vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: alegeri

244 articole
Politică

Călin Georgescu fuge de confruntări

Călin Georgescu fuge de confruntări: „Nu voi participa la nicio dezbatere. Nu vor fi conferințe de presă, vor fi conferințe cu poporul român”, a declarat el la Realitatea TV. Citește și: VIDEO Amenințări cumplite de la fanaticii lui Călin Georgescu: „Băi, Bolojane, vă iau familia și o dau, uite așa, cu capul de bordură!” Călin Georgescu fuge de confruntări „Nu vreau să particip și nu voi participa la nicio dezbatere, că eu nu am la ce dezbatere să particip, mai ales cu falși contracandidați. În plus de atâta, nu vor fi conferințe de presă, vor fi conferințe cu poporul român, în care voi explica ce vom face, vom discuta cum vom procesa lucrurile, cum ne vom lua țara înapoi. Voi explica programul de țară – apă, aer, energie – și toate lucrurile, în așa fel încât antreprenorul român și producătorul român să fie înălțat la rangul pe care îl merită”, a spus așa-zisul președinte ales al României. Pe de altă parte, el pare să se fi împăcat cu faptul că alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate, așa că a anunțat, la Realitatea TV, că va începe o campanie de strângere de semnături pentru a participa la scrutinul organizat în mai 2025. „Anca Alexandrescu: Vreți să strângeți semnăturile într-o singură zi? Călin Georgescu: Posibil să le strângem într-o singură zi. Gândiți-vă ce a spus J.D. Vance, că baza democrației este vocea poporului. Asta se întâmplă”, a spus Georgescu, în dialog cu una din susținătoarele sale, la Realitatea TV.

Călin Georgescu fuge de confruntări Foto: Inquam/Octav Ganea
Predoiu cere clarificarea anulării alegerilor prezidențiale (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Eveniment

Predoiu cere clarificarea anulării alegerilor prezidențiale

Predoiu cere clarificarea anulării alegerilor prezidențiale. Ministrul Afacerilor Interne și președintele interimar al PNL, Cătălin Predoiu, a declarat că statul român trebuie să ofere mai multe explicații privind anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut. Predoiu cere clarificarea anulării alegerilor prezidențiale Acesta a subliniat că afectarea integrității procesului electoral și a șanselor egale ale candidaților impune o clarificare urgentă din partea instituțiilor statului. Citește și: EXCLUSIV Averea de „Dosarele X” a generalului Zisu: un teren în București, menționat la 14 ani după cumpărare, și o vilă care crește peste noapte cu 40% Predoiu a evidențiat că România trebuie să rămână ancorată în parteneriatele euroatlantice, în special în contextul unei noi administrații la Washington, care generează schimbări rapide în politica internațională. Liderul PNL a reafirmat angajamentul României față de NATO și UE, insistând asupra stabilității interne ca element esențial pentru consolidarea poziției țării în regiune. Criticile lui JD Vance Declarațiile lui Predoiu vin în contextul unui discurs controversat al vicepreședintelui american JD Vance, care a criticat Europa pentru limitarea libertății de exprimare și a denunțat anularea alegerilor din România. Vance a sugerat că această decizie a fost luată pe baza unor suspiciuni nefondate și sub presiuni externe, ridicând întrebări asupra standardelor democratice europene. Angajamentul pentru alegeri libere și corecte În replică, Cătălin Predoiu a subliniat importanța unei democrații solide, pledând pentru alegeri transparente, corecte și integre. De asemenea, liderul liberal a reafirmat sprijinul PNL pentru întărirea capacității de apărare a României și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, prin dezvoltarea proiectelor economice comune.

Cine sunt candidații pentru alegerile prezidențiale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Cine sunt candidații pentru alegerile prezidențiale

Cine sunt candidații pentru alegerile prezidențiale: perioada electorală va începe săptămâna viitoare, odată cu constituirea Biroului Electoral Central (BEC), programată între 20 și 22 februarie. Cine sunt candidații pentru alegerile prezidențiale Până pe 27 februarie, prin tragere la sorți, vor fi formate și Birourile Electorale Județene. Pe 26 februarie expiră termenul pentru soluționarea contestațiilor privind deciziile BEC de admitere sau respingere a protocolului de constituire a unei alianțe electorale. Citește și: Șocant: deși clienții Nordis au fost avertizați de avocați să nu dea bani pe promisiuni de vânzare-cumpărare fără înscriere în cartea funciară, cei mai mulți au ignorat sfatul Ultima zi pentru înscrierea candidaturilor la alegerile prezidențiale este 15 martie. În următoarele două zile, se va decide înregistrarea sau respingerea candidaturilor și a însemnelor electorale. Contestațiile pot fi depuse până pe 18 martie la Curtea Constituțională, care le va soluționa cel târziu pe 19 martie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile

„Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România îngrijorează NATO” este titlul unui articol din EUObserver adjunctul secretarului general al NATO responsabil cu războiul hibrid, James Appathurei, explică cum a fost manevrat electoratul român. Citește și: Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile „Ce am văzut în România sunt conturi pe rețelele sociale lăsate într-o hibernare îndelungată, create acolo cu ani în urmă, activate, neatribuite, dar utilizate pentru a influența rezultatul”, a explicat oficialul NATO. El a mai vorbit despre „bani plătiți unor micro-influenceri, știi, oameni care au 2.000 de abonați, 100 de abonați, 5.000 de abonați, dar [plătești - n.trad.] 10.000 de felul acesta”, astfel încât atunci când fac recenzie la farduri și ce mai fac ei pe acolo să intercaleze și o propoziție favorabilă candidatului suținut de Putin. „Aceasta e o campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”, a apreciat Appathurei, într-un interviu pentru EUObserver. James Appathurai Foto: Facebook Însă el l-a apărat pe Elon Musk și mesajele sale politice de pe X/Twitter. „Așadar, eu nu cred c-ar trebui să adunăm mere cu pere (...) Oricine e liber să creadă ce vrea despre Elon Musk. Eu cred ceva. Tu crezi ceva. Nu aici e problema. Eu consider că acesta [operațiunea Rusiei din România - n.a.] e un lucru foarte diferit și unul care i s-ar putea întâmpla oricăreia dintre țările noastre și de aceea examinăm cu toții foarte atent învățăturile ce se desprind de pe urma lui”, a apreciat oficialul NATO.

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Investigații

Au existat atacuri cibernetice în alegeri?

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? Serviciul Român de Informații, condus de generalul Răzvan Ionescu, a declarat public că au fost demarate "investigații specifice" împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale cu privire la atacurile cibernetice ale unui "atacator statal" asupra infrastructurii IT aferentă alegerilor prezidențiale din România. Citește și: Manipularea alegerilor pe TikTok, ca în România, nu este un caz unic în UE, avertizează Kaja Kallas La solicitarea DeFapt.ro, AEP și STS au transmis că nu au fost implicate în nici o "investigație specifică" alături de SRI. Acesta din urmă consideră că informațiile legate de "investigațiile specifice" derulate împreună cu AEP și STS sunt clasificate. Totodată, AEP a ținut să transmită că din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Altfel spus, atacurile cibernetice nu au influențat/modificat rezultatul alegerilor prezidențiale. SRI a invocat "peste 85.000" de atacuri cibernetice Generalul Răzvan Ionescu, directorul interimar al Serviciului Român de Informații, susținea într-o "Notă" declasificată la cererea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în urma anulării alegerilor prezidențiale din România, că infrastructurile IT pentru derularea procesului electoral găzduite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) au fost ținta unui atac cibernetic. "În context, a fost identificat un număr ridicat de atacuri cibernetice (peste 85.000), care au vizat exploatarea vulnerabilităților existente la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral, în vederea obținerii accesului la date din sistemele informatice, alterării integrității acestora, schimbării conținutului prezentat publicului larg și indisponibilizării infrastructurii", se menționa în documentul SRI. "Investigații specifice împreună cu AEP și STS" În aceeași notă se mai preciza că, pentru lansarea atacurilor cibernetice, au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de țări, folosindu-se metode de anonimizare avansate pentru a îngreuna procesul de atribuire. Totodată, SRI atrăgea atenția asupra faptului că "au fost demarate investigații specifice împreună cu AEP și STS". "Întrucât evaluarea cu privire la atacul cibernetic este în derulare, în prezent nu deținem date certe cu privire la atacator ori la afectarea procesului electoral", potrivit documentelor declasificate și publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale. Fragment din nota SRI declasificată (sursa: presidency.ro) SRI: "informațiile solicitate au caracter clasificat" DeFapt.ro a solicitat SRI, AEP și STS să comunice dacă investigațiile comune au fost finalizate, respectiv care au fost concluziile acestora, dar și dacă rezultatul final al alegerilor prezidențiale a fost viciat în urma atacurilor cibernetice. Serviciul Român de Informații a transmis că "informațiile solicitate au caracter clasificat, fiind astfel exceptate de la liberul acces al cetățenilor, în conformitate cu art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare". AEP: "nu au fost exfiltrate date" Autoritatea Electorală Permanentă nu a derulat nici o "investigație specifică" în comun cu SRI și STS, ci doar a pus la dispoziția instituțiilor cu competențe toate informațiile solicitate pentru a investiga atacurile cibernetice. "Menționăm că AEP nu deține informații privind stadiul actual al investigațiilor desfășurate de alte instituții, iar concluziile referitoare la aceste investigații pot fi oferite exclusiv de către instituțiile de specialitate competente", a transmis AEP la solicitarea DeFapt.ro. În plus, AEP a comunicat că nu există vulnerabilități exploatabile cunoscute în sistemele informatice ale instituției, dar și că sistemele de protecție beneficiază de o supervizare continuă. Mai mult, din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Răspunsul AEP pentru DeFapt.ro (sursa: AEP) Au existat atacuri cibernetice în alegeri? STS neagă Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a transmis la solicitarea Defapt.ro că "nu există suspiciuni sau indicii referitoare la atacuri cibernetice care să fi avut ca efect modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru alegerile din 24 noiembrie 2024, după cum rezultă și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT din 28.11.2024". STS mai susține că a implementat măsuri de prevenire și contracarare a riscurilor de securitate cibernetică, iar sistemele și terminalele informatice, resursele de comunicații de acces și aplicațiile specifice puse la dispoziția AEP, au fost "monitorizate permanent din prisma securității cibernetice și nu au fost identificate anomalii premergător, pe timpul desfășurării sau după finalizarea procesului electoral". Atacuri blocate asupra site-ului de prezență După încheierea alegerilor, potrivit STS, sistemele au fost reanalizate de specialiștii instituției. Nici de această dată nu s-au constatat vulnerabilități "care ar putea fi exploatate de către o terță parte, așa cum reiese și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT". Singurele atacuri cibernetice asupra cărora STS a oferit date sunt cele detectate asupra site-ului https://prezenta.roaep.ro. Acestea, însă, conform STS, au fost blocate la nivelul echipamentelor de securitate. Mai mult, acest site nu reprezintă un punct de intrare în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) și Sistemul informatic de centralizare a proceselor-verbale (SICPV), aspect care exclude posibilitatea compromiterii datelor în format electronic. STS a menționat, la finalul răspunsului către DeFapt.ro, și că "nu există pagube materiale".

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării. Uniunea Europeană trebuie să accelereze măsurile împotriva dezinformării pentru a proteja democrația, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, într-un interviu acordat European Newsroom, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că anularea alegerilor prezidențiale din România din cauza dezinformării este un semnal de alarmă pentru întregul continent. UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării Kaja Kallas a afirmat că România nu este un caz izolat și că Europa se confruntă cu o creștere alarmantă a dezinformării în spațiul digital. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Alegerile prezidențiale din România au fost anulate din cauza dezinformării și este o problemă tot mai mare modul în care platformele sunt utilizate pentru a manipula alegerile”, a declarat aceasta. În acest context, Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri mai ferme pentru a combate campaniile de manipulare online care influențează procesul democratic. UE monitorizează și expune campaniile de dezinformare Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate a explicat că Serviciul European de Acțiune Externă este deja implicat activ în monitorizarea și expunerea campaniilor de dezinformare. De asemenea, UE promovează alfabetizarea digitală, oferind cetățenilor instrumente pentru a recunoaște știrile false. „Un aspect interesant este că problema nu este cu tinerii, ci mai degrabă cu persoanele în vârstă, care încă au tendința de a crede orice informație văzută la televizor sau pe internet”, a explicat Kallas. Reglementarea platformelor online prin Digital Services Act Pentru a contracara răspândirea dezinformării, UE a adoptat Actul pentru servicii digitale (Digital Services Act - DSA), care obligă platformele online să ia măsuri împotriva conținutului ilegal și al manipulării informațiilor. „Actul pentru servicii digitale există și trebuie utilizat eficient. Procedurile împotriva platformelor online sunt deja în desfășurare, dar trebuie să ne mișcăm mai repede pentru a proteja democrația, care este tot mai atacată”, a declarat Kallas.

Becali dezvăluie planul lui Simion Foto: ProSport
Politică

Becali dezvăluie planul lui Simion

Gigi Becali dezvăluie planul lui George Simion, președintele AUR: așteaptă respingerea candidaturii lui Călin Georgescu, după care va candida el personal. „Acum spune la vrăjeală că nu candidează”, a afirmat Becali, la Antena 3, despre George Simion, șeful partidului care l-a făcut deputat. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Becali dezvăluie planul lui Simion Întrebat de ce Simion a declarat de mai multe ori că nu va candida, iar AUR îl va susține pe Călin Georgescu, fostul patron al FCSB a explicat: „La vrăjeală. Așa trebuie să spună, pentru că e politician și băiat decent. Călin Georgescu nu va fi lăsat să candideze și tot electoratul și simpatia se vor muta spre George Simion (...) Nu joacă la două capete. Doar la un capăt. La capătul președinției”. Intervenția sa a venit la scurt timp după ce Becali a fost fotografiat, pe stadion, alături de Marcel Ciolacu și Viorel Hrebenciuc. Întrebat de ce crede că Georgescu nu va fi lăsat să candideze, latifundiarul din Pipera a spus: „Fiindcă știu, mai știu și eu”. Gigi Becali a fost ales deputat AUR în această legislatură.

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri. Statele Unite doresc ca Ucraina să organizeze alegeri până la sfârșitul anului, în special dacă se ajunge la un acord de armistițiu cu Rusia, potrivit declarațiilor lui Keith Kellogg, trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, citat de Reuters. SUA presează Ucraina să organizeze alegeri Kellogg a subliniat că alegerile prezidențiale și parlamentare suspendate din cauza războiului trebuie să aibă loc, afirmând că democrațiile puternice își mențin procesele electorale chiar și în vremuri de conflict. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Atât Trump, cât și Kellogg lucrează la un plan de mediere a unui acord de pace în primele luni ale unei eventuale administrații Trump. Însă detaliile acestui plan sunt încă în lucru, iar momentul în care va fi prezentat oficial rămâne incert. Potrivit unor surse apropiate administrației Trump, s-a discutat despre posibilitatea ca Ucraina să organizeze alegeri ca parte a unui armistițiu inițial cu Rusia. Totuși, oficialii americani nu au ajuns la un consens dacă ar trebui să se încerce mai întâi un armistițiu temporar, înainte de un acord mai amplu. Dacă Ucraina ar organiza alegeri prezidențiale, câștigătorul ar fi responsabil de negocierea unui acord de pace pe termen lung cu Rusia. Reacția Ucrainei Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că Ucraina ar putea organiza alegeri doar în anumite condiții. Prima: războiul se se termine. Să existe garanții de securitate solide pentru a preveni reluarea ostilităților de către Rusia. Mandatul de cinci ani al lui Zelenski ar fi trebuit să se încheie în 2024, însă legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor în timpul legii marțiale, impuse în februarie 2022. Poziția Rusiei: o capcană strategică? Liderul rus Vladimir Putin a afirmat că Zelenski nu este un lider legitim în lipsa unui nou mandat electoral și, prin urmare, nu ar avea dreptul legal de a semna un acord de pace. Totuși, Putin a menționat că Zelenski poate participa la negocieri, dar trebuie mai întâi să anuleze decretul din 2022 care interzice orice discuții cu Rusia atâta timp cât Putin este la putere. Un oficial ucrainean a sugerat că Putin folosește alegerile ca o strategie de destabilizare, încercând să discrediteze guvernul ucrainean și să creeze o justificare pentru a ignora viitoare acorduri. Impactul alegerilor: riscuri și instabilitate Fostul ambasador american în Ucraina, William Taylor, a exprimat îndoieli cu privire la un posibil acord de pace în viitorul apropiat, subliniind că Putin nu pare pregătit pentru negocieri serioase. De asemenea, experți occidentali avertizează că ridicarea legii marțiale pentru a permite organizarea alegerilor ar putea duce la un exod de tineri apți pentru recrutare spre granițe. Ar urma retragerea soldaților mobilizați din armată și divizarea politică a liderilor ucraineni. De asemenea sunt de așteptat campanii de dezinformare orchestrate de Rusia pentru influențarea scrutinului. Dacă Trump ar insista ca Ucraina să organizeze alegeri, ar valida poziția Rusiei, care pune sub semnul întrebării legitimitatea lui Zelenski.

Rusia a intervenit în alegerile din România, spune premierul Belgiei, Alexander de Croo Foto: Facebook
Politică

Rusia a intervenit în alegerile din România

Premierul Belgiei, Alexander de Croo, spune, la Harvard, că Rusia a intervenit în alegerile din România: „Rusia a intervenit în România, denunțăm asta!”. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Rusia a intervenit în alegerile din România El a făcut aceste afirmații la Harvard Kennedy School of Government, la Harvard European Conference. CCR a anulat, la 6 decembrie, alegerile prezidențiale din România. „Când spunem că respectăm democrația, înseamnă că nu intervenim în alegerile care au loc în alte țări. (Înseamnă) că respectăm acest principiu; (înseamnă) că respectăm rezultatul alegerilor. Cred că țările UE au respectat întocmai rezultatele alegerilor. Dar vă rog nu interveniți în alegeri! Și Rusia a intervenit în (alegerile din) România, denunțăm asta! Cred că nu putem permite ca țările partenere să intervină una în alegerile celeilalte”, a spus de Croo, la 31 ianuarie. Comisia Europeană va lua în calcul chestiunea anulării alegerilor prezidenţiale din România atunci când va elabora raportul din 2025 privind statul de drept, a afirmat marţi comisarul european pentru democraţie, justiţie, statul de drept şi protecţia consumatorului, Michael McGrath, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale (CAG), la 28 ianuarie. Comisia Europeană dezvoltă „Scutul Democrației” „Am avut o discuţie legată de o serie de chestiuni privitoare la România ca una dintre cele patru ţări despre care s-a discutat astăzi la Consiliu. Discuţia s-a concentrat pe raportul din 2024 privind statul de drept şi la recomandări. România a folosit ocazia pentru a-şi prezenta perspectiva asupra activităţii pe care o face pentru a da curs acelor recomandări şi, desigur, Comisia va lua acest lucru în calcul atunci când va elabora raportul din 2025. Cred că este cu adevărat o ocazie ideală pentru noi de a examina toate evoluţiile de la începutul raportului din 2024. Aşadar, aşteptăm cu nerăbdare să facem acest lucru şi în paralel să dezvoltăm Scutul Democraţiei, care vizează ameliorarea şi adâncirea cooperării între statele membre prin Reţeaua de Cooperare Europeană privind Alegerile, recunoscând în acelaşi timp autonomia şi competenţa statelor membre de a gestiona desfăşurarea alegerilor în propriile ţări. Aşadar, cu siguranţă vom examina această chestiune în contextul raportului din 2025”, a declarat comisarul european Michael McGrath.

Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere  demisia CCR Foto: DCNews
Politică

Judecătoare apără poziția „suveraniștilor”

O judecătoare de la Tribunalul București, Mădălina Afrăsinie, apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia tuturor judecătorilor de la CCR. Afrăsinie are un saalriu anual, net, de peste 220.000 de lei, are un apartament de 106 mp în București, dar a beneficiat de „contravaloare transport” de 1.500 de lei, în anul fiscal 2023. Citește și: Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I: deficit bugetar de 152,7 miliarde lei, salariile bugetarilor au consumat 9,3% din PIB, dobânzile – 2,1% din PIB Acum, ea intervine dur în discuția privind anularea alegerilor și susține că anularea alegerilor a fost o lovitură de stat. Totuși, la finalul postării de pe Facebook ea afirmă că a scris „un pamflet amar din Sclavistan”. Judecătoare apără poziția „suveraniștilor” „Revenirea la normalitate 1. Dupa raportul Comisiei de la Venetia, curtea constitutionala ar trebui sa dea 'o erata' prin care sa repare ce a stricat...ne-a dovedit, nu de putine ori, ca ea, curtea, poate orice; 2. Post erata, TOTTI judecatorii curtii constituionale trebuie sa-si inainteze demisia; 3. Tovarasul profesor sa-si inainteze demisia; 4. Guvernul care 'a organizat' alegerile, sa-si dea demisia; 5. Sa fie initiata 'de indata' modificarea legii nr.47/1992 astfel incat sa nu se mai repete astfel de lovituri de stat; 6. Cititi aceasta postare ca pe un pamflet amar din Sclavistan; 7. Multumesc”, a scris Afrăsinie. Ulterior, ea a dat o declarație la Realitatea TV - postul care-l promovează cel mai puternic pe Călin Georgescu - în care și-a argumentat poziția.

Alegeri în Germania, AfD câștigă teren (sursa: Facebook/AfD)
Internațional

Alegeri în Germania, AfD câștigă teren

Alegeri în Germania, AfD câștigă teren. Cu mai puțin de o lună înainte de alegerile federale din Germania, un sondaj recent YouGov arată o scădere dramatică a sprijinului pentru social-democrații (SPD) ai cancelarului Olaf Scholz, în timp ce partidul de extremă dreapta AfD înregistrează un avans semnificativ. Alegeri în Germania, AfD câștigă teren Conform sondajului publicat miercuri, SPD a scăzut cu patru puncte procentuale față de săptămâna trecută, ajungând la 15%. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga În contrast, AfD a crescut cu același procent, fiind acum creditat cu 23%, ceea ce îl plasează pe locul al doilea în preferințele electoratului german. Liderul sondajului rămâne blocul conservator CDU/CSU, care se situează la 29%, iar în alte sondaje atinge chiar 30% sau peste. Verzii și FDP, în scădere În același sondaj, Verzii și liber-democrații (FDP) au înregistrat și ei o scădere a sprijinului: Verzii sunt cotați la 13%, FDP a coborât sub pragul electoral de 5%, ceea ce ar putea exclude partidul din Bundestag. Pe de altă parte, Die Linke (Stânga) a urcat cu un punct procentual, atingând 5%, în timp ce Alianța Sahra Wagenknecht (BSW, populist) a rămas stabilă la 6%. Atacul din Bavaria și opinia publică Sondajul a fost realizat între 24 și 27 ianuarie, la câteva zile după un atac cu cuțit în landul Bavaria, în urma căruia un bărbat și un băiețel de doi ani și-au pierdut viața. Suspectul este un afgan de 28 de ani căruia îi fusese respinsă cererea de azil. În urma acestui incident, liderul CDU/CSU, Friedrich Merz, a anunțat că blocul conservator va face presiuni pentru înăsprirea politicii de migrație. Pe 31 ianuarie, Bundestagul urmează să voteze două moțiuni legate de acest subiect. Migrația, tema principală pentru alegători Problema migrației a devenit una dintre cele mai importante teme pentru alegătorii germani. 36% dintre respondenți consideră că acesta este cel mai important subiect de care ar trebui să se ocupe politicienii, În săptămâna anterioară, doar 23% menționau migrația ca fiind prioritară. Această preocupare este resimțită în rândul votanților aproape tuturor partidelor, consolidând ideea că tema migrației va juca un rol cheie în alegerile federale. Germanii votează pe 23 februarie Alegerile anticipate din Germania sunt programate pentru 23 februarie, după destrămarea, în noiembrie 2024, a coaliției tripartite conduse de cancelarul Olaf Scholz. Cu o creștere a sprijinului pentru partidele de dreapta, rezultatele scrutinului ar putea remodela peisajul politic al țării.

USR susține drepturile alegătorilor din diaspora (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Politică

USR susține drepturile alegătorilor din diaspora

USR susține drepturile alegătorilor din diaspora. Deputata USR Oana Țoiu a anunțat marți, într-o conferință de presă susținută la Parlament, că a depus un set de amendamente la ordonanța de urgență privind alegerile, pentru a corecta o „nedreptate” față de cetățenii români din diaspora, cauzată de reducerea intervalului de vot. USR susține drepturile alegătorilor din diaspora „USR a cerut practic Guvernului să repare această decizie nedreaptă de a inventa drepturi electorale după soare", a afirmat Oana Țoiu. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu "În funcție de fus orar, cetățenii români din diaspora, care vor să-și exercite dreptul de vot, vor avea mai multe sau mai puține ore să facă asta. Cele mai multe ore care dispar din intervalul în care ar fi putut vota sunt chiar și 10 în anumite state din SUA”, a adăugat aceasta. Restrângerea timpului de vot, discriminatorie Țoiu a explicat că reducerea timpului de vot este discriminatorie și a menționat că inclusiv Consiliul Legislativ a semnalat această problemă. „Nu doar noi spunem că această normă este discriminatorie, chiar și Consiliul Legislativ a spus foarte clar că acest articol trebuie revizuit, că este o normă discriminatorie între cetățenii din diaspora”, a precizat deputata. Termen suficient pentru repararea nedreptății Oana Țoiu, alături de parlamentarii USR Iulian Loricz și Cătălin Bofileanu, a depus marți amendamentele, subliniind că există suficient timp pentru a corecta situația. „Termenul pe care Senatul l-a dat pentru raport este 28 februarie, ceea ce înseamnă că există suficient timp să reparăm asta, astfel încât în zilele alegerilor (…) cei peste 800.000 de cetățeni din diaspora să aibă dreptul de a-și exercita votul egal, indiferent de țara în care au decis să plece”, a spus ea. Acuzații de răzbunare politică împotriva diasporei Deputata USR consideră că decizia privind reducerea timpului de vot a fost luată la propunerea lui Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, și acuză Guvernul PSD-PNL de „răzbunare” față de diaspora. „Nu este deloc o decizie menită să asigure corectitudinea alegerilor, ci o răzbunare (…) pentru că nu au reușit să obțină niciun loc de parlamentar din diaspora”, a declarat Oana Țoiu. Programul votului în diaspora, conform AEP Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a precizat că românii din diaspora vor avea la dispoziție trei zile pentru a vota în cele 950 de secții organizate. Programul este următorul: Vineri, 2 mai: Secțiile vor fi deschise între orele 7:00 și 21:00 (ora locală), cu posibilitatea prelungirii până la 23:59 pentru cei aflați la sediul secției la ora 21:00. Sâmbătă, 3 mai: Program identic cu cel de vineri. Duminică, 4 mai: Majoritatea secțiilor vor avea același program, dar în unele state din Europa, Africa, America de Sud, SUA și Canada, secțiile se vor închide la ora 21:00 (ora României).

Anularea alegerilor, doar în circumstanțe excepționale (sursa: venice.coe.int)
Eveniment

Anularea alegerilor, doar în circumstanțe excepționale

Anularea alegerilor, doar în circumstanțe excepționale. Comisia de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei, a publicat un raport cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România. Potrivit acestuia, anularea alegerilor poate fi permisă doar în circumstanțe excepționale, atunci când sunt îndeplinite mai multe condiții și garanții stricte. Solicitarea din partea PACE Raportul răspunde unei solicitări din partea lui Theodoros Rousopoulos, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE). Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” Acesta se concentrează pe standardele și condițiile juridice prin care o curte constituțională poate invalida un scrutin, dar nu analizează cazul specific din România sau decizia Curții Constituționale. Standardele europene și internaționale Conform raportului, anularea alegerilor de către curțile constituționale din oficiu trebuie să fie o măsură excepțională, reglementată clar pentru a menține încrederea alegătorilor. Standardele internaționale nu impun, dar nici nu interzic astfel de decizii. Anularea alegerilor, doar în circumstanțe excepționale Codul de bune practici în materie electorală prevede că anularea alegerilor este justificată doar în cazuri de nereguli grave care ar fi putut influența rezultatul scrutinului. Potrivit raportului, deciziile de anulare trebuie să fie bazate pe fapte clar stabilite, suficient motivate și însoțite de garanții procedurale care să asigure o analiză echitabilă și obiectivă. Importanța transparenței Raportul subliniază că propaganda de campanie, inclusiv pe rețelele sociale, este protejată de libertatea de exprimare, cu excepția cazurilor de discurs instigator la ură. Totuși, dovedirea încălcărilor în campaniile online reprezintă o provocare, iar deciziile trebuie să fie transparente, bazate pe dovezi clare și verificabile. Reguli pentru campaniile online Campaniile electorale desfășurate pe platformele de social media trebuie să respecte regulile generale privind finanțarea și transparența campaniilor. De asemenea trebuie să existe marcarea publicității electorale și transparența privind sponsorii publicității politice. Recomandările Comisiei de la Veneția Raportul formulează mai multe recomandări. Printre acestea, deciziile de anulare a alegerilor să fie luate de cel mai înalt organ electoral și revizuite de o instanță specializată sau curtea constituțională. Puterea curților constituționale de a invalida alegerile din oficiu să fie limitată la circumstanțe foarte excepționale. Procedurile legale să includă termene rezonabile, garanții procedurale și posibilitatea ca părțile implicate să-și prezinte punctele de vedere. Procesul electoral în era digitală Statele sunt îndemnate să reglementeze consecințele atacurilor cibernetice, perturbărilor informaționale și altor amenințări digitale. De asemenea, candidații și partidele trebuie să beneficieze de un acces corect la mass-media online, iar platformele de social media să dezvăluie date despre publicitatea politică.

Aleksandr Lukașenko câștigă al șaptelea mandat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Aleksandr Lukașenko câștigă al șaptelea mandat

Aleksandr Lukașenko câștigă al șaptelea mandat. Președintele belarus Aleksandr Lukașenko este pe cale să obțină al șaptelea mandat consecutiv, conform sondajelor la ieșirea de la urne, citate de Politico. Potrivit televiziunii de stat, acesta a câștigat 87,6% din voturi la alegerile desfășurate duminică, 81,5% dintre alegători fiind prezenți la urne. Aleksandr Lukașenko câștigă al șaptelea mandat Lukașenko, aflat la conducerea Belarusului din 1994, este considerat unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Prin această victorie, el își consolidează regimul, menținându-se în fruntea țării timp de peste trei decenii. Criticile SUA și UE Statele Unite și Uniunea Europeană au condamnat alegerile din Belarus, declarând că acestea nu pot fi considerate libere și echitabile. Acuzațiile includ interzicerea presei independente, arestarea liderilor opoziției și constrângerea acestora să părăsească țara. Opoziția, redusă la tăcere În contextul unui regim autoritar, principalii opozanți ai președintelui Lukașenko nu au avut șansa de a concura. Aceștia fie au fost închiși, fie au fost forțați să plece în exil, ceea ce a consolidat lipsa unei competiții reale în alegeri. Belarus, sub semnul autoritarismului Cu o participare oficială de 81,5% dintr-un total de 6,9 milioane de alegători, regimul Lukașenko pare să-și fi asigurat continuitatea. Cu toate acestea, presiunea internațională asupra Belarusului este așteptată să crească, iar comunitatea globală continuă să denunțe lipsa democrației din această țară.

UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus

UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus. Uniunea Europeană a anunțat că va continua să impună măsuri restrictive și sancțiuni țintite împotriva regimului lui Aleksandr Lukașenko, după ceea ce Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a numit o „mascaradă” electorală. „Democrația cere alegeri libere, echitabile și transparente. Nu este cazul în Belarus”, a declarat aceasta într-un comunicat oficial. UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus Kaja Kallas a subliniat că reprimarea continuă și fără precedent a drepturilor omului, restricțiile asupra participării politice și accesul limitat la mass-media independentă au lipsit procesul electoral de orice legitimitate. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Uniunea Europeană acuză regimul de la Minsk de sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de atacuri hibride asupra vecinilor săi. Eliberarea deținuților politici Bruxellesul cere cu fermitate eliberarea imediată și necondiționată a tuturor deținuților politici. Printre aceștia, peste o mie sunt încarcerați arbitrar, inclusiv un angajat al delegației UE. Lukașenko, al șaptelea mandat Duminică, în cadrul unui scrutin prezidențial lipsit de suspans, Aleksandr Lukașenko urmează să obțină cel de-al șaptelea mandat consecutiv, menținându-se la putere din 1994. Opoziția din exil a calificat alegerile drept o „farsă”, iar criticile internaționale continuă să crească.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră