Prezență de 50-60% la alegerile parlamentare, estimează Cristian Pîrvulescu, care-și bazează pronosticul pe calendarul electoral
Cristian Pîrvulescu explică implicațiile calendarului electoral. Analistul politic Cristian Pîrvulescu a oferit o analiză detaliată asupra factorilor care ar putea influența prezența la vot în contextul alegerilor legislative programate între cele două tururi ale scrutinului prezidențial. Pîrvulescu subliniază că acest calendar electoral neobișnuit poate genera atât o creștere a participării, cât și efecte politice importante.
Cristian Pîrvulescu explică implicațiile calendarului electoral
„E foarte probabil ca prezența la vot la alegerile legislative să rămână destul de mare datorită plasării acestora între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale.
Acest tip de calendar electoral este neobișnuit și nu pare întâmplător. Vom avea, practic, alegeri în trei tururi de scrutin”, a declarat Cristian Pîrvulescu.
El estimează că prezența la urne ar putea atinge 50%-60%, mult mai mare decât cea de 32% înregistrată în 2020.
Efectul "pervers" al intercalării alegerilor
Potrivit analistului, intercalarea alegerilor parlamentare între cele prezidențiale va favoriza partidele ale căror lideri se califică în turul al doilea.
„Aceasta va induce un efect pervers și va premia partidele ai căror lideri intră în turul doi”, a explicat Pîrvulescu, adăugând că acest efect de contagiune ar putea stimula discursul populist și antisistem.
Influența social media și „votul de protest”
Pîrvulescu consideră că rețelele sociale joacă un rol esențial în mobilizarea electoratului, mai ales în contextul unei oferte electorale „cam sărace”.
„Teoriile conspirației și știrile contrafăcute pot mobiliza sau demobiliza electoratul. Votul de protest va fi, ca întotdeauna, un factor important în participarea la urne”, a subliniat analistul.
Partidele tradiționale vs. formațiunile antisistem
O prezență mare la vot poate afecta strategiile partidelor-sistem, care de obicei se bazează pe electoratul captiv.
„După 2003, partidele-sistem au mizat pe o prezență redusă pentru a controla rezultatul.
Totuși, prezența ridicată va favoriza votul de opinie și partidele antisistem”, a explicat Pîrvulescu.
Diaspora și efectele migrației
Analistul atrage atenția asupra impactului diasporei asupra prezenței la vot.
„Migrația masivă a românilor a redus semnificativ participarea electorală. Aproape 6 milioane de români sunt în străinătate, iar pentru ei votul este mult mai dificil și costisitor. Mobilizarea acestora apare mai ales la prezidențiale”, a declarat Pîrvulescu.
Referendumul bucureștean și alegerile prezidențiale
Referindu-se la referendumul convocat de primarul general Nicușor Dan, Pîrvulescu a explicat că prezența mare la primul tur al prezidențialelor poate influența validarea acestuia.
„Referendumul va avea un impact asupra alegerilor prezidențiale și invers. Nu este exclus ca unii candidați să încerce discret să descurajeze participarea la referendum pentru a-și maximiza șansele”, a concluzionat analistul.
Context electoral unic
Plasarea alegerilor parlamentare între cele două tururi ale prezidențialelor creează un context electoral unic.
Pîrvulescu subliniază că acest aranjament favorizează contagiunea între scrutine, influențând atât mobilizarea electoratului, cât și comportamentul de vot.
