase luni după alegerile parlamentare. Printre inițiatori se află liberala Monica Anisie, fost ministru al Educației, deputatul Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, controversatul senator Virgil Guran, Robert Sighiartău, Sorin Dan Moldovan, Călin Ioan Bota etc. Din expunerea de motive întinsă pe opt pagini aflăm că structurarea unui sector de piscicultură modern a început o dată cu memoriul "Despre necesitatea introducerii unei pisciculturi sistematice în apele României", adresat de Grigore Antipa regelui Carol I în 1892. După o scurtă prezentare a istoriei, se vorbește despre productivitatea sectorului de acvacultură la nivel european. De abia la finalul documentului se face referire la faptul că prin acest proiect de lege se dorește dezvoltarea acvaculturii în România, atragerea de fonduri europene, includerea acesteia în domeniul zootehniei, reducerea birocrației și reducerea importurilor de pește de apă dulce. Guvernul, scos din joc Dar ce era mai important a fost lăsat la final de tot: prin acest proiect se vrea, în realitate, privatizarea fermelor piscicole (pretextul: absorția fondurilor europene), dar și acapararea terenurilor de sub lacuri. Chiar dacă în expunerea de motive se vorbește doar despre concesionarea terenurilor de sub lacuri, în textul legii se vorbește chiar și de vânzarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole. În forma inițială a proiectului legislativ, la articolul 14, alin. 4, se menționează că "terenurile din domeniul public al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole și terenurile aferente acestora, trec în domeniul privat al statului la data intrării în vigoare a prezentei legi". Practic, prin această prevedere, liberalii au scos Guvernul din joc: trecerea unui teren din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului se realizează doar prin Hotărâre de Guvern. Vânzare în rate pe zece ani Ulterior, la articolul 30, alin. 1, liberalii au specificat negru pe alb că "terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora, se vor vinde direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție și se obligă să mențină activitatea de acvacultură”. Mai mult, liberalii voiau ca prețul pentru terenurile de sub lacuri să fie plătit în rate eșalonate pe o perioadă de zece ani, cu un avans de 10%. De vânzarea terenurilor de sub lacuri, acolo unde există amenajări piscicole, trebuia să se ocupe Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Avize negative pe bandă rulantă Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă "Legea acvaculturii" pentru că nu respectă legislația europeană. Consiliul Legislativ a transmis că proiectul "nu respectă normele de tehnică legislativă, fiind structurat greșit". Mai mult, s-a făcut confuzie între termenii "concesiune", "arendare" și "privatizare", utilizați ca și cum ar fi noțiuni identice, deși denumesc regimuri juridice diferite. Într-un final, Florin Iordache, șeful Consiliului Legislativ, și-a justificat avizul negativ pe 61 de pagini. Citește și: VIDEO Mașina ideologului putinist Dughin a sărit în aer la Moscova, apoi a ars violent. În mașină era fiica lui Dughin, însă, care nu a supraviețuit Patronatele și sindicatele din Consiliul Economic și Social au dat un aviz negativ pentru că "prevederile propunerii legislative, în special cele care fac referire la vânzarea de terenuri aflate în proprietatea privată a statului, inclusiv cele aflate sub luciul de apă, conțin elemente interpretabile sau chiar ambigue, ce au potențialul de a permite acțiuni abuzive în legătură cu aceste active". Parlamentarii din Comisia Buget - Finanțe au dat, la rândul lor, un aviz negativ. Comisiile de Mediu și Administrație Publică au dat și ele avize negative. Doar Comisia Economică, industrii și servicii a dat aviz favorabil. Liberalul Dumitru, minciună în plenul Camerei Senatul României a adoptat tacit proiectul de lege în septembrie 2021. De acolo, legea s-a dus la Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională. La dezbaterea legii în plenul Camerei Deputaților, unul dintre inițiatorii proiectului, deputatul liberal Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, și-a mințit colegii susținând că proiectul respectă întocmai regulamentele și directivele europene. "După lungi discuții cu organizațiile profesionale reprezentative din sectorul acvaculturii, ne aflăm astăzi să adoptăm un proiect de lege care are ca scop să dezvolte sectorul acvaculturii din România. (…) Trebuie să dăm credit sectorului acvaculturii, trebuie să putem să ne dezvoltăm și să accesăm fonduri europene. Este o lege care respectă toate regulamentele și directivele europene și trebuie să atragem cât mai mulți bani în sectorul acvaculturii", a declarat liberalul Emil Florian Dumitru. Dar Consiliul Legislativ l-a contrazis anterior. Frăție PNL – PSD la Camera Deputaților Într-un final, legea acvaculturii a fost adoptată de Camera Deputaților cu 196 de voturi "pentru", "contra" - 67 și 18 abțineri. Legea a fost votată de 100 deputați PSD, 70 de la liberali, un vot a venit de la UDMR, 14 - de la minorități și 11 - de la neafiliați. Deputații USR, AUR și nouă neafiliați au votat "contra", 17 deputați UDMR s-au abținut, plus unul de la neafiliați. Camera Deputaților a trimis Legea acvaculturii la președintele Klaus Iohannis pentru a fi promulgată. Dar Iohannis a sesizat Curtea Constituțională. Printre altele, pentru că se eliminase fapta contravențională de deținere, transport sau comercializare fără documente legale a peștelui. Iohannis a "desființat" legea Argumentele principale pentru sesizarea CCR, însă, au avut legătură cu proprietatea. "În primul rând, apreciem că dispozițiile art. 14, alin. 4, din legea criticată contravin principiului separațiilor puterilor în stat (…), dar și rolului constituțional al Guvernului", se arată în documentul Cotroceniului. În sesizarea transmisă Curții Constituționale se mai menționează că "prin operarea transferului din domeniul public în domeniul privat al statului, cât şi prin dispunerea vânzării tuturor terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora, la simpla depunere a unei intenţii de dobândire, legiuitorul şi-a depăşit rolul constituţional, afectând atât rolul Guvernului, cât şi protecţia proprietăţii publice (...). În plus, condiţiile pe care legiuitorul le-a stabilit pentru modalitatea în care se face această vânzare sunt neclare, lipsite de precizie şi previzibilitate, încălcând standardele de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale".

Grindeanu, sesizare pe Facebook la DNA (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Investigații

Grindeanu, "sesizare" pe Facebook la DNA

Grindeanu, sesizare pe Facebook la DNA. Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a anunțat în urmă cu aproximativ trei săptămâni că va sesiza Poliția, Parchetul General și Direcția Națională Anticorupție în legătură cu intabularea dreptului de folosință a terenului de la Complexul Astoria în favoarea unei firme controlate de Marius Gaga, fostul șef al Corpului de Control al ANAF, în mandatul lui Sorin Blejnar. Defapt.ro a solicitat Direcției Naționale Anticorupție (DNA) să comunice dacă a primit vreo sesizare în acest sens de la ministrul Sorin Grindeanu. Răspunsul a fost negativ. Societatea Feroviară de Turism, în faliment Complexul Astoria Snagov a fost scos la vânzare după intrarea în faliment a Societății Feroviare de Turism. De vânzarea bunurilor s-a ocupat Cabinetul Individual de Insolvență Iorgulescu Gabriel. În primăvara anului trecut, lichidatorul a anunțat printr-un anunț publicat în ziarul Bursa că va organiza o licitație publică cu strigare pentru vânzarea bunului Complex Astoria Snagov. Potrivit informațiilor publicate de cotidianul Libertatea, la licitație s-a prezentat doar firma Simart Arhitecture SA, care a adjudecat clădirile contra unei sume de 5,127 milioane de lei, echivalentul a 1,03 milioane de euro, adică 60% din valoarea evaluată. Ulterior, societatea Simart Arhitecture, controlată de Marius Gaga printr-un off shore înregistrat în Dubai, a solicitat lichidatorului să facă toate formalitățile pentru a înscrie bunurile la Direcția de taxe și impozite locale și intabularea acestora la Cartea Funciară. Totodată, a fost intabulat și dreptul de superficie „doar pentru terenul aflat sub construcțiile achiziționate în cadrul licitației, respectiv 28.658 de metri pătrați”, susține lichidatorul. Drept de folosință pe 20 de hectare? Bucata de teren pentru care a primit dreptul de folosință firma lui Marius Gaga face parte dintr-o suprafață de 205.146 metri pătrați, adică peste 20 de hectare, aferentă întregului Complex Astoria. Mai mult, întregul teren se află în proprietatea Companiei de Căi Ferate CFR SA. Însă, din Extrasul de Carte Funciară pentru întregul teren rezultă că lichidatorul a intabulat dreptul de folosință în favoarea afaceristului Marius Gaga pentru întreaga suprafață de teren. Citește și: Înainte de a-l primi, joi, la Kiev, Zelenski îl critică dur pe cancelarul Scholz: Să nu mai facă șpagatul între Ucraina și Rusia Specialiștii consultați de către Defapt.ro susțin, sub protecția anonimatului, că „numărul cadastral 2191 are o suprafață totală de 205.146 mp compusă din două bucăți de 28.658 mp + 177.842 mp. Dreptul de superficie a fost intabulat pentru o perioadă de 99 de ani pentru întreaga suprafață. Nu avea cum să se facă doar pe o parcelă pentru că terenul este un întreg care nu a fost dezmembrat”. Dar firma lui Marius Gaga susține că nu s-a constituit nici un drept de superficie, ci doar a fost transmis dreptul de superficie existent pentru terenul de sub clădirile cumpărate. Grindeanu a anunțat că va sesiza instituțiile statului Regionala Căi Ferate București, din subordinea CFR, susține că nu a încheiat nici un acord, protocol sau convenție cu deținătorul construcțiilor, adică cu firma lui Marius Gaga, în vederea acordării dreptului de superficie. În acest context, Regionala CF București a făcut plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, care a transmis plângerea pentru investigații la Biroul de Investigare a Fraudelor a Poliției Române. Pe 20 mai 2022, ministrul Sorin Grindeanu a anunțat pe pagina sa de Facebook că va solicita instituțiilor statului să cerceteze afacerea „Complexul Astoria”. „Anunț că voi solicita instituțiilor abilitate ale statului să cerceteze situația și să ia măsurile legale care se impun. Poliția, Parchetul General, DNA…. oricare dintre aceste instituții vor avea sprijinul meu, ca ministru al Transporturilor, pentru aflarea adevărului. Dacă există vreo infracțiune, cei vinovați trebuie să plătească! Indiferent de numele lor și de perioada în care au fost în funcție”, susținea ministrul Grindeanu. DNA: „Nu a fost identificată nicio sesizare formulată de ministrul Transporturilor” După aproape trei săptămâni de la anunțul ministrului Sorin Grindeanu, Defapt.ro a solicitat Direcției Naționale Anticorupție să comunice dacă a primit vreo sesizare în acest sens. „Nu a fost identificată nicio sesizare formulată de ministrul Transporturilor, respectiv ministrul Sorin Grindeanu, cu privire la înstrăinarea patrimonială a Complexului Astoria Snagov”, a transmis DNA la solicitarea Defapt.ro. În urma acestui răspuns am solicitat un punct de vedere oficial de la ministrul Sorin Grindeanu pentru a afla ce l-a determinat să renunțe la inițiativa de a sesiza instituțiile statului în legătură cu situația controversată de la Complexul Astoria. Grindeanu, "sesizare" pe Facebook la DNA Alin Șerbănescu, consilierul pe comunicare al ministrului, a încercat să justifice inacțiunea șefului său spunând că, prin postare de pe Facebook, ministrul Sorin Grindeanu „a solicitat verbal instituțiilor statului să cerceteze această situație. Nu a făcut în scris pentru că deja există o plângere penală. Ministrul a solicitat public, dar nu poate interfera cu actul de cercetare penală. Ministrul a spus că oricine ar trebui să se ocupe de cercetarea asta va avea sprijinul lui”. Consilierul ministrului Sorin Grindeanu a mai declarat că în prezent se efectuează cercetări de către Poliție în urma plângerii făcute de Regionala București: „În momentul în care se vor identifica faptele și făptuitorii, atunci vor fi predate rezultatele cercetării celorlalte instituții abilitate, care pot fi Parchetul General, DNA. Ministrul poate să solicite implicația acestor instituții cât mai profund. Ministrul nu e organ de cercetare penală. Ce poate să facă ministrul? Este să ceară entităților din subordine să pună la dispoziție toate documentele necesare pentru aflarea adevărului”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră