luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

ppe

27 articole
Eveniment

Amenințărilor hibride ale Rusiei la adresa României trebuie să li se răspundă mai ferm, cere Parlamentul European

Este nevoie de replici mult mai solide la amenințările hibride rusești iar UE trebuie să se implice serios, a cerut Parlamentul European, potrivit unui raport votat și de europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. România, printre cele mai expuse țări din UE „Am votat raportul prin care Parlamentul European solicită un răspuns mai ferm al UE la amenințările hibride. Amenințările hibride sunt acțiuni prin care un stat încearcă să slăbească o țară fără să intre într-un război convențional. Sunt folosite instrumente foarte diferite: dezinformare, atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian, sabotarea infrastructurii critice, ingerințe electorale, manipularea migrației. ℹ România se află pe flancul estic al Uniunii Europene și la Marea Neagră, fiind extrem de expusă amenințărilor hibride. ℹ Rusia reprezintă cea mai gravă amenințare hibridă la adresa UE. China, Iranul, Coreea de Nord și alți actori au desfășurat campanii hibride menite să submineze democrațiile europene. ℹ Parlamentul susține că resursele trebuie alocate în funcție de expunerea strategică și de nevoile reale ale regiunilor. Pentru România și celelalte state de pe flancul estic, acest principiu este esențial. ℹ Solicităm Comisiei să instituie un cadru juridic și financiar al UE care să asigure o protecție a infrastructurii energetice critice. ℹ De asemenea, trebuie luate măsuri pentru protejarea infrastructurii de transport, comunicații și a infrastructurii digitale. ℹ Comisia trebuie să accelereze eforturile de reducere a dependențelor strategice, în ceea ce privește infrastructura critică. ℹ Parlamentul cere capacități mai bune pentru protejarea cablurilor submarine și a infrastructurii energetice offshore. Marea Neagră este menționată explicit printre zonele maritime strategice care trebuie protejate. ℹ Am susținut finanțarea adecvată a echipelor europene de răspuns rapid în domeniul cibernetic.”, a scris Motreanu pe Facebook. Atacuri pe toate fronturile Acțiunile de război hibrid combină mijloace militare și nonmilitare pentru a slăbi un stat fără declanșarea unui conflict convențional. În cazul României, autoritățile au identificat în ultimii ani campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, ingerințe în procese democratice, tentative de sabotaj și activități de influență desfășurate direct sau prin intermediari. După invadarea Ucrainei, în februarie 2022, spațiul informațional românesc a fost vizat constant de narațiuni favorabile Kremlinului. Mesajele au susținut că NATO ar pregăti intrarea României în război, că Ucraina ar amenința teritoriul românesc, că militari români luptă clandestin în Ucraina sau că avioane F-16 plecate din România atacă ținte rusești. Ministerul Apărării a dezmințit repetat asemenea informații. Alte mesaje au urmărit diminuarea sprijinului pentru Ucraina, amplificarea neîncrederii în Uniunea Europeană și NATO și exploatarea temelor sensibile, precum costul vieții, refugiații sau mobilizarea militară. Cel mai grav episod politic a apărut în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Documentele declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au descris promovarea accelerată și neautentică a unui candidat pe TikTok, coordonarea unor rețele de conturi și un tipar asemănător operațiunilor rusești de influență. Autoritățile au vorbit despre implicarea unui „actor statal”, fără ca toate componentele campaniei să fi fost atribuite public și definitiv Federației Ruse. Curtea Constituțională a anulat procesul electoral, iar Comisia Europeană a deschis o investigație privind modul în care TikTok și-a gestionat riscurile electorale. Componenta cibernetică a inclus atacuri asupra instituțiilor publice, infrastructurii electorale, presei, băncilor și companiilor. În perioada electorală din 2024, serviciile române au raportat peste 85.000 de atacuri asupra sistemelor Autorității Electorale Permanente. Separat, grupări proruse precum Killnet și NoName057(16) au revendicat atacuri de tip DDoS, destinate blocării temporare a unor site-uri și producerii unui efect psihologic și mediatic. România a fost vizată și de operațiuni fizice. SRI a anunțat că în 2024 a dejucat incendierea sau distrugerea unui obiectiv din Bragadiru, după ce un cetățean străin ar fi supravegheat infrastructuri critice la indicația unor persoane asociate Rusiei. În 2025, doi cetățeni ucraineni recrutați de o rețea coordonată din Federația Rusă au introdus în București colete cu dispozitive incendiare. În septembrie 2026, SRI a anunțat prevenirea unei alte operațiuni: un cetățean rus ar fi fotografiat baze militare, centre de comunicații și aeronave cargo ucrainene. În martie 2025, șase cetățeni români au fost cercetați pentru trădare și constituirea unui grup infracțional, procurorii susținând că avuseseră contacte cu agenți ruși și urmăreau modificarea ordinii constituționale și ieșirea României din NATO. Acuzațiile se află sub control judiciar, iar persoanele beneficiază de prezumția de nevinovăție. Incidentele de la granița cu Ucraina au oferit și material pentru asemenea campanii. Fragmentele de drone rusești căzute în județul Tulcea și perturbările semnalelor GPS au fost exploatate online pentru a sugera fie incapacitatea NATO de apărare, fie existența unor atacuri românești ascunse împotriva Rusiei, lansate din România. Ansamblul acestor acțiuni arată că obiectivul războiului hibrid nu este ocuparea teritoriului, ci erodarea încrederii publice, polarizarea societății, afectarea deciziilor politice și creșterea costurilor de securitate ale statului român.

Amenințărilor hibride ale Rusiei la adresa României trebuie să li se răspundă mai ferm, cere Parlamentul European
Ajutorul UE pentru comunitățile afectate de incendii, secetă sau inundații trebuie continuat, cere Parlamentul European
Eveniment

Ajutorul UE pentru comunitățile afectate de incendii, secetă sau inundații trebuie continuat, cere Parlamentul European

Parlamentul European cere prelungirea inițiativei RESTORE, prin care pot primi sprijin imediat comunitățile afectate de inundații, incendii sau secetă, arată europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu.  Ajutor pentru 2026 și 2027 „Comunitățile afectate de inundații, incendii sau secetă au nevoie de sprijin imediat pentru a-și putea reface casele, infrastructura și economia locală. Am solicitat Comisiei Europene, împreună cu mai mulți colegi din Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European, prelungirea inițiativei RESTORE. Printr-o astfel de decizie, regiunile afectate de dezastre vor beneficia de sprijin european și în 2026 și 2027. ℹ️ Mecanismul RESTORE a fost aprobat în 2024 și a permis statelor membre să folosească mai rapid o parte din fondurile de coeziune pentru combaterea efectelor dezastrelor naturale. Am votat în favoarea acestor noi reglementări, atunci când au fost discutate în Parlamentul European. ℹ️ Finanțarea europeană poate ajunge până la 95%, iar banii pot fi folosiți pentru refacerea infrastructurii și a comunităților afectate și pentru diminuarea efectelor economice și sociale. ℹ️ În 2026, valurile de căldură, incendiile de vegetație și seceta au provocat pagube grave, iar unele regiuni s-au confruntat cu inundații. ℹ️ Prelungirea acestui mecanism ar fi extrem de importantă pentru România, oferind o alternativă la finanțarea din fonduri naționale sau locale. Prin prelungirea RESTORE, România ar avea în continuare posibilitatea de a redirecționa o parte din fondurile europene de coeziune către intervenții de reconstrucție și recuperare în zonele grav afectate de dezastre. ℹ️ În 2024, Europa a arătat că poate mobiliza rapid resurse și poate interveni atunci când apar situații dificile. Astăzi, avem nevoie de aceeași determinare pentru a veni în sprijinul regiunilor și al oamenilor afectați de fenomenele extreme.”, a scris Motreanu pe Facebook. Ce este RESTORE RESTORE, acronim pentru Regional Emergency Support to Reconstruction, este mecanismul creat de Uniunea Europeană pentru a accelera refacerea statelor membre afectate de dezastre naturale. Inițiativa, reglementată prin Regulamentul (UE) 2024/3236, a fost adoptată în decembrie 2024, după inundațiile și incendiile de vegetație care au provocat pagube în Europa Centrală, de Est și de Sud. RESTORE nu reprezintă un fond european nou și nu majorează bugetul Uniunii. Instrumentul permite statelor membre să redirecționeze o parte din resursele deja alocate prin politica de coeziune pentru perioada 2021–2027. Regulamentul modifică normele aplicabile Fondului european de dezvoltare regională, Fondului de coeziune și Fondului social european Plus. Mecanismul este destinat intervențiilor legate de dezastre naturale produse în anii 2024 și 2025. Statele pot reprograma fonduri pentru repararea infrastructurii și echipamentelor deteriorate, refacerea serviciilor esențiale și sprijinirea persoanelor și comunităților afectate. Sunt eligibile, în funcție de program, măsuri privind furnizarea de alimente și bunuri de bază, accesul la asistență medicală, sprijinul social și schemele temporare de muncă redusă. Una dintre principalele facilități este rata de cofinanțare europeană de până la 95%. Aceasta înseamnă că bugetele naționale sau locale trebuie să suporte o contribuție mai mică decât în cazul proiectelor obișnuite. RESTORE prevede și o prefinanțare suplimentară de 25%, astfel încât autoritățile să poată primi lichidități înaintea decontării cheltuielilor. Sumele reprogramate sunt însă limitate. Resursele alocate priorităților RESTORE nu pot depăși 10% din alocarea națională inițială relevantă pentru fondurile vizate. Fiecare stat trebuie să stabilească proiectele și cheltuielile necesare, să modifice programele de coeziune și să transmită schimbările Comisiei Europene pentru analiză și aprobare. Instrumentul completează Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, fără să îl înlocuiască. Fondul de solidaritate acordă ajutor după dezastre majore, în baza unei cereri și a unei evaluări a pagubelor. RESTORE oferă, în schimb, flexibilitate pentru folosirea rapidă a banilor existenți în programele de coeziune, inclusiv pentru nevoi sociale apărute imediat după dezastru. Prin această arhitectură, UE urmărește să reducă intervalul dintre producerea dezastrului și începerea reconstrucției. Autoritățile pot finanța atât intervenții materiale, cât și măsuri sociale temporare, adaptând programele existente la amploarea pagubelor și la nevoile populației, fără lansarea unui instrument bugetar complet separat. În același pachet legislativ, Uniunea a permis utilizarea fondurilor necheltuite din programele de dezvoltare rurală pentru perioada 2014–2020. Aceste resurse pot finanța ajutoare de urgență pentru fermieri, proprietari de păduri și întreprinderi afectate, însă măsura este reglementată separat de RESTORE. Avantajul mecanismului este viteza de mobilizare a resurselor și reducerea presiunii asupra bugetelor naționale. Limita sa principală rezultă din faptul că nu aduce bani suplimentari: fondurile mutate către reconstrucție pot diminua resursele disponibile pentru alte investiții planificate. Din acest motiv, statele trebuie să stabilească priorități și să evite afectarea proiectelor importante pentru dezvoltarea regională. Pentru România, RESTORE poate fi utilizat dacă autoritățile identifică operațiuni eligibile legate de dezastrele acoperite, creează priorități dedicate și obțin aprobarea Comisiei. Aplicarea depinde de deciziile autorităților de management, de fondurile disponibile și de respectarea condițiilor prevăzute de regulament.

Bolojan, interimar la Energie, bagă România pe baterii. La propriu: 650 de milioane de euro de la UE
Economie

Bolojan, interimar la Energie, bagă România pe baterii. La propriu: 650 de milioane de euro de la UE

România încearcă să se doteze în ritm accelerat cu echipamente de stocare a energiei electrice, arată europarlamentarul PNL (partid membru PPE) Dan Motreanu.  Finanțare de 650 de milioane de euro „În calitate de ministru interimar al Energiei, Ilie Bolojan a semnat ordinele pentru două programe care vizează producerea și stocarea energiei electrice. Valoarea totală este de 650 de milioane de euro, iar finanțarea este asigurată din Fondul pentru Modernizare al Uniunii Europene. În calitate de europarlamentar, am acționat pentru dublarea finanțării alocate României din Fondul pentru Modernizare. ℹ️ Spitalele publice, universitățile de stat, centrele sociale,  primăriile și consiliile județene și alte instituții publice pot obține finanțări de până la 100% din valoarea proiectelor, suma maximă fiind de zece milioane de euro. ℹ️ Unul dintre programe vizează instalarea de panouri fotovoltaice cu baterii de stocare, suma alocată fiind de 500 de milioane de euro. Instalarea bateriilor este obligatorie, iar energia produsă este destinată consumului propriu. ℹ️ Instituțiile publice care au instalații din surse regenerabile sunt vizate de un al doilea program, în valoare de 150 de milioane de euro. Acesta finanțează instalarea de baterii pentru stocarea energiei produse și utilizarea acesteia pentru consumul propriu. ℹ️ Prin astfel de proiecte, instituțiile publice își pot scăđea facturile la energie și pot reduce presiunea asupra rețelei electrice în momentele de consum ridicat. ℹ️ Anterior, Ministerul Energiei a lansat două scheme care vizează creșterea capacității de stocare și instalarea de contoare inteligente, finanțate tot prin Fondul pentru Modernizare. Acestea vizează realizarea de parcuri noi de baterii  și contorizarea inteligentă.”, a scris Motreanu într-o postare de Facebook. Investiții realizate în perioada 2021–2030 Fondul pentru Modernizare este un instrument al Uniunii Europene destinat sprijinirii tranziției către neutralitatea climatică în statele membre cu venituri mai reduse. Operațional din 2021, fondul finanțează investiții realizate în perioada 2021–2030 pentru modernizarea sistemelor energetice, creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Resursele sale provin în principal din veniturile obținute prin licitarea unei părți din certificatele de emisii alocate în cadrul Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, cunoscut drept EU ETS. Valoarea totală disponibilă nu este fixă, deoarece depinde de prețul certificatelor vândute pe piață. România, printre cele 13 țări sprijinite Fondul sprijină 13 țări: Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Domeniile prioritare includ producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile, eficiența energetică, stocarea energiei, modernizarea rețelelor energetice și sprijinirea unei tranziții echitabile în regiunile dependente de combustibili fosili. Cel puțin 80% din resurse trebuie direcționate către investiții prioritare. Pot fi finanțate și investiții neprioritare care contribuie la obiectivele fondului și reduc emisiile, însă acestea sunt supuse unei evaluări distincte, iar finanțarea lor poate acoperi cel mult 70% din costurile relevante. Cooperare cu Comisia Europeană și BEI Statele beneficiare aleg proiectele și depun propunerile, iar administrarea se realizează în cooperare cu Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții. Banca verifică investițiile prioritare și îndeplinește atribuții financiare, în timp ce un comitet special analizează investițiile neprioritare. Comisia adoptă deciziile de plată. Finanțările trebuie să respecte legislația UE, inclusiv normele privind ajutoarele de stat, principiul de a nu prejudicia semnificativ mediul și interdicția dublei finanțări. Pentru România, fondul reprezintă o sursă importantă pentru investiții în producția de energie curată, rețele electrice, stocare, eficiență energetică și restructurarea zonelor afectate de renunțarea treptată la cărbune. Fondul completează alte instrumente europene și poate mobiliza cofinanțări publice sau private, cu condiția respectării regulilor financiare aplicabile și a delimitării clare a cheltuielilor eligibile.

Cardul european de sănătate: cum poate fi folosit și în ce situații nu este util
Eveniment

Cardul european de sănătate: cum poate fi folosit și în ce situații nu este util

Cardul european de sănătate este documentul gratuit prin care românii asigurați pot primi servicii medicale necesare în timpul unei șederi temporare în UE, Spațiul Economic European, Elveția și Regatul Unit. Valabil nu doar în UE „Cardul european de sănătate permite accesul la servicii medicale în străinătate. Este valabil în toate țările UE, precum și în Marea Britanie, Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein. ℹ Pe baza cardului, cetățenii UE beneficiază de servicii medicale asigurate de stat, în aceleași condiții și la același cost ca persoanele asigurate în țara pe care o vizitează. ℹ Sistemele de sănătate din statele UE sunt diferite și unele servicii care sunt gratuite într-o țară pot fi contra cost în altă țară. ℹ Folosind acest card, cetățenii UE pot solicita rambursarea costurilor de la instituția națională din țara lor.”, arată europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu într-o postare de Facebook. Cardul european de sănătate se folosește în spitale sau cabinete din sistemul public ori aflate în contract cu sistemul public din țara respectivă, în aceleași condiții ca pentru cetățenii acelui stat. Cardul nu acoperă tratamente planificate, servicii medicale private, repatriere sau transport medical, pentru care este nevoie de asigurare separată. Se solicită de la casa de asigurări de sănătate unde este înscris titularul, potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană
Economie

România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană

O resursă subterană extrem de importantă va fi extrasă din nou în România datorită banilor europeni, a anunțat europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Materii critice „România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană. Guvernul Ilie Bolojan a scos perimetrele Cătălinu și Ungurelașu-Polovragi de pe lista celor care trebuiau închise. În toamna anului 2024, am fost la mina abandonată din Baia de Fier și am atras atenția Comisiei Europene asupra acestei oportunități. În calitate de europarlamentar, am adresat Comisiei o întrebare referitoare la solicitarea de finanțare pentru exploatarea grafitului. Ulterior, Comisia Europeană a selectat acest proiect pentru finanțare pe baza Actului european privind materiile critice. ℹ️ Proiectul este în valoare de 200 de milioane de euro și implică extracția și procesarea șisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii. Compania de stat Salrom urmează să extragă 15.000 de tone de minerale în fiecare an.  ℹ️ Grafitul este un minereu strategic, fiind folosit pentru panouri solare, baterii sau în industria auto. România este printre puținele țări care beneficiază de această resursă naturală, devenită extrem de prețioasă în contextul dezvoltării noilor tehnologii. După exploatare, este important să dezvoltăm prelucrarea in România și industriile din zonă. ℹ️ Reluarea activității miniere poate genera companiei Salrom venituri anuale semnificative, ceea ce va însemna și o contribuție însemnată la bugetul de stat prin plata taxelor și redevențelor și a dividendelor. ℹ️ În cadrul efortului european de asigurare a materiilor critice mai sunt finanțate din România mina de cupru de la Rovina și un zăcământ de magneziu în județul Bihor.”, a arătat Motreanu într-o postare de Facebook.

România va primi de la UE (2028-2034) 60,2 miliarde de euro (propunerea Comisiei Europene)
Economie

România va primi de la UE (2028-2034) 60,2 miliarde de euro (propunerea Comisiei Europene)

Pentru exercițiul financiar 2028-2034, Comisia Europeană a propus ca României să i se aloce 60,2 miliarde de euro, arată parlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Beneficiu net de 78 miliarde de euro „Apartenența țării noastre la Uniunea Europeană le permite cetățenilor români să ducă o viață mai bună. De la intrarea în UE și până astăzi, România a primit 116 miliarde de euro de la UE și a plătit 38 miliarde de euro, având un beneficiu net de 78 miliarde de euro. ℹ️ Fondurile UE sunt folosite pentru autostrăzi, drumuri, școli, grădinițe, creșe, spitale, canalizare și alimentare cu apă, gaze sau sprijin pentru IMM-uri. Agricultura și dezvoltarea rurală beneficiază de un sprijin european considerabil. ℹ️ Din fonduri UE sunt finanțate proiecte prin care protejăm tradițiile și moștenirea noastră culturală:» Biserici și mănăstiri cu secole de istorie sunt restaurate și puse în valoare» Cetăți, castele, conace și palate au fost salvate de la degradare și redeschise pentru generațiile viitoare» Meșteșugurile, obiceiurile și tradițiile care definesc identitatea românească sunt promovate și protejate » Această susținere arată respectul UE față de valorile care ne definesc ca popor: credința, cultura și rădăcinile noastre. ℹ️ În calitate de europarlamentar, am depus amendamente, am susținut proiectele importante pentru comunitățile si țara noastră, am apărat interesele românilor. Parlamentul European a aprobat amendamentele pe care le-am depus pentru ca România să se poată dezvolta în continuare pe baza fondurilor din Politica de Coeziune.  ℹ️ Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034 prevede alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România, din care 54,6 miliarde de euro este alocarea generală, un miliard este pentru migrație, securitate și afaceri interne și 4,6 miliarde de euro pentru Fondul Social și pentru Climă.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Stagiile tinerilor în companii trebuie plătite, a decis Parlamentul European
Economie

Stagiile tinerilor în companii trebuie plătite, a decis Parlamentul European

În Parlamentul European au fost votate mai multe măsuri care să ajute tinerii să se integreze în societate și pe piața muncii, potrivit europarlamentarului PNL (partid membru al PPE) Dan Motreanu. „Rezoluția pentru tineri” din PE „Ziua Internațională a Tineretului este sărbătorită în fiecare an, în data de 12 august. În calitate de europarlamentar, am susținut programele dedicate tinerilor dezbătute de Parlamentul European. ℹ Am adoptat, în Parlamentul European, „Rezoluția pentru tineri”, prin care am identificat problemele tinerilor din UE și am propus Comisiei Europene soluții concrete. ℹ Am susținut consolidarea Garanției UE pentru tineret, astfel încât tinerii să poată primi o ofertă de angajare, de studii, de stagiu sau de ucenicie în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul când nu mai urmează o formă de educație formală. ℹ Am votat pentru interzicerea stagiilor neplătite, care reprezintă o formă mascată de exploatare a tinerilor și o barieră considerabilă în calea integrării pe piața muncii a tinerilor care nu-și pot permite să urmeze un stagiu neavând niciun fel de venit pe durata acestuia. ℹ Parlamentul European a propus crearea unei platforme digitale unice care să conțină oferte de muncă, ghiduri pentru completarea unui CV, oferte de studii, burse și stagii sau programe de voluntariat. Alte propuneri vizează consilierea în carieră, accesul grupurilor vulnerabile la oportunităţi, asistenţă pentru locuire, asistenţă specială pentru tineri, cooptarea tinerilor în procesul de decizie.”, a arătat Motreanu într-o postare pe Facebook.

Escrocheriile financiare online abundă pe rețelele sociale. Comisia Europeană promite măsuri dure
Economie

Escrocheriile financiare online abundă pe rețelele sociale. Comisia Europeană promite măsuri dure

Comisia Europeană a inițiat proceduri oficiale împotriva Meta după ce a constatat că escrocherii financiare online sunt promovate pe Facebook, a anunțat europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Sute de reclame lunar la escrocherii financiare online „900 de reclame online la posibile escrocherii financiare au fost raportate în 13 țări ale UE, între decembrie 2025 și martie 2026. Doar 27% dintre ele au fost eliminate. Împreună cu mai mulți colegi europarlamentari, am întrebat Comisia Europeană ce acțiuni concrete va întreprinde dacă platformele online nu previn și nu elimină reclamele financiare frauduloase. Ce răspuns am primit de la Henna Maria Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene: ℹ️ Constatările prezentate de asociațiile naționale de consumatori din întreaga UE vor sprijini supravegherea în curs, inclusiv procedurile oficiale împotriva Meta pentru încălcări suspectate ale Regulamentului privind serviciile digitale legate de reclame financiare frauduloase. ℹ️ Comisia analizează informațiile primite de la Apple App Store, Bing, Booking.com, Google Play și Google Search cu privire la modul în care identifică și reduc riscurile legate de înșelăciunile și fraudele online. ℹ️ În 2025, Comisia a amendat furnizorul platformei X pentru încălcări ale obligațiilor de transparență prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale, direct relevante pentru combaterea înșelătoriilor online. ℹ️ Comisia a obținut, de asemenea, angajamente din partea furnizorilor TikTok și AliExpress cu privire la registrele lor. ℹ️ Viitorul plan de acțiune împotriva fraudei digitale ar trebui să fie prezentat în toamna anului 2026 și să propună un set cuprinzător de inițiative menite să îmbunătățească prevenirea, să consolideze investigațiile și să protejeze victimele.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Ți s-a stricat telefonul sau mașina de spălat? Primești bani sau vouchere să le duci la reparat, a decis UE
Economie

Ți s-a stricat telefonul sau mașina de spălat? Primești bani sau vouchere să le duci la reparat, a decis UE

Electrocasnicele care se defectează nu este nevoie să fie înlocuite dacă pot fi reparate iar depanarea a fost făcută mai facilă de către Uniunea Europeană, arată europarlamentarul PNL (partid membru al PPE) Dan Motreanu. Bani sau vouchere pentru reparații „Când se strică un telefon sau o mașină de spălat, nu ar trebui să fim obligați să cumpărăm imediat unul nou. Trebuie să avem posibilitatea de a-l repara. Uniunea Europeană are reguli noi pentru a face reparațiile mai ușoare și mai accesibile. Am votat această directivă în Parlamentul European, atunci când a fost dezbătută și adoptată. ℹ️ Noile reglementări sunt menite să încurajeze repararea unor produse, precum mașini de spălat rufe, aspiratoare, telefoane sau biciclete, în locul cumpărării unora noi. ℹ️ Vor exista stimulente pentru cei care solicită repararea în locul înlocuirii în perioada de garanție, cum ar fi extinderea garanției legale cu un an pentru produsele reparate. ℹ️ După expirarea garanției legale, cetățenii UE vor avea, de asemenea, dreptul de a solicita repararea unor produse. ℹ️ Producătorii trebuie să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. ℹ️Statele membre vor sprijini repararea produselor prin aplicarea a cel puțin uneia dintre următoarele măsuri: acordarea de vouchere și fonduri pentru reparații, desfășurarea unor campanii de informare, organizarea unor cursuri de reparare sau sprijinirea unor inițiative din domeniu de la nivelul comunităților. ℹ️ Comisia Europeană va dezvolta o nouă platformă europeană online care le va permite consumatorilor să găsească cu ușurință servicii de reparații aproape de casă. ℹ️ Cetățenii din țările UE cheltuiesc 12 miliarde de euro în fiecare an pentru înlocuirea produselor, în locul reparării acestora.”, a arătat Motreanu într-o postare pe Facebook.

TikTok creează dependență prin felul în care a proiectat interfața, arată o investigație a Comisiei Europene
Eveniment

TikTok creează dependență prin felul în care a proiectat interfața, arată o investigație a Comisiei Europene

Platformele online își construiesc interfețele astfel încât să creeze dependență utilizatorilor, arată o investigație a Comisiei Europene, potrivit europarlamentarului Dan Motreanu. Platformele încalcă reglementările europene „Am întrebat Comisia Europeană ce măsuri ia pentru a se asigura că platformele online oferă alternative accesibile la recomandările bazate pe crearea de profiluri. Regulamentul privind serviciile digitale le impune furnizorilor de platforme online și de motoare de căutare online foarte mari să ofere cel puțin o opțiune care nu se bazează pe profilare, pentru fiecare din sistemele lor de recomandare. Regulamentul prevede necesitatea de a dispune de o proiectare a interfeței care să nu manipuleze utilizatorii. Ce mi-a răspuns Henna Maria Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene: ℹ️ În prezent, platformele Temu și Shein sunt anchetate pentru suspiciunea de nerespectare a obligațiilor care le revin în ceea ce privește sistemele de recomandare. ℹ️ În urma unei investigații similare, furnizorul AliExpress oferă controale direct accesibile care le permit utilizatorilor să dezactiveze recomandările personalizate pentru fiecare sistem major de recomandare. ℹ️ În urma unei investigații aprofundate, s-a constatat, cu titlu preliminar, că furnizorul TikTok a încălcat Regulamentul privind serviciile digitale în ceea ce privește proiectarea interfeței sale și crearea de dependență. ℹ️ În cazul în care se confirmă constatările preliminare, furnizorul TikTok va fi obligat să își modifice proiectarea interfeței, inclusiv prin dezactivarea caracteristicilor care creează dependență.”, arată Motreanu în postarea de Facebook.

PNL cere Comisiei Europene sprijin pentru contracararea atacurilor cu drone rusești
Eveniment

PNL cere Comisiei Europene sprijin pentru contracararea atacurilor cu drone rusești

Europarlamentarii PNL, partid membru al PPE, au cerut Comisiei Europene să acorde sprijin României pentru a se apăra de atacurile cu drone rusești, potrivit europarlamentarului PNL Dan Motreanu. Există deja o rezoluție a PE din 2025 „Delegația PNL în Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să sprijine România și celelalte state membre afectate de incidentele cu drone. ℹ Împreună cu colegii din delegația PNL, am solicitat Comisiei să ne comunice ce măsuri suplimentare va propune pentru consolidarea securității frontierelor externe ale UE, în special în statele membre aflate în prima linie a conflictului. ℹ Am întrebat Comisia ce instrumente financiare, operaționale și de coordonare are în vedere pentru a sprijini România în consolidarea capacităților de supraveghere, detectare și răspuns la amenințările aeriene. ℹ În doar trei zile consecutive, trei drone au fost doborâte pe teritoriul României. Anterior, numeroase drone au traversat teritoriul României, cel mai grav eveniment având loc la Galați, unde o dronă a lovit un bloc de locuințe, rănind o mamă și copilul acesteia. ℹ România se află la frontiera estică a Uniunii Europene și a NATO. Vom solicita și Parlamentului European să adopte o rezoluție de sprijin pentru consolidarea securității frontierei estice a UE. ℹ Parlamentul European a aprobat anul trecut o rezoluție privind un răspuns unitar la recentele încălcări de către Rusia ale spațiului aerian și infrastructurii critice ale statelor membre ale UE. M-am numărat printre inițiatorii rezoluției, alături de mai mulți colegi europarlamentari. ℹ Comisia Europeană a lansat în februarie un plan de contracarare a amenințării pe care dronele o reprezintă la adresa securității UE.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Manfred Weber (PPE): E nevoie rapid de implementarea SAFE pentru a proteja România de dronele rusești
Eveniment

Manfred Weber (PPE): E nevoie rapid de implementarea SAFE pentru a proteja România de dronele rusești

Acțiunile premierului Ilie Bolojan de a implementa SAFE sunt necesare pentru a apăra România de dronele rusești, a arătat președintele PPE, Manfred Weber, citat de europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Bolojan, susținut total de Weber „Manfred Weber, președintele Partidului Popular European: Europa este pe deplin unită alături de poporul român în urma recentelor incursiuni ale dronelor rusești și a încălcărilor spațiului aerian al României. Acest lucru este pur și simplu inacceptabil. Securitatea cetățenilor români este securitatea cetățenilor europeni. Este o reamintire puternică a consecințelor războiului ilegal de agresiune purtat de Putin împotriva Ucrainei de mai bine de patru ani, o amenințare la adresa securității întregii Europe. Nu putem accepta ca propaganda și dezinformarea promovate de Federația Rusă să găsească teren fertil în România sau în orice alt stat european. Europa este puternică atunci când rămâne unită și își apără ferm libertatea, democrația și securitatea comună. Reacția rapidă, pregătirea și determinarea României de a doborî cele trei drone demonstrează curaj și eficiență, precum și un angajament ferm pentru protejarea atât a cetățenilor români, cât și a celor europeni. În acest context, este esențială accelerarea instrumentelor europene de consolidare a capacităților de apărare, inclusiv prin implementarea rapidă a inițiativei SAFE, astfel încât România și întreaga Europă să fie mai bine pregătite să răspundă unor astfel de amenințări. Susțin pe deplin demersurile premierului Ilie Bolojan pentru consolidarea sprijinului european acordat României și pentru adoptarea rapidă a măsurilor necesare întăririi securității la frontiera estică a Uniunii Europene.”, se arată în postarea de Facebook a lui Motreanu, care preia declarațiile lui Weber.

Fără plată suplimentară: în avion, persoana care însoțește un minor sub 14 ani trebuie să stea pe un loc alăturat
Economie

Fără plată suplimentară: în avion, persoana care însoțește un minor sub 14 ani trebuie să stea pe un loc alăturat

Pasagerii de pe zborurile comerciale vor avea drepturi suplimentare, a anunțat europarlamentarul PNL Dan Motreanu. PE a votat noile prevederi „Pasagerii care utilizează transportul aerian vor beneficia de drepturi suplimentare. Consiliul UE a dat undă verde noilor prevederi pe care le-am votat în Parlamentul European. Pasagerii vor primi compensații pentru anulări și nu vor mai plăti taxe suplimentare pentru anumite servicii. ℹ️ Călătorii au dreptul la compensații dacă un zbor sosește cu o întârziere mai mare de trei ore sau este anulat cu mai puțin de 14 zile înainte de plecare.  ℹ️ Despăgubirile pentru întârzieri sau anulări vor fi de 250 de euro pentru zboruri de până la 1.500 km, 400 de euro pentru zboruri cuprinse între 1.500 și 3.500 de euro pentru celalate zboruri. ℹ️ Pasagerii nu vor plăti taxe suplimentare dacă transportă la bord un articol personal, cum ar fi o geantă mică sau un rucsac. Prețurile afișate trebuie să includă bagajul de mână permis, astfel încât pasagerii să poată compara costurile. ℹ️ În caz de anulare, celor care aleg redirecționarea trebuie să li se ofere o rută alternativă în termen de trei ore. Redirecționarea trebuie efectuată pe cheltuiala companiei aeriene și în condiții de transport comparabile. ℹ️ Orice persoană care însoțește un copil cu vârsta sub 14 ani poate fi așezată pe un scaun alăturat, fără a plăti suplimentar. Aceleași reguli se aplică în cazul persoanelor care însoțesc pasageri cu handicap sau cu mobilitate redusă. ℹ️ În cursul negocierilor, PPE a sprijinit menținerea drepturilor actuale ale pasagerilor și completarea acestora cu drepturi noi.”, a arătat Motreanu într-o postare pe Facebook.

Noi reguli pentru românii care muncesc în străinătate: cine le plătește șomajul
Economie

Noi reguli pentru românii care muncesc în străinătate: cine le plătește șomajul

Parlamentul European a aprobat reguli noi pentru cetățenii europeni care lucrează în alte țări ale UE, situație în care se află și numeroși români, a arătat europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Cine plătește șomajul unui român care muncește în altă țară UE „Am aprobat în Parlamentul European reguli mai echitabile pentru cetățenii europeni care lucrează în alte țări ale UE, situație în care se află și numeroși români. ℹ️ Am clarificat modul se stabilește dreptul la asigurare de șomaj, ținând cont de perioadele în care o persoană a muncit în diferite state membre. ℹ️ Responsabilitatea va reveni țării în care un cetățean a lucrat sau a fost asigurat ultima dată, cel puțin o lună de zile. ℹ️ Persoanele care se mută într-un alt stat membru al UE pentru a-și căuta un loc de muncă vor putea primi indemnizația de șomaj din statul de origine timp de șase luni. Această perioadă poate fi prelungită până la expirarea dreptului lor la indemnizație. ℹ️ Un lucrător transfrontalier care rămâne fără loc de muncă va primi indemnizația de șomaj din partea statului membru în care a lucrat, a desfășurat o activitate independentă sau a fost asigurat timp de cel puțin 22 de săptămâni consecutive. ℹ️ Lucrătorii detașați într-un alt stat pentru o perioadă de până la 24 de luni  își păstrează asigurarea în statul membru al UE în care este stabilit angajatorul sau în care își desfășoară, în mod obișnuit, activitatea. Pentru a reduce fraudele și erorile, aceștia trebuie să fi fost asigurați cel puțin trei luni înainte de detașare.”, a scris Motreanu într-o postare pe Facebook.

Familiile nu vor mai plăti extra pentru locuri împreună în avion, a decis Parlamentul European. Noile reguli
Economie

Familiile nu vor mai plăti extra pentru locuri împreună în avion, a decis Parlamentul European. Noile reguli

Pasagerii zborurilor de linie vor avea mai multe drepturi, au decis Parlamentul European și Consiliul UE, arată europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Un bagaj de mână, permis gratuit „Regulile de protecție a pasagerilor aerieni europeni vor fi îmbunătățite. Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord privind drepturile pasagerilor care utilizează transportul aerian. Atunci când noile norme au fost discutate în Parlamentul European, am votat în favoarea acestora. Am susținut un principiu simplu: drepturile deja obținute trebuie menținute și trebuie adăugate drepturi noi. ℹ Pasagerii au dreptul la compensații dacă un zbor sosește cu o întârziere mai mare de trei ore sau este anulat cu mai puțin de 14 zile înainte de plecare. ℹ Compensațiile pentru întârzieri și anulări vor fi cuprinse între 250 și 600 de euro. ℹ Prețurile afișate trebuie să includă un bagaj de mână permis. ℹ În caz de anulare, pasagerilor care aleg redirecționarea trebuie să li se ofere o rută alternativă în termen de trei ore. Redirecționarea trebuie efectuată pe cheltuiala companiei aeriene și în condiții de transport comparabile. ℹ Vor exista drepturi specifice pentru persoanele cu dizabilități sau mobilitate redusă, copii, minorii neînsoțiți și pasagerele însărcinate. De exemplu, familiile și persoanele cu mobilitate redusă și persoanele care le însoțesc vor putea avea locuri împreună fără costuri suplimentare.”, a scris Motreanu într-o postare pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră