marți 12 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2062 articole
Alex Preda

Investigații

EXCLUSIV Cea mai grosolan trucată licitație: a câștigat oferta cu 292 de milioane de lei mai scumpă

Licitația pentru construcția Spitalului Regional de Urgență Cluj va intra în istoria “tunurilor” date în România pe bani publici: statul român va plăti cu peste 292 de milioane de lei mai mult decât ar fi dat pe oferta cu cel mai mic cost. Câștigătoarea licitației este o asociere de firme, condusă de compania turcă CCN, din care fac parte și două firme controlate de un sponsor PSD din Buzău, apropiat de Marcel Ciolacu. Licitația a fost tranșată de o altă pesedistă și, în final, de judecătoarea de la Curtea de Apel București care a decis că Realitatea Plus poate emite și după ce licența i-a fost retrasă de CNA. 1,48 miliarde lei versus 1,77 miliarde lei Licitația pentru construcția Spitalului Regional de Urgență Cluj, unul dintre cele mai mari proiecte publice din domeniul sănătății, cu o valoare estimată de peste două miliarde de lei fără TVA, a fost marcată de diferențe uriașe între ofertele depuse. Oferta cea mai bună a fost a asocierii condusă de compania Leviatan, care a propus un preț de aproximativ 1,48 miliarde de lei. Oferta desemnată în final câștigătoare, depusă de asocierea condusă de compania turcă CCN, a fost cu circa 300 de milioane de lei mai mare: 1,77 miliarde de lei. Oferte analizate timp de șase luni Procedura de licitație, organizată de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), a fost lansată în iunie 2024, iar ofertele au fost depuse până la finalul acelui an. A urmat o perioadă de evaluare de aproximativ șase luni, în care comisia de evaluare a ANDIS a analizat în detaliu propunerile tehnice și financiare. În iulie 2025, comisia ANDIS a finalizat analiza financiară și a întocmit procesul-verbal nr. 3634/08.07.2025. Citește și: EXCLUSIV Breșele de securitate IT din MApN de care au profitat hackerii ruși i-au fost semnalate generalului Vlad, șeful Statului Major. Acesta le-a ignorat Potrivit procesului-verbal menționat, majoritatea membrilor comisiei de evaluare (trei din cinci) au considerat că oferta Leviatan este admisibilă. Documentele arată că ofertantul a furnizat toate clarificările solicitate, iar comisia a apreciat că acestea sunt suficiente pentru a demonstra sustenabilitatea prețului și corelarea elementelor financiare. O eroare materială scumpă În mod explicit, comisia a reținut că ofertantul a dat dovadă de diligență în furnizarea documentelor necesare și că identificarea și corectarea unei erori nu îi conferă un avantaj competitiv, ci contribuie la corectitudinea formării prețului. Despre ce eroare era vorba? În propunerea sa financiară, Leviatan a făcut o eroare materială: la articolul „B04 - lucrări de branșament/racord energie electrică”, a menționat un cost de aproximativ 385.000 de lei. De fapt, fuseseră omise două cifre în fața sumei, situație lămurită în urma clarificărilor: Leviatan a transmis un nou formular, în care valoarea corectă era de 13.385.000 de lei. Deși mare, de 13 milioane de lei, diferența era de sub 1% din valoarea contractului ofertat de Leviatan. Supereroii de la ANAP: analiză în două zile Procesul-verbal al comisiei de evaluare a ANDIS, întocmit pe 8 iulie 2025, a fost transmis în aceeași zi către Agenția Națională pentru Achiziții Publice, care avea responsabilitatea unei verificări a procedurii. Doar două zile mai târziu, pe 10 iulie 2025, ANAP a emis un “aviz conform condiționat”, adică cu observații. Acest aviz a schimbat radical cursul procedurii de licitație. Potrivit avizului conform condiționat, ANAP avea două mari critici la adresa ofertei asocierii conduse de Leviatan. Prima critică: potrivit ANAP, oferta Leviatan, de 1,48 miliarde de lei (reprezentând 73,77% din valoarea estimată a contractului), era neobișnuit de scăzută și necesită justificări solide. Instituția a solicitat dovezi care să justifice nivelul scăzut al prețului și a analizat răspunsurile oferite de Leviatan. Concluzia ANAP a fost că justificările nu sunt suficiente. A doua critică a privit corectarea erorii materiale: din punctul de vedere al ANAP, nu era vorba despre o simplă clarificare, ci despre o modificare a ofertei, ceea ce atrăgea automat respingerea acesteia. ANAP nu crede în eroarea materială Această interpretare era în contradicție directă cu poziția comisiei de evaluare a ANDIS, organizatoarea licitației pentru construirea Spitalului Regional de Urgență din Cluj. În timp ce comisia a considerat că documentele prezentate sunt suficiente și că eroarea este una materială, corectabilă, ANAP a apreciat că lipsa unei susțineri explicite în documentele inițiale transformă corectarea într-o modificare nepermisă. Diferența nu era una de nuanță, ci de principiu: calificarea situației ca „eroare materială” nu prezenta nici un risc pentru Leviatan, dar interpretarea ca „modificare de ofertă” scotea firma din joc. ANDIS a cedat sub presiune Leviatan a contestat această interpretare și a susținut că ANAP și-a depășit limitele legale ale controlului ex-ante. Compania a arătat că rolul ANAP este unul procedural și că instituția nu poate interveni în aprecierea de fond a conformității ofertelor, atribuție care aparține exclusiv comisiei de evaluare a ANDIS. De asemenea, Leviatan a invocat faptul că avizul a fost emis într-un interval de numai două zile de la transmiterea documentelor, ceea ce, în opinia companiei, exclude posibilitatea unei analize reale și aprofundate, comparabile cu cea desfășurată de comisie pe parcursul a șase luni. Totuși, sub impactul avizului ANAP, comisia de evaluare a ANDIS și-a schimbat poziția și a declarat oferta Leviatan inadmisibilă. Documentele arată, însă, că această schimbare nu a fost unanimă: președintele de comisie și-a păstrat evaluarea de dinainte să trimită procesul-verbal la ANAP, adică a susținut în continuarea că la mijloc era doar o eroare materiale. Ceilalți patru membri ai comisiei, însă, au înclinat balanța în favoarea excluderii Leviatan din licitație. Și, la pachet, au declarat oferta CCN câștigătoare CNSC arată cu degetul spre CCN Contestațiile formulate de ofertanți au ajuns în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Analiza CNSC nu s-a suprapus pe cea a ANAP. Astfel, deși nu a anulat eliminarea Leviatan din licitație, Consiliul a ridicat semne de întrebare în ceea ce privește oferta câștigătoare, cea a asocierii conduse de firma turcească CCN. Documentele indică faptul că au existat critici concrete privind conformitatea și fundamentarea unor elemente din oferta asocierii CCN. Se arată, de exemplu, că unele obiecții formulate de ceilalți ofertanți au fost respinse de ANDIS fără a primi un răspuns detaliat, ceea ce sugerează o evaluare incompletă a acestor aspecte. Prin urmare, CNSC nu a validat fără rezerve rezultatul procedurii, ci a evidențiat existența unor probleme care necesitau o analiză mai aprofundată. Curtea de Apel București a tranșat în favoarea celei mai mari oferte Cum nici decizia CNSC nu a mulțumit participanții la licitație, s-a ajuns în instanță. Decizia finală a aparținut Curții de Apel București, care a respins plângerile formulate de Leviatan și de alți doi ofertanțu (Con-A și Turkerler) și a admis doar plângerea depusă de asocierea CCN. Prin această hotărâre, instanța a confirmat eliminarea ofertei Leviatan și a stabilit că oferta câștigătoare este a CCN. Așadar, a câștigat asocierea de firme care a ofertat 1,77 miliarde de lei pentru construirea Spitalului Regional de Urgență Cluj, în ciuda observațiilor CNSC. Iar compania care s-a angajat la un cost de 1,48 de miliarde de lei a fost descalificată. Feclistov de la PSD a dat Dincolo de aceste date seci, însă, există o narațiune mult mai interesantă. Astfel, la conducerea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice în iulie 2025, când ANAP a întors verdictul comisiei de evaluare a licitației din ANDIS, se afla Iuliana Feclistov. Feclistov este membră PSD cu state vechi care a ajuns până la funcția de vicepreședinte PSD Sector 1 în ultimii ani. Pe această filieră politică, Iuliana Feclistov a fost șefa achizițiilor publice din Primăria Sectorului 1 când primar era Daniel Tudorache “Diamant”. Tot politic a fost numită și la ANAP și, la doar câteva luni după ce a întors verdictul ANDIS în privința licitației pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj, Iuliana Feclistov a părăsit ANAP pentru a se instala chiar la șefia ANDIS. Adică a devenit șefa membrilor comisiei de evaluare a ofertelor pentru SRU Cluj. Rotaru, sponsor PSD, a luat Un alt fapt notabil este că firmele din consorțiul condus de compania turcă CCN, adică Rotary Construcții Mentenanță și Bedamiro Holding Parcări Construct, sunt controlate de omul de afaceri Mihai Rotaru, activ în domeniul construcțiilor. Acesta este cunoscut și pentru relația apropiată cu Marcel Ciolacu, încă din perioada în care cei doi colaborau pe plan politic la nivel local. Numele lui Mihai Rotaru a devenit public după ce presa a relatat că, alături de soția sa și un angajat, a împrumutat Partidul Social Democrat cu aproximativ 1,3 milioane de lei în timpul unei campanii electorale. Ulterior, odată cu ascensiunea lui Marcel Ciolacu la conducerea PSD, firmele controlate de Rotaru au înregistrat o creștere semnificativă a contractelor publice. Datele din portalul achizițiilor publice arată că, după alegerile din 2020, numărul și valoarea contractelor obținute de aceste companii au crescut accelerat. Dacă, anterior, era de contracte de ordinul zecilor de milioane de lei, ulterior acestea au ajuns la sute de milioane și chiar miliarde de lei, finanțate din fonduri publice. Fie individual, fie în asociere, cele trei companii de construcții controlate de Mihai Rotaru au obținut contracte în valoare de peste opt miliarde de lei, majoritatea provenind de la autorități publice conduse de reprezentanți ai PSD. Judecătoarea Stanciu, care a salvat Realitatea Plus Cu alte cuvinte, șefa pesedistă a ANAP a luat o decizie care a întors verdictul ANDIS și a trimis un contract de 1,77 miliarde de lei către o asociere de firme din care fac parte două companii controlate de un sponsor PSD și apropiat de Marcel Ciolacu, fostul președinte al PSD. Tot semnificativ este numele președintei de complet de la Curtea de Apel București care a consfințit câștigarea licitației pentru SRU Cluj de către turcii de la CCN asociați cu prietenii și sponsorii lui Ciolacu. Este vorba de judecătoarea Roxana Elena Stanciu. Aceasta a decis suspendarea deciziei Consiliului Național al Audiovizualului prin care și fusese ridicată licența postului TV Realitatea Plus. Un post finanțat cu sume enorme de către PSD. DeFapt.ro a încercat în mai multe rânduri să obțină o declarație de la Iuliana Feclistov, dar aceasta a refuzat orice dialog.

Cea mai grosolan trucată licitație din România: a câștigat oferta cu 292 de milioane de lei mai scumpă. Banii merg la un sponsor PSD, partid din care face parte și Iuliana Feclistov (sursa: Inquam Photos/George Călin, Facebook/Marcel Ciolacu)
Breșele de securitate IT din MApN de care au profitat hackerii ruși i-au fost semnalate generalului Vlad, șeful Statului Major. Acesta le-a ignorat (sursa: Facebook/Șeful Statului Major al Apărării)
Investigații

EXCLUSIV Șeful Statului Major a ignorat avertizări interne despre breșele IT. Hackerii ruși au lovit

Un atac informatic atribuit serviciului rus de informații militare, GRU, a compromis zeci de adrese de e-mail aparținând Ministerului Apărării Naționale (MApN), inclusiv conturi asociate Forțelor Aeriene Române. Potrivit surselor DeFapt.ro, existența breșelor de securitate IT din Apărare i-a fost semnalată repetat generalului Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, dar acesta le-a ignorat. Conturi de e-mail ale Forțelor Aeriene, sparte de hackeri asociați cu GRU Potrivit informațiilor publicate de presă și confirmate de autorități, atacul a vizat cel puțin 67 de conturi de e-mail ale unor angajați din cadrul Forțelor Aeriene. Operațiunea a făcut parte dintr-o campanie mai amplă, desfășurată pe termen lung, atribuită unor grupări asociate GRU, care au utilizat tehnici de tip spear-phishing pentru a obține acces la conturi instituționale. Aceste metode presupun trimiterea unor e-mail-uri aparent legitime, menite să determine utilizatorii să își dezvăluie datele de autentificare sau să acceseze link-uri periculoase. Investigația care a dus la destructurarea rețelei a implicat cooperarea dintre FBI, SRI și alte agenții europene.  Ce a făcut Comandamentul Apărării Cibernetice din Statul Major? Deși atacul a fost în cele din urmă contracarat prin colaborare internațională, acesta a avut loc în ciuda existenței unei structuri dedicate apărării cibernetice în cadrul armatei române. Este vorba despre Comandamentul Apărării Cibernetice, înființat prin lege în anul 2018 și aflat în subordinea Statului Major al Apărării. Rolul acestui comandament este de a asigura protecția infrastructurilor informatice militare, de a preveni și detecta atacuri cibernetice și de a coordona răspunsul în cazul unor incidente de securitate. Conform prezentării oficiale, Comandamentul Apărării Cibernetice are misiunea de a dezvolta capabilități moderne de apărare în domeniul cibernetic, de a monitoriza amenințările și de a contribui la securitatea națională în contextul noilor tipuri de conflict. Structura ar trebui să funcționeze ca un pilon esențial în arhitectura de securitate a României, în condițiile în care atacurile informatice au devenit tot mai sofisticate și mai frecvente. Subfinanțare cronică Cu toate acestea, incidentul recent sugerează că aceste obiective nu sunt pe deplin atinse. Surse din interiorul sistemului indică, paradoxal, faptul că structurile de protecție cibernetică ale MApN au identificat de mai mult timp breșele exploatate de atacatori. Totuși, implicarea limitată a acestor structuri în procesul de investigare, care a fost coordonat în principal de SRI și parteneri externi, ridică semne de întrebare. Una dintre explicațiile invocate pentru această situație este subfinanțarea cronică a Comandamentului Apărării Cibernetice. Potrivit informațiilor DeFapt.ro, resursele alocate Comandamentului nu sunt suficiente pentru a susține un nivel adecvat de protecție: lipsa investițiilor afectează atât capacitatea de prevenție, cât și pe cea de reacție în fața unor atacuri complexe. Generalul Vlad, șeful Statului Major, fusese avertizat. Nu a reacționat În acest context, responsabilitatea pentru alocarea resurselor revine conducerii Statului Major al Apărării, adică generalului Gheorghiță Vlad, care nu a asigurat finanțarea necesară pentru dezvoltarea capabilităților cibernetice și nu a adaptat strategiile la noile tipuri de amenințări. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad Această lipsă de adaptare este considerată un factor major care a contribuit la vulnerabilitatea sistemelor. Mai mult, specialiști din Comandamentul Apărării Cibernetice din Statul Major al Apărării au semnalat în mod repetat riscurile existente și necesitatea unor măsuri urgente.  Cu toate acestea, avertismentele nu au fost urmate de acțiuni concrete menite să prevină incidentele. În lipsa unor intervenții decisive din partea generalului Vlad, vulnerabilitățile au persistat și au fost exploatate de atacatori. Hardware și software de tip hârb Un alt aspect relevant este starea infrastructurii tehnice utilizate de MApN. Potrivit unor analize, o parte semnificativă a echipamentelor și aplicațiilor software folosite în sistem sunt învechite și nu au fost actualizate corespunzător. Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Această situație creează un teren favorabil pentru atacuri cibernetice, deoarece sistemele vechi sunt mai ușor de compromis și mai greu de protejat împotriva amenințărilor moderne. În cazul atacului asupra conturilor de e-mail, aceste vulnerabilități ar fi facilitat accesul neautorizat și menținerea prezenței atacatorilor în rețea pentru o perioadă extinsă. De asemenea, lipsa unor mecanisme eficiente de detecție timpurie a contribuit la întârzierea reacției și la extinderea impactului. În lipsa unor măsuri concrete dispuse de generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major, riscul unor atacuri viitoare rămâne ridicat, iar securitatea informațiilor sensibile continuă să fie expusă.

A cerut autorizație pentru o firmă luminoasă, s-a apucat de construit un bloc aproape lipit de altul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

A cerut autorizație pentru o firmă luminoasă, s-a apucat de construit un bloc aproape lipit de altul

Proiectul imobiliar al blocului construit pe amplasamentul fostului restaurant „Familial” a fost din nou blocat în instanță, după o nouă decizie a justiției. Tupeu de imobiliar Autorizația de construire, emisă pentru un imobil ridicat foarte aproape de clădirea învecinată, fusese deja anulată în 2023. Citește și: Adriana Săftoiu o aduce în TVR pe Dana Grecu, ex-Antena 3, acum angajata televiziunii lui Pandele Dezvoltatorul Sebastian Hitruc nu a renunțat la proiect și a continuat demersurile pentru reluarea lucrărilor. În noiembrie anul trecut, acesta obținuse o decizie favorabilă la Tribunal, instanța obligând Primăria să îi comunice pașii necesari pentru reluarea construcției. Situația s-a schimbat însă la Curtea de Apel, care a anulat decizia anterioară și a reanalizat dosarul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Moartea unei membre AUR scoate la iveală jocurile interne pentru o sinecură la stat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Moartea unei membre AUR scoate la iveală jocurile interne pentru o sinecură la stat

Tribunalul Iași a respins cererea Consiliului Județean privind validarea unui nou mandat de consilier județean, în cazul lui Mihnea Pușcașu, propus de AUR pentru ocuparea locului rămas vacant după decesul Cameliei Ciornia. AUR a propus un candidat care era mai jos pe listă Fosta consilieră județeană a murit neașteptat în urmă cu aproximativ o lună și jumătate, iar procedura legală prevede validarea următorului candidat de pe lista AUR la alegerile locale din 2024. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Situația a devenit însă complicată după ce reprezentanții AUR au transmis documentația pentru al treilea candidat de pe listă, nu pentru persoana aflată în mod legal pe următoarea poziție eligibilă. În aceste condiții, instanța a decis respingerea solicitării de validare a mandatului. Decizia Tribunalului Iași poate fi contestată prin apel, însă, potrivit unor surse din interiorul AUR, nu va fi formulată nicio cale de atac în acest caz. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cozonac și pască de TikTok: influencerii, noile repere pascale în bucătărie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cozonac și pască de TikTok: influencerii, noile repere pascale în bucătărie

TikTok influențează tot mai mult tendințele culinare de Paște, inclusiv reinterpretarea preparatelor tradiționale într-un stil modern. TikTokozonak În ultimii ani, platformele de social media au devenit o sursă importantă de inspirație pentru meniurile de sărbătoare, unde rețetele clasice sunt adaptate, simplificate și prezentate pe înțelesul tuturor. Citește și: Mari surprize în sondajul Sociopol, controlat de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al lui Ponta Creatorii de conținut vin cu idei accesibile și explică pas cu pas modul de preparare, de cele mai multe ori în videoclipuri scurte și ușor de urmărit. Acest tip de conținut contribuie la popularizarea rețetelor tradiționale reinterpretate și îi motivează pe utilizatori să gătească acasă preparate festive într-un mod simplu și modern. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Carnea de miel din piețe s-a ieftinit față de 2025, supermarketurile vând și cu 50% mai scump (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Carnea de miel din piețe s-a ieftinit față de 2025, supermarketurile vând și cu 50% mai scump

Carnea de miel a reapărut în piețe și magazine, iar diferențele de preț dintre producători și supermarketuri se mențin și în acest an. În supermarketuri, mult mai scump În timp ce fermierii păstrează prețurile apropiate de cele de anul trecut, în marile magazine prețurile ajung până la aproximativ 68 de lei pe kilogram. Citește și: Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, critică dur „muțenia” Bisericii în fața extremismului. Replică acidă a actualului purtător de cuvânt În supermarketuri, prețurile la carnea de miel pornesc de la circa 48,90 lei/kg și pot ajunge până la 68 lei/kg, în funcție de proveniență și de oferta disponibilă. Online, se pot găsi și sortimente de drob la prețuri între doi și trei lei pe suta de grame. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Medicii își apără teritoriul: AI nu poate da diagnostice și nu poate comunica cu pacientul (sursa: Pexels/Javid Hashimov)
Eveniment

Medicii își apără teritoriul: AI nu poate da diagnostice și nu poate comunica cu pacientul

Medicii atrag atenția că inteligența artificială poate deveni un sprijin important pentru pacienți, însă nu poate înlocui rolul medicului. AI, doar să clarifice și să explice Folosită corect și cu înțelegerea limitelor sale – faptul că nu stabilește diagnostice, nu prescrie tratamente și nu poate substitui examinarea clinică – inteligența artificială poate fi o unealtă utilă. Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual Mai ales în condițiile în care sistemul spitalicesc din România nu permite întotdeauna timpul necesar pentru ca pacientul să înțeleagă în detaliu informațiile primite la consult. Pneumologul ieșean Traian Mihăescu explică faptul că inteligența artificială poate fi utilizată în anumite etape pregătitoare ale actului medical, pentru informare și clarificarea unor termeni sau proceduri, însă nu poate înlocui relația directă, comunicarea și încrederea dintre medic și pacient. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, blocat în luptele cu tancuri (sursa: Facebook/Șeful Statului Major al Apărării)
Eveniment

ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor

Intrările frecvente ale dronelor rusești în spațiul aerian al României în ultimii trei ani nu mai pot fi tratate ca niște episoade izolate. Acestea indică o vulnerabilitate sistemică: incapacitatea Armatei Române de a răspunde eficient unor amenințări relativ simple, dar extrem de relevante în războiul modern. Fiecare astfel de episod confirmă aceleași simptome: lipsă de pregătire, reacții întârziate și soluții improprii. Această stare de fapt nu este accidentală, ci consecința directă a modului în care a fost construită conducerea militară a României în ultimii ani. Citește și: EXCLUSIV Miruță acuză licitații trucate la MApN de zeci de milioane de lei pentru containere militare. Firma are contracte de sute de milioane cu statul În centrul acestei ecuații se află generalul Gheorghiță Vlad, numit la șefia Statului Major al Apărării de către președintele Klaus Iohannis cu susținerea lui Nicolae Ciucă. Ultimii doi au ieșit din scenă. Generalul Vlad a rămas, dar pare depășit, rigid și incapabil să se adapteze realităților actuale. Un tanchist școlit la finalul anilor '80 Format militar la forțele terestre și absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi de Tancuri în 1991, generalul Gheorghiță Vlad și-a construit în jurul său o echipă fidelă, dominată de aceeași cultură operațională.  În consecință, prioritățile sale strategice au rămas ancorate în logica marilor confruntări terestre – concepte precum „Poarta Focșanilor” continuă să influențeze gândirea sa militară, în timp ce amenințările reale care vin din aer, din spectrul dronelor și al războiului hibrid, se observă că nu pot fi contracarate. Această viziune depășită s-a tradus în decizii discutabile de achiziții: au fost promovate programe costisitoare pentru tehnică grea, fără infrastructura necesară și fără o justificare solidă în contextul actual. În paralel, capacitățile anti-dronă au rămas insuficiente, ceea ce explică situația paradoxală în care, împotriva unor drone de mici dimensiuni, Armata României recurge de fiecare dată la ridicarea unor aeronave F-16 cu costuri enorme. România se confruntă tot mai des cu incidente la granița de nord-est, pe fondul războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina din 2022, iar aceste situații evidențiază vulnerabilități în detectarea și gestionarea dronelor de mici dimensiuni. Lipsa unor sisteme moderne și integrate, dublată de proceduri de intervenție neclare, face ca reacția autorităților să fie mai degrabă întârziată și fragmentată. În acest context, utilizarea avioanelor F-16 Fighting Falcon pentru interceptarea unor ținte minore devine un simbol al unei adaptări insuficiente la noile tipuri de amenințări. Dezechilibrul este și mai evident din punct de vedere economic: o singură misiune cu F-16 poate costa zeci de mii de euro pe oră de zbor, în timp ce o dronă sau fragmentele acesteia pot avea un cost de doar câteva mii de euro sau chiar mai puțin. Astfel, România ajunge să consume resurse semnificative pentru a contracara amenințări relativ ieftine, dar frecvente, ceea ce face acest model dificil de susținut pe termen lung și evidențiază nevoia urgentă de soluții anti-dronă mai eficiente și mai adaptate noile realități. Aniversările generalului Vlad din sediul MApN Dincolo de deciziile strategice, comportamentul conducerii Statului Major al Apărării (SMAp) în momente critice ridică semne de întrebare serioase. Există episoade repetate în care șeful SMAp, generalul Gheorghiță Vlad, a fost mai preocupat de evenimente personale decât de situații operative. În septembrie 2023, când în Dobrogea erau căutate resturile primei drone rusești căzute pe teritoriul României, generalul Gheorghiță Vlad, pe atunci locțiitor al șefului Statului Major, își sărbătorea ziua de naștere în sediul Ministerului Apărării. În acest timp, ministrul Apărării de la acea vreme, Angel Tîlvăr, și Daniel Petrescu, șeful SMAp, erau pe teren la Plauru, în județul Tulcea. Nu a fost o excepție. În anul următor, în contextul în care Polonia solicitase activarea articolului 4 al Tratatului NATO și doborâse drone rusești, conducerea militară de la București marca din nou, în același registru festiv, ziua de naștere a generalului Vlad. Zi de naștere la care acesta a primit multe cadouri, printre care și câteva tablouri. Arta plastică, de altfel, pare să fie preferată de mulți generali din MApN, după cum s-a văzut jumătate de an mai târziu, în martie 2025, când procurorii făceau descoperiri șocante după percheziții la generalul Cătălin Zisu: mii de tabluri și zeci de ceasuri de lux. Existența tablourilor primite de generalul Vlad nu mai poate fi verificată public: petrecerea acestuia a avut loc în septembrie 2024 iar ultima declarație de avere actualului șef al Statului Major a fost depusă anterior, în iunie 2024. După cum se știe, CCR a decis ca, din 2025, declarațiile de avere să nu mai fie publice. Un minister în beznă Aceeași decuplare de realitate s-a manifestat și în alte situații. De Ziua Marinei din august 2025, de exemplu, conducerea militară participa fără griji la ceremoniile de la Constanța, deși cu o seară înainte un incendiu la instalația electrică a lăsat fără curent întreaga clădire a ministerului și afectase infrastructura de comunicații, legăturile cu partenerii externi, dar și bazele de date. Consecințele au fost semnificative: luni întregi de funcționare sub capacitate, deși ministerul a răspuns, în urma unei solicitări din partea DeFapt.ro, că problema a durat zece zile. Astfel, sediul Ministerului Apărării a fost dependent de generatoare închiriate la costuri care au depășit sute de mii de lei și au creat o vulnerabilitate operațională evidentă. Urmare a penei de curent din 14 august 2025, MApN a încheiat succesiv contracte pentru închirierea unor echipamente energetice, pe o durată cumulată de aproximativ șapte luni, pentru care a plătit în total peste 80.000 de euro. Cu această sumă s-a plătit utilizarea a două generatoare de curent de 650 kVA și a unui rezervor de alimentare de 3.000 de litri. Potrivit specificațiilor tehnice ale echipamentului, un generator de acest tip consumă între 130 și 150 de litri de motorină pe oră. În orice structură militară funcțională, un astfel de incident ar fi generat reacții imediate și asumări clare. În acest caz, a fost tratat ca o banală problemă administrativă. Abia la o lună după uriașa pană de curent care a lăsat Ministerul Apărării în beznă și fără comunicații, instituția - condusă atunci de ministrul Ionuț Moșteanu - a confirmat incidentul. Dar fără explicații convingătoare, precizând (pentru DeFapt.ro) că „alimentarea cu energie electrică a fost restabilită progresiv, în perioada 14-24.08.2025”. Mobilizarea rezerviștilor, un eșec fără precedent În paralel, discursul public al generalului Vlad s-a remarcat prin accente alarmiste, solicitând populației să fie pregătită pentru război. Întrebat dacă românii trebuie să se pregătească în contextul războiului din Ucraina, Gheorghiță Vlad a spus că Rusia reprezintă o amenințare pentru lume democratică și că populația, atât din România, cât și din Uniunea Europeană, ar trebui să fie îngrijorată și să ia măsuri de pregătire. Această retorică, însă, contrastează puternic cu performanța instituțională. În absența unor rezultate concrete și a unor măsuri vizibile de creștere a capacității de apărare, astfel de mesaje nu consolidează încrederea, ci amplifică percepția de haos și incoerență. Un alt incident care a atras atenția publică s-a petrecut în octombrie 2025: atunci când mii de pelerini stăteau cu orele la coadă pentru a vizita Catedrala Națională, șeful Statului Major, Gheorghiță Vlad, împreună cu ministrul Apărării de la acea vreme, Ionuț Moșteanu, și cu o sută de generali ai Armatei Române, au participat la o slujbă specială doar pentru ei, cu ușile catedralei închise pentru credincioșii de rând veniți din toată țara la București. Tot în toamna anului trecut, s-a creat un haos fără precedent la mobilizarea rezerviștilor pentru Exercițiul MOBEX B-IF-25, care a dezvăluit nu o armată pregătită, ci o administrație de hârtie, ruptă de realitate, care își tratează proprii rezerviști cu indiferență birocratică. Generalul Gheorghiță Vlad, la conducerea Statului Major al Apărării, este principalul responsabil pentru situația creată: MOBEX a fost un eșec în primul rând de organizare, cu convocări greșite și lipsă totală de coordonare. Cine este generalul Gheorghiță Vlad Generalul Gheorghiță Vlad a preluat conducerea militară a Armatei Române în decembrie 2023. A fost numit șef al Statului Major al Apărării de către președintele Klaus Iohannis, la propunerea oficială a ministrului Apărării Angel Tîlvăr, dar cu susținerea totală a generalul Nicolae Ciucă – fost ministru al Apărării și prim-ministru. Generalul Gheorghiță Vlad este un produs al sistemului militar tradițional, format în arma tancuri, cu o carieră construită în principal în structurile forțelor terestre și în comandamente din zona Buzău. Parcursul său profesional include funcții relevante, dar numirea sa la conducerea Armatei Române ridică întrebări serioase privind adecvarea profilului său la cerințele unui război modern, dominat de tehnologie, mobilitate și reacție rapidă. Toate incidentele menționate anterior nu mai pot fi tratate ca simple accidente administrative. În orice sistem funcțional, astfel de eșecuri și greșeli majore ar fi urmate rapid de un gest clar de asumare, mai ales într-o armată dintr-o țară membră a UE și NATO, cu un parteneriat strategic cu SUA și la granița cu războiul din Ucraina. Într-o perioadă în care încrederea publică în stat este fragilă, controversele de la vârful Armatei sunt cu atât mai periculoase și afectează inclusiv Guvernul și Președinția.

Raed Arafat confirmă că procurorii i-au luat telefonul după o percheziție la DSU (sursa: Observator)
Eveniment

Raed Arafat confirmă că procurorii i-au luat telefonul după o percheziție la DSU

Departamentul pentru Situații de Urgență a confirmat, indirect, că secretarul de stat Raed Arafat a rămas fără telefon după o descindere a procurorilor. DSU vorbește de „angajați din cadrul Departamentului” și evită cuvântul „procurori” DSU a emis un comunicat, vineri seara cu puțin timp înainte de ora 23.00, intitulat „Precizare privind desfășurarea unor activități procedurale”. Instituția a confirmat indirect că lui Arafat i s-a ridicat telefonul. Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii „În contextul desfășurării unor activități procedurale într-un dosar aflat în faza de urmărire penală in rem, organele competente au dispus comunicarea unor documente relevante pentru clarificarea situației investigate, care urmează a fi transmise în cel mai scurt timp și au ridicat telefoane mobile aparținând unor angajați din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență. Subliniem faptul că, până la acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat în cauză, nefiind dispusă vreo măsură procesuală în acest sens ori adusă la cunoștința vreunei persoane o astfel de calitate. Departamentul pentru Situații de Urgență își exprimă întreaga disponibilitate de a coopera cu organele judiciare, în vederea clarificării tuturor aspectelor aflate în analiză, sens în care vor fi puse la dispoziție toate informațiile și documentele necesare stabilirii situației de fapt. Totodată, reafirmăm angajamentul instituției pentru respectarea legalității, transparență și buna desfășurare a activităților specifice, în deplin acord cu atribuțiile ce îi revin.”, se arată în comunicatul DSU.

Între asistenta Carolina AI și câinele-robot de la Boston Dynamics - DIZ iași, ediția a patra (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Între asistenta Carolina AI și câinele-robot de la Boston Dynamics - DIZ iași, ediția a patra

Peste 700 de experți din domeniul tehnologiei, antreprenoriatului și administrației publice au participat la cea de-a patra ediție a Conferinței DIZ 4.0, organizată de Digital Innovation Zone în parteneriat cu Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. Afaceri, medicină, administrație Evenimentul a reunit specialiști și reprezentanți ai mediului public și privat interesați de direcțiile actuale și viitoare ale digitalizării. Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Programul conferinței a fost structurat în jurul unor domenii esențiale pentru transformarea digitală. În zona de business, specialiștii au prezentat modele predictive bazate pe inteligență artificială, menite să optimizeze consumul energetic și să crească competitivitatea companiilor. În sectorul medical, discuțiile s-au concentrat pe digitalizarea clinicilor și pe securitatea datelor sensibile, iar în administrația publică a fost abordată adaptarea la directiva europeană NIS2, cu exemple concrete din Republica Moldova și Ucraina. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Restaurantele nu mai au voie să arunce mâncare bună nevândută. Ce spunea legea împotriva risipei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Restaurantele nu mai au voie să arunce mâncare bună nevândută. Ce spunea legea împotriva risipei

Restaurantele din România se pregătesc pentru una dintre cele mai importante schimbări administrative din industria alimentară din ultimii ani: raportarea obligatorie a risipei alimentare. Pierderile alimentare trebuie reduse Începând cu 1 aprilie 2026, firmele din sectorul agroalimentar vor trebui să demonstreze concret ce măsuri au luat pentru a reduce pierderile de alimente, iar termenul-limită pentru raportarea datelor aferente anului 2025 este 31 martie. Citește și: Călin Georgescu se crede Isus: „Tată, iartă-i că nu știu ce fac!” Este pentru prima dată când operatorii economici din România sunt obligați să transmită oficial astfel de informații. Conform legislației, toate companiile din sectorul agroalimentar – de la producători și procesatori până la restaurante, cafenele și firme de catering – trebuie să implementeze măsuri pentru reducerea risipei alimentare și să întocmească documente justificative pentru activitatea desfășurată în anul 2025. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Până în 2034, putem lua de la UE aproape 100 de miliarde de euro. Rolul autorităților locale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Până în 2034, putem lua de la UE aproape 100 de miliarde de euro. Rolul autorităților locale

Pregătirile pentru viitorul exercițiu financiar european 2028–2034 au început deja, cu aproape patru ani înainte de finalizarea proiectelor din actualul ciclu 2021–2027, la care se adaugă perioada de prelungire de doi ani. Știu județele ce investiții vor? Reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est s-au întâlnit la Iași cu oficiali ai Consiliului Județean, primăriilor și Instituției Prefectului pentru a contura primele direcții strategice de dezvoltare. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Noul cadru de finanțare va introduce un Plan de parteneriat regional și național, care va înlocui actualele 16 programe operaționale și sectoriale. În acest context, autoritățile locale sunt chemate să își stabilească prioritățile de investiții, astfel încât proiectele strategice să fie incluse în viitorul plan național și să poată beneficia de finanțare europeană. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fiul lui Andrei Pleșu a fost trimis în judecată pentru trafic de droguri, faptă pe care Mihai Alexandru Pleșu o neagă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fiul lui Andrei Pleșu a fost trimis în judecată pentru trafic de droguri

Mihai Alexandru, fiul filosofului și scriitorului Andrei Pleșu, a fost trimis în judecată la Tribunalul Iași de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), fiind acuzat de trafic de droguri. Reținut în 2019 În acest dosar, Mihai Alexandru Pleșu a fost reținut în aprilie 2019, însă ulterior a fost eliberat sub control judiciar. Citește și: PSD, atac la Bolojan printr-un videoclip de nivel TikTok distribuit pe Facebook. Fără probe, premierul este acuzat că favorizează multinaționalele Potrivit informațiilor disponibile pe portalul instanțelor, citate de Ziarul de Iași, alături de Pleșu se află în calitate de inculpați și Daniel Tiberiu Bucurescu, Sabina Gosav, Victor Foca, Simon Mark Perry, Ioan Florin Alupi și Silviu Cătălin Lucaci. Toți sunt acuzați în baza articolului 2 din Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Percheziții extinse Primele detalii despre anchetă au fost făcute publice de procurorii DIICOT Iași în aprilie 2019. În urma perchezițiilor efectuate atunci, anchetatorii au descoperit în mai multe locuri echipamente pentru cultivarea și întreținerea plantațiilor de droguri, inclusiv lămpi speciale, corturi de cultivare, ventilatoare și ghivece. De asemenea, au fost găsite cantități de cocaină, cannabis, ecstasy, rezină de cannabis (hașiș) și ciuperci halucinogene, dar și cântare electronice de precizie și grindere pentru mărunțirea substanțelor vegetale. Judecătorii au respins cererea de arestare Judecătorii din Iași au respins însă propunerea de arestare preventivă formulată de procurori. „(…) în șapte luni de supraveghere investigatorii sub acoperire nu au reușit nicio tranzacție cu Mihai Pleșu. Am depus judecătorilor Curții de Apel Iași și un set de caracterizări ale părinților ai căror copii fac terapie prin artă cu Mihai Pleșu. A fost menținută hotărârea judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunal (…) Nu am văzut la dosar probe care să susțină acuzațiile procurorilor. Gândul lui se îndreaptă spre acest lucru: să își dovedească nevinovăția. Va conlucra în acest dosar și va răspunde cererilor anchetatorilor”, au declarat atunci avocații săi.

Unul din cele mai cunoscute palate din România ar putea fi cedat de Ministerul Culturii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Unul din cele mai cunoscute palate din România ar putea fi cedat de Ministerul Culturii

Ministerul Culturii solicită garanții privind „continuitatea și respectarea obligațiilor statului român la nivel european” în contextul propunerii de transfer al administrării Complexului Muzeal Național „Moldova”. Situl arheologic de la Cucuteni, inclus Primarul Iașiului, Mihai Chirica, susține însă că nu este vorba despre garanții suplimentare, ci despre asumarea responsabilității pentru gestionarea patrimoniului cultural. Potrivit edilului, dacă proiectul va fi aprobat, transferul ar urma să fie realizat etapizat. Citește și: Olguța Vasilescu se ceartă acum cu mama lui Bolojan: „Luați-l acasă”. Val de insulte ale fanilor Ministerul Culturii a confirmat că a primit oficial o solicitare din partea Primăriei Municipiului Iași pentru preluarea administrării Complexului Muzeal Național „Moldova”. Instituția include unele dintre cele mai importante obiective culturale din oraș, printre care Palatul Culturii și Muzeul de Sit Arheologic de la Cucuteni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vasile Alecsandri nu se răsucește în mormânt de teamă să nu cadă pe el: nu sunt bani de restaurare (sursa: muzeulliteraturiiiasi.ro)
Eveniment

Vasile Alecsandri nu se răsucește în mormânt de teamă să nu cadă pe el: nu sunt bani de restaurare

Casa Memorială „Vasile Alecsandri” din Mircești ar putea fi restaurată cu fonduri transfrontaliere, potrivit unui răspuns transmis de Ministerul Culturii la interpelarea unui deputat de Iași. Bojdeuca lui Creangă a scăpat de dezastru Reprezentanții ministerului au precizat că astfel de finanțări au mai fost folosite de Consiliul Județean Iași pentru restaurarea unor monumente istorice din județ. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Printre proiectele realizate prin programe similare se numără Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași și Ansamblul Casei Memoriale „Constantin Negruzzi” din Hermeziu, comuna Trifești.  Complexul memorial de la Mircești a fost ani la rând în centrul unui litigiu între Consiliul Județean Iași și Academia Română. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră