sâmbătă 07 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

ppe

36 articole
Eveniment

Noi reguli pentru permisul de conducere: cum se obține, ce este perioada de probă, ce noi sancțiuni apar

Uniunea Europeană a adoptat noi norme privind permisele de conducere, prin Directiva UE 2025/2205, intrată în vigoare la 25 noiembrie 2025. Statele trebuie să transpună majoritatea prevederilor până la 26 noiembrie 2028 și să le aplice din 26 noiembrie 2029. Unele măsuri au calendare distincte. Scopul este simplificarea procedurilor administrative și creșterea siguranței pe drumurile europene. Șoferii începători, perioadă de probă de doi ani O schimbare este introducerea permisului digital, disponibil pe telefon și integrat în portofelul european pentru identitatea digitală. Documentul va fi recunoscut în toate statele membre. Șoferii vor păstra dreptul de a solicita permisul fizic, inclusiv dacă nu folosesc un telefon inteligent. Pentru categoria B, noul sistem permite obținerea permisului de la 17 ani, cu obligația conducerii însoțite până la împlinirea vârstei de 18 ani. Însoțitorul trebuie să fie un șofer experimentat, care îndeplinește condițiile prevăzute de directivă. Aceste reguli trebuie aplicate din 26 noiembrie 2028. Șoferii începători vor avea o perioadă de probă de minimum doi ani. Statele vor introduce pentru aceștia reguli sau sancțiuni mai stricte privind conducerea sub influența alcoolului. Sunt prevăzute și măsuri pentru reducerea consumului de droguri la volan și respectarea obligațiilor privind centurile de siguranță. Se schimbă examenele de obținere a permisului Valabilitatea administrativă standard a permiselor pentru autoturisme și motociclete va fi de 15 ani. Statele pot prevedea zece ani atunci când documentul este utilizat și pentru identificare. De asemenea, pot scurta valabilitatea pentru persoanele care au împlinit 65 de ani. Evaluarea aptitudinii medicale pentru conducere este consolidată. Pentru autoturisme și motociclete, statele pot utiliza, în condițiile directivei, formulare de autoevaluare sau alte sisteme naționale de evaluare în locul examinării medicale. Prin urmare, procedurile concrete vor depinde de legislația adoptată în fiecare țară. Pregătirea și examenele vor acorda atenție suplimentară pietonilor, bicicliștilor și altor participanți vulnerabili. Vor fi evaluate riscurile unghiurilor moarte, folosirea telefonului, sistemele de asistență pentru conducere și deschiderea în siguranță a portierelor. 68 de morți la un milion în accidente rutiere în România „Fiecare viață este prețioasă, iar fiecare om merită să ajungă în siguranță acasă. Din păcate, România este pe locul al doilea în UE la numărul de decese rutiere raportat la populație: 68 de morți la un milion de locuitori, față de media europeană de 43. Am făcut progrese față de 2021, când se înregistrau 93 de decese la un milion de locuitori, dar cifrele rămân îngrijorătoare.  În 2025, 1.296 de oameni au murit în accidente rutiere în România, dintr-un total de 19.350 la nivelul Uniunii Europene. ℹ️ Uniunea Europeană ia măsuri pentru reducerea numărului de accidente rutiere. Parlamentul European a aprobat anul trecut noile norme pentru permisele de conducere, parte a efortului de creștere a siguranței rutiere. ℹ️ Depășirea excesivă a vitezei, conducerea sub influența alcoolului sau a drogurilor, provocarea decesului ori a vătămărilor grave prin infracțiuni rutiere sau implicarea în accidente urmate de părăsirea locului faptei pot duce la suspendarea temporară sau definitivă a permisului de conducere în întreaga Uniune Europeană. ℹ️ Retragerea permisului de conducere, suspendarea sa sau restricțiile aplicate acestuia vor fi transferate țării Uniunii care l-a eliberat, iar decizia va fi aplicată în întreaga Uniune Europeană. ℹ️ Noile cerințe de instruire și testare pun un accent mai mare pe conștientizarea riscurilor pentru pietoni, copii, bicicliști și alți participanți vulnerabili la trafic. ℹ️ Noile reguli includ o perioadă obligatorie de probă de doi ani pentru șoferii începători.”, a scris pe Facebook europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu.

Noi reguli pentru permisul de conducere: cum se obține, ce este perioada de probă, ce noi sancțiuni apar
Noi reguli pe avioanele de pasageri: UE îmbunătățește regulamentul care protejează călătorii
Economie

Noi reguli pe avioanele de pasageri: UE îmbunătățește regulamentul care protejează călătorii

Pasagerii aerieni beneficiază în Uniunea Europeană de drepturi la informare, asistență, rambursare și, în anumite situații, compensații. Regulile se aplică zborurilor care pleacă din UE, indiferent de companie, și celor care sosesc din afara Uniunii dacă sunt operate de o companie din UE. Compensație de până la 600 de euro În cazul anulării, călătorul poate alege între rambursarea biletului și redirecționarea către destinație, cât mai repede sau ulterior, în condițiile legii.  Pentru sosirea la destinația finală cu minimum trei ore întârziere, pasagerii pot primi compensații. Valorile standard sunt 250 de euro pentru maximum 1.500 de kilometri, 400 de euro pentru zboruri în interiorul UE peste această distanță și pentru alte zboruri între 1.500 și 3.500 de kilometri, respectiv 600 de euro pentru celelalte zboruri. În anumite situații, sumele se reduc cu 50%. Compania este scutită de compensație dacă dovedește că perturbarea rezultă din circumstanțe extraordinare și era inevitabilă chiar prin toate măsurile rezonabile. Obligația de asistență rămâne valabilă: hrană, băuturi, comunicare și, dacă este necesar, cazare și transport între aeroport și hotel. Noi reguli din 2027 La întârzierea plecării, asistența se acordă după două, trei sau patru ore, în funcție de distanță. După minimum cinci ore, pasagerul poate renunța la călătorie și solicita rambursarea în condițiile regulamentului. Refuzul involuntar al îmbarcării din cauza suprarezervării poate da dreptul la compensație, asistență și alegerea între rambursare și redirecționare. Reclamația se adresează inițial companiei care operează zborul. Dacă răspunsul este nesatisfăcător sau lipsește timp de două luni, pasagerul poate sesiza autoritatea națională competentă. Documentele călătoriei și bonurile pentru cheltuieli trebuie păstrate. Modificările adoptate prin Regulamentul UE 2026/2202 se vor aplica din 23 octombrie 2027. Până atunci, drepturile trebuie evaluate potrivit normelor aplicabile la data zborului. Formular comun pentru cererile de despăgubire și rambursare „Regulile UE de protecție a pasagerilor vor fi îmbunătățite. Am votat acordul dintre Parlamentul European și Consiliul UE pe această temă, pornind de la un principiu clar: drepturile deja obținute trebuie menținute și trebuie adăugate drepturi noi. ℹ️ În cazul anulării unor zboruri, am aprobat reguli mai clare pentru rambursarea biletele de avion achiziționate prin intermediari, precum agențiile de voiaj sau platformele online. Pasagerii își vor primii banii înapoi  în termen de 14 zile. ℹ️ Pasagerii vor avea la dispoziție un formular comun pentru cererile de despăgubire și rambursare, valabil pentru toate modurile de transport. Transportatorii vor trebui să publice pe site-urile lor informațiile necesare pentru transmiterea electronică a formularului, inclusiv o adresă de e-mail. ℹ️ Persoanele cu dizabilități sau mobilitate redusă și persoanele care le însoțesc vor putea avea locuri împreună în avion fără costuri suplimentare, așa cum se întâmplă deja în cazul călătoriilor cu autobuzul, trenul sau vaporul. ℹ️ Statele membre vor avea obligația de a desemna unul sau mai multe organisme naționale de aplicare a legii pentru a asigura respectarea reglementărilor sectoriale privind drepturile pasagerilor.”, a scris pe Facebook europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu.

Două miliarde de euro, alocate de UE pentru combaterea cancerului - propunere a europarlamentarului Dan Motreanu
Eveniment

Două miliarde de euro, alocate de UE pentru combaterea cancerului - propunere a europarlamentarului Dan Motreanu

Comisia Europeană sprijină îmbunătățirea tratamentului oncologic prin finanțarea cercetării, dezvoltarea medicinei personalizate și cooperarea dintre centrele specializate. Aceste intervenții fac parte din Planul european de combatere a cancerului, lansat în 2021, care include prevenția, depistarea precoce, diagnosticul, tratamentul și calitatea vieții pacienților. Inițiativa „Diagnostic și tratament pentru toți” O componentă este rețeaua europeană a centrelor oncologice integrate, lansată în noiembrie 2025. Obiectivul este ca, până în 2030, 90% dintre pacienții eligibili să aibă acces la asemenea centre. Cooperarea urmărește îmbunătățirea îngrijirii, pregătirii profesionale, cercetării și participării la studii clinice, prin colaborare între echipe multidisciplinare. Prin inițiativa „Diagnostic și tratament pentru toți”, Comisia susține utilizarea secvențierii genetice pentru identificarea caracteristicilor tumorilor și orientarea tratamentului personalizat. Schimbul rezultatelor între centre poate facilita abordări similare pentru pacienți cu profiluri oncologice comparabile. În ianuarie 2026 a început o acțiune comună destinată extinderii medicinei oncologice personalizate, inclusiv în țările unde aceasta este mai puțin dezvoltată. Imagistica în domeniul cancerului Tehnologiile digitale reprezintă altă direcție. Inițiativa europeană privind imagistica în domeniul cancerului urmărește folosirea datelor și a instrumentelor digitale pentru decizii medicale mai rapide și mai precise. Complementar, programul eCAN Plus, lansat în iunie 2025, susține telemedicina și monitorizarea la distanță, pentru consolidarea capacității digitale a serviciilor oncologice. Cercetarea este finanțată și prin Misiunea UE privind cancerul, din programul Orizont Europa. Apelurile publicate pentru 2026 includ studii clinice pentru optimizarea imunoterapiei în cancerele rezistente la tratament, îngrijiri paliative oferite mai devreme și intervenții pentru calitatea vieții pacienților vârstnici. Sunt direcții de cercetare, ale căror rezultate necesită evaluare clinică. Măsurile vizează și sprijinul acordat după diagnostic: informare, sănătate mintală, recuperare și îngrijire continuă. Rețelele europene de expertiză includ domenii precum cancerele complexe, îngrijirile paliative și supraviețuirea după cancer.  Motreanu cere două miliarde de euro pentru 2028-2034 „Toți cetățenii UE trebuie să aibă acces la tratament împotriva cancerului, indiferent de regiunea în care locuiesc. Am solicitat Comisiei Europene, alături de mai mulți europarlamentari, măsuri pentru sprijinirea pacienților diagnosticați cu forme rare de cancer, inclusiv tumori cerebrale. ℹ Prin scrisoarea trimisă Comisiei Europene, am cerut revizuirea criteriilor europene de certificare a centrelor oncologice. Expertiza și cercetarea în domeniul cancerelor rare, inclusiv al tumorilor cerebrale, trebuie să fie recunoscute corespunzător. Aceste centre riscă să nu beneficieze de o recunoaștere suficientă în cadrul actual. ℹ Am întrebat Comisia dacă prioritățile identificate de aceste centre sunt integrate în programul Orizont Europa și în Misiunea privind Cancerul, inclusiv prin acordarea unui sprijin pentru studiile clinice multinaționale și pentru metodologiile adaptate cancerelor rare și grupurilor mici de pacienți. ℹ Astfel de măsuri vor fi de ajutor și pentru pacienții români, care trebuie să aibă acces la expertiza medicală și la oportunitățile de tratament disponibile la nivel european. ℹ În calitate de europarlamentar, am propus alocarea a cel puțin două miliarde de euro pentru combaterea cancerului în viitorul buget european pentru perioada 2028–2034. ℹ Am depus amendamente pentru asigurarea unei finanțări specifice destinate prevenției, screeningului, depistării precoce, îngrijirii oncologice, inovării medicale și cooperării între statele membre.”, a scris europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu pe Facebook.

Mine românești, redeschise cu ajutorul UE: nu se va extrage cărbune, ci grafit și cupru
Economie

Mine românești, redeschise cu ajutorul UE: nu se va extrage cărbune, ci grafit și cupru

Comisia Europeană a aprobat, la 9 octombrie 2026, a doua listă de proiecte strategice selectate în baza Actului european privind materiile prime critice. Cele 46 de proiecte noi sunt amplasate în 16 state membre, inclusiv România, și urmăresc consolidarea aprovizionării Uniunii Europene cu materiale necesare industriei bateriilor, tehnologiilor verzi, digitalizării, apărării și sectorului aerospațial. CE recunoaște 106 proiecte strategice Noua selecție ridică la 106 numărul total al proiectelor strategice recunoscute de Comisie. Prima listă, adoptată în martie 2025, cuprindea 47 de proiecte din UE, iar alte 13 proiecte situate în țări terțe și teritorii de peste mări au fost aprobate în iunie 2025. Statutul strategic indică importanța proiectelor pentru securitatea aprovizionării și funcționarea pieței interne. ec.europa.eu Dintre cele 46 de proiecte recente, opt sunt dedicate extracției, 11 prelucrării și 19 reciclării. Alte opt sunt integrate: trei combină extracția cu prelucrarea, iar cinci reunesc prelucrarea și reciclarea. Proiectele acoperă 15 dintre cele 17 materii prime considerate strategice de UE. Lista include șapte proiecte privind litiul, 12 pentru nichel, 10 pentru cobalt, cinci pentru mangan și patru pentru grafit. Alte proiecte vizează magneziul, tungstenul și elementele de pământuri rare. Reducerea dependenței de China Selecția este legată de obiectivele stabilite pentru 2030 prin Actul privind materiile prime critice. UE urmărește ca extracția internă să acopere cel puțin 10% din consumul anual, prelucrarea europeană cel puțin 40%, iar reciclarea cel puțin 25%. Totodată, Uniunea dorește să nu depindă, pentru mai mult de 65% din consumul unei materii strategice, de o singură țară terță.  Potrivit estimărilor Comisiei, proiectele selectate ar putea permite atingerea integrală a obiectivelor de extracție pentru litiu, nichel, pământuri rare, magneziu și tungsten. Ele ar putea acoperi și obiectivele de prelucrare pentru litiu și pământuri rare, precum și țintele de reciclare pentru litiu, cobalt și pământuri rare. Sprijin pentru finanțare Candidaturile au fost analizate în funcție de contribuția la securitatea aprovizionării, fezabilitatea tehnică, standardele de mediu, sociale și de guvernanță și beneficiile transfrontaliere. Recunoașterea facilitează accesul la proceduri administrative mai rapide și la sprijin pentru finanțare, dar nu înlocuiește autorizațiile obligatorii și nici evaluările de mediu. Din proiectele selectate în 2025, 25 finalizaseră evaluarea impactului asupra mediului, iar 17 obținuseră autorizații de construire până în octombrie 2026. Pentru a doua rundă, Comisia a primit 102 candidaturi din 18 țări, dintre care 92 au fost evaluate cu experți externi. După lansarea planului RESourceEU, instituțiile și statele membre au mobilizat peste două miliarde de euro prin Fondul pentru inovare, ajutoare de stat și Banca Europeană de Investiții. Grafit și cupru din România Europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu a explicat care sunt avantajele pentru România. „Comisia Europeană a inclus două noi proiecte din România pe lista proiectelor strategice pentru aprovizionarea UE cu materii prime critice: reciclarea bateriilor electrice la Răcari, în județul Dâmbovița, și producția de magneziu la Beiuș, în județul Bihor. ℹ Europa depinde de importurile de magneziu, în special din China. Astfel de proiecte pot reduce această dependență. ℹ În total, Comisia Europeană a selectat acum 46 de proiecte din 16 țări ale UE. Selecția oferă proiectelor recunoaștere la nivel european și poate facilita autorizarea, accesul la finanțare și cooperarea industrială. ℹ În cadrul aceluiași efort european, România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană. ℹ În toamna anului 2024, am fost la mina abandonată din Baia de Fier și am atras atenția Comisiei Europene asupra acestei oportunități. În calitate de europarlamentar, am adresat Comisiei o întrebare referitoare la solicitarea de finanțare pentru exploatarea grafitului. Ulterior, în 2025, Comisia Europeană a selectat acest proiect pentru finanțare pe baza Actului european privind materiile critice. ℹ În luna august 2026, Guvernul Ilie Bolojan a scos perimetrele Cătălinu și Ungurelașu-Polovragi de pe lista celor care trebuiau închise. ℹ Tot în 2025, mina de cupru de la Rovina a fost inclusă pe lista proiectelor strategice în cadrul efortului european de asigurare a materiilor prime critice.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Cât de protejate sunt datele pe care le introducem în programele AI: Comisia Europeană ia măsuri
Internațional

Cât de protejate sunt datele pe care le introducem în programele AI: Comisia Europeană ia măsuri

Comisia Europeană a prezentat, la 7 iulie 2026, Planul de acțiune privind securitatea cibernetică și inteligența artificială, un cadru destinat gestionării simultane a avantajelor și riscurilor generate de modelele avansate de IA. Inițiativa pornește de la faptul că inteligența artificială poate identifica vulnerabilități, detecta atacuri și proteja infrastructuri critice, dar poate fi folosită și pentru automatizarea operațiunilor ostile, găsirea rapidă a punctelor slabe și amplificarea incidentelor cibernetice. Trei obiective complementare Planul urmărește trei obiective complementare: utilizarea sigură și responsabilă a inteligenței artificiale avansate, consolidarea securității și rezilienței cibernetice a Uniunii Europene și extinderea capacităților europene de IA aplicată domeniului cibernetic. Măsurile sunt adresate statelor membre, autorităților publice, companiilor, cercetătorilor și organizațiilor care administrează servicii sau infrastructuri importante. O primă direcție privește evaluarea modelelor avansate înainte ca acestea să fie introduse pe piața europeană. Comisia intenționează să dezvolte capacitatea UE de evaluare independentă a performanțelor și riscurilor, în sprijinul Oficiului pentru IA și al aplicării Regulamentului privind inteligența artificială. ENISA și modelul european Comisia și Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, ENISA, vor elabora un model european pentru accesul structurat și securizat la sistemele avansate de IA. Împreună cu Centrul Comun de Cercetare, ENISA va participa și la crearea unei platforme securizate de testare, inclusiv în medii simulate. Aceasta va permite organizațiilor din energie, transporturi, sănătate, finanțe și administrație publică să testeze soluțiile înaintea utilizării lor operaționale.  Planul recomandă aplicarea mai riguroasă a măsurilor de igienă cibernetică, gestionarea riscurilor și integrarea securității încă din faza de proiectare. Organizațiile sunt încurajate să utilizeze instrumente de IA, inclusiv modele cu sursă deschisă atunci când este adecvat, pentru identificarea și remedierea mai rapidă a vulnerabilităților. ENISA urmează să ofere orientări, recomandări și bune practici și să susțină securizarea programelor critice cu sursă deschisă. Reducerea dependenței tehnologice a UE Pentru dezvoltarea capacităților europene, Comisia va utiliza infrastructura fabricilor de IA și a viitoarelor gigafabrici și va încuraja investițiile private. O „Mare provocare a UE” va reuni companii și cercetători pentru dezvoltarea unor soluții de securitate bazate pe IA. Planul nu înlocuiește legislația existentă, ci completează Regulamentul privind IA, Directiva NIS2, Regulamentul privind reziliența cibernetică, DORA și Regulamentul privind solidaritatea cibernetică. Prin această abordare, Comisia încearcă să reducă dependența tehnologică, să stimuleze piața de securitate cibernetică și să creeze condiții de testare. Documentul are caracter strategic și stabilește direcții de cooperare, nu un set de obligații aplicabile. Implementarea va depinde de coordonarea dintre Comisie, agenții, guverne și sectorul privat, precum și de investițiile în competențe, infrastructură și cercetare. Siguranța datelor Și europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu s-a adresat Comisiei Europene în legătură cu această temă. „Cât de în siguranță sunt datele pe care le introducem în programele bazate pe inteligența artificială? Am întrebat Comisia Europeană ce planuri are pentru a proteja informațiile asociate conturilor utilizatorilor de inteligență artificială. La 12 iunie 2026, Anthropic a restricționat accesul utilizatorilor din UE la cele mai avansate dintre modelele sale de inteligență artificială, în urma unei directive a guvernului SUA care limitează exporturile acestor tehnologii în interesul securității naționale. Chiar dacă restricția a fost între timp ridicată, au rămas semne de întrebare despre siguranța informațiilor asocitate conturilor utilizatorilor din UE. Ce mi-a răspuns Henna Maria Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene: ℹ️ Comisia a adoptat un Plan de acțiune privind securitatea cibernetică și inteligența artificială. Una din prioritățile-cheie ale Comisiei este de a se asigura că modelele de inteligență artificială de avangardă sunt sigure și accesibile și pot fi implementate pentru a garanta securitatea cibernetică în Europa. ℹ️ Comisia intenționează să propună proceduri și restricții privind gestionarea informațiilor, cum ar fi prompturile, fișierele încărcate și rezultatele, asigurând astfel confidențialitatea și siguranța informațiilor europene potențial critice. ℹ️ În cadrul pachetului privind suveranitatea tehnologică, Comisia a propus un regulament privind dezvoltarea tehnologiilor de tip cloud și a inteligenței artificiale, care ar extinde capacitatea centrelor de date din UE și autonomia în domeniul tehnologiei de tip cloud și al inteligenței artificiale, sprijinind implementarea pe scară mai largă a inteligenței artificiale. ℹ️ Planul de acțiune urmărește să extindă capacitățile europene în materie de inteligență artificială pentru a garanta securitatea cibernetică.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Scandalul zborurilor Nordis devine problemă europeană: UE vrea să reglementeze mai bine călătoriile sponsorizate ale politicienilor
Justiție

Scandalul zborurilor Nordis devine problemă europeană: UE vrea să reglementeze mai bine călătoriile sponsorizate ale politicienilor

Comisia Europeană lucrează la prima strategie anticorupție a Uniunii Europene, un document care ar urma să ofere o abordare comună pentru prevenirea și combaterea corupției în toate statele membre. Strategia este gândită ca o completare a noilor norme europene în materie penală și urmărește să transforme angajamentele politice ale UE în măsuri concrete pentru protejarea democrației, statului de drept și libertăților fundamentale. Călătoriile sponsorizate ale politicienilor, în vizor „Uniunea Europeană își întărește legislația anticorupție. Am votat rezoluția Parlamentului European referitoare la strategia anticorupție pe care o va prezenta Comisia Europeană. ℹ️ Solicităm armonizarea standardelor de integritate la nivelul UE, în ceea ce privește conflictele de interese, cadourile, ospitalitatea, declarațiile de avere și de interese, precum și călătoriile sponsorizate, pentru toți aleșii și demnitarii de rang înalt. Susținem efectuarea de verificări și aplicarea sancțiunilor în cazul încălcării acestor standarde. ℹ️ Comisia trebuie să promoveze standarde care să garanteze independența operațională, financiară și funcțională a organismelor specializate în combaterea corupției, precum și asigurarea unor resurse umane și financiare adecvate. ℹ️ Solicităm o cooperare consolidată între statele membre și agențiile UE în combaterea corupției transfrontaliere și a criminalității organizate. ℹ️ Susținem o protecție mai puternică pentru avertizorii de integritate, jurnaliștii de investigație și societatea civilă. ℹ️ În luna martie, am votat acordul dintre Parlamentul European și Consiliul UE în ceea ce privește intensificarea luptei împotriva corupției. Am aprobat definiții comune la nivelul UE ale infracțiunilor de corupție, inclusiv darea sau luarea de mită, deturnarea de fonduri, obstrucționarea justiției, traficul de influență, exercitarea ilegală a atribuțiilor, îmbogățirea ilicită prin corupție.”, a scris pe Facebook europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu pe acest subiect. Directiva 2026/1021 Noua strategie vine într-un context în care Uniunea Europeană și-a modernizat cadrul legislativ anticorupție. Directiva 2026/1021 privind combaterea corupției a intrat în vigoare la 31 mai 2026 și stabilește standarde comune la nivel european. Actul armonizează definițiile unor infracțiuni precum mita, deturnarea de fonduri, traficul de influență, exercitarea nelegală a funcției publice, obstrucționarea justiției și îmbogățirea legată de fapte de corupție. Directiva introduce și reguli minime privind sancțiunile pentru persoane fizice și companii. Un element important este prevenția. Statele membre trebuie să adopte măsuri de integritate și strategii naționale anticorupție, iar anchetatorii și procurorii trebuie să aibă instrumentele necesare pentru investigarea eficientă a faptelor de corupție. Directiva prevede și termene de prescripție suficiente pentru ca dosarele să poată ajunge în fața justiției. Responsabilitatea politică pentru această agendă îi revine comisarului european Michael McGrath, care are în atribuții dezvoltarea unei abordări clare a UE în domeniul anticorupției și utilizarea fondurilor europene pentru sprijinirea măsurilor naționale anticorupție. Parlamentul European a cerut ca viitoarea strategie să includă cartografierea riscurilor de corupție, reguli mai solide pentru achiziții publice, granturi și transparență, precum și răspunsuri la noile riscuri generate de criminalitatea organizată și de schimbările tehnologice.

Prevenirea și tratarea bolilor cardiovasculare vor fi susținute prin programe speciale de către UE
Eveniment

Prevenirea și tratarea bolilor cardiovasculare vor fi susținute prin programe speciale de către UE

Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să reducă decalajul dintre țările din estul și cele din vestul UE în privința sănătății cardiovasculare, potrivit europarlamentarului PNL (membru PPE) Dan Motreanu. E necesară mai multă prevenție „Am aprobat raportul Parlamentului European privind prioritățile pentru sănătatea cardiovasculară. Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces și handicap în UE, provocând aproximativ 1,7 milioane de decese anual. Avem nevoie de mai multă prevenție, de depistare timpurie și de acces egal la tratament. ℹ O serie de propuneri ale Parlamentului European vin în sprijinul reducerii decalajelor dintre statele din vestul UE și cele din est, ceea ce este important pentru o țară ca România. ℹ Cerem statelor UE să adopte sau să actualizeze planuri naționale pentru sănătatea cardiovasculară. Țările UE vor fi sprijinite de Comisia Europeană prin orientări, finanțare, schimb de bune practici și asistență tehnică. ℹ Rezoluția susține screeningul și evaluările medicale adaptate nivelului de risc, cu accent pe hipertensiune, colesterol crescut, obezitate, diabet și istoricul familial. ℹ Statele UE sunt încurajate să investească în echipe medicale, depistarea din timp a bolilor cardiovasculare și să reducă sumele pe care pacienții trebuie să le plătească din propriul buzunar pentru serviciile medicale esențiale. ℹ Pentru România, este important că rezoluția prevede în mod clar folosirea fondurilor europene pentru centre și programe de depistare, vaccinare, personal medical, mai ales în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate. ℹ Parlamentul European solicită introducerea de defibrilatoare și programe de resuscitare în școli și la locul de muncă. ℹ În școli, creșe, spitale și alte instituții publice, Parlamentul încurajează meniuri mai sănătoase. Susținem accesul la alimente naturale, proaspete, sezoniere și locale, lanțurile scurte de aprovizionare și implicarea fermierilor, ceea ce poate fi  și un sprijin pentru agricultura românească. ℹ Raportul conține propuneri privind educația în domeniul sănătății, informarea consumatorilor, activitatea fizică, consolidarea asistenței medicale primare, rolul farmaciștilor comunitari, depistarea timpurie, respectarea tratamentului, inovarea și cercetarea.”, a scris Motreanu pe Facebook. România, campioana UE la mortalitate Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România și o importantă problemă de sănătate publică din Uniunea Europeană. Categoria analizată de Eurostat cuprinde bolile sistemului circulator, inclusiv cardiopatia ischemică, afecțiunile asociate hipertensiunii, accidentele vasculare cerebrale și bolile arterelor și venelor. În 2023, aceste afecțiuni au provocat 1,59 milioane de decese în UE, echivalentul a 32,8% din total. Rata standardizată în funcție de vârstă a fost de 313 decese la 100.000 de locuitori. România a înregistrat 787 de decese la 100.000 de locuitori, de peste două ori și jumătate peste media europeană. Dintre statele membre, numai Bulgaria a avut o rată mai ridicată, de 923. La polul opus s-au aflat Franța, cu 163, Spania, cu 200, și Danemarca, cu 208 decese la 100.000 de locuitori. Diferența apare și în structura mortalității. Bolile cardiovasculare au reprezentat aproape 54% dintre decesele înregistrate în România în 2023, comparativ cu aproximativ o treime la nivelul Uniunii. Cardiopatia ischemică a fost principala cauză individuală de deces în România în 2022, generând aproximativ 19% din totalul deceselor. Situația României se înscrie într-un decalaj între estul și vestul Europei. OECD arată că mortalitatea cardiovasculară este mai ridicată, iar decesele apar la vârste mai tinere în statele din Europa Centrală și de Est. Printre explicații se numără prevalența fumatului, alimentația dezechilibrată, obezitatea, consumul nociv de alcool, sedentarismul, eficiența diferită a politicilor de sănătate publică și accesul inegal la servicii medicale de calitate. Reducerea decalajului presupune prevenție, depistarea timpurie a hipertensiunii și colesterolului crescut, acces rapid la tratament și monitorizarea pacienților după infarct sau accident vascular cerebral. Strategia Națională de Sănătate 2023–2030 prevede investiții în prevenția primară și coordonarea serviciilor pentru bolile cronice majore. Efectele depind însă de aplicarea consecventă a măsurilor și de reducerea diferențelor teritoriale de acces la consultații, diagnostic și tratament.

Medicii români din străinătate, stimulați să se întoarcă să profeseze în țară, solicită PE
Eveniment

Medicii români din străinătate, stimulați să se întoarcă să profeseze în țară, solicită PE

Medicii români din străinătate ar trebui să fie stimulați să se întoarcă în țară, a decis Parlamentul European, arată europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Criză a forței de muncă în sănătate „Uniunea Europeană trebuie să sprijine întoarcerea personalului medical în țările de origine, o măsură care ar fi extrem de importantă pentru România. Am aprobat rezoluția Parlamentului European privind planul UE pentru criza forței de muncă din domeniul sănătății. ℹ️ Am solicitat demararea unor programe prin care să facilităm revenirea voluntară și reintegrarea în țările de origine a medicilor sau asistenților medicali care lucrează în alte state membre sau în afara UE. ℹ️ Astfel de programe trebuie să beneficieze de finanțare din fonduri UE, prin programe precum Fondul Social European+, EU4Health, Horizon Europe și prin fondurile politicii de coeziune. ℹ️ Parlamentul sprijină recunoașterea statutului muncitorilor informali. Aceștia trebuie să beneficieze de plată pentru munca lor și de acces la protecție socială. În majoritate femei, îngrijesc persoane vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, dar de multe ori munca lor nu este recunoscută. ℹ️ Zonele fără medici suficienți trebuie sprijinite prin măsuri privind atragerea și păstrarea personalului medical și prin finanțarea infrastructurii medicale. ℹ️ Medicii care aleg mediul rural și zonele cu deficit de personal trebuie să beneficieze de sprijin pentru locuințe, burse, granturi de cercetare, facilități fiscale. ℹ️ Am cerut finanțarea stagiilor și a practicii clinice, condiții de muncă și formare corecte pentru rezidenți, mentorat și investiții mai mari în educația medicală.”, a scris Motreanu pe Facebook. Mai mulți pacienți, mai puțini medici Uniunea Europeană se confruntă cu un deficit persistent de profesioniști în sănătate, problemă care afectează accesul pacienților la servicii și capacitatea sistemelor publice de a răspunde unei cereri tot mai mari. Potrivit raportului „Health at a Glance: Europe 2024”, 20 de state membre au semnalat lipsuri de medici, iar 15 au raportat deficit de asistenți medicali în 2022 sau 2023. Pe baza pragurilor minime necesare pentru acoperirea universală a serviciilor, deficitul estimat în UE era de aproximativ 1,2 milioane de medici, asistenți medicali și moașe în 2022. Cifra este o estimare a necesarului, nu numărul posturilor vacante. Una dintre cauzele principale este „dubla provocare demografică”. Populația europeană îmbătrânește și are nevoie de mai multe servicii medicale, în timp ce o parte importantă a personalului se apropie de pensionare. Peste o treime dintre medicii din UE și aproximativ un sfert dintre asistenții medicali aveau peste 55 de ani. În paralel, ponderea populației de cel puțin 65 de ani a crescut de la 16% în 2000 la 21% în 2023 și ar putea ajunge aproape de 30% până în 2050. Presiunea este amplificată de condițiile dificile de muncă, turele prelungite, epuizarea profesională, diferențele salariale și oportunitățile inegale de dezvoltare. Lipsa personalului mărește volumul de muncă al angajaților rămași, favorizând plecările și creând un cerc vicios. Interesul tinerilor pentru profesia de asistent medical a scăzut în mai mult de jumătate dintre statele UE între 2018 și 2022. Mobilitatea internațională oferă o soluție rapidă, dar poate transfera deficitul dintr-o țară în alta. În 2022, intrările de medici formați în străinătate au fost cu 17% mai mari decât în 2019, iar cele ale asistenților medicali cu 72%. În interiorul statelor persistă și dezechilibre între orașe, regiuni rurale și specialități. Consecințele includ timpi mai mari de așteptare, dificultăți în menținerea unor servicii locale și inegalități de acces. Această situație poate limita și investițiile în prevenție, cercetare sau inovare, deoarece resursele sunt direcționate către acoperirea nevoilor operaționale urgente. Răspunsurile recomandate combină extinderea formării, păstrarea personalului prin salarii și condiții mai bune, reorganizarea atribuțiilor profesionale și folosirea atentă a tehnologiilor digitale. Comisia Europeană și OMS Europa derulează și inițiativa „Nursing Action”, finanțată prin EU4Health, pentru recrutarea și menținerea asistenților medicali. Totuși, politicile de personal rămân în principal responsabilitatea statelor membre, iar rezultatele depind de planificarea pe termen lung și de adaptarea măsurilor la nevoile fiecărei regiuni.

Se înăspresc controalele la produsele care ajung în UE din afara blocului comunitar (PE)
Economie

Se înăspresc controalele la produsele care ajung în UE din afara blocului comunitar (PE)

Controalele vamale pentru produsele din afara UE trebuie să fie mai dure, a cerut Parlamentul European prin vot, potrivit europarlamentarului PNL (membru PPE) Dan Motreanu. 60% din produsele din afara UE, neconforme „Uniunea Europeană trebuie să aloce mai mulți bani pentru controalele vamale, protecția consumatorilor și consolidarea pieței unice. Am votat în Parlamentul European noul program privind piața unică și domeniul vamal. Modificările susținute de Parlamentul European sunt și în avantajul cetățenilor și firmelor din România. ℹ️ Solicităm creșterea bugetului acestui program cu 700 de milioane de euro, de la 6,2 miliarde de euro la 6,9 miliarde de euro. ℹ️ Vor fi finanțate achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor de control vamal, infrastructura necesară, sisteme electronice și soluțiile digitale. ℹ️ Sprijinim creșterea eficienței controalelor pentru produsele care intră pe piața UE. Controalele de până acum au relevat că majoritatea produselor cumpărate online din afara UE nu corespund standardelor europene. De exemplu, procentul de neconformitate a depășit 60% la controalele efectuate din octombrie până în decembrie 2025. ℹ️ Se asigură finanțare pentru supravegherea pieței și aplicarea normelor privind siguranța și conformitatea produselor, inclusiv a celor cumpărate online. ℹ️ Susțin investițiile în digitalizarea și interoperabilitatea administrațiilor, astfel încât firmele românești să piardă mai puțin timp cu procedurile administrative atunci când lucrează în alte state membre. ℹ️ Prin apartenența la Uniunea Europeană, România are acces liber la o piață de aproape 450 de milioane de locuitori.”, a scris Motreanu pe Facebook. 5,9 miliarde de colete mici în 2025 Creșterea comerțului electronic a adus pe piața europeană un volum foarte mare de produse expediate direct consumatorilor din state din afara Uniunii Europene. Potrivit Comisiei Europene, în 2025 au intrat în UE aproximativ 5,9 miliarde de colete cu valoare redusă, în creștere cu peste un sfert față de anul precedent. Numărul mare de expedieri îngreunează verificarea individuală a mărfurilor de către autoritățile vamale. Riscul este accentuat de practica fragmentării comenzilor în colete mici, de declarațiile vamale incorecte și de vânzătorii care își schimbă rapid identitatea pe platforme digitale. O acțiune amplă de control inițiată de Comisia Europeană a arătat că peste 60% dintre produsele verificate nu respectau cerințele europene privind conformitatea și siguranța. Procentul se referă la eșantionul controlat, nu la totalul produselor importate. Verificările au vizat în special jucării, electronice de mici dimensiuni, cosmetice, echipamente individuale de protecție și suplimente alimentare. Neconformitățile pot lua forme diferite. Unele produse conțin substanțe interzise sau în concentrații peste limitele admise. Altele prezintă riscuri de electrocutare, incendiu, sufocare ori rănire. Autoritățile identifică și etichete incomplete, avertismente absente, instrucțiuni necorespunzătoare, documentație tehnică insuficientă sau lipsa informațiilor care permit identificarea producătorului și importatorului. Marcajul CE este obligatoriu numai pentru anumite categorii de produse, precum jucăriile, aparatele electrice sau unele echipamente de protecție. Acesta nu reprezintă un certificat de calitate și nici dovada că produsul a fost fabricat în Uniunea Europeană. Marcajul indică asumarea conformității cu cerințele aplicabile, dar poate fi utilizat incorect sau falsificat. Regulamentul european privind siguranța generală a produselor, aplicabil din decembrie 2024, prevede că un produs provenit din afara UE nu poate fi comercializat legal pe piața europeană fără existența unui operator economic responsabil stabilit în Uniune. Datele acestuia trebuie să poată fi identificate pe produs, ambalaj sau în oferta online. Platformele au obligații privind identificarea comercianților, cooperarea cu autoritățile și eliminarea ofertelor pentru produse periculoase. Înainte de cumpărare, consumatorii pot verifica identitatea și adresa vânzătorului, datele operatorului responsabil din UE, avertismentele, instrucțiunile și eventualele alerte publicate în sistemul european Safety Gate. Un preț foarte mic, fotografiile generice, descrierile incomplete și recenziile repetitive pot indica un risc sporit. Dacă vânzătorul este stabilit în afara Uniunii, exercitarea dreptului de retragere, obținerea unei rambursări sau aplicarea garanției pot fi mai dificile. Autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței pot opri, retrage sau distruge produsele periculoase, însă responsabilitatea verificării ofertelor revine și cumpărătorului.

Amenințărilor hibride ale Rusiei la adresa României trebuie să li se răspundă mai ferm, cere Parlamentul European
Eveniment

Amenințărilor hibride ale Rusiei la adresa României trebuie să li se răspundă mai ferm, cere Parlamentul European

Este nevoie de replici mult mai solide la amenințările hibride rusești iar UE trebuie să se implice serios, a cerut Parlamentul European, potrivit unui raport votat și de europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. România, printre cele mai expuse țări din UE „Am votat raportul prin care Parlamentul European solicită un răspuns mai ferm al UE la amenințările hibride. Amenințările hibride sunt acțiuni prin care un stat încearcă să slăbească o țară fără să intre într-un război convențional. Sunt folosite instrumente foarte diferite: dezinformare, atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian, sabotarea infrastructurii critice, ingerințe electorale, manipularea migrației. ℹ România se află pe flancul estic al Uniunii Europene și la Marea Neagră, fiind extrem de expusă amenințărilor hibride. ℹ Rusia reprezintă cea mai gravă amenințare hibridă la adresa UE. China, Iranul, Coreea de Nord și alți actori au desfășurat campanii hibride menite să submineze democrațiile europene. ℹ Parlamentul susține că resursele trebuie alocate în funcție de expunerea strategică și de nevoile reale ale regiunilor. Pentru România și celelalte state de pe flancul estic, acest principiu este esențial. ℹ Solicităm Comisiei să instituie un cadru juridic și financiar al UE care să asigure o protecție a infrastructurii energetice critice. ℹ De asemenea, trebuie luate măsuri pentru protejarea infrastructurii de transport, comunicații și a infrastructurii digitale. ℹ Comisia trebuie să accelereze eforturile de reducere a dependențelor strategice, în ceea ce privește infrastructura critică. ℹ Parlamentul cere capacități mai bune pentru protejarea cablurilor submarine și a infrastructurii energetice offshore. Marea Neagră este menționată explicit printre zonele maritime strategice care trebuie protejate. ℹ Am susținut finanțarea adecvată a echipelor europene de răspuns rapid în domeniul cibernetic.”, a scris Motreanu pe Facebook. Atacuri pe toate fronturile Acțiunile de război hibrid combină mijloace militare și nonmilitare pentru a slăbi un stat fără declanșarea unui conflict convențional. În cazul României, autoritățile au identificat în ultimii ani campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, ingerințe în procese democratice, tentative de sabotaj și activități de influență desfășurate direct sau prin intermediari. După invadarea Ucrainei, în februarie 2022, spațiul informațional românesc a fost vizat constant de narațiuni favorabile Kremlinului. Mesajele au susținut că NATO ar pregăti intrarea României în război, că Ucraina ar amenința teritoriul românesc, că militari români luptă clandestin în Ucraina sau că avioane F-16 plecate din România atacă ținte rusești. Ministerul Apărării a dezmințit repetat asemenea informații. Alte mesaje au urmărit diminuarea sprijinului pentru Ucraina, amplificarea neîncrederii în Uniunea Europeană și NATO și exploatarea temelor sensibile, precum costul vieții, refugiații sau mobilizarea militară. Cel mai grav episod politic a apărut în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Documentele declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au descris promovarea accelerată și neautentică a unui candidat pe TikTok, coordonarea unor rețele de conturi și un tipar asemănător operațiunilor rusești de influență. Autoritățile au vorbit despre implicarea unui „actor statal”, fără ca toate componentele campaniei să fi fost atribuite public și definitiv Federației Ruse. Curtea Constituțională a anulat procesul electoral, iar Comisia Europeană a deschis o investigație privind modul în care TikTok și-a gestionat riscurile electorale. Componenta cibernetică a inclus atacuri asupra instituțiilor publice, infrastructurii electorale, presei, băncilor și companiilor. În perioada electorală din 2024, serviciile române au raportat peste 85.000 de atacuri asupra sistemelor Autorității Electorale Permanente. Separat, grupări proruse precum Killnet și NoName057(16) au revendicat atacuri de tip DDoS, destinate blocării temporare a unor site-uri și producerii unui efect psihologic și mediatic. România a fost vizată și de operațiuni fizice. SRI a anunțat că în 2024 a dejucat incendierea sau distrugerea unui obiectiv din Bragadiru, după ce un cetățean străin ar fi supravegheat infrastructuri critice la indicația unor persoane asociate Rusiei. În 2025, doi cetățeni ucraineni recrutați de o rețea coordonată din Federația Rusă au introdus în București colete cu dispozitive incendiare. În septembrie 2026, SRI a anunțat prevenirea unei alte operațiuni: un cetățean rus ar fi fotografiat baze militare, centre de comunicații și aeronave cargo ucrainene. În martie 2025, șase cetățeni români au fost cercetați pentru trădare și constituirea unui grup infracțional, procurorii susținând că avuseseră contacte cu agenți ruși și urmăreau modificarea ordinii constituționale și ieșirea României din NATO. Acuzațiile se află sub control judiciar, iar persoanele beneficiază de prezumția de nevinovăție. Incidentele de la granița cu Ucraina au oferit și material pentru asemenea campanii. Fragmentele de drone rusești căzute în județul Tulcea și perturbările semnalelor GPS au fost exploatate online pentru a sugera fie incapacitatea NATO de apărare, fie existența unor atacuri românești ascunse împotriva Rusiei, lansate din România. Ansamblul acestor acțiuni arată că obiectivul războiului hibrid nu este ocuparea teritoriului, ci erodarea încrederii publice, polarizarea societății, afectarea deciziilor politice și creșterea costurilor de securitate ale statului român.

Ajutorul UE pentru comunitățile afectate de incendii, secetă sau inundații trebuie continuat, cere Parlamentul European
Eveniment

Ajutorul UE pentru comunitățile afectate de incendii, secetă sau inundații trebuie continuat, cere Parlamentul European

Parlamentul European cere prelungirea inițiativei RESTORE, prin care pot primi sprijin imediat comunitățile afectate de inundații, incendii sau secetă, arată europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu.  Ajutor pentru 2026 și 2027 „Comunitățile afectate de inundații, incendii sau secetă au nevoie de sprijin imediat pentru a-și putea reface casele, infrastructura și economia locală. Am solicitat Comisiei Europene, împreună cu mai mulți colegi din Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European, prelungirea inițiativei RESTORE. Printr-o astfel de decizie, regiunile afectate de dezastre vor beneficia de sprijin european și în 2026 și 2027. ℹ️ Mecanismul RESTORE a fost aprobat în 2024 și a permis statelor membre să folosească mai rapid o parte din fondurile de coeziune pentru combaterea efectelor dezastrelor naturale. Am votat în favoarea acestor noi reglementări, atunci când au fost discutate în Parlamentul European. ℹ️ Finanțarea europeană poate ajunge până la 95%, iar banii pot fi folosiți pentru refacerea infrastructurii și a comunităților afectate și pentru diminuarea efectelor economice și sociale. ℹ️ În 2026, valurile de căldură, incendiile de vegetație și seceta au provocat pagube grave, iar unele regiuni s-au confruntat cu inundații. ℹ️ Prelungirea acestui mecanism ar fi extrem de importantă pentru România, oferind o alternativă la finanțarea din fonduri naționale sau locale. Prin prelungirea RESTORE, România ar avea în continuare posibilitatea de a redirecționa o parte din fondurile europene de coeziune către intervenții de reconstrucție și recuperare în zonele grav afectate de dezastre. ℹ️ În 2024, Europa a arătat că poate mobiliza rapid resurse și poate interveni atunci când apar situații dificile. Astăzi, avem nevoie de aceeași determinare pentru a veni în sprijinul regiunilor și al oamenilor afectați de fenomenele extreme.”, a scris Motreanu pe Facebook. Ce este RESTORE RESTORE, acronim pentru Regional Emergency Support to Reconstruction, este mecanismul creat de Uniunea Europeană pentru a accelera refacerea statelor membre afectate de dezastre naturale. Inițiativa, reglementată prin Regulamentul (UE) 2024/3236, a fost adoptată în decembrie 2024, după inundațiile și incendiile de vegetație care au provocat pagube în Europa Centrală, de Est și de Sud. RESTORE nu reprezintă un fond european nou și nu majorează bugetul Uniunii. Instrumentul permite statelor membre să redirecționeze o parte din resursele deja alocate prin politica de coeziune pentru perioada 2021–2027. Regulamentul modifică normele aplicabile Fondului european de dezvoltare regională, Fondului de coeziune și Fondului social european Plus. Mecanismul este destinat intervențiilor legate de dezastre naturale produse în anii 2024 și 2025. Statele pot reprograma fonduri pentru repararea infrastructurii și echipamentelor deteriorate, refacerea serviciilor esențiale și sprijinirea persoanelor și comunităților afectate. Sunt eligibile, în funcție de program, măsuri privind furnizarea de alimente și bunuri de bază, accesul la asistență medicală, sprijinul social și schemele temporare de muncă redusă. Una dintre principalele facilități este rata de cofinanțare europeană de până la 95%. Aceasta înseamnă că bugetele naționale sau locale trebuie să suporte o contribuție mai mică decât în cazul proiectelor obișnuite. RESTORE prevede și o prefinanțare suplimentară de 25%, astfel încât autoritățile să poată primi lichidități înaintea decontării cheltuielilor. Sumele reprogramate sunt însă limitate. Resursele alocate priorităților RESTORE nu pot depăși 10% din alocarea națională inițială relevantă pentru fondurile vizate. Fiecare stat trebuie să stabilească proiectele și cheltuielile necesare, să modifice programele de coeziune și să transmită schimbările Comisiei Europene pentru analiză și aprobare. Instrumentul completează Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, fără să îl înlocuiască. Fondul de solidaritate acordă ajutor după dezastre majore, în baza unei cereri și a unei evaluări a pagubelor. RESTORE oferă, în schimb, flexibilitate pentru folosirea rapidă a banilor existenți în programele de coeziune, inclusiv pentru nevoi sociale apărute imediat după dezastru. Prin această arhitectură, UE urmărește să reducă intervalul dintre producerea dezastrului și începerea reconstrucției. Autoritățile pot finanța atât intervenții materiale, cât și măsuri sociale temporare, adaptând programele existente la amploarea pagubelor și la nevoile populației, fără lansarea unui instrument bugetar complet separat. În același pachet legislativ, Uniunea a permis utilizarea fondurilor necheltuite din programele de dezvoltare rurală pentru perioada 2014–2020. Aceste resurse pot finanța ajutoare de urgență pentru fermieri, proprietari de păduri și întreprinderi afectate, însă măsura este reglementată separat de RESTORE. Avantajul mecanismului este viteza de mobilizare a resurselor și reducerea presiunii asupra bugetelor naționale. Limita sa principală rezultă din faptul că nu aduce bani suplimentari: fondurile mutate către reconstrucție pot diminua resursele disponibile pentru alte investiții planificate. Din acest motiv, statele trebuie să stabilească priorități și să evite afectarea proiectelor importante pentru dezvoltarea regională. Pentru România, RESTORE poate fi utilizat dacă autoritățile identifică operațiuni eligibile legate de dezastrele acoperite, creează priorități dedicate și obțin aprobarea Comisiei. Aplicarea depinde de deciziile autorităților de management, de fondurile disponibile și de respectarea condițiilor prevăzute de regulament.

Bolojan, interimar la Energie, bagă România pe baterii. La propriu: 650 de milioane de euro de la UE
Economie

Bolojan, interimar la Energie, bagă România pe baterii. La propriu: 650 de milioane de euro de la UE

România încearcă să se doteze în ritm accelerat cu echipamente de stocare a energiei electrice, arată europarlamentarul PNL (partid membru PPE) Dan Motreanu.  Finanțare de 650 de milioane de euro „În calitate de ministru interimar al Energiei, Ilie Bolojan a semnat ordinele pentru două programe care vizează producerea și stocarea energiei electrice. Valoarea totală este de 650 de milioane de euro, iar finanțarea este asigurată din Fondul pentru Modernizare al Uniunii Europene. În calitate de europarlamentar, am acționat pentru dublarea finanțării alocate României din Fondul pentru Modernizare. ℹ️ Spitalele publice, universitățile de stat, centrele sociale,  primăriile și consiliile județene și alte instituții publice pot obține finanțări de până la 100% din valoarea proiectelor, suma maximă fiind de zece milioane de euro. ℹ️ Unul dintre programe vizează instalarea de panouri fotovoltaice cu baterii de stocare, suma alocată fiind de 500 de milioane de euro. Instalarea bateriilor este obligatorie, iar energia produsă este destinată consumului propriu. ℹ️ Instituțiile publice care au instalații din surse regenerabile sunt vizate de un al doilea program, în valoare de 150 de milioane de euro. Acesta finanțează instalarea de baterii pentru stocarea energiei produse și utilizarea acesteia pentru consumul propriu. ℹ️ Prin astfel de proiecte, instituțiile publice își pot scăđea facturile la energie și pot reduce presiunea asupra rețelei electrice în momentele de consum ridicat. ℹ️ Anterior, Ministerul Energiei a lansat două scheme care vizează creșterea capacității de stocare și instalarea de contoare inteligente, finanțate tot prin Fondul pentru Modernizare. Acestea vizează realizarea de parcuri noi de baterii  și contorizarea inteligentă.”, a scris Motreanu într-o postare de Facebook. Investiții realizate în perioada 2021–2030 Fondul pentru Modernizare este un instrument al Uniunii Europene destinat sprijinirii tranziției către neutralitatea climatică în statele membre cu venituri mai reduse. Operațional din 2021, fondul finanțează investiții realizate în perioada 2021–2030 pentru modernizarea sistemelor energetice, creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Resursele sale provin în principal din veniturile obținute prin licitarea unei părți din certificatele de emisii alocate în cadrul Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, cunoscut drept EU ETS. Valoarea totală disponibilă nu este fixă, deoarece depinde de prețul certificatelor vândute pe piață. România, printre cele 13 țări sprijinite Fondul sprijină 13 țări: Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Domeniile prioritare includ producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile, eficiența energetică, stocarea energiei, modernizarea rețelelor energetice și sprijinirea unei tranziții echitabile în regiunile dependente de combustibili fosili. Cel puțin 80% din resurse trebuie direcționate către investiții prioritare. Pot fi finanțate și investiții neprioritare care contribuie la obiectivele fondului și reduc emisiile, însă acestea sunt supuse unei evaluări distincte, iar finanțarea lor poate acoperi cel mult 70% din costurile relevante. Cooperare cu Comisia Europeană și BEI Statele beneficiare aleg proiectele și depun propunerile, iar administrarea se realizează în cooperare cu Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții. Banca verifică investițiile prioritare și îndeplinește atribuții financiare, în timp ce un comitet special analizează investițiile neprioritare. Comisia adoptă deciziile de plată. Finanțările trebuie să respecte legislația UE, inclusiv normele privind ajutoarele de stat, principiul de a nu prejudicia semnificativ mediul și interdicția dublei finanțări. Pentru România, fondul reprezintă o sursă importantă pentru investiții în producția de energie curată, rețele electrice, stocare, eficiență energetică și restructurarea zonelor afectate de renunțarea treptată la cărbune. Fondul completează alte instrumente europene și poate mobiliza cofinanțări publice sau private, cu condiția respectării regulilor financiare aplicabile și a delimitării clare a cheltuielilor eligibile.

Cardul european de sănătate: cum poate fi folosit și în ce situații nu este util
Eveniment

Cardul european de sănătate: cum poate fi folosit și în ce situații nu este util

Cardul european de sănătate este documentul gratuit prin care românii asigurați pot primi servicii medicale necesare în timpul unei șederi temporare în UE, Spațiul Economic European, Elveția și Regatul Unit. Valabil nu doar în UE „Cardul european de sănătate permite accesul la servicii medicale în străinătate. Este valabil în toate țările UE, precum și în Marea Britanie, Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein. ℹ Pe baza cardului, cetățenii UE beneficiază de servicii medicale asigurate de stat, în aceleași condiții și la același cost ca persoanele asigurate în țara pe care o vizitează. ℹ Sistemele de sănătate din statele UE sunt diferite și unele servicii care sunt gratuite într-o țară pot fi contra cost în altă țară. ℹ Folosind acest card, cetățenii UE pot solicita rambursarea costurilor de la instituția națională din țara lor.”, arată europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu într-o postare de Facebook. Cardul european de sănătate se folosește în spitale sau cabinete din sistemul public ori aflate în contract cu sistemul public din țara respectivă, în aceleași condiții ca pentru cetățenii acelui stat. Cardul nu acoperă tratamente planificate, servicii medicale private, repatriere sau transport medical, pentru care este nevoie de asigurare separată. Se solicită de la casa de asigurări de sănătate unde este înscris titularul, potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană
Economie

România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană

O resursă subterană extrem de importantă va fi extrasă din nou în România datorită banilor europeni, a anunțat europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Materii critice „România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană. Guvernul Ilie Bolojan a scos perimetrele Cătălinu și Ungurelașu-Polovragi de pe lista celor care trebuiau închise. În toamna anului 2024, am fost la mina abandonată din Baia de Fier și am atras atenția Comisiei Europene asupra acestei oportunități. În calitate de europarlamentar, am adresat Comisiei o întrebare referitoare la solicitarea de finanțare pentru exploatarea grafitului. Ulterior, Comisia Europeană a selectat acest proiect pentru finanțare pe baza Actului european privind materiile critice. ℹ️ Proiectul este în valoare de 200 de milioane de euro și implică extracția și procesarea șisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii. Compania de stat Salrom urmează să extragă 15.000 de tone de minerale în fiecare an.  ℹ️ Grafitul este un minereu strategic, fiind folosit pentru panouri solare, baterii sau în industria auto. România este printre puținele țări care beneficiază de această resursă naturală, devenită extrem de prețioasă în contextul dezvoltării noilor tehnologii. După exploatare, este important să dezvoltăm prelucrarea in România și industriile din zonă. ℹ️ Reluarea activității miniere poate genera companiei Salrom venituri anuale semnificative, ceea ce va însemna și o contribuție însemnată la bugetul de stat prin plata taxelor și redevențelor și a dividendelor. ℹ️ În cadrul efortului european de asigurare a materiilor critice mai sunt finanțate din România mina de cupru de la Rovina și un zăcământ de magneziu în județul Bihor.”, a arătat Motreanu într-o postare de Facebook.

România va primi de la UE (2028-2034) 60,2 miliarde de euro (propunerea Comisiei Europene)
Economie

România va primi de la UE (2028-2034) 60,2 miliarde de euro (propunerea Comisiei Europene)

Pentru exercițiul financiar 2028-2034, Comisia Europeană a propus ca României să i se aloce 60,2 miliarde de euro, arată parlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Beneficiu net de 78 miliarde de euro „Apartenența țării noastre la Uniunea Europeană le permite cetățenilor români să ducă o viață mai bună. De la intrarea în UE și până astăzi, România a primit 116 miliarde de euro de la UE și a plătit 38 miliarde de euro, având un beneficiu net de 78 miliarde de euro. ℹ️ Fondurile UE sunt folosite pentru autostrăzi, drumuri, școli, grădinițe, creșe, spitale, canalizare și alimentare cu apă, gaze sau sprijin pentru IMM-uri. Agricultura și dezvoltarea rurală beneficiază de un sprijin european considerabil. ℹ️ Din fonduri UE sunt finanțate proiecte prin care protejăm tradițiile și moștenirea noastră culturală:» Biserici și mănăstiri cu secole de istorie sunt restaurate și puse în valoare» Cetăți, castele, conace și palate au fost salvate de la degradare și redeschise pentru generațiile viitoare» Meșteșugurile, obiceiurile și tradițiile care definesc identitatea românească sunt promovate și protejate » Această susținere arată respectul UE față de valorile care ne definesc ca popor: credința, cultura și rădăcinile noastre. ℹ️ În calitate de europarlamentar, am depus amendamente, am susținut proiectele importante pentru comunitățile si țara noastră, am apărat interesele românilor. Parlamentul European a aprobat amendamentele pe care le-am depus pentru ca România să se poată dezvolta în continuare pe baza fondurilor din Politica de Coeziune.  ℹ️ Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034 prevede alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România, din care 54,6 miliarde de euro este alocarea generală, un miliard este pentru migrație, securitate și afaceri interne și 4,6 miliarde de euro pentru Fondul Social și pentru Climă.”, a scris Motreanu pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră