vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cardiovascular

4 articole
Eveniment

10 obiceiuri care ne afectează inima fără să ne dăm seama: avertismentul unui cardiolog

10 obiceiuri care ne afectează inima. Profesorul Nicolas Girerd, cardiolog la CHRU Nancy, specializat în insuficiență cardiacă și prevenție cardiovasculară, avertizează: zece obiceiuri zilnice aparent banale pot dăuna grav sănătății inimii. 10 obiceiuri care ne afectează inima Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial, iar multe dintre ele se dezvoltă în tăcere, fără simptome evidente. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut De la somnul insuficient și consumul „moderat” de alcool, până la sedentarismul ascuns și stresul cronic, iată ce trebuie să știm pentru a ne proteja cel mai important mușchi al corpului. 1. Somnul insuficient crește riscul cardiovascular Dormitul mai puțin de șase ore pe noapte sau un somn de proastă calitate crește riscul de hipertensiune, ateroscleroză, infarct și AVC. O meta-analiză a arătat o creștere de 50% a riscului de boli cardiovasculare la persoanele cu insomnie. Organizațiile de specialitate recomandă minimum șapte ore de somn pe noapte pentru protejarea inimii. 2. Consumul moderat de alcool nu este inofensiv Mitul „un pahar pe zi protejează inima” este contrazis de studiile recente. Consumul peste 100 g de alcool pe săptămână crește riscul de AVC, insuficiență cardiacă și hipertensiune. Chiar și la doze mici, alcoolul favorizează fibrilația atrială, o aritmie ce poate provoca accidente vasculare. 3. Sportul regulat nu compensează sedentarismul prelungit Chiar și persoanele active pot fi expuse riscului cardiovascular dacă petrec multe ore pe zi stând. Sedentarismul crește riscul de infarct, diabet și mortalitate. Pentru a contracara efectele, este necesară mișcare zilnică constantă și reducerea timpului petrecut pe scaun. 4. Greutatea normală nu garantează o inimă sănătoasă Persoanele slabe, dar fumătoare, sedentare, stresate sau cu alimentație bogată în sare și alimente ultraprocesate, prezintă risc cardiovascular crescut. Distribuția grăsimii, în special cea viscerală, este un indicator mai bun al riscului decât greutatea totală. 5. Sarea în exces afectează inima chiar și fără hipertensiune Consumul ridicat de sodiu poate rigidiza arterele și crește masa cardiacă, chiar la persoanele cu tensiune normală. Majoritatea aportului provine din alimente procesate, nu din sarea adăugată la masă. OMS recomandă sub 5 g de sare pe zi, dar consumul mediu depășește adesea 8-10 g. 6. Hipertensiunea poate fi „ucigașul tăcut” timp de ani de zile Tensiunea arterială crescută nu dă simptome clare ani la rând, dar poate provoca infarct, AVC sau insuficiență cardiacă. Specialiștii recomandă măsurarea periodică a tensiunii chiar și la persoanele tinere, pentru depistarea timpurie. 7. Stresul cronic are efecte directe asupra inimii Stresul prelungit activează sistemul nervos simpatic, crește nivelul cortizolului și favorizează inflamația cronică, afectând sănătatea cardiovasculară. În timp, duce la creșterea tensiunii, tulburări de somn și obiceiuri alimentare nocive. 8. Fumatul ocazional dăunează la fel ca cel zilnic Chiar și o singură țigară pe zi crește semnificativ riscul de infarct și AVC. Studiile arată că fumatul „social” nu este lipsit de pericole și provoacă inflamație vasculară imediată. 9. Riscul cardiovascular al femeilor crește după menopauză Până la menopauză, femeile sunt protejate hormonal, însă după această perioadă riscul crește, iar simptomele bolilor de inimă pot fi atipice: oboseală, dispnee sau dureri difuze. Activitatea fizică este mai redusă la femei, ceea ce accentuează riscul. 10. Simptomele subtile ale inimii bolnave nu trebuie ignorate Oboseala persistentă, creșterea în greutate, edemele și dificultatea de respirație pot fi primele semne ale insuficienței cardiace. Durerea toracică, chiar difuză, trebuie evaluată medical, mai ales la persoanele peste 40 de ani.

10 obiceiuri care ne afectează inima (sursa: Pexels/Designecologist)
Hipertensiunea arterială ucide masiv în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Hipertensiunea arterială ucide masiv în România

Hipertensiunea arterială ucide masiv în România. Afecțiunile cardiace și ale sistemului cardiovascular sunt principalele cauze de deces din Uniunea Europeană: 1,7 milioane de morți la nivelul lui 2020, aproape o treime din total. Hipertensiunea arterială ucide masiv în România În România situația este și mai dramatică: 55% din totalul deceselor din 2020 au ținut de boli care sunt asociate sistemului cardiovascular. Citește și: EXCLUSIV Tupeu incredibil: șeful Romarm a plecat în Serbia cu avionul, dar și-a trimis dinainte șoferul cu mașina de serviciu 600 km să-l aștepte la aeroportul din Belgrad Doar în Bulgaria cifrele totale și procentele sunt mai crescute. În Iași, Institutul de Boli Cardiovasculare e suprasolicitat, tratează 150 de infarcturi/lună și listele de așteptare pentru procedurile minim-invazive la proceduri elective conțin sute de persoane. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Institutul cardiovascular ieșean, dureri de inimă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Institutul cardiovascular ieșean, dureri de inimă

Institutul cardiovascular ieșean, dureri de inimă. Şeful Consiliului Județean Iași a trecut în revistă lipsurile județului, pe care le-a pus pe seama "gâlcevei politice". Institutul cardiovascular ieșean, dureri de inimă "Noi suntem astăzi cu Spitalul Regional de Urgenţe nefinalizat şi nu avem sală polivalentă tot din cauză că amplasamentul a fost schimbat", a spus Costel Alexe. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cât priveşte Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, "ce vină are Iaşiul să fie depunctat cu 15 puncte pentru că suntem centru medical universitar?", s-a întrebat șeful CJ. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova "Nu s-a făcut nicio internare în Spitalul Regional de Urgenţă pentru că, din păcate, până astăzi nu avem excavată prima cupă de pământ de acolo", a adăugat Alexe. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iași versus București: inimi mai scumpe (sursa: Facebook/Costel Alexe)
Eveniment

Iași versus București: inimi mai scumpe

Iași versus București: inimi mai scumpe. Consiliul Județean Iași a pierdut finanțarea de 300 de milioane de euro care ar fi putut fi alocată prin PNRR pentru construcția Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară din cauza digitalizării și a costurilor supraevaluate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De exemplu, costul mediu pe metru pătrat construit ajungea, în proiectul ieșean, la 26.500 lei, în timp ce costul mediu pentru un pat era de aproape 3,3 milioane lei. Pentru comparație, la București, la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare, costul pe metru pătrat construit a fost calculat la 16.577 lei, iar costul pe pat, la puțin peste 2,4 milioane lei. Mai mult, costurile cu asistența tehnică pentru Iași au fost estimate la peste 20,3 milioane lei, în timp ce la București sunt de doar 460.000 lei. A fi sau a nu fi digitalizare Ministerul Sănătății (MS), condus de pesedistul Alexandru Rafila, a decis să excludă proiectul „construirea şi dotarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi” de pe lista obiectivelor de investiții din domeniul medical care vor fi finanţate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Surse din cadrul MS au declarat sub protecția anonimatului că proiectul susținut de liberalul Costel Alexe a fost depunctat pentru capitolul "digitalizare". De exemplu, în cererea de finanțare s-a menționat că 80 de paturi vor fi digitalizate și dotate cu echipamente IT care vor înlocui fișa de observație clasică a pacientului cu sisteme digitalizate (adică cu fișa sau dosarul electronic al pacientului). Consiliul Județean Iași a transmis ulterior o clarificare în care a menționat că toate cele 450 de paturi sunt digitalizate. În acest sens au dat ca exemplu paturile electronice pentru pacienți. Numai că Ministerul Sănătății a considerat că aceste paturi nu pot fi incluse în capitolul digitalizare, ci la echipamente medicale. Motivul: toate paturile pentru pacienți produse în anul 2023 au mecanisme electronice conectate la un panou de comandă prin care se rabatează, se ridică sau coboară. Un alt echipament invocat la „digitalizare” a fost stația centrală de monitorizare a pacienților critici. Adică un monitor care afișează într-un singur loc anumiți parametrii preluați de la monitoarele de funcții vitale. Dar și acesta face parte din categoria echipamentelor medicale și nu a putut fi inclus la digitalizare. Alexe, declarații inutile Nemulțumit de decizia ministrului Alexandru Rafila, liberalul Costel Alexe declara în ianuarie 2023 că a solicitat reevaluarea proiectului. Printre motivele invocate atunci se afla și o evaluare internă a proiectului realizată de Consiliul Județean Iași, în urma căreia ar fi rezultat că trebuia să primească 72 de puncte. Acest punctaj ar fi situat Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi pe un loc eligibil pentru finanţare. „Iaşiul merită să aibă un Spital al Inimii şi am atras în nenumărate rânduri atenţia asupra urgenţei şi necesităţii acestui institut, nu doar pentru judeţul nostru, ci pentru întreaga regiune a Moldovei, inclusiv pentru cetăţenii români din Republica Moldova. Nu vom renunţa la acest spital vital pentru sănătatea ieşenilor, indiferent de greutatea piedicilor pe care le întâlnim pe traseu. Statul român este obligat să prioritizeze cu adevărat investiţiile din Sănătate şi să repare nedreptatea pe care Iaşiul şi Moldova o trăiesc de ani de zile”, spunea Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași. Costuri foarte mari la Iași Costurile estimate pentru construirea şi dotarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi au fost estimate de Consiliul Județean Iași, condus de liberalul Costel Alexe, la nu mai puțin de 1,479 miliarde lei (în jur de 300 de milioane de euro). Proiectul prevedea construcția unui spital cu 450 de paturi și 19 săli de operație. Calculele arată că costul mediu pe pat erau de 3,288 milioane lei fără TVA. În timp ce costul mediu pe fiecare metru pătrat construit ajungea la 26.508 lei (peste 5.400 de euro). În această sumă au fost calculate construirea institutului, amenajări exterioare, utilități și branșamente, împrejmuire, proiectare și consultanță, taxe, cheltuieli neprevăzute, dotări și echipamente medicale. În plus, Consiliul Județean Iași a prevăzut bani pentru asistența tehnică și consultanță. Pentru asistența tehnică erau prevăzuți 20,38 milioane lei fără TVA. Iar pentru consultanță, 8,1 milioane lei. Iași versus București: inimi mai scumpe Pe lista obiectivelor de investiții din domeniul medical care vor fi finanţate prin PNRR se află Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” din București. Adică, un institut cu același profil ca cel de la Iași. Documentele obținute de către Defapt.ro arată că pentru construcția acestui institut s-au cerut 788,9 milioane lei. Adică în jur de 161 de milioane de euro. Datele din proiect arată că institutul de la București urmează să aibă 324 de paturi și 14 săli de operație. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public Bugetul pentru fiecare pat a fost calculat la 2,434 milioane lei. Cu 854.000 lei mai puțin față de costul unui pat prevăzut de Consiliul Județean Iași. Deci, o diferență de 172.000 de euro pentru fiecare pat. Mai mult, costurile pentru fiecare metru pătrat construit la București au fost calculate la 16.577 lei. Cu 9.931 lei mai ieftin ca la Iași, echivalentul a 2.000 de euro. Asistența tehnică pentru construcția institutului de la București este de doar 460.000 de lei, de 44 de ori mai puțin decât suma prevăzută pentru institutul de la Iași. Mai mult, proiectul de la București nu prevede bani pentru consultanță.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră