joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: psd

1252 articole
Politică

Foștii șefi ai spionajului, inclusiv kaghebiști și torționari, pe site-ul SIE, fără aparat critic

Foștii șefi ai spionajului din regimul comunist, inclusiv kaghebiști și torționari, sunt înșirați pe site-ul SIE, fără nici un aparat critic, care să explice cine au fost aceștia, de fapt. Numele acestora apare la rubrica „Despre noi”. Citește și: Călin Georgescu speră ca SUA să-l aresteze și pe Nicușor Dan: „Azi în Venezuela, mâine...” Chiar și cronologia sugerează faptul că SIE se mândrește cu operațiunile anti-NATO: „1958-1968 Mihai Caraman, șeful rezidenței din Paris, a organizat o rețea informativă care a reușit să penetreze cartierul general al NATO”. Site-ul nu menționează că, de fapt, astfel am ajutat URSS în confruntarea cu statele democratice.  Informația a fost distribuită inițial de site-ul stiripesurse.ro.  Foștii șefi ai spionajului, inclusiv kaghebiști și torționari, pe site-ul SIE, fără aparat critic Site-ul menționează, sec, faptul că între 1980 și 1984, șef al CIR din cadrul DSS a fost Nicolae Pleșiță. „Nicolae Pleșiță a reprezentat național-securismul în ipostaza sa agrămată, vulgară și de o maximă brutalitate (...) «Haiosenia» lui Pleșiță s-a tradus în bătăi, atentate criminale, prigoana în masă, inclusiv la adresa acelor cercetători onești care au protestat împotriva distrugerii monumentelor istorice”, scria Vladimir Tismăneanu despre acesta.  Despre Serghei Nicolau SIE spune doar că a condus Serviciul Secret de Informații din 1947 în 1951, iar din 1951 în 1954 a fost șeful direcției de informații externe. De fapt, nici măcar nu se știe exact numele acestuia sau locul exact al nașterii: era etnic rus, l-ar fi chemat de fapt Serghei Nikolov și s-a născut la Cacica sau Izmail, în sudul Basarabiei. În 1930 a fost condamnat pentru spionaj în favoarea URSS. El ar fi fost ofițer KGB. Urmașul său a fost Vasile Vâlcu. SIE nu scrie că acesta avea șapte clase, era croitor de meserie și nu vorbea bine limba română.  După Vâlcu, la șefia spionajului extern a venit Mihai Gavriliuc, despre care Mihai Pacepa afirma că a fost general NKVD.   

Foștii șefi ai spionajului, inclusiv kaghebiști și torționari, pe site-ul SIE, fără aparat critic Foto: Captură de ecran
Fostul deputat PSD Rădulescu zis „Mitralieră” o toarnă pe judecătoarea Gârbovan Foto: Facebook
Politică

Fostul deputat PSD Rădulescu zis „Mitralieră” o toarnă pe judecătoarea Gârbovan

Fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu zis „Mitralieră” o toarnă pe judecătoarea Dana Gârbovan: aceasta ar fi colaborat cu un grup din PSD, în 2017, la legile Dragnea ale Justiției. Interviul cu Rădulescu a apărut la 24 decembrie în cotidianulhd.ro.  Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic Gârbovan a fost propusă, în 2018, de PSD, ministru al Justiției, dar președintele Iohannis a respins propunerea. Ea este acum președinte al Curții de Apel Cluj. Recent, publicația de limba maghiară Transtelex a arătat că sunt sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție, înregistrate la instanța condusă de Gârbovan.  Acum, Rădulescu arată că aceasta a cooperat cu un grup ad-hoc al PSD pentru a elabora noile legi ale Justiției. Propunerile acestui grup au ajuns în celebra OUG 13/2017, care a scos sute de mii de oameni în stradă. Fostul deputat PSD Rădulescu zis „Mitralieră” o toarnă pe judecătoarea Gârbovan „Am colaborat atunci cu o echipă de oameni redutabili din justiție, așa cum este prietenul meu, avocatul care m-a apărat în acești 12 ani, Adrian Miclescu, fost procuror general adjunct al PNA. Doamna Costiniu, domnul Costiniu, Răzvan Savaliuc, am colaborat cu Dana Gârbovan, o echipă de oameni foarte buni din justiție, care mi-au transmis, văzându-mă că am curaj, cum trebuie modificat Codul Penal și codul de procedură penală și legile justiției, în așa fel încât să nu mai existe abuzuri. Și atunci sigur că am devenit inamicul public nr. 1 al sistemului. Adică le ceream demisia și făceam inițiative legislative. Eu am făcut SIIJ-ul, inițiativa mea a fost de constituire a SIIJ-ului, desigur, cu această echipă redutabilă, am făcut răspunderea magistraților, am făcut parteneriatul public-privat, legea lobby-ului, evaziunea fiscală, modificări la codul penal și codul de procedură penală, am scos incompatibilitățile și conflictul de interese al primarilor, care era o chestie abuzivă făcută de ANI. Și atunci sigur că am devenit inamicul public al lor”, a susținut Rădulescu. El a afirmat că i-ar fi cerut lui Dragnea să promoveze aceste modificări prin proiect de lege, dar acesta a preferat emiterea unei ordonanțe de urgență - care ulterior a fost retrasă.  Răzvan Savaliuc este un fost fotgraf care acum controlează site-ul luju.ro.  Cătălin Rădulescu a fost condamnat definitiv în 2016 la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită şi efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia.  

Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...”

Premierul Ilie Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună, atunci să-ți faci datoria inclusiv fiind prezent la ședințe și luând decizii așa cum îți dictează conștiința”, a spus el la un interviu la Digi 24. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Bolojan s-a referit la faptul că cei patru judecători propuși de PSD în CCR au boicotat două ședințe ale curții în care trebuia tranșată noua lege privind pensiile speciale ale magistraților.  Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...” „Fără să am date din interior, din relatările publice, pare că pentru a evita luarea unei decizii, s-a constituit o minoritate de blocaj care a amânat această decizie. Sper ca pe data de 15 să se ia o decizie favorabilă. Acest proiect nu este ambiția unei persoane sau a unui Guvern. Este legat de justețea socială. Nu poți să pensionezi oameni la 40 de ani cu o pensie egală cu salariu”, a afirmat premierul. El a evitat însă să atace PSD-ul. „Evit să potențez conflicte în interior. Lucrurile pot fi interpretate. Mă gândesc că nu asta a fost. Sper că înțelepciunea, normalitatea și bunul simț să primeze”, a afirmat premierul. Însă el n-a mai ezitat să-i critice pe judecătorii CCR.  „Este anormal să procedezi în felul acesta. Mai ales într-o astfel de instanță. Nu adopți tactici politice de amânare. Aici trebuie să iei decizii. Dacă tot ești plătit, trebuie să iei decizii”, a spus șeful Guvernului. 

Primarul PSD din Ciorani, condamnare definitivă (sursa: Facebook/Voicu Marin)
Eveniment

Primarul PSD din Ciorani, dat afară după ce a comandat furtul a mii de buletine de vot

Prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, a emis ordinul de încetare a mandatului primarului comunei Ciorani, Marin Voicu. Decizia vine după condamnarea definitivă la închisoare cu suspendare într-un dosar privind furtul unor saci cu buletine de vot din arhiva Judecătoriei Mizil. Ordinul prefectului Prahova: mandatul edilului se încheie Prefectul a precizat, pentru Agerpres, că ordinul a fost emis marți, în baza hotărârii judecătorești definitive prin care Marin Voicu a fost găsit vinovat. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Documentul dispune încetarea mandatului înainte de termen. Condamnare definitivă în dosarul furtului de buletine de vot Pe 17 decembrie, Curtea de Apel Ploiești a respins apelurile formulate de Marin Voicu și alți doi inculpați, menținând decizia Judecătoriei Buzău. Primarul a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare pentru: - instigare la sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri - instigare la violarea sediului profesional Instanța a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales și de a ocupa funcții publice timp de trei ani de la rămânerea definitivă a hotărârii. Ceilalți inculpați, pedepse cu închisoarea cu suspendare Alți doi inculpați din dosar au primit pedepse între doi ani și șase luni și doi ani și nouă luni de închisoare cu suspendare, pentru implicarea în furtul buletinelor de vot. Potrivit rechizitoriului, după deschiderea dosarului privind fraudarea alegerilor locale din 2020 la Ciorani, Marin Voicu i-a determinat pe ceilalți doi inculpați să fure sacii cu buletine de vot din clădirea folosită de Judecătoria Mizil. Furtul a avut loc pe 8 februarie 2021, fiind sustrase 4.308 buletine de vot – valabile și anulate – care reprezentau probe în ancheta penală. Buletinele de vot, distruse după furt Conform documentelor din dosar, buletinele de vot au fost distruse prin ardere. De asemenea, unul dintre participanții la furt a fost ulterior angajat într-o funcție publică în cadrul Primăriei Ciorani, ca recompensă pentru implicarea în acțiunea ilegală. Un alt dosar: condamnare pentru instigare la fraudarea alegerilor În iulie 2025, Marin Voicu a mai fost condamnat la doi ani de închisoare pentru instigare la fraudarea alegerilor locale din 2020. În acest caz, instanța de fond a dispus executarea pedepsei în regim de detenție, însă decizia nu este definitivă și se află în prezent pe rolul Curții de Apel Ploiești.

Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga Foto: Facebook
Politică

Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga

Ministrul Apărării, Radu Miruță, cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga, adică cei patru judecători care au boicotat ședințele în care trebuia luată o decizie privind pensiile speciale. Totuși, Miruță a apreciat, într-o intervenție la postul B1 TV, că nu crede că PSD a influențat decizia celor patru. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga „Cei 4 judecători care și ieri, și astăzi au arătat atâta agresivitate, ridicându-se de pe scaun pentru a nu se putea decide, au fost toți numiți de Partidul Social Democrat. Că Partidul Social Democrat influențează decizia sau nu, aș crede că nu. Dar ar trebui ca Partidul Social Democrat să iasă public și să spună românilor ce a avut în vedere când i-a numit pe oamenii ăștia, ce caracteristici au observat la ei care sunt infirmate astăzi”, a spus Miruță.  „Eu nu cred în coincidențe și nu vreau să bănuiesc că PSD poate influența decizia judecătorilor Curții Constituționale. Ar fi și ilegal și cred, totuși, că nu se întâmplă asta”, a mai arătat demnitarul.  Pe de altă parte, ministrul USR l-a lăudat pe premierul PNL: „Ce mi-e foarte clar este că ce face Ilie Bolojan, astăzi, este medicamentul corect de care pacientul din România are nevoie. Ilie Bolojan are susținerea completă a USR și noi credem că România, astăzi, are nevoie de o echipă curajoasă care să ia niște decizii care nu sunt neapărat populare. Dar din decizii populiste luate anii trecuți, am ajuns să nu mai putem trăi dacă nu creștem taxele. S-au luat niște decizii, se va vedea luminița de la capătul tunelului în anul 2026, dar dacă Ilie Bolojan pleacă, România pierde”. 

Ministrul Apărării către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” Foto: Facebook
Politică

Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!”

Ministrul Apărării, Radu Miruță, către cei patru judecători PSD din CCR: „Judecați și asumați-va, nu vă bateți joc!”, a scris el pe Facebook. Până acum, nici un lider PSD nu a comentat evenimentele de la CCR, deși presa a scris că toți cei patru judecători care au boicotat luarea unei decizii privind pensiile speciale ale magistraților au fost nominalizați de formațiunea social-democrată. Citește și: Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR: „Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor” Ministrul Apărării către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” „CCR, 4 din 9, vă cam bateți joc și duceți în derizoriu importanța instituției! Nu se poate sa fii judecător CCR și să ieși din sală de 2 ori pentru a nu face cvorum, pe o temă cu impact major pentru România. Judecați și asumați-va, nu vă bateți joc!”, a scris Miruță pe Facebook.  Preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat luni că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor a fost amânată pentru data de 16 ianuarie din lipsă de cvorum. Potrivit unor surse din CCR, la şedinţa de luni nu s-au prezentat cei patru judecători propuşi de PSD la Curtea Constituţională - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc.  

Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR

Președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR: „Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor”. Ea se referă la faptul că, în ședința de duminică a acestei curți, unul dintre judecătorii nominalizați de PSD, Cristian Deliorga, ar fi cerut amânarea dezbaterii până la primirea unor noi studii de impact de la ministerul Justiției. Cerera lui Deliorga a fost susținută de alți doi judecători PSD, Gheorghe Stan și Bogdan Licu. Citește și: Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR Cei trei au invocat un articol din legea CCR unde se afirmă că: „În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei”. Duminică, Simina Tănăsescu le-a refuzat cererea, așa că cei trei, plus Mihai Busuioc - tot desemnat de PSD - au părăsit reuniunea și au lăsat curtea fără cvorum Însă, azi, Tănăsescu a explicat că cererea lui Deliorga nu avea legătură cu dosarul care trebuia judecat.  „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. În ședința de ieri, plenul a început în formație completă. S-a diminuat pe parcurs, azi nu a putut fi întrunit deloc. Pentru că am constatat, am citit, mai citesc şi eu presa, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat şi unele speculaţii legate de o posibilă amânare a pronunţării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări şi în acest sens. Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen. Dar pentru că am văzut în presă speculaţii legate de un eventual studiul de impact, trebuie să precizez: studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate. Şi nu fac altceva decât să precizez informaţii care sunt cunoscute în spaţiul public pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial. Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră", a spus președintele CCR, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro.   Tănăsescu a sugerta că colegii ei au chiulit nejustificat: „Pentru săptămâna în curs, singura persoană care avea concediu eram eu, l-am anulat azi dimineață”.  Curtea Constituțională avea programată astăzi, de la ora 10:00, o nouă ședință pentru a fi analizată obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind Legea pentru pensiile de serviciu ale magistraților. Însă cei patru judecători PSD au venit la CCR, dar nu au intrat în sala de ședință, așa că nu s-a întrunit cvorumul de șase din nouă. 

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale Foto: Facebook CCR
Politică

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale: unul dintre ei, Cristian Deliorga, a cerut un nou studiu de impact de la ministerul Justiției, afirmă surse politice. Alți doi judecători PSD din CCR, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, i-au susținut cererea. Citește și: Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale Ei au invocat articolul 58, alineatul 3, din legea CCR: „În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei”.  Președinta CCR, Simina Tănăsescu (numită în această funcție de fostul președinte Klaus Iohannis), le-a respins solicitarea. În consecință, cei patru judecători PSD au anunțat că părăsesc ședința, deci cvorumul, de șase din nouă judecători, nu mai exista.  Judecătorii PSD au solicitat o nouă ședință pentru 15 ianuarie 2026, dar Tănăsescu a stabilit-o pe 29 decembrie 2025.  În consecință este extrem de puțin probabil ca în acest an să se ia o decizie, la CCR, în ceea ce privește noile reglementări privind pensiile magistraților.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale. De îndeplinirea acestui jalon din PNRR depind 231 de milioane de dolari.

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale

Judecătorii PSD au boicotat, în această după-amiază, ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, așa că o decizie ar putea fi luată luni.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie-Bogdan Licu și Mihai Busuioc, care au ajuns în CCR cu sprijinul PSD, au cerut din deschiderea ședinței, care a început la ora 13.00, să nu se ia azi o decizie. Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Ceilalți judecători, cinci la număr, s-au opus, așa că tabăra PSD a cerut mai întâi o pauză, dar, după această întrerupere, cei patru au părăsit ședința și nu a mai existat cvorum.  „Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – amânare pentru mâine”, a anunțat, oficial, CCR.  Însă este posibil ca nici luni să nu se ia o decizie și judecarea acestui proiect, crucial pentru deblocarea a zeci de milioane de euro din PNRR, să aibă loc abia în ianuarie.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla

Ca în orice sistem, și în justiție există reguli și există oameni care le aplică. În acest moment, regulile din justiție (după schimbările legislative din 2022) favorizează vârful piramidei de putere: câștigătorul ia tot. Unde câștigătorul este cel/cea care, împreună cu un grup de loiali, controlează Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție. Iar oamenii din sistem (majoritatea lor) acceptă acest fatalism. Unii, din comoditate. Alții, din oportunism. O a treia categorie, pentru că sunt șantajabili. Pentru o gripare a acestui angrenaj infernal ar fi nevoie de două schimbări majore: una de legislație, cealaltă - de resurse umane. Anunțatul referendum al lui Nicușor Dan printre magistrați ne va da câteva indicii despre capacitatea de schimbare de atitudine a resursei umane din justiție. Eu sunt foarte sceptic că procurorii și judecătorii vor da semnalul unei revoluții din interior. Rămânem, deci, cu scenariul legislativ în joc. Adică suntem la mâna majorității parlamentare care nu poate ocoli, în nici o variantă, PSD și AUR. Partidul lui George Simion s-a poziționat deja foarte clar: apără actuala organizare a sistemului de justiție. Despre PSD nu știm, încă, ce susține, conducerea de azi a social-democraților părând catatonică sau intrată într-un program de protecție a martorilor când vine vorba de magistrați. Așadar, orice încercare de amendare a legilor după care funcționează parchetele și instanțele are nevoie de voturile PSD. Iar partidul lui Grindeanu așteaptă. Unii spun că puterea acumulată de Savonea & co a ajuns să-i sperie până și pe mafioții din Kiseleff și că vechile rețele politico-judiciare nu mai funcționează de când capii CSM și ÎCCJ au înțeles că nu mai au nevoie de politicieni. Ar fi, poate paradoxal, singura șansă ca mecanismul feudal din justiție să fie demantelat: angoasa pesediștilor că nu mai au nici un rol în manipularea dosarelor. Pe termen cel puțin mediu, însă, nu se va schimba nimic în sistemul de justiție din România. Politicienii știu asta, oengiștii știu asta, jurnaliștii știu asta. Și, evident, magistrații știu și ei. Așa că toți cei care urlă că trebuie să se pogoare Iisus răzbunătorul de la Cotroceni să dea cu biciul în negustorii de dosare din templul dreptății sunt, în cel mai bun caz, farisei. Dintre ei, unii nu au fost primiți în secta lui Iisus, alții prestează la alte secte.  Dar la Cotroceni nu există nici un Iisus și e bine că e așa.

PNL a crescut patru procente în decembrie, după victoria lui Ciucu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PNL a crescut patru procente în decembrie, după victoria lui Ciucu - sondaj CURS, apropiat PSD

PNL a crescut patru procente în decembrie, după victoria lui Ciucu, față de octombrie, arată un sondaj CURS, institut controlat de soțul unei deputate, vicepreședinte PSD. Sondajul mai artă că artidul lui Grindeanu a scăzut cu două procente. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene CURS este controlat de Iosif Bubble, soțul Dianei Tușa.  Ciprian Ciucu a câștigat alegerile din 7 decembrie pentru funcția de primar al Capitalei.  PNL a crescut patru procente în decembrie, după victoria lui Ciucu Sondajul CURS a fost efectuat în perioada 10–19 decembrie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de persoane, prin interviuri față-în-față, la domiciliul respondenților și are o marjă de eroare de 3%. Potrivit acestui sondaj, intenția de vot era, la mijloc de decembrie:  AUR, 35%, la fel ca în octombrie PSD - 22%, față de 24% PNL - 19%, față de 15% USR- 9%, față de 10% în octombrie (12% în septembrie) UDMR și SOS sunt la o intenție de vot de 5%, față de 4% în octomnbrie Pe de altă parte, sondajul CURS arată că de cea mai mare încredere se bucură Călin Georgescu (40%), George Simion (37%) și Nicușor Dan (35%). Pe locul IV este Ciprian Ciucu (27%), dar 22% dintre cei chestionați nu stiu cine este.  Cota cea mai ridicată de neîncredere o înregistrează Diana Șoșoacă - 80%.  

PSD, sancționat dacă mai încalcă protocolul coaliției și votează contra Guvernului, vrea Bolojan Foto: Inquam/Adel Al-Haddad
Politică

PSD, sancționat dacă mai încalcă protocolul coaliției și votează contra Guvernului, vrea Bolojan

PSD ar trebui să fie sancționat gradual dacă mai încalcă protocolul coaliției și votează contra Guvernului, ar vrea președintele PNL Ilie Bolojan, afirmă surse politice. Reacția sa vine după ce PSD a votat moțiunea simplă împotriva ministrului USR Diana Buzoianu, încălcând un articol din acordul PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități. Dar încălcarea acestui articol nu prevede sancțiuni. Citește și: Bolojan, atacuri în serie la PSD: a încălcat protocolul, votează alături de AUR PSD, sancționat dacă mai încalcă protocolul coaliției și votează contra Guvernului, vrea Bolojan „Dacă ar fi şi săptămâna viitoare o nouă moţiune simplă pe doamna Buzoianu o mai votăm o dată, pe mine şi pe noi ne interesează mai mult oamenii şi faptul că sunt în continuare peste 100 de mii de oameni fără apă e mai important decât încălcarea sau nu a unui protocol. Deci repet, într-o situaţie de acelaşi tip, PSD-ul va reacţiona în acelaşi mod. Nu cred că trebuie să ne agăţăm de nişte hârtii, nişte protocole când e vorba de viaţa unor oameni”, a declarat, recent, președintele PSD, Sorin Grindeanu.  Potrivit unor surse politice, joi, în ședința Biroului Permanent Național, Bolojan a propus sancțiuni graduale pentru orice încălcare a acordului politic. Liderul liberal ar urma ca, în ianuarie, să negocieze modificarea acestui acord cu celelalte partide din coaliția majoritară.  Ce prevede articolul încălcat de PSD - din Acordul Politic semnat la 23 iunie 2025 de șefii formațiunilor aflate la guvernare - când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu: „Niciun parlamentar, membru al partidelor şi formațiunilor politice care fac parte din Coaliție nu va semna, nu va susține și nu va vota o moțiune simplă îndreptată împotriva vreunui membru al Guvernului sau o moţiune de cenzură împotriva Guvernului”.  Acest text apare în articolul 19 din acord. PSD a mai încălcat un alt paragraf acest articol, inițiind proiecte de lege care contraveneau politicilor Guvernnlui. Tot în articolul 19 din acord se arată că: „Nu se va iniția sau vota un proiect de lege sau amendament care presupune creşteri de cheltuieli, facilități, sporuri, angajări, achiziții fără acordul prealabil al conducerii Coaliției”.   

Bolojan, atacuri în serie la PSD Foto: Guvernul României
Politică

Bolojan, atacuri în serie la PSD: a încălcat protocolul, votează alături de AUR

Ilie Bolojan, atacuri în serie la PSD: într-un interviu pentru Cotidianul, el a spus că acest partid a încălcat protocolul coaliției, votează alături de AUR și cheamă membrii Executivului „pe diferite subiecte cât mai deranjante pentru titularul care este invitat în Parlament, la Ora Guvernului”. „Dacă se continuă în felul acesta, este doar o problemă de timp până lucrurile se vor termina prost”, a afirmat premierul, care însă a apreciat că această coaliție are ocazia „să se reseteze”. Citește și: Bolojan l-a epurat pe amicul lui Pandele, Thuma, de la PNL București. Ar urma Burduja și șefi de organizații de sector Bolojan, atacuri în serie la PSD „E adevărat că ceea ce s-a întâmplat în Senat la începutul acestei săptămâni nu a fost un lucru bun. Acesta este adevărul și a fost o încălcare a protocolului de către PSD”, a declarat Ilie Bolojan, vorbind despre faptul că senatorii PSD au votat o moțiune simplă depusă de AUR împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu.  „Nu mă duc către un partid sau altul. Să începi să dai voturi la moțiunii împreună cu cei de la AUR. Să chemi pe diferite subiecte cât mai deranjante pentru titularul care este invitat în Parlament, la ora guvernului. Să-ți inviți miniștrii să răspundă. Dar nu într-o manieră de dialog parlamentar. Ci într-o manieră în care să-l pui în situații cât mai dificile. Să mai punctezi ceva chiar dacă nu votezi. Ceea ce înseamnă că acest tip de atacuri, aceste critici care vin din interiorul coaliției, care trec de un anumit nivel, nu fac decât să fie preludiul unei ruperi a oricărui noțiuni de încredere, de sentiment de echipă și de responsabilitate. Și, dacă se continuă în felul acesta, este doar o problemă de timp până lucrurile se vor termina prost. Aceasta este o realitate”, a explicat premierul. Însă el a spus că există o a doua variantă, a resetării relațiilor.  „Am avut o întâlnire bună în această săptămână în care am stabilit câteva aspecte importante pentru perioada următoare, importante pentru România, nu pentru coaliție. Dar faptul că am căzut de acord să facem asta, faptul că am stabilit un grafic de parcurs în perioada următoare arată că această coaliție are capacitatea să facă compromisuri. Nu care să ne compromită pe fiecare, dar compromisurile absolut normale într-o structură cu patru partide, pentru că doar în felul acesta putem să guvernăm eficient, să-i respectăm pe oameni. Și doar în felul acesta am putea să recâștigăm fiecare partid, unii într-o pondere mai mare, alții mai mică, încrederea oamenilor și să asigurăm stabilitate în guvernare”, a apreciat Bolojan. 

Diana Buzoianu refuză să demisioneze (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Politică

PSD vrea să modifice Constituția după ce Buzoianu a spus că nu-și dă demisia în ciuda moțiunii

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat luni, la Senat, că nu va demisiona din funcție, în ciuda faptului că moțiunea simplă depusă împotriva sa a fost adoptată. Aceasta a subliniat că rezultatul votului nu este surprinzător și a respins ferm orice tentativă de presiune politică. Diana Buzoianu refuză să demisioneze „Nu voi ceda, nu îmi voi da demisia și în niciun caz nu voi putea fi șantajată cu funcția”, a afirmat Buzoianu, precizând că moțiunea nu a avut ca scop identificarea unor soluții, ci doar „fabricarea unor vinovați”. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu a fost adoptată luni de plenul Senatului, cu 74 de voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și o abținere. La dezbaterea din Parlament a fost prezent și premierul Ilie Bolojan. Ministra Mediului a explicat că a ales să se prezinte în fața senatorilor pentru a oferi toate informațiile necesare și pentru a-și susține activitatea, insistând că nu consideră moțiunea un instrument real de dialog politic. Robert Cazanciuc propune modificarea Constituției În contextul adoptării moțiunii simple, senatorul PSD Robert Cazanciuc a anunțat că va propune un amendament constituțional care să întărească rolul moțiunilor simple ca instrument de control parlamentar. Acesta a declarat că, în cazul în care împotriva unui ministru sunt adoptate două moțiuni simple, iar demnitarul refuză să demisioneze, prim-ministrul ar trebui să fie obligat constituțional să îl revoce din funcție. Controlul parlamentar asupra Guvernului, „banalizat” Într-un mesaj publicat pe Facebook, Robert Cazanciuc a explicat că moțiunea simplă a fost gândită, încă din Constituția din 1991, ca un mecanism de control parlamentar bazat pe loialitatea constituțională a miniștrilor și pe responsabilitatea acestora față de cetățeni. Potrivit senatorului PSD, parlamentarii nu votează moțiuni în nume propriu, ci în numele poporului, iar ignorarea efectelor politice ale unei moțiuni simple slăbește grav raportul de echilibru dintre Legislativ și Executiv. Cine încalcă spiritul Constituției în cazul unei moțiuni simple Fostul ministru al Justiției a susținut că spiritul Constituției este încălcat în mai multe etape atunci când o moțiune simplă este adoptată, dar ignorată în practică. În opinia sa, responsabilitatea este împărțită între ministrul care refuză să demisioneze, prim-ministrul care nu îl revocă și președintele României, care nu intervine pentru a asigura buna funcționare a autorităților publice. Cazanciuc consideră că lipsa unor consecințe politice reale transformă moțiunea simplă într-un instrument lipsit de forță și subminează controlul democratic asupra Guvernului. Amendament constituțional pentru întărirea responsabilității miniștrilor Robert Cazanciuc a reiterat că, la o eventuală revizuire a Constituției sau la elaborarea unei noi Legi fundamentale, va depune un amendament clar: două moțiuni simple adoptate împotriva aceluiași ministru ar trebui să declanșeze automat revocarea acestuia de către prim-ministru. Propunerea vine pe fondul tensiunilor politice generate de refuzul Dianei Buzoianu de a demisiona și readuce în prim-plan dezbaterea privind eficiența reală a mecanismelor de control parlamentar în România.

Ce prevede articolul încălcat de PSD când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Foto: Facebook
Politică

Ce prevede articolul încălcat de PSD când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu

Ce prevede articolul încălcat de PSD - din Acordul Politic semnat la 23 iunie 2025 de șefii formațiunilor aflate la guvernare - când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu: „Niciun parlamentar, membru al partidelor şi formațiunilor politice care fac parte din Coaliție nu va semna, nu va susține și nu va vota o moțiune simplă îndreptată împotriva vreunui membru al Guvernului sau o moţiune de cenzură împotriva Guvernului”.  Citește și: Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu: un senator PSD, un doctor făcut în China și Andrei Caramitru Ce prevede articolul încălcat de PSD când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Acest text apare în articolul 19 din acord. Acest document poate fi găsit pe site-ul UDMR.  Documentul a fost semnat de Grindeanu, Bolojan, Fritz, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian, de la grupul minorităților naționale.  De altfel, PSD a mai încălcat un alt paragraf acest articol, inițiind proiecte de lege care contraveneau politicilor Guvernnlui. Tot în articolul 19 din acord se arată că: „Nu se va iniția sau vota un proiect de lege sau amendament care presupune creşteri de cheltuieli, facilități, sporuri, angajări, achiziții fără acordul prealabil al conducerii Coaliției”.  Însă PSD a inițiat, printre altele, două proiecte de lege privind eliminarea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veteranii și văduvele de război, invalizii, foștii deținuți politici, personalul monahal și, respectiv, pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului. Acordul politic nu prevede măsuri pentru nerespectarea articolului 19. În cazul în care se încalcă alte câteva articole - de exemplu, nici o măsură nu poate fi trecută de premier prin ședința de guvern fără acordul vicepremierilor sau „Deciziile Coaliției sunt obligatorii pentru toate persoanele susținute în funcţii publice de către aceasta. Revocarea acestor persoane poate avea loc după o evaluare şi cu informarea motivată şi prealabilă a formatțiunii politice care a făcut propunerea” - acordul poate fi deunțat unilateral. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră