joi 20 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: analiza

11 articole
Politică

Călin Georgescu, idolul femeilor

Călin Georgescu pare a fi idolul femeilor: 62% din urmăritorii săi pe TikTok sunt de sex feminin, arată o analiză comparativă a profilului urmăritorilor de pe TiKTok ai lui Simion, Georgescu și Ciolacu, publicată pe newmind.ro și realizată de Luminița Kohalmi și Andreea Aurescu. Pentru analiză a fost folosit Exolyt.com, un instrument specializat în monitorizarea și evaluarea impactului conținutului digital. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Călin Georgescu, idolul femeilor Analiza a urmărit performanța pe TikTok a liderilor AUR și PSD, plus Călin Georgescu, după alegeri, în perioada 6 decembrie 2024 - 27 ianuarie 2025. „Nu există o verificare completă a autenticității urmăritorilor sau interacțiunilor, deși s-au folosit metode indirecte pentru identificarea activităților potențial automatizate”, atrag atenția autoarele studiului. Pe 7 decembrie 2024, Călin Georgescu și-a lansat un nou cont oficial pe TikTok, sub numele de utilizator @calin.georgescu.real. Potrivit acestei analize, 62% din urmăritorii contului lui Georgescu sunt femei, 38% bărbați. Simion este urmărit de 46% femei și 54% bărbați, iar în cazul lui Ciolacu distribuția este 38% femei și 62% bărbați. Candidatul independent are succes și în rîndul tinerilor, arată analiza intitulată „Peste 1.7 miliarde utilizări ale hashtagurilor lui Călin Georgescu după alegeri”: „Distribuția pe grupe de vârstă Marcel Ciolacu: 20-29 ani: 45%; 30-39 ani: 32%; 40-49 ani: 7%; 50-59 ani: 7%; 60-69 ani: sub 1% George Simion: 20-29 ani: 52%; 30-39 ani: 29%; 40-49 ani: 6%; 50-59 ani: 4%; 60-69 ani: sub1% Călin Georgescu: 20-29 ani: 57%; 30-39 ani: 25%; 40-49 ani: 5%; 50-59 ani: 6%; 60-69: 1%”. Diaspora, cu suveraniștii Și în cazul lui Georgescu, și al lui Simion, doar 64% din urmăritori sunt din România, restul din Diaspora. Studiul arată că, după lansarea la 7 decembrie 2024, a noului cont pe TikTok a lui Georgescu acesta „a înregistrat un succes remarcabil, cu un videoclip ce îl prezintă pe acesta adunând 4,5 milioane de vizualizări, 562,4 mii de aprecieri și peste 44.000 de comentarii”. Însă această explozie de aprecieri sugerează utilizarea boților. „Conform datelor furnizate de Exolyt.com, între 6 decembrie 2024 și 27 ianuarie 2025, numărul total de vizualizări a video-urilor care utilizează principalele hashtaguri asociate lui Călin Georgescu a crescut cu 1,733 miliarde de vizualizări (de la 10,351 miliarde la 12,045 miliarde)”, mai arată autoarele cercetării.

Călin Georgescu, idolul femeilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Ponta explică apocalipsa moștenită de la Ciolacu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Ponta explică apocalipsa moștenită de la Ciolacu

Victor Ponta explică, punctual, apocalipsa moștenită de la Ciolacu: posibilă recesiune în semestrul II din 2024, combaterea evaziunii - niciun efect „cuantificabil” și nu există un buget pe 2025 care să prevadă fie creșteri de taxe, fie reduceri de cheltuieli. Fostul premier PSD, acum consilier al premierului Ciolacu și viitor deputat PSD, arată că „o companie internațională (mare investitor în România)” i-a cerut o analiză a anului 2025. Citește și: George Simion dă semnalul că îl abandonează pe Călin Georgescu: „Nici noi nu ne dorim haos. România trebuie să fie în UE și NATO” Materialul a fost publicat de site-ul stiripesurse.ro. Ponta explică apocalipsa moștenită de la Ciolacu Ce arată Ponta în această analiză este că anul 2024 se încheie cu un deficit bugetar de aproximativ 25 de miliarde de euro și „este rezonabil să apreciem că acest deficit se va repeta în anul 2025 din următoarele motive”: Lipsa unui proiect de buget aprobat de Parlament care să prevadă creșteri de taxe sau reduceri de cheltuieli. Creșterea economică este foarte mică, sub rata inflației (există posibilitatea unei recesiuni tehnice în semestrul al doilea). Măsurile anunțate pentru combaterea evaziunii fiscale nu au avut niciun efect cuantificabil. Fostul premier arată și ce cheltuieli suplimentare vor adânci deficitul din 2025: Legea pensiilor va aduce cheltuieli suplimentare în 2025, față de cele din 2024, de șase miliarde de euro Drepturile salariale câștigate în instanță (în special de magistrați) reprezintă aproximativ un miliard de euro. Lipsa încasărilor din suprataxa pe energie, declarată neconstituțională de CCR, adaugă un deficit minim de trei miliarde de euro. Cheltuieli militare, în baza unor contracte deja semnate și aprobate, dar nebugetate în 2024, aproximativ trei miliarde de euro. Lucrările publice efectuate deja de contractori privați, în valoare de minim 2 miliarde de euro, probabil nu vor fi decontate în 2024 și vor fi transferate pentru anul 2025. Ponta amintește de pensiile militare, care încarcă bugetul cu circa două miliarde de euro, dar acestea nu vor crește semnificativ în 2025, potrivit previziunilor de până acum, ele vor fi puțin peste ceea ce s-a plătit și în 2024. Iohannis ar vrea candidat unic al coaliției de guvernare El arată că doar ratele scadente care trebuie refinanțate și dobânzile vor adăuga un minim de trei miliarde de euro la deficit. Această proiecție este valabilă dacă situația actuală rămâne stabilă și România nu este retrogradată la nivelul junk — situație în care băncile private și fondurile de pensii nu mai pot cumpăra titluri de stat. „Adunând datele prezentate mai sus, România are nevoie, în 2025, de o finanțare minimă de 55 de miliarde de euro. În condiții de stabilitate, aceasta poate fi obținută cu o dobândă anuală suplimentară și costuri de finanțare de aproximativ 4 miliarde de euro. În acest context, este rezonabil să apreciem că, în 2025, România își va crește datoria publică cu minim 25% — o situație fără precedent istoric!”, avertizează fostul premier PSD. Analizând situația politică, Ponta afirmă că „Klaus Iohannis (care și-a prelungit mandatul printr-o decizie a Curții Constituționale), dorește impunerea unui candidat comun al celor patru partide — o premieră absolută în politica românească, cu efecte imposibil de prevăzut în acest moment”.

Cristian Pîrvulescu explică implicațiile calendarului electoral (sursa: digi24)
Eveniment

Cristian Pîrvulescu explică implicațiile calendarului electoral

Cristian Pîrvulescu explică implicațiile calendarului electoral. Analistul politic Cristian Pîrvulescu a oferit o analiză detaliată asupra factorilor care ar putea influența prezența la vot în contextul alegerilor legislative programate între cele două tururi ale scrutinului prezidențial. Pîrvulescu subliniază că acest calendar electoral neobișnuit poate genera atât o creștere a participării, cât și efecte politice importante. Cristian Pîrvulescu explică implicațiile calendarului electoral „E foarte probabil ca prezența la vot la alegerile legislative să rămână destul de mare datorită plasării acestora între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale. Citește și: Apocalipsa fiscală 2025, primele informații concrete: impozit venit – 20%, impozit dividende – 10%, majorarea TVA și impozit progresiv în discuții Acest tip de calendar electoral este neobișnuit și nu pare întâmplător. Vom avea, practic, alegeri în trei tururi de scrutin”, a declarat Cristian Pîrvulescu. El estimează că prezența la urne ar putea atinge 50%-60%, mult mai mare decât cea de 32% înregistrată în 2020. Efectul "pervers" al intercalării alegerilor Potrivit analistului, intercalarea alegerilor parlamentare între cele prezidențiale va favoriza partidele ale căror lideri se califică în turul al doilea. „Aceasta va induce un efect pervers și va premia partidele ai căror lideri intră în turul doi”, a explicat Pîrvulescu, adăugând că acest efect de contagiune ar putea stimula discursul populist și antisistem. Influența social media și „votul de protest” Pîrvulescu consideră că rețelele sociale joacă un rol esențial în mobilizarea electoratului, mai ales în contextul unei oferte electorale „cam sărace”. „Teoriile conspirației și știrile contrafăcute pot mobiliza sau demobiliza electoratul. Votul de protest va fi, ca întotdeauna, un factor important în participarea la urne”, a subliniat analistul. Partidele tradiționale vs. formațiunile antisistem O prezență mare la vot poate afecta strategiile partidelor-sistem, care de obicei se bazează pe electoratul captiv. „După 2003, partidele-sistem au mizat pe o prezență redusă pentru a controla rezultatul. Totuși, prezența ridicată va favoriza votul de opinie și partidele antisistem”, a explicat Pîrvulescu. Diaspora și efectele migrației Analistul atrage atenția asupra impactului diasporei asupra prezenței la vot. „Migrația masivă a românilor a redus semnificativ participarea electorală. Aproape 6 milioane de români sunt în străinătate, iar pentru ei votul este mult mai dificil și costisitor. Mobilizarea acestora apare mai ales la prezidențiale”, a declarat Pîrvulescu. Referendumul bucureștean și alegerile prezidențiale Referindu-se la referendumul convocat de primarul general Nicușor Dan, Pîrvulescu a explicat că prezența mare la primul tur al prezidențialelor poate influența validarea acestuia. „Referendumul va avea un impact asupra alegerilor prezidențiale și invers. Nu este exclus ca unii candidați să încerce discret să descurajeze participarea la referendum pentru a-și maximiza șansele”, a concluzionat analistul. Context electoral unic Plasarea alegerilor parlamentare între cele două tururi ale prezidențialelor creează un context electoral unic. Pîrvulescu subliniază că acest aranjament favorizează contagiunea între scrutine, influențând atât mobilizarea electoratului, cât și comportamentul de vot.

Analiștii, despre referendumul din Republica Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Analiștii, despre referendumul din Republica Moldova

Analiștii, despre referendumul din Republica Moldova. Analiștii consideră referendumul organizat în Republica Moldova diferit: unii îl văd o victorie, alții o înfrângere. Analiștii, despre referendumul din Republica Moldova Pe de o parte, Sebastian Lăzăroiu analizează referendumul din Republica Moldova, subliniind dificultățile de a obține un consens național în privința aderării la Uniunea Europeană. Citește și: George Simion a torpilat-o constant pe Maia Sandu: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu guvernul de la Chişinău” Lăzăroiu îl consideră „un eșec”. Pe de alta, Barbu Mateescu analizează impactul diasporei asupra referendumului constituțional din Republica Moldova și importanța rezultatului pentru tabăra "DA". Mateescu afirmă că este o naivitate ca acest referendum să fie considerat un eșec. „Un eșec”, susține Sebastian Lăzăroiu Potrivit lui Sebastian Lăzăroiu, referendumul din Republica Moldova reprezintă un eșec, indiferent de rezultatul final. O marjă de 50,1% pentru "DA" și 49,9% pentru "NU" este considerată la fel de problematică ca și inversul acesteia, afirmă acesta. Lăzăroiu subliniază că este dificil să faci parte dintr-o uniune cu reguli complexe și uneori nepopulare atunci când doar jumătate din populație își dorește această schimbare. "Republica Moldova s-a culcat membră UE și s-a trezit dimineață unde a mai fost. Referendumul a eșuat, indiferent de rezultat. Să nu ne îmbătăm cu apă rece. 50,1% pro, 49,9% contra e la fel de prost ca 50,1% contra, 49,9% pro. E greu să faci parte dintr-o uniune cu tot felul de reguli, unele complicate și nepopulare, doar cu jumătate de țară. Pe de altă parte, să vedem și partea plină a paharului. S-a întâmplat la case mai mari (UK, USA), când trolii ruși trebuiau să comenteze în engleză, nu în limba rusă. Rușii au jucat acasă, și au scos doar un egal. Să nu punem eșecul în cârca Maiei Sandu. La acest referendum au participat și forțele occidentale, cu know-how și propagandă. Dar, ca de obicei, Vestul joacă după reguli, Rusia joacă în afara lor. Ce vreau să vă întreb, de fapt, este - dacă ați fi avut tot aparatul de stat, servicii autohtone și prietene la dispoziție, nu v-ați fi gândit să băgați pe la fundul urnelor niște buletine cu DA, ca să iasă un 60%? Sau ați fi rămas fideli principiilor democrației, printre care și alegerile libere și corecte? Întrebarea nu e pentru Marcel Ciolacu, desigur. El a arătat deja că nu exclude niciun mijloc atunci când trebuie să-și creeze un avantaj electoral", a comentat Sebastian Lăzăroiu. Barbu Mateescu respinge ideea eșecului Barbu Mateescu subliniază că diaspora joacă un rol decisiv în înclinarea balanței în favoarea taberei "DA". El respinge ideea că referendumul ar putea fi considerat un eșec din cauza rezultatului strâns, considerând această viziune naivă și pretențioasă. Referendumul constituțional a fost parte dintr-un conflict mai larg, implicând o entitate geopolitică activă și agresivă, care, în acest caz, a pierdut, susține Mateescu afirmând că acest referendum a fost organizat într-un context clar și cu un obiectiv simplu. Deși nu a obținut o majoritate de 70%+, momentul istoric ales nu ar fi permis acest lucru. "Scriu aceste cuvinte în contextul în care diaspora, se pare, va înclina referendumul constituțional din R.Moldova de partea taberei "DA". Ideea că referendumul e un eșec pentru că s-a decis pe muchie mi se pare pretențioasă și naivă. Acest referendum a fost (parte dintr-un) conflict cu o entitate geopolitică activă, dinamică și agresivă. Care a pierdut. Referendumul a fost organizat ca atare, cu un obiectiv simplu și clar, într-un context evident. Dacă se dorea 70%+ pentru DA se aștepta alt moment istoric. Conceptul că trebuia anticipată o majoritate vastă, cu Rusia pompând bani și încercând să se joace de-a marea putere, era frumos dar iei victoriile cum poți. Tabăra Brexit a câștigat la 4% și n-a privit înapoi. Instalarea apartheid-ului în Africa de Sud a fost votată de o minoritate în interiorul cetățenilor albi care însă avea o majoritate în parlament (da, majoritatea albilor sud-africani au votat contra). N-a clipit niciun votant republican vizavi de faptul că în 2000 sau 2016 (și posibil în 2024) majoritatea americanilor au votat altceva decât candidatul republican. E cazul ca mișcările axate pe progres să-și bage un pic de sânge în instalație și să nu-și mai frângă mâinile. Ceilalți sunt disperați, iau victoriile cum pot și când pot & nu cunosc moderația, ezitările, dubiile intelectuale", a afirmat Barbu Mateescu.

Starea arsenalului nuclear al Rusiei, supraestimată (sursa: 112 Ukraine)
Eveniment

Starea arsenalului nuclear al Rusiei, supraestimată

Starea arsenalului nuclear al Rusiei, supraestimată. Testul eșuat de rachete Satan II ridică întrebări cu privire la arsenalul nuclear al Rusiei. Starea arsenalului nuclear al Rusiei, supraestimată Potrivit unei recente analize a Institutului Robert Lansing, testul eșuat al rachetei balistice intercontinentale (ICBM) a Rusiei „Sarmat” (cunoscut și sub numele de Satan II) din luna septembrie, confirmă evaluările anterioare conform cărora starea arsenalului nuclear al Rusiei ar putea fi supraestimată. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Lansarea eșuată, care a dus la distrugerea rachetei și a silozului acesteia, ridică și semne de întrebare cu privire la amenințările Kremlinului față de Occident și răspunsul său mut la recentele incursiuni militare ale Ucrainei pe teritoriul rus. În lumina acestor evoluții, revizuirea doctrinei nucleare a Rusiei pare mai degrabă o operațiune psihologică menită să umfle amenințarea nucleară percepută de la Moscova și să descurajeze sprijinul occidental pentru utilizarea de către Ucraina a armelor cu rază lungă de acțiune împotriva Rusiei. Amenințările nucleare ale Moscovei, presiune pe Occident Manevra Moscovei a exercitat presiuni asupra factorilor de decizie din Occident, blocând autorizarea unor astfel de capabilități pe rază lungă pentru Kiev. Acest lucru a determinat, de asemenea, cercurile de informații din Occident să exagereze probabilitatea unui răspuns nuclear rusesc – un scenariu care pare mai puțin credibil. În timp ce Rusia a demonstrat că este pregătită pentru operațiuni de sabotaj în Europa și subversie politică, se consideră că disponibilitatea sa de a folosi arme nucleare împotriva țărilor NATO este minimă. Eșecul testului a întârziat dezvoltarea programului Sarmat, lăsând Rusia fără o rachetă importantă, complet operațională. Generația anterioară de ICBN, cum ar fi „Voevoda”, s-a confruntat cu probleme tehnice de peste un deceniu, iar durata de viață operațională sa încheiat. Deși Sarmat a fost adăugat oficial la arsenal în septembrie 2023, nici un regiment al Forțelor Strategice de Rachete nu a fost încă echipat cu el. Acest lucru susține ideea unui deficit critic în sistemele de livrare nucleare ale Rusiei. Racheta Sarmat indică nepregătirea tehnică De doi ani, racheta Sarmat a dat semne de nepregătire tehnică. Combinat cu preocupările legate de fiabilitatea focoaselor nucleare ale Rusiei, acest lucru ridică posibilitatea ca capacitățile nucleare ale Rusiei să fie supraestimate. Există, de asemenea, suspiciunea din ce în ce mai mare că însăși conducerea Kremlinului nu dispune de informații exacte cu privire la starea adevărată a arsenalului său nuclear. Această incertitudine alimentează probabil amenințările nucleare periodice emise de oficialii regimului și poate explica căutarea unor motive pentru a relua testele nucleare în Rusia. Propagandă vs realitate În acest context, propagandiștii ruși precum Margarita Simonyan au lansat ideea detonării unui dispozitiv nuclear peste teritoriul Rusiei sub pretextul dezactivării infrastructurii de telecomunicații a NATO. Cu toate acestea, această propunere pare a fi mai degrabă un test al opiniei publice pentru potențiala reluare a testelor nucleare, determinată de îndoieli cu privire la fiabilitatea arsenalul Rusiei. În special, figuri cheie ale regimului, cum ar fi Nikolai Patrushev și Serghei Chemezov, s-au abținut de la a emite astfel de amenințări, probabil datorită cunoștințelor lor despre adevărata stare a arsenalului. Explozia rachetelor, cauze posibile Posibilele cauze ale exploziei rachetelor din silozul său de lansare includ: – Eroare la alimentarea rachetei, posibil din cauza pregătirii inadecvate a personalului, care ar putea crește riscurile operaționale. – Erori în timpul procesului de alimentare după identificarea unei probleme tehnice. – Scurgeri de combustibil în timpul pregătirii lansării, indicând deficiențele tehnice ale rachetei. – Explozia motorului din prima etapă după aprindere, evidențiind alte imperfecțiuni tehnice. – O defecțiune a secvenței de comandă a aprinderii motorului, care duce la un accident, explozie și distrugerea silozului. Institutul Robert Lansing Institutul Robert Lansing este o organizație non-partizană, non-profit, de cercetare în domeniul politicilor publice. Institutul efectuează periodic analize detaliate de informații din materiale open source pentru a oferi cele mai precise informații despre conflictele actuale, amenințările și evoluțiile importante. Directorul general al Institutului Robert Lansing, este Armand Chouet, analist de imagini. Echipa analiștilor este formată din cercetători în domeniul geopoliticii, diplomați și agenți ai serviciilor de informații. Printre analiști se numără Tom Armbruster, ofițer de servicii externe pensionat, cu posturi la Moscova în perioada 1997-2000 și Vladivostok în calitate de consul general între 2007-2010, Gerta Zaimi, Cercetător în Relații Internaționale Orientul Mijlociu și Balcani, David DeBatto, agent special de contrainformații al armatei americane, pensionat.

Explicația pentru care PSD și PNL vor să comaseze localele cu alt set de alegeri (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Explicația PSD și PNL vor comaseze localele cu alt set de alegeri

Explicația pentru care PSD și PNL vor să comaseze localele cu alt set de alegeri: cele două partide controlează, împreună, circa 80% dintre primari. Prin comasarea localelor cu alt set de alegeri, liderii celor două partide speră ca primarii aflați în competiție să se bată și să ridice și ceilalți candidați. Explicația pentru care PSD și PNL vor să comaseze localele cu alt set de alegeri În România, sunt 3.180 de primari, iar după alegerile din 2020 un număr de 1.362 aparțineau PSD, iar 1.232 erau membri PNL. Între timp, o mică parte din aceștia au anunțat că vor schimba partidele, dar în cea mai mare măsură a fost vorba de transferuri tot între liberali și social-democrați. AUR a avut trei primari după localele precedente. SOS Șoșoacă nu are primari, întrucât nu a participat la acele alegeri. USR a câștigat primari în 39 de localități, dar unii - precum primarul din Alba Iulia, Gabriel Pleșa - au anunțat că vor candida pentru alte formațiuni politice. Actuala opoziție nu controlează nici un președinte de consiliu județean. În consecință, conducerile PSD și PNL speră că primarii lor vor mobiliza alegătorii la vot. În plus, în comunitățile rurale, primarii pot controla în mare măsură și voturile. Orice alegeri comasate cu cele locale vor fi, deci, un mare câștig pentru PSD și PNL. Problema este dacă acest instrument va fi folosit la europarlamentare, la parlamentare sau la prezidențiale. O comasare cu europarlamentarele ar ajuta conducerile PSD și PNL să supraviețuiască, fiindcă ar obține un scor bun acum. În ambele partide, europarlamentarele sunt considerate un test pentru conducere. În plus, ar trage în jos formațiunile extremiste AUR și SOS România, controlată de Diana Șoșoacă. Mai ales în cazul SOS România, o cădere sub pragul de 5% ar putea avea efecte la alegerile parlamentare, când alegătorii ar putea da un vot “util“ și, de teamă că acest partid nu trece pragul electoral, să se reorienteze. Ce alte state din UE mai comasează alegerile Care sunt problemele unei comasări locale/europarlamentare: AUR și SOS România și-ar putea reveni până la parlamentare. De altfel, nici în 2020 AUR nu a avut succes la locale, unde a obținut 0,99% din voturile pentru consilierii județeni, considerat “votul politic“. Trei primari au fost aleși sub sigla AUR în 2020. Însă, după nici trei luni, a obținut circa 9% din voturi, la alegerile parlamentare. PNL este interesat în primul rând de Palatul Cotroceni, deci ar fi vrut o comasare a localelor cu prezidențialele. După ce primarii vor fi aleși, ei nu vor mai fi preocupați de soarta partidului lor la parlamentare sau la prezidențiale Nu este clar ce se va petrece la București și care va fi impactul alegerilor din acest oraș. În PNL se discută însă că o înfrângere la București, așa cum a fost în 2016, va avea impact puternic pe celelalte alegeri Alegerile pentru Parlamentul European se vor desfășura în perioada 6-9 iunie. În acest interval de timp vor mai avea loc alegeri: regionale, în Italia, în Piemont; locale, în Malta; Belgia - alegeri parlamentare și mai multe seturi de alegeri locale; Cipru - alegerea unor președinți regionali și a primarului din Nicosia, iar în Ungaria se vor alege mai multe consilii regionale, plus primarul Budapestei.

Cea mai bună lună pentru Putin de când a atacat Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Cea mai bună lună pentru Putin de când a atacat Ucraina

Este cea mai bună lună pentru Putin de când a atacat Ucraina, arată în The Times analistul Mark Galeotti: Vestul este concentrat pe conflictul din Israel și a uitat de războiul din estul Europei, ofensiva Kievului a fost blocată de fortificațiile rusești, iar economia Rusiei crește peste cea a Marii Britanii. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Facturile lui Umbrărescu pentru Autostrada Moldovei, neplătite: nu mai sunt bani la buget. Șeful CNAIR: Nu am avut toată suma Putin are toate motivele să sărbătorească la acest final de an, a apreciat Galeotti, în The Times. 6/ Russian forces continued offensive operations along the Kupyansk-Svatove-Kreminna line, near Bakhmut, near Avdiivka, west and southwest of Donetsk City, in the Donetsk-Zaporizhia Oblast border area, and in western Zaporizhia Oblast and advanced near #Avdiivka and Donetsk City. pic.twitter.com/75QG6N3RrA— Institute for the Study of War (@TheStudyofWar) November 19, 2023 Cea mai bună lună pentru Putin de când a atacat Ucraina Care sunt motivele care l-ar face pe președintele Rusiei să fie foarte mulțumit de situație: Contraofensiva ucraineană pare să se fi oprit, iar noroiul și frigul care vor urma vor face aproape imposibile noi progrese. Pierderile rușilor au fost serioase, mai mult decât duble față de cele ale ucrainenilor, dar apărarea lor a rezistat și s-au dovedit capabili să se adapteze la noile capacități oferite de tehnologia occidentală. Rușii folosesc cu succes drone și capacități electronice avansate împotriva armamentului oferit de Vest. Vestul nu reușește să ofere Ucrainei cantitatea de muniție necesară. De cealaltă parte, complexul militar-industrial rusesc lucrează la capacitate maximă, în 2-3 schimburi, iar șomajul a scăzut la circa 3%. Coreea de Nord a oferit deja Rusiei un milion de proiectile - cantitatea necesară pentru o lună de război. „PIB-ul Rusiei va crește probabil cu 2-3% în acest an, față de 0,5% cât se preconizează că va crește cel al Marii Britanii”, arată Galeotti. Sancțiunile vestice au avut impact limitat, Rusia procură echipamente avansate prin intermediul unor terțe țări și vinde petrol la cel puțin 80 de dolari barilul, deși grupul G7+ a impus în decembrie anul trecut un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc. Armata rusească nu are probleme cu recrutările, rușii se oferă voluntari, datorită salariilor uriașe oferite. „Forțele ucrainene sunt epuizate și, în ciuda eforturilor de a minimiza pierderile, au suferit pierderi mai mari decât rușii, proporțional cu totalul populației. Anul viitor va fi marcat de o mobilizare din ce în ce mai extinsă și mai coercitivă pentru a alimenta războiul”, arată The Times. Livrările SUA către Ucraina, afectate de sprijinul pentru Israel „Evenimentele din Orientul Mijlociu i-au oferit lui Putin criza pe care o aștepta. Aceasta nu este lipsită de costuri politice pentru Putin, în special în ceea ce privește relația sa cu Israelul, dar gradul în care acest eveniment consumă atenția politicienilor occidentali și a mass-media încurajează Kremlinul să creadă că va duce la o diminuare a asistenței și a atenției acordate Ucrainei. Deși este prea devreme pentru a accepta că acest lucru este adevărat, perspectiva livrărilor militare americane - inclusiv a proiectilelor de artilerie de 155 mm de care ucrainenii au nevoie atât de disperată - care sosesc în Israel i-a încurajat pe ruși”, mai arată analistul britanic Mark Galeotti. This is how the life of the Russian invader on the outskirts of Avdiivka came to an inept end pic.twitter.com/yO7AOj9sBs— Cloooud |?? (@GloOouD) November 18, 2023 El arată că sunt și unele vești bune pentru Ucraina: alegerile prezidențiale din Rusia de anul viitor vor fi fraudate masiv, ceea ce ar putea afecta sprijinul rușilor pentru război, iar Kievul va putea folosi în câteva luni avioanele F-16.

Halep, suspectată de dopaj în suspendare (sursa: Facebook/Simona Halep)
Eveniment

Halep, suspectată de dopaj în suspendare

Halep, suspectată de dopaj în suspendare. Raportul care a dus la suspendarea de către ITIA (Agenția Internațională de Integritate a Tenisului) a Simonei Halep pentru patru ani conține date care aruncă îndoieli asupra interpretărilor date de experții contractați de ITIA. Proba 50 din decembrie 2022 Suspendarea provizorie a Simonei Halep, după identificarea în organismul său a substanței interzise Roxadustat, a început pe 21 octombrie 2022. Citește și: Halep a spus tribunalului care a judecat-o pentru doping cine i-ar fi dat suplimentul contaminat cu roxadustat: fizioterapeuta de la Academia Mouratoglou ITIA, însă, a continuat să cerceteze și așa-numitul "pașaport biologic" al sportivei românce, adică datele unor parametri ai sângelui sportivei din probe adunate în timp. Mai mult, au fost cerute probe de sânge și ulterior datei de 21 octombrie 2022. Una din probele de sânge analizate a fost datată 13 decembrie 2022, la aproape opt săptămâni de la data la care Halep a fost suspendată provizoriu. Era vorba de proba 50. "Nu există un scenariu evident de dopaj sanguin" Potrivit raportului ITIA, unul din experții ITIA, profesorul d'Onofrio, a considerat această probă 50 ca fiind "suspectă" din cauza unor valori care nu se încadrau în limitele considerate firești pentru un sportiv "curat". Citește și: Numărul 9 în clasamentul WTA, jucătoarea de tenis Maria Sakkari, o apără, indirect, pe Halep: „Sistemul este înfricoșător”. Sakkari spune că se teme să mai meargă, noaptea, la baie Mai mult, profesorul d'Onofrio a comparat proba 50 (din decembrie 2022) cu proba 46 din sângele Simonei Halep, datată aprilie 2022. Potrivit analizei profesorului d'Onofrio, proba 46 de sânge din aprilie 2022 ar fi indicat o posibilă folosire a unor steroizi anabolizanți (substanțe interzise). Însă, în final, nici proba 46 și nici proba 50 nu au fost incluse printre motivele de suspendare ale Simonei Halep. Citește și: Halep respinge decizia ITIA și anunță că o va contesta: „Sunt şocată şi extrem de dezamăgită de decizia acestui tribunal” Ca să fie totul și mai confuz, profesorul d'Onofrio notează, cu referire la cele două probe de sânge, că "Nu există un scenariu evident de dopaj sanguin". Analiza profesorului d'Onofrio a probei 50 de sânge (sursa: ITIA) Halep, suspectată de dopaj în suspendare Totuși, faptul că proba 50 de sânge a fost considerată "suspectă" ridică mai multe întrebări: ce sens avea sugerarea dopajului, adică caracterul "suspect" al probei 50, când aceasta venea de la o sportivă care nu era activă competițional? ce sens avea comparația între proba 46 (când Halep era în perioadă competițională) și proba 50 (când Halep era suspendată)? de ce aceste probe de sânge "suspecte" nu au fost analizate mai detaliat pentru a fi folosite în raportul final? este, de fapt, posibil ca analiza probelor de sânge să fi fost viciată sau chiar manipulată pentru a permite ITIA să tragă concluziile convenabile?

Dana Budeanu îi ridică ode lui Hellvig Foto: Comisarul.ro
Eveniment

Dana Budeanu îi ridică ode lui Hellvig

Modista Dana Budeanu, acum și geostrateg, îi ridică ode lui Hellvig: „Om inteligent extrem de informat”, scrie ea într-o lungă analiză a ultimului eseu publicat de ex-șeful SRI. „Analiza” lui Budeanu a apărut pe VerdictApp, fiind preluată de Gândul. Modista, care s-a ocupat, printre altele, de garderoba Gabrielei Firea, este mai degrabă cunoscută prin limbajul ei brutal. „Mi-ați rămas pe toate tocurile, săracilor”, a scris ea, după ce Nicușor Dan a învins-o pe Firea, în 2020. „Economia să fie exclusiv susținută de taxele la înțepați! Marș!” sau „Astea sunt noile mame, niște psihopate. Creșteți fătălăi și imbecile” sunt alte aprecieri emise în spațiul public de ea. Dana Budeanu îi ridică ode lui Hellvig Însă, acum, ea îl laudă fără rețineri pe fostul director al SRI. Iată câteva din aprecierile Danei Budeanu: „Dacă vrem să înțelegem lumea spre care ne îndreptăm, consider că merită să facem o analiză serioasă a textului scris de Hellvig, cel mai longeviv director civil al SRI după revoluție. Nu prețuiesc textele pompoase în care diverși potentați ai zilei caută să pară intelectuali prestigioși, dar pentru mine Eduard Hellvig nu intră în această categorie. Date fiind aceste considerente, am citit cu atenție analiza, încercând să descifrez lucrurile esențiale presărate de autor” „Hellvig, ca orice om inteligent extrem de informat, știe că lumea din următoarele decenii se va împărți în două blocuri combatante” „Hellvig subliniază apăsat că «Țările europene cu puternice tradiții democratice la nivelul UE au fost întotdeauna modele de democrație funcțională. Dar acum are loc o schimbare, și apar noi oportunități; regiunea poate crea propriul său motor de dezvoltare proactivă. Această rol poate fi asumat de România și Polonia»”. În aceeași zi în care „analiza” lui Budeanu pe textul lui Hellvig era publicată de Gândul, în aceeași publicație mai apărea un articol intitulat în care, după o prezentare a carierei fostului director SRI, era preluat integral eseul său: „Fostul director al SRI, Eduard Hellvig, apel pentru realism și pragmatism din partea României. «O nouă eră la frontiera civilizației occidentale»”. Hellvig a demisionat, la începutul lunii iulie, de la conducerea SRI, fără să explice care a fost motivul exact al plecării sale. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW

Statul român ne ține în sărăcie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Statul român ne ține în sărăcie

Statul român ne ține în sărăcie. Potrivit unui raport realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România şi Syndex România, ale cărui concluzii au fost publicate recent, un adult singur poate trăi în România relativ decent cu un venit lunar de 3.275 de lei. Statul român ne ține în sărăcie Instituţiile statului spun, însă, că acelaşi adult se poate descurca rezonabil cu numai 999 lei. Este suma de la care poţi să plăteşti din datorii, în caz de insolvenţă personală. Citește și: Marea miză a acestei ierni în Europa – testul de solidaritate al cetățenilor UE față de Ucraina: 40% vor sprijin nelimitat pentru țara invadată, 40% – limitat, 20% – nehotărâți Ce ne facem însă cu pensionarii, care ajung cu greu la acest venit, mulţi fiind departe sau foarte departe de el? Dar cu cei fără venituri? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Armata rusă folosește tactici din primul război mondial Foto: Mariupol după bombardamentele rusești
Eveniment

Armata rusă folosește tactici din primul război

Un expert militar apropiat Kremlinului, Ruslan Pukhov, a făcut o analiză neobișnuit de dură a situației de pe frontul din Ucraina, într-un interviu pentru prisp.ru. Pukhov a arătat că armata rusă folosește tactici din primul război mondial, iar ucrainenii sunt războinici talentați și învață repede. Expertul militar a publicat articole în New York Times sau National Interest. Pe de altă parte, la finalul interviului, analistul pro-Kremlin a spus că armata rusă luptă „cu mănuși albe” și nu a vrut să sufere nici un civil, prefăcându-se că uită de masacrele de la Bucha și Irpin sau de bombardamentele din Mariupol. Ruslan Pukhov Foto: Twitter Armata rusă folosește tactici din primul război mondial Iată principalele sale critici la adresa armatei ruse: „Chiar și cel mai modern tanc disponibil, T-90, este o modificare a învechitului T-72. Pur și simplu, T-90 este un tuning al unui tanc sovietic. Prin urmare, să le ceri să reziste cu succes la cele mai recente sisteme antitanc Javelin, NLAW sau Matador nu este pe corect. În plus, este o situație paradoxală: Uniunea Sovietică a fost prima țară care a inventat un complex de protecție activă (KAZ). Dar nu există pe niciunul dintre tancurile noastre de luptă”Trebuie să spargem un front cu un număr insuficient de soldați și cu tancuri și vehicule de luptă ale infanteriei vulnerabile. Acum, în Donbass, partea rusă încearcă să rezolve acest lucru folosind o cantitate mare de artilerie, dar, după cum puteți vedea, lucrurile merg foarte încet.Utilizarea dronelor mici a revoluționat utilizarea artileriei. Am ratat această revoluție și acum trebuie să o ajungem din urmă „din mers”.Poți lansa sute, mii de proiectile neghidate, care par a fi ieftine, dar toata aceasta putere este nivelată de doua rachete ghidate care lovesc cu precizie ținta. Două rachete, cu toate costurile lor ridicate, vor rezolva mai multe probleme decât mii de rachete neghidate. Proiectilele convenționale vechi nu provoacă daune semnificative inamicului, mai ales dacă acesta este adânc îngropat în pământ sau se ascunde în buncăre de beton. Aceasta este o altă confirmare a triumfului armelor de înaltă precizie. CAST Director Ruslan Pukhov with the Minister of Defence of Belarus Viktor Khrenin discussing the role of the US military–industrial complex in fuelling the Ukraine conflict. pic.twitter.com/ULOWhQpc2j— CAST (@CentreAST) August 16, 2022 „Să nu-i lovim cu armele nucleare” Pukhov aruncă, în interviu, propunerea ca Rusia să nu atace Ucraina cu arme nucleare, dacă situația de pe front se blochează. Însă el nu dezvoltă această afirmație. De fapt, metodele Primului Război Mondial (să recunoaștem) nu funcționează, mai ales dacă nu ai superioritate asupra infanteriei inamicului. O combinație de echipamente moderne de recunoaștere (inclusiv cele fără pilot) combinate cu un număr mare de arme de înaltă precizie ar putea rezolva problema frontului pozițional al inamicului - dar tocmai asta ne lipsește.Ucrainenii învață foarte repede, s-au dovedit a fi războinici destul de talentați (...) Până la sfârșitul verii, cred că situația de pe fronturi poate deveni dramatică. În plus (...) luptăm cu o armată pe timp de pace. Ucrainenii au deja al patrulea val de mobilizare, așa că nu le lipsesc oameni.La un moment dat, poate apărea un impas pozițional, ca în Războiul din Coreea din 1951, iar armata noastră (...) nu se va putea deplasa mai departe. Să nu-i lovim cu arme nucleare.Cea mai recentă versiune a bombardierelor noastre Su-34 aparține celei de a patra generații, plus. Nu avem suficiente arme de înaltă precizie și echipamente moderne de ochire. Acest lucru reduce și mai mult eficiența acestui tip de bombardiere, care fie sunt forțate să folosească bombe neghidate de la o înălțime accesibilă MANPADS-urilor inamice, fie sunt forțate să abandoneze complet operațiunile de sprijinire a trupelor. CAST Director Ruslan Pukhov meeting the Minister of Defence of Kazakhstan Ruslan Jaqsylyqov as part of the Russian MoD's Public Council working trip. pic.twitter.com/8iGVA9pQqd— CAST (@CentreAST) August 13, 2022 Însă Pushkov se plânge că Rusia a luptat cavalerește în acest conflict, uitând masacrele de la Bucha și Irpin. „Spre deosebire de ucraineni, am început războiul purtând mănuși albe. Adică am vrut să nu sufere un singur localnic. Am început lupta ca un fel de duel cavaleresc. Și asta, scuzați expresia, este o luptă murdară pe o alee, unde nu există reguli”, a susținut analistul pro-Kremlin. „

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră