CCR decide duminică viitorul pensiilor magistraților: Înalta Curte acuză Guvernul Bolojan de încălcarea independenței justiției și discriminare
Curtea Constituțională a României (CCR) discută duminică sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.
Ședința este programată să înceapă la ora 13.00.
Înalta Curte a sesizat CCR în unanimitate
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis la începutul lunii decembrie, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale pe tema noii legi a pensiilor de serviciu ale magistraților.
Magistrații au fost convocați de președintele Instanței Supreme, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de proiect.
Toți cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea CCR.
Argumentele Înaltei Curți: discriminare și încălcarea independenței justiției
Potrivit comunicatului transmis de ÎCCJ, noua lege ar discrimina magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și ar încălca independența justiției.
Ar elimina, de facto, pensia de serviciu pentru magistrați și ar încălca jurisprudența CJUE și CEDO și ar nesocoti caracterul obligatoriu al deciziilor CCR.
De asemenea ar utiliza termeni neclari și ambigui și ar conține lacune normative incompatibile cu principiile statului de drept.
Instanța supremă arată că legea ar conduce la reducerea substanțială a pensiilor de serviciu ale celor care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a actului normativ, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni chiar inferioară celei din sistemul public.
Încălcarea deciziilor CCR și a standardelor internaționale
Înalta Curte susține că proiectul:
- încalcă deciziile anterioare ale CCR
- contravine standardelor stabilite de CJUE și CEDO
- afectează garanțiile independenței justiției
Prin reluarea unor soluții normative deja declarate neconstituționale, proiectul ar încălca principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
Acuzații de tratament juridic discriminatoriu
Judecătorii susțin că actul normativ creează un regim dezavantajos pentru magistrați față de alte categorii profesionale aflate în situații similare, care beneficiază de pensii de serviciu.
Este invocat și faptul că impactul financiar al reformei nu este fundamentat prin date concrete în expunerea de motive.
Date privind ponderea pensiilor de serviciu
Potrivit Înaltei Curți:
- peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii de serviciu
- aproximativ 190.000 aparțin sistemului de apărare și ordine publică
- peste 10.000 fac parte din alte categorii (magistrați, grefieri, diplomați, personal aeronautic, Curtea de Conturi etc.)
Bugetul pentru plata tuturor pensiilor de serviciu, altele decât cele militare, a fost de 2,2 miliarde lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde lei în 2024.
ÎCCJ susține că expunerea de motive prezintă mai degrabă un „narativ public” decât o fundamentare reală a modificării cadrului legal aplicabil magistraților.
Ce prevede noul proiect al Guvernului Bolojan
Guvernul a aprobat proiectul de modificare a pensiilor magistraților, care include:
- creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani
- plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate
Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului.
Judecătorii și procurorii au solicitat menținerea pensiilor de serviciu la un nivel apropiat de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat asupra plafonului de 70%.
Primul proiect, declarat neconstituțional
Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, după o sesizare depusă de Înalta Curte.
Curtea a reținut atunci că Guvernul nu a solicitat în termen avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta este obligatoriu din punct de vedere procedural, chiar dacă are caracter consultativ.
