joi 09 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2817 articole
Maria Pană

Investigații

EXCLUSIV Cum a pierdut Viorel Pașca procesul în care era acuzat că a exploatat imaginea unei bătrâne. Totul a plecat de la vânzarea unei case

Viorel Pașca și Delia Păcală au exploatat imaginea unei bătrâne cazate în azilul neautorizat din Bihor al Asociației Dumbrava DPG (Dumnezeu poartă de grijă - n.r.), potrivit unei hotărâri a Tribunalului Bihor. Citește și: Ministrul Pîslaru scrie că DIICOT nu l-a anunțat pe el de acțiunea din Bihor, ci pe pesedista Zară Pașca și Păcală au fost obligați de instanță să plătească daune morale de 3.000 de lei și cheltuieli de judecată de 3.650 de lei persoanei păgubite printr-un video postat pe conturile de social media ale Asociației. Limitele libertății de exprimare Procesul început ca o acțiune în răspundere civilă delictuală pentru prejudiciu de imagine s-a încheiat cu o schimbare completă de perspectivă între prima instanță și instanța de apel. Dacă Judecătoria Beiuș a apreciat că Viorel Pașca și Delia Păcală nu au depășit limitele libertății de exprimare atunci când au publicat pe Facebook povestea unei femei vârstnice internate în centrul pe care îl administrează, Tribunalul Bihor a ajuns la concluzia opusă. Prin decizia pronunțată în octombrie 2023, instanța de apel a stabilit că cei doi au afectat dreptul la imagine, onoarea și demnitatea Mariei Joldea și i-a obligat, în solidar, la plata unor daune morale în valoare de 3.000 de lei și a cheltuielilor de judecată. Hotărârea nu pune în discuție activitatea caritabilă desfășurată de Viorel Pașca și Delia Păcală și nici dreptul persoanelor vulnerabile de a-și spune povestea. Tribunalul a analizat exclusiv modul în care această poveste a fost prezentată publicului și a concluzionat că, în cazul concret, libertatea de exprimare a fost exercitată dincolo de limitele protejate de lege. Cum a început conflictul Potrivit hotărârii, litigiul își are originea într-un contract autentificat în 1999: Maria Joldea a cumpărat nuda proprietate asupra unei locuințe din satul Ghiorac, comuna Ciumeghiu, județul Bihor, în timp ce vânzătorii și-au păstrat dreptul de uzufruct viager.  Tribunalul Bihor a subliniat că acel contract prevedea exclusiv transferul nudei proprietăți și nu stabilea nicio obligație de întreținere în sarcina cumpărătoarei. Acest detaliu avea să devină unul dintre elementele importante ale procesului, deoarece o parte dintre acuzațiile formulate ulterior în spațiul public sugerau tocmai existența unei asemenea obligații. După decesul soțului, femeia care își păstrase uzufructul a rămas singură în locuință. În vara anului 2021, autoritățile locale au întocmit o anchetă socială care consemna că aceasta avea peste 80 de ani, suferea de afecțiuni specifice vârstei și solicita internarea într-un centru unde să beneficieze de îngrijire permanentă. Acuzații de agresiuni fizice și verbale În cuprinsul anchetei apăreau și afirmațiile femeii potrivit cărora ar fi fost agresată verbal și fizic și nu ar fi primit ajutor din partea persoanei care deținea nuda proprietate a casei. Pe baza acestor constatări, s-a propus internarea într-un centru social administrat de Viorel Pașca și Delia Păcală. Tribunalul avea să observe ulterior că ancheta socială reproducea declarațiile femeii și justifica necesitatea internării, dar nu stabilea existența unor fapte penale și nici nu demonstra că acuzațiile formulate de aceasta fuseseră verificate. Documentul vorbea despre un risc de abuz și neglijență, nu despre fapte dovedite de violență, exploatare sau lipsire de libertate. Videoclipul care a declanșat procesul La scurt timp după internarea femeii în centru, Viorel Pașca și Delia Păcală au realizat un videoclip care a fost publicat pe pagina de Facebook administrată de primul dintre ei. Materialul era prezentat ca o „poveste de viață” și descria cazul într-o manieră puternic emoțională. Conform motivării Tribunalului, postarea nu s-a limitat la redarea declarațiilor femeii, ci a fost însoțită de titluri, descrieri și comentarii care transmiteau publicului concluzia că femeia fusese victima unor abuzuri extreme și că fusese salvată de centrul administrat de cei doi. În apel, Maria Joldea a susținut că tocmai aceste completări făcute de administratorii paginii au transformat relatarea într-un atac la adresa propriei persoane. Ea a arătat că, deși numele său nu era rostit în videoclip, informațiile furnizate permiteau identificarea sa în comunitatea locală, iar comentariile ulterioare au făcut această identificare și mai ușoară. Printre afirmațiile evidențiate de reclamantă se aflau formulări precum „O viață de sclavie în propria-i casă”, „Bătută și batjocorită douăzeci de ani”, „ținută în grajd cu animalele timp de cincisprezece ani” sau „A vrut să-și pună capăt zilelor, dar salvarea a apărut în ultima clipă”. În comentarii apăreau și alte afirmații atribuite lui Viorel Pașca și Deliei Păcală, potrivit cărora Maria Joldea ar fi încercat să o determine pe femeie să renunțe la uzufruct și chiar ar fi amenințat persoane din sat. Toate aceste elemente au constituit baza acțiunii în răspundere civilă delictuală formulate ulterior. De ce Judecătoria Beiuș a respins acțiunea În primă instanță, Judecătoria Beiuș a considerat că Viorel Pașca și Delia Păcală au acționat în cadrul dreptului la liberă exprimare. Judecătorul fondului a apreciat că femeii internate în centru i s-a oferit posibilitatea de a-și spune propria poveste de viață, iar răspunderea pentru afirmațiile făcute îi aparținea acesteia. Instanța a mai reținut că pârâții desfășurau activități caritabile în folosul persoanelor vulnerabile și că nu urmăreau obținerea unui avantaj personal prin publicarea materialului. În lipsa unei fapte ilicite și a dovezii relei-credințe, Judecătoria Beiuș a respins acțiunea formulată de Maria Joldea și a obligat-o să suporte și cheltuielile de judecată ale pârâților. Tribunalul Bihor: analiza primei instanțe a fost incompletă În apel, Tribunalul Bihor a reanalizat întregul probatoriu și a ajuns la concluzia că prima instanță nu analizase complet cauza. Unul dintre primele aspecte evidențiate în motivare este faptul că înregistrarea video depusă ca probă nu fusese examinată efectiv de Judecătoria Beiuș, iar o parte importantă a situației de fapt fusese preluată din întâmpinarea pârâților și din ancheta socială. În aceste condiții, instanța de apel a procedat la o analiză proprie atât a videoclipului, cât și a comentariilor publicate ulterior pe rețelele sociale. Tribunalul a pornit de la ideea că litigiul nu privea activitatea socială desfășurată de Viorel Pașca și Delia Păcală, pe care instanța o descrie ca fiind una utilă comunității, ci exclusiv modalitatea în care aceștia au făcut public cazul femeii internate în centru și consecințele produse asupra unei alte persoane. Judecătorii au reamintit că dreptul la liberă exprimare beneficiază de protecție constituțională și convențională, însă acesta nu este absolut. Libertatea de exprimare trebuie exercitată cu bună-credință și fără a prejudicia onoarea, reputația sau dreptul la imagine al altor persoane. Atunci când cele două drepturi intră în conflict, instanța trebuie să stabilească dacă ingerința este justificată și proporțională. Tribunalul: videoclipul nu era doar relatarea femeii Un capitol important al motivării este consacrat modului în care a fost realizată înregistrarea video. Instanța observă că scopul declarat al proiectului era acela de a permite persoanelor aflate în dificultate să își spună propria poveste de viață. Totuși, analizând filmarea, Tribunalul Bihor a ajuns la concluzia că aceasta nu reprezenta un simplu monolog al femeii. Judecătorii notează că în înregistrare vorbește mai mult Delia Păcală decât beneficiara centrului, iar întrebările adresate conțin adesea și răspunsurile sugerate. În motivare se arată că femeia răspunde scurt și evită să dezvolte subiectele, ceea ce face dificilă delimitarea între propriile afirmații și elementele introduse de interlocutor. Din acest motiv, Tribunalul concluzionează că „nu este clar cât anume din «poveste» aparține” femeii și „cât aparține direct sau indirect (prin sugestionare) altor persoane”. Instanța adaugă că nu s-a demonstrat nici faptul că publicarea în mediul online era necesară pentru atingerea pretinsului scop terapeutic al destăinuirii. Judecătorii subliniază că efectul eliberator al unei confesiuni nu presupune, în mod obligatoriu, transformarea acesteia într-un material destinat publicului larg, cu atât mai mult atunci când relatarea conține acuzații foarte grave împotriva unei persoane identificabile. Comentariile făcute de Viorel Pașca și Delia Păcală au cântărit decisiv Potrivit Tribunalului, procesul nu putea fi redus la simpla întrebare dacă o femeie internată într-un centru avea dreptul să își relateze experiențele. Problema esențială era că Viorel Pașca și Delia Păcală nu s-au limitat la publicarea videoclipului. Instanța reține expres că aceștia „nu s-au mulţumit a posta povestea”, ci „au făcut propriile judecăţi de valoare pe un ton agresiv la adresa reclamantei”. În plus, prin comentariile publicate ulterior, cei doi au întărit credibilitatea acuzațiilor și au încurajat ideea că acestea reprezintă fapte certe. Tribunalul a analizat separat reacțiile celor doi atunci când Maria Joldea a încercat să își prezinte propria versiune asupra situației. Hotărârea arată că, în loc să permită existența unui dialog sau să manifeste reținere, Viorel Pașca și Delia Păcală au continuat să afirme că informațiile sunt adevărate și au invocat existența unor mesaje primite de la localnici care ar confirma acuzațiile formulate împotriva reclamantei. Instanța a apreciat că aceste intervenții personale au avut un efect important asupra percepției publicului, deoarece proveneau de la persoane care se bucurau de încredere și notorietate în comunitate. Astfel, afirmațiile lor au consolidat impresia că toate acuzațiile ar fi fost deja verificate și confirmate. Identificarea Mariei Joldea în comunitate Un alt argument invocat de pârâți era acela că numele reclamantei nu fusese rostit în videoclip. Tribunalul a respins, însă, această apărare. Judecătorii au constatat că informațiile prezentate — localitatea, adresa, fotografia femeii internate, explicațiile privind situația juridică a casei și comentariile ulterioare — permiteau identificarea fără dificultate a Mariei Joldea de către membrii comunității locale. Mai mult, în comentarii a fost publicată și imaginea profilului de Facebook al reclamantei, iar Viorel Pașca și Delia Păcală au atras atenția asupra faptului că aceasta intervenise în discuții pentru a nega acuzațiile. În aceste condiții, Tribunalul a apreciat că lipsa menționării exprese a numelui nu împiedica identificarea persoanei și nici producerea prejudiciului de imagine. Dimpotrivă, în cadrul unei comunități restrânse, elementele furnizate erau suficiente pentru ca publicul să înțeleagă despre cine era vorba. Contractul și ancheta socială au avut o importanță decisivă În motivarea deciziei, Tribunalul Bihor a analizat separat documentele pe care s-au sprijinit atât Maria Joldea, cât și Viorel Pașca și Delia Păcală. Primul dintre acestea a fost contractul autentificat în 1999. Instanța a constatat că documentul privea exclusiv vânzarea nudei proprietăți, în timp ce vânzătorii și-au păstrat dreptul de uzufruct viager asupra locuinței. Contractul nu prevedea nicio obligație de întreținere în sarcina cumpărătoarei. Judecătorii au considerat că acest aspect era esențial deoarece postarea și comentariile publicate pe Facebook lăsau impresia că Maria Joldea ar fi abandonat sau ar fi refuzat să își îndeplinească o obligație legală față de femeia vârstnică. În realitate, Tribunalul a reținut că o asemenea obligație nu rezulta din actul juridic analizat. Instanța a examinat apoi ancheta socială întocmită înainte de internarea femeii în centrul administrat de Viorel Pașca și Delia Păcală. Tribunalul a observat că documentul consemna afirmațiile beneficiarei privind presupuse agresiuni verbale și fizice, însă autoritățile locale au folosit o formulare prudentă, vorbind despre existența unui risc de abuz și neglijență. În schimb, în materialele publicate ulterior pe internet apăreau afirmații categorice privind o pretinsă viață de sclavie, exploatare, bătăi și alte fapte deosebit de grave. Judecătorii au remarcat această diferență de abordare și au arătat că nici autoritățile locale nu transformaseră declarațiile femeii în concluzii certe privind existența unor infracțiuni. De ce Tribunalul a considerat că acuzațiile nu fuseseră verificate Unul dintre argumentele centrale ale hotărârii este lipsa unor verificări independente înainte ca acuzațiile să fie făcute publice. Instanța observă că, dacă faptele prezentate în videoclip ar fi fost reale în forma descrisă — bătăi repetate, exploatare timp de aproape două decenii, ținerea unei persoane în grajd și amenințarea martorilor — ar fi fost firesc ca acestea să determine intervenția autorităților competente. Tribunalul formulează chiar o serie de întrebări în motivare. Judecătorii se întreabă de ce, dacă asemenea abuzuri ar fi fost cunoscute de autorități și de comunitate timp de 15-20 de ani, nu fusese sesizată poliția și nu fusese declanșată nicio anchetă penală. În aceeași logică, instanța remarcă faptul că nici Viorel Pașca și Delia Păcală nu au formulat plângeri penale după ce au aflat povestea femeii, deși acuzațiile descriau fapte care, dacă s-ar fi confirmat, ar fi putut atrage răspunderea penală. Acest raționament nu reprezintă o concluzie că afirmațiile femeii erau neadevărate, ci unul dintre motivele pentru care Tribunalul a apreciat că publicarea lor ca fapte certe, fără verificări suplimentare, nu respecta exigențele bunei-credințe. Declarația martorului În apel a fost analizată și declarația unui martor din comunitatea locală. Potrivit hotărârii, acesta le cunoștea pe ambele părți de aproximativ 15-18 ani și a oferit o imagine diferită față de cea prezentată în postarea de pe Facebook. Martorul a declarat că Maria Joldea locuia în Germania și revenea în România doar pentru perioade scurte, că femeia vârstnică își încasa singură pensia, iar utilitățile erau plătite de reclamantă. Acesta a mai afirmat că știa despre videoclip din discuțiile purtate în sat și că scandalul creat în jurul postării a determinat-o pe Maria Joldea să își vândă casa și să plece din localitate. Tribunalul a apreciat că această declarație confirma faptul că publicarea materialului produsese efecte concrete asupra imaginii reclamantei în comunitatea din care făcea parte. Instanța a analizat și afirmația potrivit căreia femeia ar fi fost ținută „în grajd cu animalele”. Din probele administrate rezulta că aceasta locuia într-o anexă amenajată ca locuință și îngrijea păsări de curte. Tribunalul a subliniat diferența dintre un coteț pentru păsări și un grajd destinat animalelor mari și a apreciat că formulările folosite în postare amplificau artificial dramatismul situației. Pasajul-cheie al hotărârii Cea mai severă critică formulată de Tribunalul Bihor privește scopul urmărit prin publicarea videoclipului. Instanța arată că activitatea socială desfășurată de Viorel Pașca și Delia Păcală este una utilă și că nu există nimic reprobabil în atragerea voluntarilor sau a sponsorilor pentru susținerea centrelor sociale. Critica privește exclusiv modul în care a fost realizată promovarea acestei activități. În motivare se afirmă: „Nu este nici interzis şi nici greşit că pârâţii caută şi primesc persoane în stare de disperată nevoie (...). Însă este greşit modul în care aceştia au acţionat, încălcând drepturile nepatrimoniale ale reclamantei.” Tribunalul continuă cu unul dintre cele mai importante pasaje ale deciziei: „Pe scurt, pârâţii nu s-au mulţumit a aduce un serviciu persoanei în nevoie, ci s-au folosit de persoana în nevoie pentru publicitate. Au îngrijit-o, dar în schimb au şi filmat-o şi publicat imediat o poveste care demască «răul», au dat «răului» o faţă şi, prin contradicţie, au pozat în eroii salvatori.” Instanța apreciază că dramatizarea poveștii a avut rolul de a genera reacții emoționale puternice și de a atrage atenția asupra activității centrului. În același context, Tribunalul a notat că „dramatismul lor exagerat impresionează, generează reacţii virulente imediate în rândul a cât mai multor urmăritori, adică publicitate rapidă şi gratuită”, publicitate care poate conduce la atragerea de noi voluntari și sponsori. De ce Tribunalul a schimbat complet soluția Pe baza tuturor probelor administrate, Tribunalul Bihor a concluzionat că sunt întrunite toate condițiile răspunderii civile delictuale: existența unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a legăturii de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și a vinovăției autorilor. Instanța a apreciat că Viorel Pașca și Delia Păcală nu s-au limitat la a pune la dispoziția publicului declarațiile unei persoane vulnerabile, ci au intervenit activ în construirea mesajului și în amplificarea impactului acestuia. În motivare se arată că cei doi „au făcut propriile judecăţi de valoare pe un ton agresiv la adresa reclamantei” și „au atras intenţionat reacţii negative la adresa acesteia”, conferind credibilitate unor acuzații care nu fuseseră verificate în mod independent. Judecătorii au subliniat că reclamantei nu i-au fost atribuite simple comportamente discutabile, ci fapte de o gravitate excepțională: violență fizică și psihică, exploatarea unei persoane vulnerabile, lipsirea acesteia de condiții decente de trai, amenințarea unor martori și alte acuzații care, dacă ar fi fost reale, ar fi putut atrage răspunderea penală. Tocmai de aceea, Tribunalul a considerat că publicarea unor asemenea afirmații impunea un nivel ridicat de prudență și verificare. Hotărârea mai arată că libertatea de exprimare protejează inclusiv exprimarea unor opinii și relatări incomode, însă aceasta nu exonerează autorul de obligația de a respecta drepturile altor persoane. În aprecierea instanței, în cauza de față acest echilibru nu a fost păstrat, iar dreptul Mariei Joldea la demnitate și la protejarea reputației a fost afectat într-o manieră nejustificată. Cum s-au calculat daunele morale Un element important avut în vedere de Tribunal a fost și amploarea reală a prejudiciului. Deși postarea fusese vizibilă pentru un număr mare de utilizatori ai rețelei Facebook, instanța a apreciat că efectele cele mai puternice s-au produs în comunitatea locală, unde identitatea reclamantei putea fi stabilită cu ușurință.  Judecătorii au reținut declarația martorului potrivit căreia scandalul creat după publicarea videoclipului a devenit rapid cunoscut în sat și a afectat imaginea Mariei Joldea, care ulterior și-a vândut casa și a părăsit localitatea. În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor, Tribunalul a apreciat că gravitatea afirmațiilor nu impunea acordarea unor sume foarte ridicate. Instanța a arătat că, deși injuriile și acuzațiile formulate erau serioase, prejudiciul de imagine a avut o întindere limitată din punct de vedere teritorial, fiind concentrat în principal în comunitatea în care reclamanta era cunoscută și putea fi identificată. În aceste condiții, judecătorii au considerat că suma de 3.000 de lei reprezintă o reparație morală suficientă, alături de constatarea încălcării drepturilor sale nepatrimoniale. Prin urmare, Tribunalul Bihor a admis apelul formulat de Maria Joldea, a schimbat în parte sentința Judecătoriei Beiuș și a dispus obligarea în solidar a lui Viorel Pașca și Delia Păcală la plata a 3.000 de lei cu titlu de daune morale. Totodată, instanța i-a obligat pe cei doi intimați să îi plătească acesteia 3.650 de lei reprezentând cheltuieli de judecată aferente atât fondului, cât și apelului.

EXCLUSIV Cum a pierdut Viorel Pașca procesul în care era acuzat că a exploatat imaginea unei bătrâne. Totul a plecat de la vânzarea unei case
Mai mulți bani pentru agricultură de la Uniunea Europeană (vot în Parlamentul European)
Economie

Mai mulți bani pentru agricultură de la Uniunea Europeană (vot în Parlamentul European)

Parlamentul European cere o creștere cu 47% pentru bugetul agriculturii Uniunii, potrivit europarlamentarului PNL Dan Motreanu. Bugetul trebuie definitivat până la sfârșitul lui 2026 „Partidul Popular European susține menținerea unui buget consistent pentru Politica Agricolă Comună (PAC). În calitate de europarlamentar, am apărat principiile pe care se bazează acest instrument esențial pentru agricultura României. ℹ️ Grupul PPE cere ca finanțarea pentru agricultură să fie asigurată, în continuare, în mod distinct. Fermierii nu trebuie să intre în competiție cu comunitățile pentru banii europeni. ℹ️ Raportul coordonat de colegul meu Siegfried Mureșan privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 a fost aprobat recent de plenul Parlamentului European. ℹ️ Parlamentul European a votat propunerea de creștere cu 10% a viitorului buget al UE și solicitarea de majorare cu 47% a fondurilor alocate pentru agricultură. ℹ️ Parlamentarii europeni susțin propunerea PPE privind existența unor fonduri dedicate pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună. ℹ️ Parlamentul European a votat pentru un buget cu 10% mai mare față de propunerea Comisiei Europene. ℹ️ Față de propunerea Comisiei Europene, bugetele alocate ar trebui majorate cu 139 de miliarde de euro pentru Politica Agricolă Comună și 78 de miliarde de euro pentru Politica de Coeziune. ℹ️ Bugetul trebuie să fie convenit între Consiliul UE și Parlamentul European până la sfârșitul acestui an. ℹ️ Comisia Europeană a propus comasarea mai multor fonduri UE în proiectul de buget pentru 2028-2034. Fiecare stat membru va întocmi un plan național și regional de parteneriat, care va integra finanțarea pentru Politica Agricolă Comună, Fondul de Coeziune, Fondul Social European, Politica Comună în domeniul Pescuitului, dar și pentru migrație, azil, securitate internă și politica de vize.”, a arătat Motreanu într-o postare pe Facebook.

România, pe locul al doilea în UE la absorbția fondurilor europene în ultimele 12 luni
Economie

România, pe locul al doilea în UE la absorbția fondurilor europene în ultimele 12 luni

Premierul Ilie Bolojan a atras în România fonduri europene în 12 luni de trei ori mai mult decât a făcut-o prim-ministrul Marcel Ciolacu în anul anterior. Cea mai mare sumă de la UE atrasă într-un an „România a atras zece miliarde de euro din fonduri UE între iunie 2025 și iunie 2026, cu Ilie Bolojan premier și Dragoș Pîslaru, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Este cea mai mare sumă atrasă vreodată de România într-un interval de un an și este de trei ori mai mare față de suma atrasă în cele 12 luni precedente. ℹ În ultimele 12 luni, România a absorbit 7,1 miliarde de euro din fondurile de coeziune și 2,9 miliarde de euro din PNRR. ℹ Țara noastră ocupă acum locul 2 în UE în ceea ce privește fondurile europene absorbite. ℹ Pe de altă parte, România păstrează cele 13,6 miliarde de euro din granturile PNRR, în urma negocierilor purtate de Guvernul Ilie Bolojan cu Comisia Europeană. Negocierile au fost coordonate de Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. ℹ În astfel de momente se vede clar cine pune România pe primul loc. Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit să protejeze proiectele finanțate din bani europeni, în timp ce liderii PSD au provocat instabilitate politică și au pus în pericol inclusiv șansa României de a beneficia de fondurile europene.”, a arătat europarlamentarul PNL Dan Motreanu într-o postare de Facebook.

Mai multe drepturi pentru victimele infracțiunilor (acord între Parlamentul European și Consiliul UE)
Justiție

Mai multe drepturi pentru victimele infracțiunilor (acord între Parlamentul European și Consiliul UE)

Un acord între Parlamentul European și Consiliul UE prevede ca persoanele afectate de infracțiuni să primească mai mult sprijin, protecție și acces mai rapid la justiție, arată europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Anual, un european din șapte este victimă a unei infracțiuni „Am votat în Parlamentul European pentru actualizarea normelor UE privind consolidarea drepturilor victimelor. Acordul dintre Parlamentul European și Consiliul UE pe acest subiect reprezintă un pas important pentru ca persoanele afectate de infracțiuni să primească mai mult sprijin, protecție și acces mai rapid la justiție.  ℹ️ Drepturile persoanelor afectate vor fi protejate prin asigurarea asistenței juridice pentru victimele cu posibilități financiare reduse. Statele membre pot stabili pragurile de venit pentru care se acordă asistența juridică. ℹ️ Actul normativ prevede urgentarea acordării despăgubirilor de către persoanele condamnate pentru infracțiuni.  ℹ️ Va fi creată o nouă linie telefonică de asistență la nivelul UE pentru victime la numărul de telefon european 116 006. ℹ️ Infracțiunile vor putea fi raportate atât în persoană, cât și online. ℹ️ Victimele vor beneficia de servicii de sprijin, pe baza unei evaluări individuale realizate de personal specializat. ℹ️ Statele membre vor trebui să asigurej disponibilitatea unor servicii adaptate copiilor, care să ofere sprijin și protecție adecvate vârstei acestora. ℹ️ Grupul PPE a obținut în cursul negocierilor adoptarea unei prevederi solide privind protejarea datelor personale ale victimelor în cadrul procedurilor judiciare. Acestea nu vor fi comunicate infractorilor. ℹ️ Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în fiecare an 15% dintre europeni sunt victime ale unei infracțiuni.”, se arată în postarea de pe Facebook a lui Motreanu.

Cum arată telefonul care captează atenția fără să facă valuri in public
Economie

Cum arată telefonul care captează atenția fără să facă valuri in public

În lumea în care tehnologia se schimbă rapid, diferența nu mai stă doar în viteză sau în specificații spectaculoase, ci în felul în care un device reușește să se integreze firesc în rutina de zi cu zi. Un smartphone bun trebuie să fie comod, intuitiv și suficient de inteligent încât să nu te încurce nici când lucrezi, nici când te relaxezi. Iar în acest peisaj, telefoane mobile devin tot mai mult obiecte de stil, nu doar instrumente de comunicare. Tot mai mulți utilizatori caută echilibrul dintre design curat, cameră puternică și actualizări software stabile. Aici intră în discuție și Google Pixel 10 Pro, un model care atrage prin abordarea lui sobră, dar rafinată, și prin ideea că tehnologia bună nu trebuie să fie complicată. Pe segmentul premium, telefoanele nu mai sunt cumpărate doar pentru performanță brută, ci pentru experiența completă. Iar această schimbare se vede clar în modul în care oamenii privesc un telefon în anul curent. Un prim element care contează este felul în care dispozitivul se simte în mână. Muchiile bine conturate, materialele plăcute și greutatea echilibrată pot părea detalii mici, dar influențează utilizarea zilnică mai mult decât par la prima vedere. Un ecran luminos, cu vizibilitate bună în exterior, ajută enorm în momentele în care treci rapid de la muncă la conversații, hărți sau fotografie. La fel de importantă este autonomia. Pentru utilizatorii activi, un telefon care rezistă o zi întreagă fără emoții devine rapid preferatul casei. Nu mai vorbim despre un gadget folosit ocazional, ci despre un partener permanent, prezent în ședințe, în deplasări și în fotografiile făcute pe fugă. Bateria de 4870 mAh asigură o autonomie confortabilă pe parcursul unei zile întregi, indiferent de ritmul zilei. Noutatea cu adevărat importantă vine însă din zona încărcării: Pixelsnap introduce încărcarea wireless magnetică de 15W — un standard pe care utilizatorii iPhone îl cunoșteau de ani buni, dar care lipsea din ecosistemul Pixel. Adaugă la asta compatibilitatea cu încărcarea rapidă prin cablu de 45W și obții un telefon care se întoarce la 100% fără să-ți monopolizeze atenția. Pixel 10 Pro beneficiază și de 7 ani de actualizări majore Android, ceea ce transformă investiția inițială într-un angajament pe termen lung față de un dispozitiv care rămâne relevant. Google Pixel 10 Pro mizează exact pe această idee: mai puțină complicație la suprafață, mai mult control în fundal. Pixel-urile au fost apreciate constant pentru felul în care combină Android-ul curat cu funcții inteligente de fotografie și securitate. În plus, utilizatorii interesați de actualizări rapide și de o experiență fără aplicații inutile găsesc aici o direcție foarte clară. Sub capota Google Pixel 10 Pro se află chipul Google Tensor G5, produs pe nodul de fabricație TSMC N3E de 3 nm — același proces tehnologic folosit de Apple A18 Pro și Snapdragon 8 Elite. Față de generațiile anterioare de Tensor, fabricate de Samsung Exynos, mutarea la TSMC aduce îmbunătățiri semnificative de eficiență, performanță și temperatură de operare — un detaliu care contează mai ales la utilizare intensă. Cei 16 GB RAM completează tabloul, asigurând o rulare fluidă a mai multor aplicații simultan, fără scăpări de performanță vizibile. Pentru un utilizator activ, această combinație înseamnă mai puțin timp pierdut așteptând și mai mult control real asupra dispozitivului. Un alt avantaj vizibil este partea de cameră. În prezent, nu mai este suficient ca un telefon să facă poze clare doar în lumină bună. Contează modul în care gestionează umbrele, mișcarea, tonurile pielii și fotografia de noapte. Sistemul de camere al Pixel 10 Pro include un senzor principal de 50 MP (wide), un senzor ultrawide de 48 MP și un telefoto de 48 MP cu zoom optic 5×, completate de o cameră frontală de 42 MP. Dincolo de cifre, ceea ce face diferența sunt funcțiile software: Camera Coach oferă ghidare în timp real pentru cadrare, lumină și compoziție, Auto Unblur elimină porțiunile neclare, iar Auto Best Take creează automat o imagine compozită din mai multe fotografii de grup. Rezultatul este un sistem care lucrează pentru tine, nu unul care te obligă să stăpânești setări complicate. Pentru fotografii spontane sau în condiții de lumină dificilă, Pixel 10 Pro rămâne unul dintre cele mai capabile telefoane de pe piață. Dacă ne uităm la utilizarea de zi cu zi, telefoanele moderne trebuie să se adapteze la mai multe ritmuri de viață. Unii folosesc telefonul pentru muncă, alții pentru conținut, alții pentru gaming ușor sau fotografie de vacanță. Tocmai de aceea, un model bun nu trebuie să exceleze doar într-un singur punct, ci să ofere un pachet coerent. Pentru acest motiv, telefoane mobile precum cele din gama premium sunt tot mai des căutate de oameni care vor un singur dispozitiv bun, nu trei medii. Pe site-uri de specialitate precum The Verge, Android Authority sau GSMArena apar frecvent comparații între modele în care se vede clar direcția pieței: accent pe AI, pe procesare mai rapidă a imaginilor și pe integrare mai bună între hardware și software. Google Pixel 10 Pro intră natural în această discuție, fiind genul de telefon care încearcă să transforme funcțiile inteligente în ceva simplu, aproape invizibil pentru utilizator. Un alt aspect care merită observat este siguranța digitală. Într-o perioadă în care telefonul ține parole, documente, fotografii și conturi bancare, protecția devine esențială. Modelele moderne vin cu straturi suplimentare de securitate, iar Google pune tot mai mult accent pe confidențialitate și control. Pentru mulți utilizatori, acest detaliu cântărește aproape la fel de mult ca performanța în sine. Pentru cei care caută modele variate și o imagine de ansamblu asupra pieței, categoria de telefoane mobile rămâne un punct de pornire util. Acolo se vede mai clar cum se diferențiază gamele, ce producători mizează pe fotografie, care se concentrează pe autonomie și care vin cu o experiență software mai curată. În acest context, Google Pixel 10 Pro se poziționează ca o opțiune foarte interesantă pentru utilizatorii exigenți. Pentru cei care vor un smartphone capabil, cu accent pe fotografie, funcții inteligente și un Android bine pus la punct, Google Pixel 10 Pro rămâne o propunere solidă. Promit un parcurs echilibrat, matur și foarte bine adaptat nevoilor reale. Iar într-o piață aglomerată, asta poate însemna exact diferența care contează!

Judecători pentru care prognoza meteo e secret de stat: proces halucinant pe apa de ploaie
Justiție

Judecători pentru care prognoza meteo e secret de stat: proces halucinant pe apa de ploaie

Primăria Municipiului Pașcani și operatorul regional ApaVital se află în litigiu din cauza modului de calcul al facturilor pentru preluarea apelor pluviale. Instanța, de acord cu teoria aberantă a ApaVital Administrația locală a contestat în instanță sumele facturate, susținând că nu poate verifica exactitatea calculelor deoarece nu mai are acces la datele meteorologice utilizate pentru determinarea cantităților de apă de ploaie evacuate în rețeaua de canalizare. Citește și: FOTO EXCLUSIV Cuscrul lui Călin Georgescu, la braț cu colonelul Albăceanu din gruparea procurorilor arestați din Constanța În proces, reprezentanții ApaVital au argumentat că transmiterea acestor date meteorologice către terți ar încălca legislația în vigoare și ar putea constitui contravenție. Instanța a admis această interpretare și a dat câștig de cauză operatorului regional de apă și canalizare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România va putea accesa mult mai ușor bani din Fondul de Solidaritate al UE pentru dezastre naturale
Economie

România va putea accesa mult mai ușor bani din Fondul de Solidaritate al UE pentru dezastre naturale

Refacerea infrastructurii afectate de inundațiile grave din 2025 va fi finanțată și din Fondul de Solidaritate al UE, a anunțat europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Dezastru după inundațiile din 2025 „Am susținut alocarea a 14,3 milioane de euro pentru a oferi sprijin României în urma daunelor cauzate de inundațiile din 2025. Am participat la ședința coordonatorilor din Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European, în calitate de vice-coordonator al Grupului PPE. ℹ Banii vor proveni din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene. ℹ Inundațiile din mai și iunie 2025 au afectat o serie de zone din regiunile Centru, Sud-Muntenia și Nord-Est ale României. Au fost avariate locuințe, drumuri, poduri, lucrări hidrotehnice și alte infrastructuri publice esențiale. ℹ Salina Praid a fost grav afectată după ce apele râului Corund au erodat o parte a albiei. Din cauza inundațiilor, au fost avariate lucrări de protecție și au apărut întreruperi ale alimentării cu energie electrică în zonă. ℹ Banii vor putea fi utilizați pentru refacerea infrastructurii afectate și pentru serviciile esențiale. ℹ Acești bani pot fi accesați mai rapid, după ce am aprobat, în 2024, în Parlamentul European, reguli noi pentru utilizarea fondurilor UE pentru gestionarea impactului dezastrelor naturale, precum inundațiile și incendiile de vegetație. ℹ Fondul de Solidaritate al UE a oferit peste 10 miliarde de euro în asistență pentru 147 de situații de dezastru, inclusiv 127 de dezastre naturale și 20 de urgențe sanitare, în 25 de state membre și șase țări candidate la aderare.”, a scris Motreanu într-o postare pe Facebook.

Viața la țară: șase ani fără permis pentru 66 cl de bere pe drumul sătesc 666
Eveniment

Viața la țară: șase ani fără permis pentru 66 cl de bere pe drumul sătesc 666

Un bărbat din județul Iași a ajuns în atenția autorităților după ce a fost prins conducând sub influența alcoolului, deși avea permisul de conducere suspendat pentru o abatere rutieră anterioară. Două beri mici Potrivit datelor din dosar, Costel Opria rămăsese fără dreptul de a conduce în luna mai 2021, când polițiștii din județul Bacău i-au suspendat permisul pentru 90 de zile, după ce fusese depistat circulând cu viteză peste limita legală. Citește și: VIDEO Președintele Nicușor Dan, de departe cel mai mare susținător al premierului Bolojan, spune Eugen Tomac la podcast-ul „Cum e, de fapt?” În data de 3 iulie, după ce consumase două sticle de bere de 0,33 litri împreună cu prietenii, bărbatul a fost implicat într-un conflict spontan izbucnit în timpul unei vizite de familie. În urma altercației cu partenerul de viață al mătușii sale, acesta s-a urcat la volanul autoturismului BMW și a plecat de la domiciliu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false
Politică

VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false

Eugen Tomac, primul premier desemnat de către președintele Nicușor Dan după ce premierul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, a vorbit la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro despre cum au decurs negocierile cu partidele. Concluzia lui Tomac a fost că a avut de-a face cu un eșec anunțat: partidele l-au dus pe piste false. Tomac, foarte supărat pe Bolojan „Domnul Bolojan a spus <da>, de principiu, unui guvern tehnocrat, a spus că este o soluție care poate fi luată în în calcul și, evident, analizată, discutată și sigur că puse condiții de rigoare pentru ca lucrurile să funcționeze. (...)  În discuția respectivă nu am fost singur. Pe lângă președintele României, au mai fost și colegi din USR, din PNL și colegi din administrația prezidențială. Deci, plecăm de la această realitate. Nu am spus nicio clipă că a zis <Da, haideți să mergem!>, dar e o formulă față de care a manifestat o deschidere de luat în seamă la nivelul la care noi discutam și analizam opțiunile pe care le aveam pe masă. Evident că au mai fost și alte discuții, inclusiv eu am avut discuții cu cu domnul Bolojan, doar noi, cu privire la acest subiect, cu privire la modul cum văd eu construirea guvernului deja după ce am fost desemnat. (...) Și, pe lângă discuțiile pe care le-am avut cu domnul prim-ministru Bolojan, am mai avut discuții foarte multe, foarte multe cu lideri influenți din PNL, (...) oameni care sunt propiați și au fost și sunt și au rămas lângă domnul Boloan. Deci, aici lucrurile să fie foarte limpezi. Eu nu sunt un aventurier și în activitatea mea politică întotdeauna m am ghidat după acest principiu, să fiu și clar și corect înțeles și să nu las nicio clipă goluri de informații și interpretări. (...) atunci când ai discuție cu cinci-șase oameni care contează din PNL și toți îți lasă această impresie directă că, domnule, evident că cu tine vom putea lucra foarte bine, dar că sigur trebuie să găsim soluția pentru politică, pentru a argumenta. Și, evident, și reticența cu privire la colaborarea cu PSD era justificată și am încercat să le dau toate garanțiile că eu nu voi deveni o unealtă PSD, ca să fie lucrurile foarte clare. Dacă eu am acceptat această nominalizare, am acceptat o tocmai pentru că ea venea într un moment de tensiune politică fără precedent, într-un context în care părea că nu mai există o altă opțiune și vedem până la ora actuală că lucrurile nu s-au așezat. (...) (...) am purtat foarte multe discuții private, informale, evident, pentru a găsi o o formulă de deblocare a situației și mă mă trezeam în situația în care unii îmi spuneau: <Domnule, pe ăsta nu-l poți susține și nu merge să vii în fața Parlamentului să ne ceri votul pentru că a fost foarte agresiv la adresa PSD>. Cei din PNL îmi spuneau: <Pe ăsta nu-l poți propune pentru că nu a înjurat niciodată PSD>. Deci eram într o situație absolut imposibilă la un moment dat (...).PSD a fost foarte reținut la început, extrem de reținut, pentru că au spus foarte deschis: <Domnule, noi am plecat de la guvernare cu gândul că ne întoarcem înapoi (sic!). Deci, opțiunea pe care ne-o propui dumneata nu prea pare cea mai fericită pentru noi dintr-un simplu motiv, pentru că noi vrem cu miniștri politici>. (...) PSD la început a fost extrem de rigid pe principiul <Domnule, noi vrem miniștri politici, noi vrem garanția că programele pe care le-am avut în derulare nu se opresc, în mod special în relația cu cu administrația locală> (...) Asta este, într-un fel sau altul, supărarea și dezamăgirea mea, pentru că actorii politici îți dau piste false încercând să-ți lase sentimentul că mai există o șansă în plus.  Dar în realitate au agenda foarte bine definită și tot timpul când încerci să vii cu soluții raționale pentru a debloca o chestiune și vezi că, până la urmă, orice ai propune...”, a spus, printre multe altele, Eugen Tomac la podcastul „Cum e, de fapt?”.

Reguli care îi protejează pe producătorii agricoli în fața practicilor comerciale neloiale (Parlamentul European)
Economie

Reguli care îi protejează pe producătorii agricoli în fața practicilor comerciale neloiale (Parlamentul European)

Europarlamentarul PNL Dan Motreanu a anunțat că legislativul european „a aprobat întărirea regulilor care îi protejează pe producătorii agricoli în fața practicilor comerciale neloiale”. Contractele scrise, obligatorii „Fermierii merită un venit echitabil pentru munca lor. Parlamentul European a aprobat întărirea regulilor care îi protejează pe producătorii agricoli în fața practicilor comerciale neloiale. Marile lanțuri de magazine nu trebuie să își folosească puterea de negociere în detrimentul fermierilor. Uniunea Europeană are deja reguli pentru a corecta aceste dezechilibre, dar acestea trebuie permanent îmbunătățite pentru a-i proteja pe cei care produc hrana noastră de zi cu zi. ℹ️ Contractele scrise între fermieri și cumpărători pentru livările de produse agricole trebuie să devină obligatorii, statele membre putând introduce excepții doar la cererea unor organizații care reprezintă un anumit sector. ℹ️ Statele membre vor putea să acorde mai mult sprijin financiar organizațiilor de producători în cadrul intervențiilor sectoriale din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC). ℹ️ Parlamentul susține creșterea puterii de negociere a organizațiilor de producători. Va exista posibilitatea ca organizațiile de producători să negocieze direct cu cumpărătorii. De asemenea, au fost introduse reguli care împiedică cumpărătorii să ocolească organizațiile de producători. ℹ️ Denumiri precum friptura, escalopul, cârnații sau burgerul trebuie rezervate exclusiv produselor care conțin carne și nu trebuie utilizate pentru produsele derivate din culturi celulare. ℹ️ Grupul PPE rămâne un susținător consecvent al fermierilor europeni. O agricultură puternică înseamnă securitate alimentară, dezvoltare rurală și locuri de muncă pentru milioane de europeni. Fermierii trebuie să fie tratați corect și să aibă venituri echitabile.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Prima parcare etajată publică din al doilea cel mai mare oraș al României, gata în 2028
Eveniment

Prima parcare etajată publică din al doilea cel mai mare oraș al României, gata în 2028

Prima parcare etajată publică din municipiul Iași intră în etapa de proiectare, după finalizarea procedurii de licitație și semnarea contractului de execuție. Locuitorii din zonă se opun O asociere de firme a fost desemnată câștigătoare a contractului, în valoare de 29,41 milioane de lei, pentru realizarea investiției care va fi construită în cartierul Alexandru cel Bun, în zona Mușatini. Citește și: Cei 16 puciști din PNL, încă o plângere la Tribunalul Ilfov: cer suspendarea Congresului PNL și daune de patru milioane de lei, de la partid și de la Bolojan Procedura de achiziție publică a fost lansată de Primăria Iași la 31 mai 2024, însă atribuirea contractului a fost întârziată de mai multe dispute și contestații.  La începutul anului, primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, declara că administrația locală a primit o petiție semnată de numeroși locuitori din zonă, care se opuneau realizării parcării supraterane. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Politicieni, rude de magistrați și oameni de afaceri primesc zeci de milioane de la stat pentru Autostrada A8
Eveniment

Politicieni, rude de magistrați și oameni de afaceri primesc zeci de milioane de la stat pentru Autostrada A8

Lista beneficiarilor despăgubirilor acordate pentru exproprierile necesare construirii Autostrăzii A8 în județul Iași include numeroase nume cunoscute din administrația locală, mediul de afaceri și profesiile juridice. Primari, notari, afaceriști Statul român va plăti zeci de milioane de lei proprietarilor ale căror terenuri sunt afectate de traseul viitoarei autostrăzi, dintr-un buget total de aproape 194 de milioane de lei alocat prin Ministerul Transporturilor. Citește și: Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate Printre persoanele care urmează să primească despăgubiri se numără primari în funcție, consilieri locali și județeni, dezvoltatori imobiliari, antreprenori și notari. Pe lista beneficiarilor apar primarii liberali din Lețcani și Coarnele Caprei, un consilier local PSD din Rediu care desfășoară și activități în domeniul dezvoltărilor imobiliare, precum și consilierul județean PNL Radu Ionel Ursanu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Firmele de ridesharing angajează masiv. Dar la negru
Economie

Firmele de ridesharing angajează masiv. Dar la negru

O companie de ridesharing din Iași a fost sancționată cu amenda maximă prevăzută de lege pentru utilizarea muncii nedeclarate, după ce inspectorii de muncă au identificat zeci de persoane care desfășurau activitate fără contract individual de muncă. Bolt și Uber au colaborat cu ITM Sancțiunea, în valoare de un milion de lei, a fost aplicată în urma unui control desfășurat luna trecută. Citește și: Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate În timpul verificărilor, inspectorii au constatat că 61 de persoane lucrau fără forme legale.  Potrivit unor informații din piață, acțiunea de control a fost realizată și pe baza datelor furnizate de platforme precum Bolt și Uber. Aceste platforme transmit periodic informații relevante către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM). Continuarea, în Ziarul de Iași.

VIDEO Ce instituții au greșit grav în cazul dronei din portul Constanța - explicațiile comandorului (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”
Eveniment

VIDEO Ce instituții au greșit grav în cazul dronei din portul Constanța - explicațiile comandorului (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”

O listă lungă de erori a făcut ca o dronă ucraineană cu explozibil la bord să ajungă până în portul Constanța, a explicat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare. De ce SCOMAR nu a văzut drona? „Aici sunt două mari întrebări. Una: cum a ajuns drona în portul Constanța, că da, erau patru drone. Partea ucrainiană a anunțat că au scăpat de sub control, dar una este s-o scapi de sub control și alta este să ajungă în portul Constanța, inima infrastructurii noastre critice la Marea Neagră. A doua întrebare este de ce nu a fost văzută. (...) Înainte de acest incident, lucrurile erau clare și frumoase. Eram anunțați mereu de către SCOMAR (sistemul de detecție de la țărm - n.r.), care ține de Poliția de Frontieră, Garda de Coastă. E un întreg ansamblu acolo pe care, în intimitatea modului de funcționare, nu-l știm și nici nu trebuie să-l știm, că este, până la urmă, un element care privește securitatea țării. Numai că trebuie s-o asigure.  Și acel sistem era prezentat ca fiind capabil să detecteze ambarcațiuni, inclusiv ambarcațiuni mici, până la 6 metri, s-a spus,la o anumită distanță, 24 de mile, iar cele mari, până la 60 și ceva de mile. (...) Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos Sistemul trebuia să fie bun și era format și este format, așa cum ați spus, cel puțin din trei elemente: radare de coastă, sisteme optoelectronice (camere de luat vederi mai performante) și termoviziune, infraroșu, să vezi pe timp de noapte. (...) Fugă totală de responsabilitate De aici vine etapa a doua, responsabilitățile. Cel de la trafic naval e responsabil de traficul naval. (...) după ce detectez, este procesul de clasificare: da, navă comercială (...) sau navă militară care prezintă un pericol. În funcție de asta se ia o decizie. Așa este la toți. Eu vă spun cum este într-un sistem obișnuit, să spunem, al Spaniei, după care s a luat modelul. Da. Problema este următoarea: nu a fost văzută (drona - n.r.), deși sistemul a fost prezentat ca performant și de asemenea a fost modernizat din 2024 și ulterior scuzele nu funcționează. Am văzut două scuze. Prima, că sistemul nu e destinat dronelor militare. Asta nu, n-are niciun sens. Și după aceea, e o barcă. (...) nu-i nevoie să fii profesionist în domeniu ca să realizezi că întâi trebuie să detectezi și după aia clasifici. Da. Nu poți să spui din start civilă, militară. Este un obiect plutitor. (...) Mai bine nu dădeau comunicate de presă, pentru că acele comunicate de presă date de fiecare instituție în parte spuneau „Nu este responsabilitatea mea.”  Și acest lucru nu trebuia să apară public. Acel lucru trebuie rezolvat de către autorități în interior (...). Adversarii României, încurajați să atace Gândiți-vă că văd asta și adversarii noștri și aliații, iar adversarii vor mai încerca, dacă văd că merge. (...) SCOMAR-ul e a Ministerului de Interne, ca să spun, da, Poliția de Frontiera și Ministerul de Interne, dar oricum trebuie să existe o cooperare acolo. Repet, nu trebuie s-o știm noi. Noi trebuie să știm doar rezultatul, că se vede și este angajată ținta. Dar MApN nu are sisteme de detecție. (...) Singura scuză (pentru faptul că drona a sărit în aer luând prin suprindere autoritățile - n.r.), deși în cazul ăsta e greu să găsești scuze, este că era un element de noutate, dar ipoteza că ea (drona - n.r.) poate avea încărcătură (explozivă - n.r.) nu trebuia exclusă în niciun caz pentru că până acum toate dronele cu asta au venit. (...)”, a spus comandorul (r) Mateiu.

Cum pot scădea facturile la electricitate pentru consumatorii casnici: planul Comisiei Europene
Economie

Cum pot scădea facturile la electricitate pentru consumatorii casnici: planul Comisiei Europene

Prețul energiei electrice industriale nu ar trebui să depășească 50 EUR/MWh, spune europarlamentarul PNL (PPE) Dan Motreanu.  Acesta i-a cerut comisarului european pentru Energie și Locuințe un plan de măsuri. Ajutoarele de stat, permise „Cetățenii și firmele din UE trebuie să beneficieze de energie la prețuri accesibile. În calitate de europarlamentar, am  adresat Comisiei Europene mai multe întrebări referitoare la prețurile pentru consumatorii casnici. Recent, am întrebat Comisia Europeană ce măsuri intenționează să ia astfel încât prețurile energiei electrice industriale să se îndrepte către un nivel maxim de 50 EUR/MWh. Ce a răspuns Dan Jørgensen, comisarul european pentru Energie și Locuințe: ℹ️ Comisia s-a angajat să adopte o propunere legislativă privind taxele de rețea și impozitarea, asigurându-se, printre altele, că energia electrică este impozitată mai puțin decât gazul. ℹ️ Statele membre pot utiliza, de asemenea, ajutoarele de stat pentru a reduce costurile energiei electrice ale anumitor industrii. ℹ️ Cadrul privind ajutoarele de stat include posibilitatea de a adopta reduceri temporare ale prețurilor energiei electrice pentru utilizatorii mari consumatori de energie, cu anumite condiții. ℹ️ Pentru a sprijini decarbonizarea căldurii industriale, Comisia a lansat în 2025 o licitație în valoare de un miliard de euro în cadrul Fondului pentru inovare, care servește drept proiect-pilot pentru viitoarea Bancă de Decarbonizare Industrială. ℹ️ În viitorul plan de acțiune privind electrificarea, Comisia va prezenta un set de acțiuni menite să accelereze electrificarea sistemului energetic al UE. Planul de acțiune va stabili, printre altele, un obiectiv de electrificare și măsuri de accelerare a adoptării soluțiilor de electrificare.”, a arătat europarlamentarul PNL (PPE) Dan Motreanu într-o postare pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră