ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor
Intrările frecvente ale dronelor rusești în spațiul aerian al României în ultimii trei ani nu mai pot fi tratate ca niște episoade izolate. Acestea indică o vulnerabilitate sistemică: incapacitatea Armatei Române de a răspunde eficient unor amenințări relativ simple, dar extrem de relevante în războiul modern. Fiecare astfel de episod confirmă aceleași simptome: lipsă de pregătire, reacții întârziate și soluții improprii. Această stare de fapt nu este accidentală, ci consecința directă a modului în care a fost construită conducerea militară a României în ultimii ani. Citește și: EXCLUSIV Miruță acuză licitații trucate la MApN de zeci de milioane de lei pentru containere militare. Firma are contracte de sute de milioane cu statul În centrul acestei ecuații se află generalul Gheorghiță Vlad, numit la șefia Statului Major al Apărării de către președintele Klaus Iohannis cu susținerea lui Nicolae Ciucă. Ultimii doi au ieșit din scenă. Generalul Vlad a rămas, dar pare depășit, rigid și incapabil să se adapteze realităților actuale. Un tanchist școlit la finalul anilor '80 Format militar la forțele terestre și absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi de Tancuri în 1991, generalul Gheorghiță Vlad și-a construit în jurul său o echipă fidelă, dominată de aceeași cultură operațională. În consecință, prioritățile sale strategice au rămas ancorate în logica marilor confruntări terestre – concepte precum „Poarta Focșanilor” continuă să influențeze gândirea sa militară, în timp ce amenințările reale care vin din aer, din spectrul dronelor și al războiului hibrid, se observă că nu pot fi contracarate. Această viziune depășită s-a tradus în decizii discutabile de achiziții: au fost promovate programe costisitoare pentru tehnică grea, fără infrastructura necesară și fără o justificare solidă în contextul actual. În paralel, capacitățile anti-dronă au rămas insuficiente, ceea ce explică situația paradoxală în care, împotriva unor drone de mici dimensiuni, Armata României recurge de fiecare dată la ridicarea unor aeronave F-16 cu costuri enorme. România se confruntă tot mai des cu incidente la granița de nord-est, pe fondul războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina din 2022, iar aceste situații evidențiază vulnerabilități în detectarea și gestionarea dronelor de mici dimensiuni. Lipsa unor sisteme moderne și integrate, dublată de proceduri de intervenție neclare, face ca reacția autorităților să fie mai degrabă întârziată și fragmentată. În acest context, utilizarea avioanelor F-16 Fighting Falcon pentru interceptarea unor ținte minore devine un simbol al unei adaptări insuficiente la noile tipuri de amenințări. Dezechilibrul este și mai evident din punct de vedere economic: o singură misiune cu F-16 poate costa zeci de mii de euro pe oră de zbor, în timp ce o dronă sau fragmentele acesteia pot avea un cost de doar câteva mii de euro sau chiar mai puțin. Astfel, România ajunge să consume resurse semnificative pentru a contracara amenințări relativ ieftine, dar frecvente, ceea ce face acest model dificil de susținut pe termen lung și evidențiază nevoia urgentă de soluții anti-dronă mai eficiente și mai adaptate noile realități. Aniversările generalului Vlad din sediul MApN Dincolo de deciziile strategice, comportamentul conducerii Statului Major al Apărării (SMAp) în momente critice ridică semne de întrebare serioase. Există episoade repetate în care șeful SMAp, generalul Gheorghiță Vlad, a fost mai preocupat de evenimente personale decât de situații operative. În septembrie 2023, când în Dobrogea erau căutate resturile primei drone rusești căzute pe teritoriul României, generalul Gheorghiță Vlad, pe atunci locțiitor al șefului Statului Major, își sărbătorea ziua de naștere în sediul Ministerului Apărării. În acest timp, ministrul Apărării de la acea vreme, Angel Tîlvăr, și Daniel Petrescu, șeful SMAp, erau pe teren la Plauru, în județul Tulcea. Nu a fost o excepție. În anul următor, în contextul în care Polonia solicitase activarea articolului 4 al Tratatului NATO și doborâse drone rusești, conducerea militară de la București marca din nou, în același registru festiv, ziua de naștere a generalului Vlad. Zi de naștere la care acesta a primit multe cadouri, printre care și câteva tablouri. Arta plastică, de altfel, pare să fie preferată de mulți generali din MApN, după cum s-a văzut jumătate de an mai târziu, în martie 2025, când procurorii făceau descoperiri șocante după percheziții la generalul Cătălin Zisu: mii de tabluri și zeci de ceasuri de lux. Existența tablourilor primite de generalul Vlad nu mai poate fi verificată public: petrecerea acestuia a avut loc în septembrie 2024 iar ultima declarație de avere actualului șef al Statului Major a fost depusă anterior, în iunie 2024. După cum se știe, CCR a decis ca, din 2025, declarațiile de avere să nu mai fie publice. Un minister în beznă Aceeași decuplare de realitate s-a manifestat și în alte situații. De Ziua Marinei din august 2025, de exemplu, conducerea militară participa fără griji la ceremoniile de la Constanța, deși cu o seară înainte un incendiu la instalația electrică a lăsat fără curent întreaga clădire a ministerului și afectase infrastructura de comunicații, legăturile cu partenerii externi, dar și bazele de date. Consecințele au fost semnificative: luni întregi de funcționare sub capacitate, deși ministerul a răspuns, în urma unei solicitări din partea DeFapt.ro, că problema a durat zece zile. Astfel, sediul Ministerului Apărării a fost dependent de generatoare închiriate la costuri care au depășit sute de mii de lei și au creat o vulnerabilitate operațională evidentă. Urmare a penei de curent din 14 august 2025, MApN a încheiat succesiv contracte pentru închirierea unor echipamente energetice, pe o durată cumulată de aproximativ șapte luni, pentru care a plătit în total peste 80.000 de euro. Cu această sumă s-a plătit utilizarea a două generatoare de curent de 650 kVA și a unui rezervor de alimentare de 3.000 de litri. Potrivit specificațiilor tehnice ale echipamentului, un generator de acest tip consumă între 130 și 150 de litri de motorină pe oră. În orice structură militară funcțională, un astfel de incident ar fi generat reacții imediate și asumări clare. În acest caz, a fost tratat ca o banală problemă administrativă. Abia la o lună după uriașa pană de curent care a lăsat Ministerul Apărării în beznă și fără comunicații, instituția - condusă atunci de ministrul Ionuț Moșteanu - a confirmat incidentul. Dar fără explicații convingătoare, precizând (pentru DeFapt.ro) că „alimentarea cu energie electrică a fost restabilită progresiv, în perioada 14-24.08.2025”. Mobilizarea rezerviștilor, un eșec fără precedent În paralel, discursul public al generalului Vlad s-a remarcat prin accente alarmiste, solicitând populației să fie pregătită pentru război. Întrebat dacă românii trebuie să se pregătească în contextul războiului din Ucraina, Gheorghiță Vlad a spus că Rusia reprezintă o amenințare pentru lume democratică și că populația, atât din România, cât și din Uniunea Europeană, ar trebui să fie îngrijorată și să ia măsuri de pregătire. Această retorică, însă, contrastează puternic cu performanța instituțională. În absența unor rezultate concrete și a unor măsuri vizibile de creștere a capacității de apărare, astfel de mesaje nu consolidează încrederea, ci amplifică percepția de haos și incoerență. Un alt incident care a atras atenția publică s-a petrecut în octombrie 2025: atunci când mii de pelerini stăteau cu orele la coadă pentru a vizita Catedrala Națională, șeful Statului Major, Gheorghiță Vlad, împreună cu ministrul Apărării de la acea vreme, Ionuț Moșteanu, și cu o sută de generali ai Armatei Române, au participat la o slujbă specială doar pentru ei, cu ușile catedralei închise pentru credincioșii de rând veniți din toată țara la București. Tot în toamna anului trecut, s-a creat un haos fără precedent la mobilizarea rezerviștilor pentru Exercițiul MOBEX B-IF-25, care a dezvăluit nu o armată pregătită, ci o administrație de hârtie, ruptă de realitate, care își tratează proprii rezerviști cu indiferență birocratică. Generalul Gheorghiță Vlad, la conducerea Statului Major al Apărării, este principalul responsabil pentru situația creată: MOBEX a fost un eșec în primul rând de organizare, cu convocări greșite și lipsă totală de coordonare. Cine este generalul Gheorghiță Vlad Generalul Gheorghiță Vlad a preluat conducerea militară a Armatei Române în decembrie 2023. A fost numit șef al Statului Major al Apărării de către președintele Klaus Iohannis, la propunerea oficială a ministrului Apărării Angel Tîlvăr, dar cu susținerea totală a generalul Nicolae Ciucă – fost ministru al Apărării și prim-ministru. Generalul Gheorghiță Vlad este un produs al sistemului militar tradițional, format în arma tancuri, cu o carieră construită în principal în structurile forțelor terestre și în comandamente din zona Buzău. Parcursul său profesional include funcții relevante, dar numirea sa la conducerea Armatei Române ridică întrebări serioase privind adecvarea profilului său la cerințele unui război modern, dominat de tehnologie, mobilitate și reacție rapidă. Toate incidentele menționate anterior nu mai pot fi tratate ca simple accidente administrative. În orice sistem funcțional, astfel de eșecuri și greșeli majore ar fi urmate rapid de un gest clar de asumare, mai ales într-o armată dintr-o țară membră a UE și NATO, cu un parteneriat strategic cu SUA și la granița cu războiul din Ucraina. Într-o perioadă în care încrederea publică în stat este fragilă, controversele de la vârful Armatei sunt cu atât mai periculoase și afectează inclusiv Guvernul și Președinția.
