miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensii

183 articole
Internațional

Eșec dur al reformei pensiilor: vârsta de pensionare nu mai crește până la 64 de ani (Franța)

Adunarea Națională a Franței, camera inferioară a Parlamentului, a votat miercuri cu o largă majoritate suspendarea reformei pensiilor, una dintre cele mai controversate măsuri din al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron. Decizia vine în urma unui compromis politic menit să evite o nouă criză guvernamentală, într-un context economic tensionat și cu Franța aflată la un nivel record al datoriei publice. Vot majoritar pentru suspendarea reformei Proiectul de lege privind suspendarea a fost aprobat cu 255 de voturi pentru și 146 împotrivă, fiind susținut de socialiști, ecologiști și formațiunea de extremă dreapta Rassemblement National (RN). Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Deputații Renaissance, partidul prezidențial, s-au abținut de la vot. Formațiunile Franța Nesupusă (LFI) și Partidul Comunist au votat împotrivă, criticând textul drept o simplă „decalare” a aplicării reformei, nu o abrogare reală. O reformă care a scos milioane de francezi în stradă Reforma pensiilor, adoptată în 2023 prin asumarea răspunderii guvernului, fără vot parlamentar, majorează vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. Aceasta a generat proteste masive în întreaga Franță, fiind considerată o măsură emblematică a președintelui Macron, dar și una dintre cele mai impopulare decizii ale sale. Lecornu: reformă suspendată până la prezidențialele din 2027 Pe 14 octombrie, premierul Sébastien Lecornu a anunțat în Adunarea Națională intenția guvernului de a suspenda aplicarea reformei până la alegerile prezidențiale din 2027, în încercarea de a depăși blocajul politic și de a evita o moțiune de cenzură. Socialiștii au condiționat sprijinul pentru executiv de această măsură temporară, prezentată drept un gest de calmare a tensiunilor sociale. Ce presupune suspendarea: vârsta și cotizațiile rămân neschimbate Textul adoptat suspendă până în ianuarie 2028 creșterea treptată a vârstei de pensionare și a numărului de trimestre de cotizare. Astfel, persoanele născute în 1964 se vor putea pensiona la 62 de ani și 9 luni, exact ca generația precedentă, și vor avea de cotizat 170 de trimestre, în loc de 171, cum prevedea legea inițială. Impact bugetar estimat la aproape 2 miliarde de euro Guvernul estimează că suspendarea va genera un cost suplimentar de 100 de milioane de euro în 2026 și 1,4 miliarde de euro în 2027. Dacă măsura va fi extinsă și la alte categorii de populație, impactul ar putea crește până la 300 de milioane de euro în 2026 și 1,9 miliarde în 2027. Franța, în topul datoriei publice din zona euro Conform datelor Ministerului Finanțelor, Franța are în prezent cel mai ridicat deficit public din zona euro și o datorie totală de aproape 3.500 miliarde de euro — a treia cea mai mare din UE raportată la PIB, după Grecia și Italia. Suspendarea reformei pensiilor este văzută de unii economiști ca un risc suplimentar pentru stabilitatea bugetară, dar și ca o concesie politică necesară pentru menținerea echilibrului social până la alegerile din 2027.

Franța suspendă reforma pensiilor (sursa: Pexels/Alotrobo)
CSM propune pensii de 65% din salariul (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CSM vrea ca pensiile magistraților să fie 65% din salariul brut, adică mai mari decât salariul net

Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Claudiu Sandu, a declarat marți că pensiile magistraților ar trebui să fie în jur de 65% din ultimul salariu brut, procent similar cu cel acordat militarilor și altor categorii speciale. CSM propune pensii de 65% din salariul În opinia sa, perioada de tranziție pentru aplicarea noilor reguli ar trebui să fie cuprinsă între 15 și 20 de ani, astfel încât reforma să fie implementată treptat și echitabil. Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” Într-o intervenție telefonică la Digi24, Claudiu Sandu a fost întrebat cum ar trebui să arate noul proiect privind reforma pensiilor magistraților, în contextul consultărilor care vor avea loc miercuri la Palatul Cotroceni, între președintele Nicușor Dan, liderii coaliției de guvernare și reprezentanții sistemului judiciar. „Îmi este greu să spun acum un punct de vedere. Este un mandat încredințat de colegii mei, iar orice lege a pensiilor magistraților ar trebui să-i privească pe toți — nu doar pe cei aflați în activitate, ci și pe cei deja pensionați”, a spus Sandu. „Sperăm ca de această dată să fim ascultați” Oficialul CSM a amintit că o întâlnire anterioară cu președintele, desfășurată în urmă cu două luni, nu a produs rezultate concrete. „Sper ca mâine să nu avem aceeași reacție ca data trecută, când ne-am întâlnit la Cotroceni și nu s-a întâmplat nimic. Ne-am expus punctul de vedere, dar nu ne-a băgat nimeni în seamă. Noi dorim ca pensiile magistraților să respecte standardul european — să fie apropiate de ultimul salariu în plată”, a precizat Claudiu Sandu. „65% din brut ar fi un procent rezonabil” Vicepreședintele CSM a explicat că propunerea de 65% din brut reprezintă o soluție echilibrată între contributivitate și specificul statutului magistraților. „Acest 70% din net, propus de Guvernul Bolojan în proiectul respins de CCR, se impozitează cu 10% impozit pe venit și 10% CASS, ceea ce duce la un nivel real de aproximativ 50%, adică pe contributivitate. Dacă Guvernul dorește să plătească magistraților pensii pe contributivitate, nu e nicio problemă, cu condiția ca toate categoriile speciale să primească pensii pe același principiu”, a spus el. „Eu cred că un 65% din brut ar fi rezonabil. În prezent este 55%. Așadar, dacă ajungem la 65%, ca în cazul militarilor, obținem un echilibru corect”, a adăugat Claudiu Sandu. Magistrații cer o perioadă de tranziție de 15–20 de ani Reprezentantul CSM a subliniat că perioada de tranziție pentru implementarea noilor reguli trebuie să fie una extinsă, pentru a permite stabilizarea resurselor umane din justiție. „Ceea ce prim-ministrul nu înțelege este că proiectul său duce magistrații sub procentele care se aplică altor categorii. Noi am dori o perioadă de tranziție de 15–20 de ani, astfel încât să se poată realiza o reformă reală în justiție și o redistribuire corectă a resurselor umane”, a explicat vicepreședintele CSM. Reforma pensiilor speciale Discuțiile privind reforma pensiilor speciale au fost reluate în urma deciziei Curții Constituționale, care a respins precedentul proiect de lege propus de Guvernul Bolojan. Noul proiect, aflat în pregătire, vizează alinierea pensiilor speciale la principiul contributivității, dar și menținerea unui nivel de protecție pentru categoriile cu statut constituțional special, precum magistrații.

Președintele critică politizarea pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan, despre magistrați: Au devenit vinovați de serviciu. Va fi un compromis pe pensii

Președintele Nicușor Dan a declarat marți că pensiile magistraților au fost transformate într-un subiect de „campanie politică”, iar procurorii și judecătorii au ajuns să fie tratați ca „vinovați de serviciu”. Președintele critică politizarea pensiilor magistraților „Din cauza acestei campanii politice, ei (magistrații – n.r.) au devenit un fel de vinovați de serviciu și asta nu e normal”, a spus șeful statului. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Declarația vine în contextul tensiunilor tot mai mari legate de reforma pensiilor speciale, una dintre condițiile impuse României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Întâlnire la Cotroceni pe tema pensiilor speciale Marți, președintele s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu liderii coaliției de guvernare, pentru a discuta despre pensiile magistraților. Potrivit agendei prezidențiale, reuniunea a avut loc la ora 10:00 și a vizat identificarea unui compromis care să respecte atât independența justiției, cât și angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene. „Compromisul este destul de aproape” Vinerea trecută, șeful statului declara că negocierile privind pensiile speciale ale magistraților se apropie de un rezultat. „Din informațiile pe care le am, compromisul e destul de aproape. (...) Sunt mai multe aspecte în discuție și, evident, n-o să vă spun eu acum care este poziția fiecărui partid.  (...) O să avem, foarte probabil, o întâlnire săptămâna viitoare pe mai multe chestiuni care țin de activitatea curentă, inclusiv o discuție pe bugetul 2026”, a precizat Nicușor Dan. Președintele, optimist privind fondurile din PNRR Întrebat despre riscul de a pierde bani europeni din cauza întârzierii reformei, Nicușor Dan a afirmat că este nevoie de o atitudine pozitivă: „Trebuie să fim optimiști”, a transmis acesta, sugerând că soluția negociată nu va periclita fondurile alocate prin PNRR. Omagiu adus lui Corneliu Coposu Tot marți, președintele Nicușor Dan a depus o coroană de flori la Monumentul lui Corneliu Coposu din București, cu prilejul comemorării a 30 de ani de la moartea liderului țărănist. Șeful statului a fost însoțit de consilierul prezidențial Ludovic Orban.

Legea pensiilor magistraților, blocată (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Legea pensiilor magistraților, blocată până la motivarea Curții Constituționale

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți seară că proiectul privind pensiile magistraților nu poate fi încheiat până la publicarea motivării deciziei Curții Constituționale. Legea pensiilor magistraților, blocată Liderul formațiunii a explicat că este imposibil de știut ce modificări sunt necesare până la primirea documentului oficial și a acuzat transformarea dezbaterii publice într-un atac personal nejustificat. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Kelemen Hunor a afirmat, într-un interviu acordat la Antena 1, că a fost „ciuruit” de critici pe nedrept, deși a apărat întotdeauna independența judecătorilor și procurorilor. „Cei care mă critică acum mă felicitau atunci când susțineam magistrații”, a spus acesta, subliniind că poziția sa a fost întotdeauna una de echilibru și respect față de sistemul de justiție. Hunor a explicat că orice discuție despre modificarea sau adoptarea legii este prematură până la publicarea motivării Curții Constituționale. „Dacă decizia e doar procedurală, corecturile vor fi simple; dacă privește fondul, va trebui analizat în detaliu”, a spus liderul UDMR, subliniind că orice pas următor depinde de conținutul motivării. Scopul coaliției: echitate și dreptate socială Liderul UDMR a precizat că obiectivul Guvernului și al coaliției de guvernare este de a asigura echitate socială, în contextul percepției publice că magistrații beneficiază de condiții privilegiate la pensionare. El a explicat că se dorește o tranziție graduală spre un sistem în care perioada de activitate să fie de 35 de ani, iar pensia să reprezinte cel mult 70% din venitul net, conform practicilor europene.

Pensiile și salariile, acoperite anul acesta (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Grindeanu nu neagă că în 2026 e posibil să nu fie bani de salarii și pensii, dar nu "acum"

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți, la Alexandria, că nu există nicio problemă privind plata salariilor și pensiilor până la finalul anului. „Nu există această teamă în acest moment pentru asigurarea resurselor financiare pentru pensii și salarii. Nu se pune problema de așa ceva!”, a afirmat Grindeanu, răspunzând unei întrebări legate de disponibilitatea fondurilor bugetare. Probleme de finanțare la unele DGASPC-uri Grindeanu a recunoscut însă că există restanțe salariale la unele Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), unde angajații nu și-au primit banii de două sau chiar trei luni. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura „Sunt județe unde la DGASPC-uri, la consiliile județene, nu s-a asigurat finanțarea și Guvernul trebuie să intervină, ca în fiecare an, cu acea cotă parte. Asta nu e normal!”, a subliniat liderul PSD. Guvernul, chemat să intervină pentru plata restanțelor Grindeanu a explicat că executivul va trebui să acopere diferențele de finanțare pentru a asigura plata salariilor restante la nivelul administrațiilor locale. Măsura ar urma să fie luată în următoarele săptămâni, pentru a evita alte întârzieri salariale în sistemul public de asistență socială. Conferința extraordinară PSD Teleorman Afirmațiile au fost făcute în cadrul Conferinței extraordinare a PSD Teleorman, eveniment la care Grindeanu a participat marți. După reuniune, acesta a susținut o conferință de presă în care a reiterat mesajul privind stabilitatea financiară a statului și angajamentul Guvernului de a sprijini autoritățile locale.

Legea pensiilor magistraților, prioritate pentru Guvern (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Politică

Legea pensiilor magistraților, prioritate pentru Guvern: miza, 231 de milioane de euro din PNRR

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri că Guvernul lucrează la un plan pentru ca, până la 28 noiembrie, legea privind pensiile magistraților să fie aprobată „în forma dorită”, astfel încât România să nu piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termen-limită: 28 noiembrie pentru deblocarea fondurilor europene „Termenul pe care îl știți foarte bine este 28 noiembrie – data-limită pentru a rezolva acest jalon care este legat de suma de 231 de milioane de euro”, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru în cadrul unei conferințe de presă. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” El a precizat că voința politică a coaliției de guvernare rămâne aceea de a adopta rapid o lege care să corecteze problemele de procedură semnalate de Curtea Constituțională (CCR), după ce actul normativ a fost declarat parțial neconstituțional. „Sunt convins că premierul Ilie Bolojan va anunța planul pentru acest subiect. Vom împinge reforma din nou, de data aceasta cu rezolvarea ei, astfel încât să evităm penalizarea de 231 de milioane de euro”, a subliniat Pîslaru. Comisia Europeană consideră jalonul îndeplinit în forma actuală Potrivit ministrului, Comisia Europeană consideră deja îndeplinit jalonul privind pensiile magistraților, în forma propusă de Guvernul Bolojan, iar România ar putea primi banii imediat după adoptarea legii. „Comisia Europeană, în condițiile proiectului propus de Guvern, consideră jalonul îndeplinit. Dacă noi facem această reformă, primim 231 de milioane de euro. E foarte clar”, a spus Pîslaru. El a explicat că termenul de șase luni pentru evaluarea reformei este fix, conform regulamentelor europene, și că nu mai poate fi extins. Astfel, pe 28 noiembrie, Comisia va analiza stadiul legii și va decide dacă reforma este considerată finalizată. Guvernul caută soluții rapide pentru a evita pierderea banilor Ministrul a menționat că revizuirea profundă a legii ar putea întârzia adoptarea și ar periclita termenul impus. Prin urmare, Executivul va merge pe o soluție tehnică și procedurală, care să răspundă observațiilor CCR, fără a relua procesul legislativ de la zero. „Timpul este crucial. O revizuire pe fond ar afecta șansele de a te încadra până pe 28 noiembrie. Avem nevoie de o soluție rapidă, dar corectă juridic”, a subliniat Pîslaru. Ministrul a precizat că Guvernul preferă să încaseze banii din PNRR, pe baza reformei actuale, decât să riște blocarea fondurilor europene pentru proiecte de infrastructură, educație și sănătate: „Am prefera să avem acești 231 de milioane de euro pentru școli, spitale, autostrăzi și proiecte în energie.” CCR a declarat legea neconstituțională pe motive de procedură Curtea Constituțională a României a admis luni sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a reclamat lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și nesocotirea termenului legal de 30 de zile pentru obținerea acestuia. CCR a constatat că aceste omisiuni încalcă mai multe articole din Constituție, obligând Guvernul să refacă parțial procesul legislativ. Totuși, observațiile Curții sunt de formă, nu de fond, a explicat Pîslaru. „Curtea a avut doar observații de formă. Aș vrea să discut cu Comisia Europeană dacă putem avea o aprobare condiționată, ținând cont că sunt chestiuni tehnice rezolvabile pe ultima sută de metri”, a declarat ministrul. Miza politică și financiară: între Bruxelles și București Guvernul Bolojan mizează pe adoptarea rapidă a legii pentru a bifa reformele din PNRR și a menține relația de încredere cu Bruxelles-ul. Pierderea tranșei de 231 de milioane de euro ar afecta direct finanțarea unor proiecte cheie în educație, sănătate și infrastructură. „Dacă legea trece în forma actuală, România va primi acei bani. Este un efort de echipă între Guvern, MIPE și Comisia Europeană”, a subliniat Pîslaru, insistând că nu există divergențe între el și liderii coaliției.

Grindeanu promite o nouă lege pentru pensiile magistraților (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Politică

Grindeanu vine cu propria versiune de reformă a pensiilor magistraților și îl atacă pe Bolojan

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul va veni cu o nouă propunere legislativă privind pensiile magistraților, menită să corecteze excesele și să reziste tuturor testelor de constituționalitate. O lege „care va trece de CCR” și va aduce echilibru în sistem Declarația vine în contextul în care Curtea Constituțională a respins anterior o parte dintre modificările aduse sistemului de pensii speciale. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” „PSD va veni cu o propunere de lege care va readuce în parametrii decenței toate aceste excese”, a afirmat Sorin Grindeanu, făcând referire la situațiile în care unii magistrați se pensionează la 48–49 de ani, cu pensii între 7.000 și 10.000 de euro. „Nu este normal să ieși la pensie la 48–49 de ani cu 7–10.000 de euro. Astea nu sunt lucruri normale și trebuie îndreptate”, a spus liderul PSD. El a adăugat că noua lege va fi elaborată în consultare cu sistemul judiciar și cu ministrul Justiției, pentru a evita erorile din trecut și pentru a garanta respectarea Constituției. „Vă asigurăm că vom propune o lege care va trece și de CCR, și de toate controalele de constituționalitate, și va readuce normalitatea în sistemul de pensii speciale din România”, a subliniat Grindeanu. Atac la Bolojan Sorin Grindeanu a criticat partenerii de guvernare pentru modul în care au gestionat reforma pensiilor speciale, acuzându-i că au ignorat observațiile Ministerului Justiției. „Nu poți să spui că vrei să elimini pensiile speciale pentru magistrați și să ignori o hârtie oficială trimisă de ministrul Justiției, care cere respectarea termenului legal de aviz al CSM. Dacă vrei să îndrepți aceste nedreptăți, trebuie să o faci corect, nu prin spectacole de sunet și lumini”, a afirmat Grindeanu. El a transmis că PSD, ca principal partid din coaliție, își va impune punctul de vedere în privința marilor decizii legislative și nu va mai accepta compromisuri dăunătoare interesului public: „După congresul din 7 noiembrie, aceste lucruri nu vor mai fi tolerate nici măcar un milimetru, pentru că nu sunt bune pentru români.” „Românii așteaptă respect și soluții, nu discursuri” În fața delegaților PSD Dolj, Grindeanu a transmis un mesaj de unitate și responsabilitate. El a subliniat că românii așteaptă fapte concrete, nu promisiuni politice. „Vreau să vă îndemn să le dăm românilor ceea ce ne cer: respect, siguranță și un nivel de trai mai bun. Țara așteaptă de la noi mai mult decât discursuri – așteaptă soluții”, a spus liderul social-democrat. Totodată, Grindeanu a subliniat că PSD trebuie să se schimbe fără să-și renege rădăcinile, guvernând „cu inima deschisă, nu cu sprânceana încruntată către propriii cetățeni”. Claudiu Manda se retrage de la conducerea PSD Dolj și intră în echipa Grindeanu La conferința extraordinară a PSD Dolj, Sorin Grindeanu a fost desemnat oficial candidatul organizației pentru funcția de președinte al partidului, la congresul din 7 noiembrie. Cu aceeași ocazie, europarlamentarul Claudiu Manda a anunțat că se retrage din funcția de președinte al organizației județene, după 12 ani, și va candida pentru funcția de secretar general al PSD, alături de Grindeanu. Manda l-a propus pe Cosmin Vasile pentru conducerea filialei PSD Dolj, acesta fiind ales cu unanimitate de voturi.

Nicuşor Dan apără Guvernul Bolojan (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Criza pensiilor magistraţilor: Nicuşor Dan respinge ideea unei demisii a premierului Bolojan

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat luni seara că nu consideră justificată o eventuală demisie a premierului Ilie Bolojan, în urma deciziei Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea proiectului de lege referitor la pensiile magistraţilor. Nicuşor Dan apără Guvernul Bolojan Şeful statului a subliniat că obiecţia formulată de CCR este una de formă, nu de fond, şi că nu reprezintă un motiv suficient de grav pentru ca un Guvern să plece. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Nicidecum, nicidecum. Am spus asta de mai multe ori. Dreptul e o ştiinţă respectabilă, numai că interpretările, tocmai pentru că textul de lege nu poate să prevadă toate posibilităţile care apar în viaţa reală, sunt inevitabile. Se întâmplă ca unii să interpreteze într-un fel, alţii invers. Guvernul a interpretat că legea poate fi dată fără aviz, iar unii judecători au spus că aşa e, alţii că nu e aşa. Nu e o chestiune aşa de importantă încât un Guvern să-şi dea demisia”, a explicat Nicuşor Dan, într-un interviu acordat postului Antena 1. CCR a invocat lipsa avizului CSM, dar legea nu precizează termenul Preşedintele a explicat că legea prevede necesitatea unui aviz al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru proiectul privind pensiile magistraţilor, însă Constituţia nu stipulează un termen clar pentru emiterea acestui aviz. „Constituţia nu spune în cât timp trebuie să vină avizul ăsta. Judecătorii se raportează strict la Constituţie şi atunci întrebarea este: care este termenul rezonabil în care aştepţi avizul, dacă acesta nu vine? De asta spun că e o chestiune de interpretare, nu o chestiune aşa de importantă”, a afirmat şeful statului. Dialog constant între preşedinte şi premier Nicuşor Dan a precizat că nu a discutat cu premierul Ilie Bolojan după decizia Curţii Constituţionale, însă comunicarea dintre cei doi rămâne una constantă. „După decizia Curţii nu am vorbit. Am vorbit zilele trecute, da. Avem un dialog constant pe diferite probleme de actualitate”, a conchis preşedintele.

Pensiile magistraților, CSM atacă Guvernul (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Magistrații, roși de furie și frustrare că le vor scădea pensiile, nou atac la Guvern

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) își reafirmă poziția conform căreia noua lege care modifică regimul pensiilor de serviciu pentru magistrați nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene privind îndeplinirea obiectivului 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Instituția susține că evaluarea pozitivă a Comisiei din 2024 a fost deja emisă înainte de decizia Curții Constituționale care a schimbat contextul. CSM își menține poziția din comunicatul anterior „Având în vedere afirmațiile recente ale unor reprezentanți ai puterii executive (...), Consiliul își menține întocmai poziția exprimată prin comunicatul din 10 octombrie”, transmite CSM într-un comunicat oficial. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Instituția amintește că, prin Legea 282/2023, au fost modificate condițiile de acordare și impozitare a pensiilor de serviciu, iar Comisia Europeană a evaluat pozitiv obiectivul 215 din PNRR, considerându-l îndeplinit la data de 15 octombrie 2024. Decizia Curții Constituționale a schimbat evaluarea Comisiei Europene Potrivit CSM, după adoptarea Deciziei Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024, prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile privind impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu, Comisia Europeană a revenit asupra evaluării preliminare. Comisia a concluzionat că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit satisfăcător, deoarece Guvernul nu poate aplica prevederile privind impozitarea suplimentară. „Aspectele prezentate de Consiliu au surprins întocmai realitatea obiectivă a faptelor care rezultă din comunicările Comisiei Europene”, precizează CSM, subliniind că noile condiții de pensionare stabilite prin Legea 282/2023 nu au fost criticate de către Bruxelles. Scrisoarea Comisiei Europene confirmă cauza redeschiderii evaluării CSM face trimitere la scrisoarea Comisiei Europene din 25 martie 2025, în care se menționează explicit că redeschiderea evaluării jalonului 215 a fost determinată de invalidarea soluției de impozitare progresivă de către Curtea Constituțională. Această soluție ar fi condus la reducerea cheltuielilor pentru plata pensiilor, un obiectiv central în cadrul PNRR. Noua lege nu are legătură cu cerințele Comisiei Europene În comunicatul transmis, CSM atrage atenția că noua lege adoptată în 2025, care modifică din nou regimul pensiilor de serviciu exclusiv pentru magistrați, nu răspunde solicitărilor Comisiei Europene. „Este evident că legea adoptată recent (...) nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene, astfel cum rezultă din documentele oficiale ale acesteia”, afirmă instituția. Totodată, Consiliul subliniază că modificările aduse Codului fiscal prin Legea 141/2025, intrate în vigoare la 1 august 2025, au efecte similare impozitării prevăzute anterior în Legea 282/2023, ceea ce ar trebui analizat corespunzător. CSM cere Guvernului transparență și cooperare instituțională În final, Consiliul Superior al Magistraturii reamintește că, în baza principiilor cooperării loiale și dialogului interinstituțional, orice modificare a evaluării Comisiei Europene după data de 25 martie 2025 ar fi trebuit comunicată oficial CSM. Instituția insistă astfel asupra nevoii de transparență și informare reciprocă între Guvernul României și CSM, mai ales în contextul reformelor sensibile care privesc sistemul judiciar și angajamentele asumate prin PNRR.

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: Dragoș Pîslaru susține că CSM minte Foto: Facebook
Politică

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: face afirmații nefondate și periculoase

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: această instituție face afirmații nefondate și periculoase, care afectează credibilitatea României în fața Comisiei Europene, a scris pe Facebook ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru (PNL). Citește și: Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei Pîslaru a respins declarația CSM care susține că jalonul privind pensiile speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023. „Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215”, a susținut CSM la 10 octombrie. Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM „Declarația recentă a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit căreia jalonul privind pensiile speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023, este gravă și falsă. Este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică, în mod direct, realitatea confirmată de Comisia Europeană.   Din perspectiva Comisiei, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene aferente — 231 de milioane de euro — au fost suspendate până la clarificarea situației.   Am discutat personal cu doamna Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, și am primit confirmarea că, în momentul în care guvernul finalizează modificările asumate, jalonul va fi considerat îndeplinit.   Prin urmare, afirmațiile CSM sunt nu doar nefondate, ci și periculoase — ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate.   Nu este vorba despre o «vânătoare de magistrați». Este vorba despre un sistem de pensii nesustenabil, care trebuie reformat pentru ca România să-și poată ține promisiunile față de propriii cetățeni și față de partenerii europeni.   Guvernul condus de Ilie Bolojan lucrează într-un cadru de echilibru, responsabilitate și respect pentru principiul separației puterilor în stat, astfel încât, la termenul limită din 28 noiembrie, România să poată debloca cele 231 de milioane de euro suspendate în prezent.   Reforma nu înseamnă atac la o categorie profesională. Înseamnă corectitudine, echitate și sustenabilitate — valori pe care orice stat european modern trebuie să le apere”, a scris ministrul Pîslaru. 

Bolojan nu ia în calcul demisia (sursa: Prima TV)
Eveniment

Bolojan exclude demisia dacă pensiile magistraților nu trec de CCR

Bolojan nu ia în calcul demisia. Ilie Bolojan, optimist privind decizia CCR. Premierul Ilie Bolojan s-a declarat optimist în legătură cu decizia pe care Curtea Constituțională urmează să o dea în privința legilor din pachetul al doilea de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Bolojan exclude demisia dacă proiectul pensiilor magistraților nu trece de CCR. Premierul, optimist privind decizia CCR Premierul a subliniat că toate proiectele de lege au fost concepute cu respectarea prevederilor legale și în conformitate cu deciziile anterioare ale Curții. Citește și: Șeful DNA, Marius Voineag, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută” „Plec de la premisa că toate proiectele de lege care au fost amânate sunt de natură să fie validate de Curte. Unele, precum cele privind magistrații sau salariile foarte mari din autoritățile de reglementare, nu mai sunt tolerate de societate”, a afirmat Bolojan la Prima TV. „Nu putem susține un sistem nesustenabil” Premierul a explicat că anumite privilegii din sistemul public, precum pensionarea la vârste de 48–50 de ani cu pensii egale cu salariile, nu mai pot fi menținute. Aceste situații, a spus el, afectează sustenabilitatea sistemului de pensii într-un context demografic tot mai dificil. „Nu este un lucru echitabil și nu este sustenabil. În fiecare an cresc costurile sociale, iar sistemul nostru de pensii trebuie pregătit pentru generațiile viitoare. Nu putem risipi totul și să-i lăsăm pe copiii noștri fără resurse”, a subliniat premierul. Premierul evită scenarii privind o posibilă respingere Întrebat ce va face dacă legea referitoare la magistrați va fi declarată neconstituțională, Ilie Bolojan a precizat că nu pregătește scenarii alternative. El a spus că prioritatea Guvernului rămâne stabilizarea bugetului, plata salariilor și pensiilor, menținerea investițiilor și atragerea fondurilor europene. „Nu iau în calcul scenarii. Trebuie să continuăm să asigurăm funcționarea sistemului public și să vedem care va fi decizia Curții”, a declarat șeful Executivului. Bolojan nu ia în calcul demisia Premierul a exclus posibilitatea unei demisii, afirmând că o asemenea decizie ar fi luată doar dacă legitimitatea Guvernului ar fi serios afectată. „Dacă se va pune vreodată o astfel de problemă, o voi anunța eu. Deocamdată, așteptăm decizia CCR și ne facem datoria acolo unde suntem”, a spus Bolojan. Stabilitatea coaliției Ilie Bolojan a menționat că președintele Nicușor Dan susține menținerea stabilității coaliției și implementarea pachetelor de reforme. Premierul a explicat că dialogul între partenerii de guvernare rămâne constant, cu accent pe proiectele importante pentru România. „Scopul este să ne respectăm angajamentele și să asigurăm redresarea României. Stabilitatea coaliției este esențială pentru continuarea reformelor”, a concluzionat prim-ministrul.

România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor Foto: Facebook Guvernul României
Politică

România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor

România a fost, în anul 2024, pe locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Ponderea cheltuielilor cu salariile angajaților din instituțiile bugetare în total venituri bugetare a fost de 32,8%. În zona euro, această ponderee este de circa 22%.  Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în veniturile la buget Salariul mediu brut în sistemul public a ajuns în anul 2024 la 9.660 lei/lună, cu 18,5% mai mare decât în anul 2023, depășindu-l cu 17,5% pe cel din mediul privat, care s-a situat la 8.223 lei/lună (în creștere cu 14,7% comparativ cu cel din anul precedent). Situația a fost chiar mai dramatică în trimestrul IV din 2024, când au avut loc alegerile parlamentare și prezidențiale. Astfel, salariul mediu brut lunar în sectorul public aferent trimestrului IV al anului 2024 a înregistrat un nivel de 10.013 lei, cu 16,6% mai mult decât în aceeași perioadă din anul 2023, în timp ce salariul din sistemul privat a fost de 8.618 lei, în creștere cu 12,2% față de trimestrul IV al anului 2023.  Numărul bugetarilor a crescut cu 14.334 în decembrie 2024, față de 2023. În 2023 față de 2022, creșterea a fost de 13.871 de persoane.  În 2024, creșterea nominală a veniturilor bugetare a fost de doar 10%, iar ritmul de creștere al cheltuielilor nominale cu salariile și asistența socială a fost de 20,3%. 

Nicușor Dan îl susține pe Bolojan (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan îl susține pe Bolojan chiar dacă CCR va respinge proiectul pensiilor magistraților

Nicușor Dan îl susține pe Bolojan. Preşedintele Nicuşor Dan a declarat marţi, la Timişoara, că se exagerează în spaţiul public impactul unei eventuale decizii a Curţii Constituţionale de respingere a legii pensiilor magistraţilor, lege pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Nicușor Dan îl susține pe Bolojan „Decizia CCR, în această chestiune, este mult exagerată. Există în societate aproape unanimitate pe faptul că e anormal ca pensia să fie egală cu salariul. Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea În acest fel, oamenii sunt stimulaţi să iasă din sistem, nu să producă pentru societate. Guvernul a făcut o lege solidă, pe baza deciziilor anterioare ale CCR. Dacă totuşi vor apărea probleme, există legitimitatea societăţii şi a coaliţiei să adopte o altă lege. Nu văd o problemă”, a afirmat Nicuşor Dan. Pensiile speciale, un subiect sensibil Şeful statului a subliniat că Guvernul a analizat atent deciziile Curţii Constituţionale pentru a construi un act normativ cât mai solid. Totuşi, chiar şi în cazul unei eventuale respingeri, legitimitatea politică şi socială există pentru a corecta legea astfel încât să fie constituţională. Guvernul Bolojan şi reducerea deficitului bugetar În cadrul aceleiaşi declaraţii, Nicuşor Dan a vorbit despre obiectivul Guvernului condus de Ilie Bolojan privind reducerea deficitului bugetar. Potrivit acestuia, măsurile deja luate vor permite ca deficitul la final de 2025 să fie de 8,4%. „România trebuia să reducă deficitul. Acesta a fost scopul pe termen scurt, pe care Guvernul şi l-a asumat. Deficitul pe 2025 va fi 8,4%, iar pentru 2026 este estimat la 6,5% din PIB, cu posibilitatea de a coborî la 6%. Suntem în grafic şi nu există risc de derapaj”, a precizat preşedintele. Confirmarea agenţiilor de rating Nicuşor Dan a menţionat că agenţiile de rating au confirmat stabilitatea României, ceea ce reprezintă un semn că măsurile adoptate sunt credibile. Totodată, a recunoscut că rămâne deschisă o dezbatere publică: în aceeaşi anvelopă bugetară, s-ar fi putut lua poate alte decizii.

Reforma pensiilor magistraților și legitimitatea Guvernului (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Bolojan nu trebuie să demisioneze dacă CCR respinge reforma pensiilor magistraților, sugerează Dan

Reforma pensiilor magistraților și legitimitatea Guvernului. Președintele Nicușor Dan a afirmat că hotărârea Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la proiectul pensiilor magistraților nu are nicio legătură cu legitimitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Reforma pensiilor magistraților și legitimitatea Guvernului „Dreptul este o știință, dar nu una exactă, ca matematica. Există interpretări, de aceea ajungem în fața instanței. Citește și: Zelenski, despre alegerile din Moldova: „Nu sunt o afacere internă, deoarece R. Moldova este un viitor membru al UE” În opinia mea, decizia CCR nu are nicio legătură cu legitimitatea guvernului”, a explicat Nicușor Dan. Argumentele privind interpretarea legii Liderul a subliniat că fiecare parte poate interpreta legea în funcție de context, iar judecătorii sunt cei care decid varianta corectă. „Dacă cineva are o interpretare care nu e confirmată de o instanță, asta nu înseamnă că este de rea-credință, ci că a citit legea într-un anumit fel”, a mai adăugat Nicușor Dan. CCR amână decizia privind pensiile magistraților Pe 24 septembrie, CCR a decis să amâne pentru 8 octombrie analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu legea pensiilor de serviciu ale magistraților, lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Tot în aceeași zi, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe și asupra sesizărilor depuse de partidele AUR, S.O.S. România și POT împotriva a trei legi din pachetul de măsuri pentru care Executivul și-a asumat răspunderea. Este vorba despre: Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății; Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice; Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Foto: Facebook MApN
Politică

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții - presă

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții , susțin surse citate de Digi 24. Totuși aceste investiții și achiziții de armament de la care sunt luați banii continuă, dar vor fi plătite în 2026.  Citește și: Ministrul Pîslaru desființează un program guvernamental: „Fără evaluări, fără controale” Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Azi, coaliția majoritară a căzut de acord asupra rectificării bugetare, dar, potrivit unor surse politice, doar câteva ministere au primit bani în plus. Aceleași surse susțin că premierul Ilie Bolopjan a cerut imperativ ca ministerele să nu mai amâne plăți pentru 2026: „Vă furați singuri căciula”, ar fi spus acesta.  La rectificarea bugetară au primit bani în plus: ministerul de Finanțe - 18,3 miliarde de lei, din care 12,1 miliarde sunt pentru plata dobânzilor. Restul - buffer investiții PNRR 3,4 miliarde de lei pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătătate, bani pentru plata medicamentelor 2,5 miliarde de lei la ministerul Muncii, din care un miliard de lei pentru plata facturilor la consumatorii casnici  2,1 miliarde de lei la Transporturi, pentru plata facturilor la lucrări în curs 1,2 miliarde lei la ministerul Energiei, plăți pentru furnizori De la partide se taie 10% din finanțare. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră