Prevenirea și tratarea bolilor cardiovasculare vor fi susținute prin programe speciale de către UE
Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să reducă decalajul dintre țările din estul și cele din vestul UE în privința sănătății cardiovasculare, potrivit europarlamentarului PNL (membru PPE) Dan Motreanu.
E necesară mai multă prevenție
„Am aprobat raportul Parlamentului European privind prioritățile pentru sănătatea cardiovasculară.
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces și handicap în UE, provocând aproximativ 1,7 milioane de decese anual.
Avem nevoie de mai multă prevenție, de depistare timpurie și de acces egal la tratament.
ℹ O serie de propuneri ale Parlamentului European vin în sprijinul reducerii decalajelor dintre statele din vestul UE și cele din est, ceea ce este important pentru o țară ca România.
ℹ Cerem statelor UE să adopte sau să actualizeze planuri naționale pentru sănătatea cardiovasculară. Țările UE vor fi sprijinite de Comisia Europeană prin orientări, finanțare, schimb de bune practici și asistență tehnică.
ℹ Rezoluția susține screeningul și evaluările medicale adaptate nivelului de risc, cu accent pe hipertensiune, colesterol crescut, obezitate, diabet și istoricul familial.
ℹ Statele UE sunt încurajate să investească în echipe medicale, depistarea din timp a bolilor cardiovasculare și să reducă sumele pe care pacienții trebuie să le plătească din propriul buzunar pentru serviciile medicale esențiale.
ℹ Pentru România, este important că rezoluția prevede în mod clar folosirea fondurilor europene pentru centre și programe de depistare, vaccinare, personal medical, mai ales în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate.
ℹ Parlamentul European solicită introducerea de defibrilatoare și programe de resuscitare în școli și la locul de muncă.
ℹ În școli, creșe, spitale și alte instituții publice, Parlamentul încurajează meniuri mai sănătoase. Susținem accesul la alimente naturale, proaspete, sezoniere și locale, lanțurile scurte de aprovizionare și implicarea fermierilor, ceea ce poate fi și un sprijin pentru agricultura românească.
ℹ Raportul conține propuneri privind educația în domeniul sănătății, informarea consumatorilor, activitatea fizică, consolidarea asistenței medicale primare, rolul farmaciștilor comunitari, depistarea timpurie, respectarea tratamentului, inovarea și cercetarea.”, a scris Motreanu pe Facebook.
România, campioana UE la mortalitate
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România și o importantă problemă de sănătate publică din Uniunea Europeană. Categoria analizată de Eurostat cuprinde bolile sistemului circulator, inclusiv cardiopatia ischemică, afecțiunile asociate hipertensiunii, accidentele vasculare cerebrale și bolile arterelor și venelor.
În 2023, aceste afecțiuni au provocat 1,59 milioane de decese în UE, echivalentul a 32,8% din total. Rata standardizată în funcție de vârstă a fost de 313 decese la 100.000 de locuitori. România a înregistrat 787 de decese la 100.000 de locuitori, de peste două ori și jumătate peste media europeană. Dintre statele membre, numai Bulgaria a avut o rată mai ridicată, de 923. La polul opus s-au aflat Franța, cu 163, Spania, cu 200, și Danemarca, cu 208 decese la 100.000 de locuitori.
Diferența apare și în structura mortalității. Bolile cardiovasculare au reprezentat aproape 54% dintre decesele înregistrate în România în 2023, comparativ cu aproximativ o treime la nivelul Uniunii. Cardiopatia ischemică a fost principala cauză individuală de deces în România în 2022, generând aproximativ 19% din totalul deceselor.
Situația României se înscrie într-un decalaj între estul și vestul Europei. OECD arată că mortalitatea cardiovasculară este mai ridicată, iar decesele apar la vârste mai tinere în statele din Europa Centrală și de Est. Printre explicații se numără prevalența fumatului, alimentația dezechilibrată, obezitatea, consumul nociv de alcool, sedentarismul, eficiența diferită a politicilor de sănătate publică și accesul inegal la servicii medicale de calitate.
Reducerea decalajului presupune prevenție, depistarea timpurie a hipertensiunii și colesterolului crescut, acces rapid la tratament și monitorizarea pacienților după infarct sau accident vascular cerebral. Strategia Națională de Sănătate 2023–2030 prevede investiții în prevenția primară și coordonarea serviciilor pentru bolile cronice majore. Efectele depind însă de aplicarea consecventă a măsurilor și de reducerea diferențelor teritoriale de acces la consultații, diagnostic și tratament.
