duminică 08 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2891 articole
Maria Pană

Politică

Grindeanu și-a scos soția din declarația de avere. Alți demnitari au declarat veniturile consoartelor

Oficial, Sorin Grindeanu nu și-a mai făcut publică nici o declarație de avere după decizia Curții Constituționale a României din mai 2025 care a declarat neconstituționale mai multe articole din legea integrității. Totuși, șeful PSD a făcut o excepție: a publicat declarația de avere din 2026 pe site-ul partidului pe care îl conduce. CCR a cenzurat nevestele și declarațiile Pe 29 mai 2025, CCR declara neconstituționale mai multe articole din legea ANI. Printre acestea, cel care spunea că „Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere”, dar și cel care arăta că „Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese (...) pe pagina de internet a Agenției”. Pe scurt, CCR spunea că nu este constituțional să fie declarate averile consoartelor, consorților și copiilor și nici să fie publicate declarațiile de avere. Citește și: Sute de lei în plus la pensie: ce ani îți aduc puncte de stabilitate și cum verifici dacă au fost luați în considerare Agenția Națională de Integritate a emis un comunicat foarte critic ca reacție la decizia Curții:  „Decizia CCR de astăzi prin care este declarată neconstituționalitatea unor articole din legea ANI anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică. Totodată, o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate de România în cadrul exercițiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupției – GRECO).” Grindeanu, transparent doar pe site-ul PSD Urmarea, însă, a fost că aproape nici o declarație de avere nu a mai fost publicată începând cu iunie 2025. Cu foarte puține excepții: președintele României, premierul și cabinetul de miniștri și alți câțiva demnitari. Nici Sorin Grindeanu nu a făcut excepție: ultima sa declarație de avere făcută publică datează din ianuarie 2025, afișată pe site-ul Camerei Deputaților, pe care o și prezidează. Totuși, într-un gest mai degrabă neașteptat, Sorin Grindeanu a publicat o declarație de avere în iunie 2026. Dar nu pe vreun site instituțional, ci pe site-ul PSD. Potrivit acestui document, Sorin Grindeanu nu mai are soție. Cel puțin din punct de vedere al averii: au dispărut toate terenurile consoartei sale, ca și orice alte mențiuni referitoare la aceasta (loc de muncă, venituri etc.). Președintele și unii miniștri și-au menționat soțiile A respectat Sorin Grindeanu legea atunci când a publicat acea declarație de avere pe site-ul PSD? Potrivit CCR, cu siguranță. Ar fi putut Sorin Grindeanu să fie mai transparent, în ciuda deciziei CCR? De asemenea, cu siguranță. Dovada este că alți demnitari au făcut-o. Președintele Nicușor Dan, de exemplu, a publicat pe site-ul Administraței Prezidențiale, în august 2026, o declarație de avere a Mirabelei Grădinaru, partenera sa, cu care nu este nici măcar căsătorit. Alți demnitari și-au pomenit soțiile în declarațiile de avere, deși decizia CR din mai 2025 le-ar fi permis să nu o facă. Printre aceștia, miniștrii Dragoș Pîslaru și Mihai Dimian.

Grindeanu și-a scos soția din declarația de avere. Alți demnitari au declarat veniturile consoartelor
Răcire accentuată, ploi și descărcări electrice: prognoza pentru 11–15 octombrie
Eveniment

Răcire accentuată, ploi și descărcări electrice: prognoza pentru 11–15 octombrie

Prognoza Administrației Naționale de Meteorologie, datată 10 octombrie 2026 și valabilă pentru perioada 11–15 octombrie, indică o scădere a temperaturilor în majoritatea celor zece orașe incluse. La București, maxima va coborî de la 29 de grade duminică la 16 grade luni, iar la Iași, de la 27 la 16 grade. Sunt prognozate ploi, în unele zile însoțite de descărcări electrice. Spre finalul intervalului, temperaturile minime vor ajunge la 2 grade la Sibiu și la 3 grade la Cluj-Napoca. Cer temporar noros La Arad, temperaturile minime și maxime vor fi, respectiv, de 13 și 17°C duminică, 11 octombrie; 6 și 18°C luni, 12 octombrie; 5 și 17°C marți, 13 octombrie; 4 și 16°C miercuri, 14 octombrie; 5 și 17°C joi, 15 octombrie. Duminică, cerul va fi noros și va ploua moderat. În celelalte patru zile, cerul va fi variabil, temporar noros. Viteza vântului va avea cea mai ridicată valoare din interval miercuri: 12 m/s. Citește și: Bani în plus la pensie și pensionare mai devreme: cum verifici dacă ai grupele de muncă trecute corect în carnet La Botoșani, minimele și maximele vor fi de 11 și 26°C pe 11 octombrie, 11 și 16°C pe 12 octombrie, 8 și 15°C pe 13 octombrie, 6 și 15°C pe 14 octombrie, respectiv 5 și 15°C pe 15 octombrie. Duminică sunt prognozate ploi moderate și descărcări electrice, pe fondul unui cer variabil, temporar noros. Luni și marți, cerul va fi noros, iar miercuri va deveni variabil, cu înnorări temporare. Joi sunt anunțate din nou ploi moderate și cer noros. Viteza vântului va fi de 8–11 m/s, valoarea cea mai mare fiind indicată pentru miercuri. De la 29 de grade, la doar 15, la București În București, temperaturile minime și maxime vor fi de 14 și 29°C pe 11 octombrie, 14 și 16°C pe 12 octombrie, 10 și 16°C pe 13 octombrie, 9 și 18°C pe 14 octombrie, respectiv 6 și 18°C pe 15 octombrie. Duminică, cerul va fi variabil, temporar noros. Luni sunt prognozate ploi moderate, iar marți ploi, în ambele zile cu cer noros. Miercuri și joi, cerul va redeveni variabil, cu înnorări temporare. Viteza vântului va crește de la 5 m/s în primele două zile la 9 m/s joi. Vânt, dar nu foarte rece la mare La Cluj-Napoca, minimele și maximele vor fi de 11 și 20°C pe 11 octombrie, 10 și 17°C pe 12 octombrie, 6 și 16°C pe 13 octombrie, 3 și 15°C pe 14 octombrie, respectiv 3 și 16°C pe 15 octombrie. Duminică, cerul va fi noros, cu ploi moderate, iar luni se vor menține înnorările. De marți până joi, cerul va fi variabil, temporar noros. Viteza vântului va fi cuprinsă între 6 și 9 m/s, cu valoarea cea mai ridicată marți. La Constanța, temperaturile minime și maxime vor fi de 17 și 23°C pe 11 octombrie, 16 și 21°C pe 12 octombrie, 13 și 14°C pe 13 octombrie, apoi 11 și 17°C atât pe 14, cât și pe 15 octombrie. Duminică, cerul va fi variabil, temporar noros. Luni sunt prognozate ploi slabe și descărcări electrice, cu înnorări temporare. Marți, cerul va fi noros, cu ploi moderate, iar miercuri va fi variabil, cu ploi slabe. Joi sunt indicate înnorări temporare. Viteza vântului va ajunge la 14 m/s miercuri și la 13 m/s joi. Ploi moderate La Craiova, minimele și maximele vor fi de 14 și 25°C pe 11 octombrie, 13 și 18°C pe 12 octombrie, 10 și 14°C pe 13 octombrie, 7 și 18°C pe 14 octombrie, respectiv 5 și 19°C pe 15 octombrie. Duminică sunt anunțate ploi moderate și descărcări electrice, cu cer variabil, temporar noros. Luni va ploua moderat, iar marți sunt prognozate ploi, cerul fiind noros în ambele zile. Miercuri și joi, cerul va fi variabil, cu înnorări temporare. Viteza vântului va fi de 5–8 m/s, cu valorile cele mai ridicate luni și marți. La Iași, temperaturile minime și maximele vor fi de 13 și 27°C pe 11 octombrie, 12 și 16°C pe 12 octombrie, 8 și 15°C pe 13 octombrie, 7 și 16°C pe 14 octombrie, respectiv 4 și 14°C pe 15 octombrie. Duminică și miercuri, cerul va fi variabil, temporar noros. Luni și joi sunt prognozate ploi moderate și cer noros, iar marți se vor menține înnorările. Viteza vântului va fi de 13 m/s luni și joi, 11 m/s marți și 12 m/s miercuri, față de 8 m/s duminică. Minime de două grade La Râmnicu Vâlcea, minimele și maximele vor fi de 14 și 24°C pe 11 octombrie, 13 și 20°C pe 12 octombrie, 10 și 16°C pe 13 octombrie, 6 și 19°C pe 14 octombrie, respectiv 4 și 19°C pe 15 octombrie. Duminică, cerul va fi noros, cu ploi moderate. Luni sunt prognozate ploi slabe și cer variabil, iar marți ploi și cer noros. Miercuri și joi, cerul va fi variabil, temporar noros. Viteza vântului va fi cuprinsă între 5 și 8 m/s, cu valoarea cea mai ridicată luni. La Sibiu, temperaturile minime și maximele vor fi de 10 și 22°C pe 11 octombrie, 12 și 17°C pe 12 octombrie, 7 și 13°C pe 13 octombrie, 3 și 14°C pe 14 octombrie, respectiv 2 și 15°C pe 15 octombrie. Cerul va fi noros în primele trei zile, cu ploi moderate duminică și ploi luni și marți. Miercuri și joi, cerul va deveni variabil, cu înnorări temporare. Viteza vântului va fi de 4–7 m/s. La Sulina, minimele și maximele vor fi de 17 și 20°C atât pe 11, cât și pe 12 octombrie, 13 și 14°C pe 13 octombrie, 12 și 16°C pe 14 octombrie, respectiv 10 și 15°C pe 15 octombrie. Duminică, cerul va fi variabil, temporar noros. Luni sunt prognozate ploi slabe și descărcări electrice, cu înnorări temporare. Marți, cerul va fi noros, cu ploi moderate, iar miercuri va fi variabil, cu ploi slabe. Joi sunt indicate înnorări temporare. Viteza vântului va ajunge la 14 m/s miercuri și la 13 m/s joi.

Vremea se răcește în toată țara și vin ploile de toamnă. Prognoza pentru marile orașe
Eveniment

Vremea se răcește în toată țara și vin ploile de toamnă. Prognoza pentru marile orașe

Temperaturile vor scădea în prima parte a săptămânii viitoare, iar ploile vor afecta mai multe orașe, potrivit prognozei Administrației Naționale de Meteorologie pentru intervalul 10–14 octombrie. După maxime de până la 29 de grade duminică, vremea se va răci, în special în sudul și estul țării. Ploaie în toată țara Prognoza publicată de ANM indică zilele în care sunt așteptate precipitații și tipul acestora, fără să prezinte probabilitatea de ploaie în procente. Pentru zilele descrise numai prin starea cerului, absența unei mențiuni despre precipitații nu echivalează cu o probabilitate de zero la sută. La Arad, ploaia este prognozată pentru duminică, 11 octombrie, când cerul va fi noros. Sâmbătă, luni și marți, cerul va fi variabil sau temporar noros, iar miercuri noros, fără precipitații indicate explicit. Temperaturile minime și maxime vor fi de 8 și 25 de grade sâmbătă, 12 și 16 grade duminică, 7 și 18 grade luni, 5 și 17 grade marți, respectiv 4 și 15 grade miercuri. Minime de șase grade în est În Botoșani, duminică sunt prognozate ploi slabe și descărcări electrice, urmate de ploaie luni și miercuri. Pentru sâmbătă este indicat cer variabil sau temporar noros, iar pentru marți cer noros. Minimele și maximele vor fi de 6 și 24 de grade sâmbătă, 12 și 26 de grade duminică, 10 și 15 grade luni, 8 și 14 grade marți, respectiv 7 și 13 grade miercuri. În Iași, ploaia este prognozată pentru toate cele trei zile de la începutul săptămânii: luni, marți și miercuri. În weekend, cerul va fi variabil sau temporar noros, fără precipitații menționate explicit. Temperaturile minime și maxime vor fi de 8 și 24 de grade sâmbătă, 12 și 27 de grade duminică, 13 și 15 grade luni, 9 și 13 grade marți, respectiv 7 și 14 grade miercuri. Ploi și temperaturi ridicate la București În București, ploile sunt anunțate pentru luni, marți și miercuri, când cerul va fi noros. Sâmbătă, cerul va fi variabil sau temporar noros, iar duminică senin. Citește și: Bani de la stat pentru românii care decid să se întoarcă în țară: ce sprijin există și ce se pregătește pentru 2027 Temperaturile minime și maxime vor fi de 13 și 27 de grade sâmbătă, 14 și 29 de grade duminică, 15 și 18 grade luni, 10 și 16 grade marți, respectiv 9 și 17 grade miercuri. Minime de trei grade la Cluj și Sibiu La Cluj-Napoca, duminică sunt indicate ploi slabe și descărcări electrice. În celelalte zile nu sunt menționate explicit precipitații: sâmbătă, cerul va fi variabil sau temporar noros, iar de luni până miercuri va fi noros. Minimele și maximele vor fi de 10 și 21 de grade sâmbătă, 11 și 21 de grade duminică, 10 și 17 grade luni, 7 și 15 grade marți, respectiv 3 și 15 grade miercuri. În Sibiu, duminică sunt prognozate ploi slabe și descărcări electrice, urmate de ploaie luni și marți. Pentru sâmbătă este indicat cer variabil sau temporar noros, iar pentru miercuri cer noros, fără precipitații menționate explicit. Temperaturile minime și maxime vor fi de 10 și 22 de grade sâmbătă, 11 și 21 de grade duminică, 13 și 14 grade luni, 6 și 12 grade marți, respectiv 3 și 13 grade miercuri. Precipitații și la mare În Constanța, ploile sunt prognozate pentru marți și miercuri. În weekend, cerul va fi variabil sau temporar noros, iar luni va fi noros, fără ploaie indicată explicit. Temperaturile minime și maxime vor fi de 16 și 22 de grade sâmbătă, 17 și 23 de grade duminică, respectiv 16 și 22 de grade luni. Pentru marți, ANM indică 14 grade atât la minimă, cât și la maximă, iar pentru miercuri 11 și 17 grade. La Sulina, ploile sunt anunțate pentru marți și miercuri. În weekend, cerul va fi variabil sau temporar noros, iar luni va fi noros, fără precipitații indicate explicit. Minimele și maximele vor fi de 16 și 20 de grade sâmbătă, 17 și 20 de grade duminică, 17 și 21 de grade luni, 14 și 15 grade marți, respectiv 13 și 16 grade miercuri. Cel mai cald noaptea, în Oltenia La Craiova, duminică sunt așteptate ploi slabe și descărcări electrice, iar pentru luni, marți și miercuri sunt prognozate cer noros și ploaie. Sâmbătă, cerul va fi variabil sau temporar noros. Minimele și maximele vor fi de 13 și 26 de grade sâmbătă, 14 și 25 de grade duminică, 13 și 16 grade luni, 10 și 14 grade marți, respectiv 7 și 12 grade miercuri. La Râmnicu Vâlcea, duminică sunt indicate ploi slabe și descărcări electrice, iar luni și miercuri sunt prognozate ploi. Marți, cerul va fi noros, fără precipitații menționate explicit, iar sâmbătă va fi variabil sau temporar noros. Minimele și maximele vor fi de 12 și 27 de grade sâmbătă, 13 și 27 de grade duminică, 13 și 17 grade luni, 9 și 17 grade marți, respectiv 6 și 13 grade miercuri.

Zi de vară în majoritatea regiunilor, maxime de până la 29 de grade
Eveniment

Zi de vară în majoritatea regiunilor, maxime de până la 29 de grade

Vremea va fi caldă sâmbătă, 10 octombrie, potrivit prognozei Administrației Naționale de Meteorologie pentru intervalul 07:00–19:00. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 18 și 29 de grade, iar în vestul țării sunt indicate precipitații. Temperaturi de vară în Muntenia În Muntenia, cerul va fi senin, iar temperaturile maxime se vor situa între 22 și 29 de grade, cele mai ridicate valori din prognoză. În Oltenia, maximele vor ajunge la 25–28 de grade, pe fondul unui cer variabil. În Dobrogea, temperaturile maxime vor fi cuprinse între 20 și 26 de grade, iar cerul va fi senin. Tot cer senin este prognozat în Moldova, unde maximele se vor încadra între 22 și 25 de grade. Citește și: Bani de la stat pentru românii care decid să se întoarcă în țară: ce sprijin există și ce se pregătește pentru 2027 În Transilvania, cerul va fi variabil, cu temperaturi maxime între 18 și 23 de grade. În Maramureș, maximele vor avea valori între 20 și 23 de grade, iar cerul va fi, de asemenea, variabil. În Crișana, sunt prognozate averse izolate, cer variabil și temperaturi maxime de 23–26 de grade. În Banat, vor fi condiții de ploaie, cer variabil și maxime între 25 și 27 de grade. Vântul va sufla slab până la moderat în toate regiunile, iar presiunea atmosferică va fi ușor variabilă.

Ultimul obstacol din calea Autostrăzii A8 a fost eliminat: Guvernul a aprobat despăgubiri mari pentru un dezvoltator imobiliar
Economie

Ultimul obstacol din calea Autostrăzii A8 a fost eliminat: Guvernul a aprobat despăgubiri mari pentru un dezvoltator imobiliar

Firma East West Management SRL, care intenționa să construiască un cartier de vile în Rediu, a câștigat la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul privind exproprierile necesare Autostrăzii A8. Decizia a venit după trei ani și jumătate de litigii pierdute în instanțele inferioare, arată Ziarul de Iași. Guvernul, obligat de instanță să dea despăgubiri Înalta Curte a obligat Guvernul să emită hotărârea pentru declanșarea procedurii de expropriere aferente Autostrăzii Târgu-Neamț–Iași–Ungheni și să stabilească termenul de virare a despăgubirilor. Măsura este condiționată de menținerea efectelor Hotărârii de Guvern 1350 din 30 octombrie 2024. Citește și: VIDEO Documentele de la DIICOT care-l îngrozesc pe Grindeanu. Cum se poate ajunge la verificarea averii („Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro) Documentul aprobă indicatorii tehnico-economici ai sectorului A8 Moțca–Ungheni/Prut, investiție estimată la 26,39 miliarde de lei, inclusiv TVA. Finanțarea fusese prevăzută din Programul Transport 2021–2027, bugetul de stat și alte surse legale. Ulterior, cele patru loturi au fost incluse în programul SAFE, care oferă împrumuturi cu dobândă redusă și perioadă de grație de zece ani. Cea mai mare despăgubire individuală: 12,4 milioane de lei Proiectul hotărârii privind exproprierile este publicat din iunie pe site-ul Ministerului Transporturilor, dar nu a fost încă aprobat. Codrin Andoniu, unul dintre investitorii Cartierului Austriac, afirmă că Guvernul riscă penalități dacă nu pune în aplicare decizia instanței. East West Management apare în proiect cu cea mai mare despăgubire individuală, de peste 12,4 milioane de lei. Suma este propusă pentru 11 hectare și pentru construcțiile finalizate sau începute în cadrul proiectului imobiliar. Firma obținuse autorizațiile de construire în noiembrie 2021, iar traseul definitiv al A8 a fost stabilit la sfârșitul anului 2022. Autostrada traversează o parte importantă a terenului, iar una dintre bretelele de descărcare spre DJ 282 este proiectată în zona cartierului. Investitorii au contestat traseul, susținând că nu au fost informați despre dezbaterile publice. Despăgubiri de 200 de milioane de lei Dintre cele cinci variante analizate a fost aleasă ruta dintre Horlești și Breazu, care afectează intravilanul localității Horlești și proiectul Cartierului Austriac. Pe lista expropriaților apar și primarii PNL din Lețcani și Coarnele Caprei, consilieri locali și județeni, oameni de afaceri și notari. Fostul primar al comunei Rediu, Vasile Haidău, și soția sa ar urma să primească 1,1 milioane de lei pentru 1,1 hectare. Printre firmele cu despăgubiri importante se află Strungariu & Co Rigams M L SRL, cu 3,9 milioane de lei, Ital System Production, cu 1,9 milioane, și Roemvast Imobiliare, cu peste un milion. În total, proiectul de hotărâre prevede compensații de aproape 200 de milioane de lei pentru sectorul Moțca–Ungheni/Prut.

VIDEO Documentele de la DIICOT care-l îngrozesc pe Grindeanu. Cum se poate ajunge la verificarea averii („Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro)
Eveniment

VIDEO Documentele de la DIICOT care-l îngrozesc pe Grindeanu. Cum se poate ajunge la verificarea averii („Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro)

Mircea Marian și Cătălin Prisacariu au explicat, la "Cum e, de fapt?", podcastul DeFapt.ro, cum Sorin Grindeanu poate ajunge în situația să i se verifice averea, un demers cu consecințe explozive. Facturile-fantomă ale lui Grindeanu pentru Nordis Astfel: Grindeanu nu are facturi ale zborurilor private plătite de către dezvoltatorul imobiliar Nordis, facturi pe care pretinde că le are, dar refuză să le prezinte public de mai bine de un an. Citește și: Grindeanu, protejat de procurori, ANI și ANAF: legăturile și averea suspectă a președintelui PSD Lipsa facturilor înseamnă că șeful PSD nu a plătit pentru zborurile private, ceea ce le face cadouri care trebuia să fie declarate în declarația de avere. Ceea ce Sorin Grindeanu nu a făcut. Efectul este că, în acest caz, ANI este obligată să deschidă un dosar de cercetare a averii lui Sorin Grindeanu. Citește și: VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre triunghiul Vicol-DIICOT-Grindeanu Or, la câte scandaluri au fost în presă în jurul acestui subiect, e ultimul lucru pe care-l vrea acum șeful PSD. Iar cheia acestei situații complicate este la DIICOT și ANAF: fiecare din cele două instituții poate informa ANI în legătură cu absența facturilor pe care Grindeanu spune că le are.

Cea mai nesimțită primărie: nu-și plătește facturile la apă la timp, apoi se judecă pe penalități
Eveniment

Cea mai nesimțită primărie: nu-și plătește facturile la apă la timp, apoi se judecă pe penalități

Primăria Iași a fost obligată de Tribunal să plătească ApaVital peste 320.000 de lei, reprezentând penalități acumulate din cauza achitării cu întârziere a facturilor pentru serviciile de apă și canalizare. Municipalitatea trebuie să suporte și cheltuieli de judecată de 6.803 lei. Sentința nu este definitivă și a fost contestată la Curtea de Apel, arată Ziarul de Iași. Restanțe de 320.395,45 de lei ApaVital a dat în judecată Primăria la sfârșitul lunii februarie 2025, solicitând plata sumei de 320.395,45 lei. Creanța provenea din 11 facturi de penalități emise lunar, în perioada martie 2024–ianuarie 2025, după ce municipalitatea achitase cu întârziere mai multe facturi curente. Contractul încheiat în 2010 între Primăria Iași și operatorul de apă prevede facturarea lunară a consumului. Facturile devin scadente după 15 zile, iar dacă plata nu este efectuată, ApaVital mai așteaptă 30 de zile înainte de calcularea penalităților. Citește și: Suma astronomică pe care viitorul Guvern va trebui să o plătească magistraților. CCR a respins sesizarea lui Bolojan privind conflictul cu ICCJ Emiterea facturilor de penalități timp de 11 luni consecutive indică întârzieri repetate ale municipalității. Primăria invocă circuitele interne În instanță, reprezentanții Primăriei au solicitat respingerea acțiunii. Aceștia au susținut că facturile pentru penalități nu fuseseră înregistrate în contabilitatea instituției și nici acceptate la plată, motiv pentru care creanța invocată de ApaVital nu ar fi fost certă. Municipalitatea a explicat și că procedurile impuse de legislația finanțelor publice nu permit achitarea rapidă a facturilor. Orice cheltuială bugetară trebuie să parcurgă etapele de angajare, lichidare, ordonanțare și plată, toate declanșate după primirea documentelor. Până la finalizarea procedurilor, termenul de 45 de zile ar fi expirat. Judecătorii au respins aceste argumente. Ei au arătat că obligația de plată pentru serviciile prestate nu poate depinde de acceptarea facturilor de către Primărie. Caracterul cert și lichid al creanței rezulta din documentele emise conform contractului, iar organizarea internă a instituției nu putea fi imputată furnizorului. Instanța a trimis funcționarii să citească legea Instanța a invocat și regulile privind plata facturilor de către autoritățile publice. Legea 72/2013 stabilește, în general, un termen de maximum 30 de zile de la primirea facturii și obligă instituțiile să-și organizeze activitatea contabilă astfel încât plățile să fie realizate într-un interval rezonabil. Tribunalul a stabilit că procedura strictă de alocare a fondurilor publice nu exonerează municipalitatea de plata penalităților contractuale pentru facturile neachitate la termen. Primăria a fost obligată să achite suma solicitată de ApaVital, precum și cheltuielile de judecată. Municipalitatea a atacat hotărârea, iar procesul urmează să continue la Curtea de Apel. Banii vor proveni, în final, din bugetul local ieșean.

Cum văd bookmakerii viitoarele alegeri prezidențiale din SUA, programate în toamna anului 2028
Internațional

Cum văd bookmakerii viitoarele alegeri prezidențiale din SUA, programate în toamna anului 2028

Sistemul electoral din Statele Unite ale Americii este substanțial diferit de cel obișnuit în multe dintre țările europene, inclusiv în România. Astfel, chiar în acest an vor fi organizate așa-numitele alegeri de la jumătatea mandatului. Între timp, deja există proiecții pentru viitorul scrutin care va decide inclusiv următorul președinte al SUA. Astfel de evenimente nu sunt relevante doar pentru americani. Ținând cont de puterea politică și financiară a acestei țări, dar și de conflictele și tensiunile internaționale aflate în plină desfășurare în diverse părți ale lumii, rezultatele alegerilor din Statele Unite ale Americii pot influența evenimente al nivel global. Ce miză au alegerile de la jumătatea mandatului Pe 3 noiembrie 2026 sunt organizate alegeri pentru toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților a SUA și 35 din cele 100 de locuri din Senatul SUA, pentru a stabili componența celui de-al 120-lea Congres. În plus, au loc alegeri și pentru funcția de guvernator în 39 de state și teritorii, și pentru funcția de procuror general statal. Mai mult decât atât, se desfășoară numeroase alte alegeri la nivel statal și local. Aceste alegeri din SUA au loc la jumătatea celui de-al doilea mandatul (neconsecutiv) al președintelui în funcție, Donald Trump, care a candidat din partea Partidului Republican. Cunoscutul politician și om de afaceri a câștigat alegerile prezidențiale de la finalul anului 2024 în fața contracandidatei Kamala Harris, reprezentata Partidului Democrat. Ce favoriți există în următoarea cursă pentru Casa Albă Viitoarele alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii sunt programate să aibă loc în luna noiembrie 2028. Conform procedurii, americanii aleg președintele și vicepreședintele (prezentați ca echipă) pentru un mandat de 4 ani. Deja există proiecții în acest sens, în funcție de sondaje de opinie și de percepția generală din societate cu privire la anumite persoane care ar putea candida. Cotele la pariuri online pot oferi o perspectivă în acest sens la momentul actual. Este interesant faptul că inclusiv românii au posibilitatea de a plasa pronosticuri. Pe platforma licențiată Vlad pariuri online (L1260657W001792 ONJN), cotele îi favorizează pe J.D. Vance (4.25), Marco Rubio (6.50) și Gavin Newsom (7.00). Alte cote relevante: • Alexandria Ocasio-Cortez - 10.00 • Jon Ossoff - 10.00 • Kamala Harris - 15.00 Se poate paria și pe numele partidului care va fi desemnat câștigător la viitoarele alegeri prezidențiale din SUA. Democrații au cotă 1.54, iar Republicanii - 2.38. Șansele ca un candidat independent să ajungă la Casa Albă par foarte reduse - cotă 34.00. Alte informații interesante despre sistemul electoral din SUA Sistemul de alegeri prezidențiale din Statele Unite ale Americii este unic prin funcționarea sa indirectă, bazată pe un Colegiu Electoral stabilit prin Constituția adoptată în 1787. În loc ca președintele să fie ales direct prin votul popular național, cetățenii votează de fapt pentru un grup de electori alocați fiecărui stat în funcție de reprezentarea sa în Congres (numărul de senatori plus cel de reprezentanți). În majoritatea statelor se aplică principiul "câștigătorul ia totul", unde candidatul care obține cele mai multe voturi într-un stat primește toți electorii acelui stat. Pentru a câștiga funcția de la Casa Albă, un candidat are nevoie de o majoritate de cel puțin 270 de voturi electorale dintr-un total de 538. Din punct de vedere istoric, acest mecanism a fost conceput ca un compromis între alegerea președintelui de către Congres și alegerea prin vot popular direct. Primele alegeri prezidențiale au avut loc între 1788 și 1789, desemnându-l în unanimitate pe George Washington, iar sistemul a fost ulterior ajustat prin al 12-lea Amendament în 1804 pentru a separa clar votul pentru președinte de cel pentru vicepreședinte. De-a lungul timpului, acest sistem a creat momente controversate în care câștigătorul votului popular la nivel național a pierdut alegerile din cauza Colegiului Electoral — un fenomen rar, dar decisiv, observat în cazuri precum alegerile din 1824 (John Quincy Adams), 1876 (Rutherford B. Hayes), 1888 (Benjamin Harrison), 2000 (George W. Bush) și 2016 (Donald Trump).

VIDEO Pe date macro, România nu ar trebui să intre în junk, spune profesorul de economie Christian Năsulea, la podcastul „Cum e, de fapt?”
Economie

VIDEO Pe date macro, România nu ar trebui să intre în junk, spune profesorul de economie Christian Năsulea, la podcastul „Cum e, de fapt?”

Creditorii externi ai României nu ar avea nici o problemă cu un guvern fără puteri depline la București chiar dacă ar dura ani de zile, a spus profesorul de economie Christian Năsulea la podcastul „Cum e, de fapt?”. Problema e a instabilității politice Problema cea mai mare a creditorilor și a agențiilor de rating este un guvern cu puteri depline care să dea drumul cheltuielilor de la buget pentru creșteri nesustenabile de salarii în sistemul bugetar, a adăugat Năsulea. Citește și: Primarul Clujului, Emil Boc, spune că muncitorii „non-UE” devin o problemă pentru oraș: „Nu înțeleg nimic despre cultura noastră” Profesorul a spus că „indicatorii macroeconomici arată că am putea să ne menținem rating-ul în continuare. Aș spune, chiar într-o proporție mai mare, avem date care indică faptul că România ar trebui să rămână pe investment grade. Problema, de fapt, pe care o avem și care ridică semne de întrebare și face să fie o misiune destul de dificilă pentru echipa de la S&P (Standard & Poor's) este una politică. E vorba de instabilitate, cât mai ține, cât mai stăm în situația asta?  (...) Aici, aici este iarăși chestiunea foarte interesantă pentru că nouă, pentru indicatorii care-i interesează pe creditorii statului român, pe acei investitori care, de fapt, împrumută statul român cumpărând titluri de stat, deci strict pe acei indicatori, lucrurile merg mai bine fără guvern. Deficitul la final de an în ritmul acesta se duce la 4,3% și, dacă nu avem nici buget pe 2027 și mergem pe bugetul de 2026, e chiar perfect: 3% până la finalul anului viitor. Asta este. Deci, pentru cei din fondurile de investiții care cumpără titluri de stat, pentru agențiile de rating, dacă președintele Nicușor Dan anunță că nu vom... că nu va face nicio nominalizare până la sfârșitul anului viitor, asta creează o predictibilitate și o stabilitate semnificativ mai mare decât ceea ce putem spera în România de la o coaliție de guvernare (...). (...) era menționat foarte clar (de către S&P - n.r.) că guvernul pe care îl vom avea, când îl vom avea, trebuie să fie unul care să continue consolidarea fiscal-bugetară. Trebuie să fie un guvern care să nu înceapă să deschidă iarăși robinetul cu bani, bani pe care nu-i avem și care trebuie împrumutați și pe care fondurile de investiții, creditorii internaționali nu sunt foarte deschiși să ne împrumute într-o sumă mai mare.(...)  În ordinea priorităților sau în ordinea preferințelor pentru creditori internaționali, lucrurile stau în felul următor: ar fi bine să avem un guvern care să înțeleagă situația și să lucreze intens la reducerea deficitului bugetar. În orice formă face lucrul acesta. După aceea, ar fi bine să continuăm să reducem deficitul bugetar prin metoda aceasta românească pe care am folosit-o anul acesta. Și a treia variantă, care este puțin preferabilă, e chiar cumva dincolo de frontiera unde suntem trecuți în junk, dacă mergem pe varianta asta,  este un guvern care începe să promită iarăși creșteri de pensii, salarii, deschiderea robinetului cu bani publici, care ridică nivelul de incertitudine pentru capacitatea de plată a statului român la un nivel la care agențiile de rating nu mai pot recomanda datorie suverană românească pentru aceste fonduri de investiții.”

Mare atenție la cămătarii de la IFN-uri: dobânzi ilegale uriașe cerute pentru sume infime
Economie

Mare atenție la cămătarii de la IFN-uri: dobânzi ilegale uriașe cerute pentru sume infime

O femeie din Iași care împrumutase 5.200 de lei de la Finopro IFN SA a fost obligată să achite peste 20.000 de lei după ce nu și-a mai putut plăti ratele. Instituția financiară a declarat creditul scadent anticipat și a inclus în datorie dobânda care ar fi fost datorată până în 2028. Protecția Consumatorilor a considerat practica nelegală, iar Judecătoria a menținut sancțiunea aplicată IFN-ului, potrivit Ziarului de Iași. Împrumut de 5.200 de lei, sumă de rambursat de 30.273 de lei E.B. a contractat împrumutul la sfârșitul lunii mai 2023, pentru o perioadă de cinci ani. Creditul avea o dobândă anuală efectivă de 232%, iar suma totală care trebuia rambursată ajungea la 30.273 de lei. Rata lunară era de aproximativ 500 de lei. Citește și: Ex-pesedista Laura Vicol, tovarășa de petreceri a lui Grindeanu, n-a consemnat 15 milioane de lei în declarația de avere - DIICOT După ce femeia nu a mai reușit să achite ratele, Finopro IFN a declarat în iulie 2025 scadența anticipată. Datoria calculată era de 20.400 de lei: 5.107 lei reprezentau principalul, 2.900 de lei dobânda restantă, iar 17,43 lei penalitățile. Alți 12.365 de lei reprezentau dobânda viitoare, aferentă perioadei rămase până în 2028. Femeia a sesizat Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Iași. Protecția Consumatorului a amendat IFN-ul Inspectorii au stabilit că IFN-ul putea solicita principalul neachitat, dobânda restantă și penalitățile, dar nu și dobânda declarată exigibilă anticipat. Datoria a fost recalculată la 8.012,09 lei. CJPC Iași a amendat Finopro IFN cu 20.000 de lei și a dispus recalcularea debitului. Compania a contestat procesul-verbal, susținând că dobânda anticipată era prevăzută în contractul semnat de clientă și reprezenta dobânda remuneratorie aferentă creditului. Judecătorii au respins argumentele instituției financiare. Potrivit OUG 50/2010, creditorul poate percepe dobânda curentă, dobânda restantă și dobânda penalizatoare. Actul normativ nu permite însă încasarea dobânzii remuneratorii pentru perioada ulterioară declarării scadenței anticipate. Contractul semnat încalcă legea Instanța a arătat că simpla includere a costului în contract și semnarea documentului de către consumator nu îl transformă într-o obligație legală. Legislația interzice clienților să renunțe la drepturile acordate prin OUG 50/2010, tocmai pentru a-i proteja de practici incorecte. După declararea scadenței anticipate, IFN-ul putea aplica doar o dobândă penalizatoare, cu cel mult două puncte procentuale peste dobânda contractuală. Judecătorii au apreciat că dobânda viitoare nu mai corespundea folosirii banilor și niciunei prestații oferite de creditor. Plângerea Finopro IFN a fost respinsă, iar procesul-verbal întocmit de CJPC a fost menținut. Hotărârea Judecătoriei nu este definitivă. Compania a formulat contestație, iar dosarul va fi analizat de Tribunal. Litigiul privind suma datorată continuă astfel în apel.

Amendamentul Fritz lovește chiar în PSD: partidul pierde aleși din cauza incompatibilităților
Politică

Amendamentul Fritz lovește chiar în PSD: partidul pierde aleși din cauza incompatibilităților

Cristian Stanciu, vicepreședinte al PSD Iași, își pierde mandatul de consilier județean în urma aplicării noilor prevederi privind integritatea aleșilor locali. În aceeași situație se află Gheorghe Rotaru, primarul PSD al comunei Țibana. Stanciu a anunțat că va contesta în instanță ordinul prefectului privind încetarea mandatului. Mandatul încetează ca efect al legii Măsura are la bază Legea 180/2026, intrată în vigoare pe 31 august. Actul normativ prevede, în anumite situații, încetarea de drept a mandatului persoanelor care au constatări definitive de incompatibilitate sau conflict de interese și se află încă în perioada de trei ani a interdicției. Citește și: VIDEO Sociologul Cătălin Stoica prezintă, la podcastul „Cum e, de fapt?”, date care explică ascensiunea AUR Pentru cazurile vizate de norma tranzitorie, termenul a fost 30 septembrie 2026. Prefectul Iașiului, Costel Dolachi, a precizat pentru Ziarul de Iași că mai aștepta documente și clarificări de la Agenția Națională de Integritate înaintea emiterii ordinului pentru Stanciu. Potrivit prefectului, mandatul încetează ca efect al legii, nu prin decizia sa, iar ordinul administrativ produce efecte începând cu 30 septembrie. Pesedistul consideră măsura nedreaptă ANI a stabilit că Stanciu s-a aflat în incompatibilitate între 15 iunie 2018 și 27 ianuarie 2021. În acea perioadă, el a fost simultan reprezentant al Consiliului Județean Iași în Consiliul de Administrație al Spitalului pentru Copii „Sf. Maria” și vicepreședinte al organizației județene PSD. Curtea de Apel Iași a respins, în ianuarie 2025, cererea lui Stanciu de anulare a raportului ANI. În aprilie 2025, instituția îi comunicase însă că incompatibilitatea nu îl împiedica, potrivit interpretării juridice de atunci, să rămână consilier județean. Noua lege a modificat cadrul aplicabil. Stanciu consideră că măsura este nedreaptă, deoarece incompatibilitatea este veche și nu a vizat actualul mandat. El invocă posibile probleme privind aplicarea legii în timp și jurisprudența europeană. Pesediștii au votat amendamentul În cazul primarului Gheorghe Rotaru, ANI a constatat un conflict de interese. În februarie 2021, edilul a emis o dispoziție în beneficiul unei întreprinderi familiale reprezentate de soția sa, în care unul dintre fiii săi era membru. Constatarea a rămas definitivă. Contactat pentru explicații, Rotaru a închis telefonul după ce a aflat subiectul discuției. Cazul are și o componentă politică. Petru-Bogdan Cojocaru, liderul PSD Iași, a votat în Camera Deputaților amendamentul care a introdus noile prevederi, alături de social-democratul Maricel Popa. Pentru amendament au mai votat parlamentarii AUR Cristina-Emanuela Dascălu și Ciprian-Constantin Paraschiv. Deputații USR Monica-Elena Berescu și Ștefan Tanasă au votat împotrivă. Liberalii Iulian-Alexandru Muraru și Sorin Năcuță s-au abținut, alături de Simona-Elena Macovei Ilie și Ancuța-Florina Irimia la vot.

Prevenirea și tratarea bolilor cardiovasculare vor fi susținute prin programe speciale de către UE
Eveniment

Prevenirea și tratarea bolilor cardiovasculare vor fi susținute prin programe speciale de către UE

Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să reducă decalajul dintre țările din estul și cele din vestul UE în privința sănătății cardiovasculare, potrivit europarlamentarului PNL (membru PPE) Dan Motreanu. E necesară mai multă prevenție „Am aprobat raportul Parlamentului European privind prioritățile pentru sănătatea cardiovasculară. Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces și handicap în UE, provocând aproximativ 1,7 milioane de decese anual. Avem nevoie de mai multă prevenție, de depistare timpurie și de acces egal la tratament. ℹ O serie de propuneri ale Parlamentului European vin în sprijinul reducerii decalajelor dintre statele din vestul UE și cele din est, ceea ce este important pentru o țară ca România. ℹ Cerem statelor UE să adopte sau să actualizeze planuri naționale pentru sănătatea cardiovasculară. Țările UE vor fi sprijinite de Comisia Europeană prin orientări, finanțare, schimb de bune practici și asistență tehnică. ℹ Rezoluția susține screeningul și evaluările medicale adaptate nivelului de risc, cu accent pe hipertensiune, colesterol crescut, obezitate, diabet și istoricul familial. ℹ Statele UE sunt încurajate să investească în echipe medicale, depistarea din timp a bolilor cardiovasculare și să reducă sumele pe care pacienții trebuie să le plătească din propriul buzunar pentru serviciile medicale esențiale. ℹ Pentru România, este important că rezoluția prevede în mod clar folosirea fondurilor europene pentru centre și programe de depistare, vaccinare, personal medical, mai ales în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate. ℹ Parlamentul European solicită introducerea de defibrilatoare și programe de resuscitare în școli și la locul de muncă. ℹ În școli, creșe, spitale și alte instituții publice, Parlamentul încurajează meniuri mai sănătoase. Susținem accesul la alimente naturale, proaspete, sezoniere și locale, lanțurile scurte de aprovizionare și implicarea fermierilor, ceea ce poate fi  și un sprijin pentru agricultura românească. ℹ Raportul conține propuneri privind educația în domeniul sănătății, informarea consumatorilor, activitatea fizică, consolidarea asistenței medicale primare, rolul farmaciștilor comunitari, depistarea timpurie, respectarea tratamentului, inovarea și cercetarea.”, a scris Motreanu pe Facebook. România, campioana UE la mortalitate Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România și o importantă problemă de sănătate publică din Uniunea Europeană. Categoria analizată de Eurostat cuprinde bolile sistemului circulator, inclusiv cardiopatia ischemică, afecțiunile asociate hipertensiunii, accidentele vasculare cerebrale și bolile arterelor și venelor. În 2023, aceste afecțiuni au provocat 1,59 milioane de decese în UE, echivalentul a 32,8% din total. Rata standardizată în funcție de vârstă a fost de 313 decese la 100.000 de locuitori. România a înregistrat 787 de decese la 100.000 de locuitori, de peste două ori și jumătate peste media europeană. Dintre statele membre, numai Bulgaria a avut o rată mai ridicată, de 923. La polul opus s-au aflat Franța, cu 163, Spania, cu 200, și Danemarca, cu 208 decese la 100.000 de locuitori. Diferența apare și în structura mortalității. Bolile cardiovasculare au reprezentat aproape 54% dintre decesele înregistrate în România în 2023, comparativ cu aproximativ o treime la nivelul Uniunii. Cardiopatia ischemică a fost principala cauză individuală de deces în România în 2022, generând aproximativ 19% din totalul deceselor. Situația României se înscrie într-un decalaj între estul și vestul Europei. OECD arată că mortalitatea cardiovasculară este mai ridicată, iar decesele apar la vârste mai tinere în statele din Europa Centrală și de Est. Printre explicații se numără prevalența fumatului, alimentația dezechilibrată, obezitatea, consumul nociv de alcool, sedentarismul, eficiența diferită a politicilor de sănătate publică și accesul inegal la servicii medicale de calitate. Reducerea decalajului presupune prevenție, depistarea timpurie a hipertensiunii și colesterolului crescut, acces rapid la tratament și monitorizarea pacienților după infarct sau accident vascular cerebral. Strategia Națională de Sănătate 2023–2030 prevede investiții în prevenția primară și coordonarea serviciilor pentru bolile cronice majore. Efectele depind însă de aplicarea consecventă a măsurilor și de reducerea diferențelor teritoriale de acces la consultații, diagnostic și tratament.

EXCLUSIV Pentru ce plătește Cotroceniul lobby de milioane de dolari: conversații telefonice cu Rubio, Hegseth și alți oficiali americani
Investigații

EXCLUSIV Pentru ce plătește Cotroceniul lobby de milioane de dolari: conversații telefonice cu Rubio, Hegseth și alți oficiali americani

Firma de lobby Eversheds Sutherland (US) LLP a raportat autorităților americane o serie de demersuri desfășurate în numele Administrației Prezidențiale a României ca urmare a contractului încheiat cu Cotroceniul. Suma maximă pe care o poate primi firma de lobby în șase luni este de 3,3 milioane de dolari (565.000 de dolari lunar). 15 persoane, 20 de interacțiuni Informațiile apar în anexa intitulată „Response to Item 5 of Amendment”, depusă la 5 august 2026 la unitatea responsabilă de aplicarea Foreign Agents Registration Act (FARA) din cadrul Departamentului de Justiție al SUA.  Citește și: Nicușor Dan a încheiat un contract cu lobby-iștii Coridorului Vertical, proiectul dorit intens de Grindeanu și ambasadoarea SUA în Grecia Tabelul din anexă cuprinde 20 de interacțiuni, desfășurate între 18 mai și 22 iunie 2026, cu 15 persoane distincte. Au fost folosite e-mailul, apelurile telefonice, mesajele text și întâlnirile față în față. Din total, 11 înregistrări sunt apeluri telefonice, cinci sunt întâlniri directe, trei reprezintă e-mailuri, iar una se referă la mesaje text. Unele înregistrări vizează simultan mai mulți destinatari, în timp ce mai multe persoane apar în zile diferite. Formularul clasifică demersurile drept „activitate politică” în sensul obligațiilor de transparență prevăzute de FARA. De asemenea, tabelul indică scopurile declarate de firmă, nu conținutul integral al discuțiilor.  29 mai, zi plină: Needham, Hegseth, Rubio, Nirenberg Primul demers consemnat a avut loc la 18 mai. Eversheds Sutherland i-a trimis un e-mail lui Conor Coleman, prezentat drept șef al investițiilor și șef de cabinet al directorului general al U.S. International Development Finance Corporation (DFC). Tema indicată este, în termeni generali, discutarea relațiilor dintre România și Statele Unite. Documentul nu oferă alte detalii despre conținutul mesajului. La 29 mai, firma a purtat cinci convorbiri telefonice separate. Au fost contactați Michael Needham, consilier adjunct pentru securitate națională; Pete Hegseth, secretarul american al Apărării; Marco Rubio, secretarul de Stat; Darryl Nirenberg, prezentat drept ambasadorul Statelor Unite în România, din cadrul Departamentului de Stat; Walker Barrett, reprezentant al Consiliului Național de Securitate. Pentru fiecare apel, scopul este formulat identic: discutarea relațiilor româno-americane. Fișa nu precizează dacă au fost abordate dosare politice, economice ori de securitate concrete și nici rezultatul convorbirilor. Economie și energie Aceeași succesiune de contacte a fost reluată la 5 iunie. Michael Needham, Walker Barrett, Darryl Nirenberg, Marco Rubio și Pete Hegseth au fost sunați din nou, iar pentru toate cele cinci apeluri a fost declarată aceeași temă generală: relațiile dintre România și SUA. La 9 iunie, activitatea s-a concentrat asupra economiei și energiei, prin trei întâlniri directe. Benjamin Black, directorul general al DFC, a fost abordat pentru discutarea oportunităților de promovare a priorităților de dezvoltare economică ale României.  O discuție cu aceeași temă a avut loc cu Benjamin Hilderbrand, director adjunct de cabinet pentru investiții în cadrul DFC. În cazul lui Jarrod Agen, director executiv al National Energy Dominance Council, agenda a fost mai precisă: posibile inițiative economice în sectorul energetic, inclusiv oportunități pentru dezvoltarea energiei, atragerea investițiilor și promovarea priorităților de politică publică asociate domeniului. Oficiali DFC, contactați în grup La 10 iunie, Eversheds Sutherland a transmis un e-mail comun către trei reprezentanți ai DFC: Ben Black, Michelle Johnson și Benjamin Hilderbrand. „Ben Black” pare a fi forma prescurtată folosită în tabel pentru Benjamin Black, menționat cu o zi înainte, dar anexa nu explică explicit acest lucru. Tema declarată a corespondenței a fost, din nou, discutarea relațiilor româno-americane, fără indicarea unor proiecte sau propuneri concrete. Un al doilea e-mail colectiv a fost trimis la 11 iunie către cinci persoane din cadrul DFC: Conor Coleman, Tony Pollak, Olivia Becker, Vincent Pace și Katie Klaric. Și în acest caz, documentul rezumă scopul prin formula generală „discutarea relațiilor România-SUA”. Conor Coleman fusese deja contactat la 18 mai, astfel că mesajul din 11 iunie reprezintă al doilea demers consemnat față de acesta. Pentru ceilalți patru destinatari, aceasta este singura interacțiune menționată în anexă. Ambasadorul Nirenberg, apeluri repetate La 15 iunie, firma a avut o întâlnire directă cu Darryl Nirenberg, actual ambasador al SUA la București. Spre deosebire de convorbirile telefonice anterioare, agenda este descrisă mai detaliat: cooperarea militară dintre Statele Unite și România, precum și oportunități mai largi de promovare a priorităților românești de dezvoltare economică. Două zile mai târziu, la 17 iunie, Nirenberg a fost contactat și prin mesaje text, de această dată exclusiv în legătură cu cooperarea militară bilaterală. În total, el apare în cinci înregistrări: două apeluri, o întâlnire, un schimb de mesaje și întâlnirea comună din 22 iunie. La 20 iunie, Eversheds Sutherland a discutat telefonic cu Steven Cheung, director de comunicare. Scopul raportat a fost discutarea relațiilor dintre România și SUA. Anexa nu indică dacă discuția a vizat comunicarea publică, relațiile cu presa ori transmiterea unui mesaj către administrația americană, astfel încât asemenea interpretări nu pot fi susținute doar pe baza documentului. Ultima acțiune consemnată a avut loc la 22 iunie și a constat într-o întâlnire directă cu Conor Coleman și Darryl Nirenberg. Tema a fost reprezentată de inițiative economice comune în România: sprijinirea investițiilor care intră în țară, dezvoltarea unor parteneriate economice strategice și avansarea priorităților mai largi de dezvoltare economică. Aceasta este cea mai explicită descriere din tabel a obiectivelor economice urmărite.

Se înăspresc controalele la produsele care ajung în UE din afara blocului comunitar (PE)
Economie

Se înăspresc controalele la produsele care ajung în UE din afara blocului comunitar (PE)

Controalele vamale pentru produsele din afara UE trebuie să fie mai dure, a cerut Parlamentul European prin vot, potrivit europarlamentarului PNL (membru PPE) Dan Motreanu. 60% din produsele din afara UE, neconforme „Uniunea Europeană trebuie să aloce mai mulți bani pentru controalele vamale, protecția consumatorilor și consolidarea pieței unice. Am votat în Parlamentul European noul program privind piața unică și domeniul vamal. Modificările susținute de Parlamentul European sunt și în avantajul cetățenilor și firmelor din România. ℹ️ Solicităm creșterea bugetului acestui program cu 700 de milioane de euro, de la 6,2 miliarde de euro la 6,9 miliarde de euro. ℹ️ Vor fi finanțate achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor de control vamal, infrastructura necesară, sisteme electronice și soluțiile digitale. ℹ️ Sprijinim creșterea eficienței controalelor pentru produsele care intră pe piața UE. Controalele de până acum au relevat că majoritatea produselor cumpărate online din afara UE nu corespund standardelor europene. De exemplu, procentul de neconformitate a depășit 60% la controalele efectuate din octombrie până în decembrie 2025. ℹ️ Se asigură finanțare pentru supravegherea pieței și aplicarea normelor privind siguranța și conformitatea produselor, inclusiv a celor cumpărate online. ℹ️ Susțin investițiile în digitalizarea și interoperabilitatea administrațiilor, astfel încât firmele românești să piardă mai puțin timp cu procedurile administrative atunci când lucrează în alte state membre. ℹ️ Prin apartenența la Uniunea Europeană, România are acces liber la o piață de aproape 450 de milioane de locuitori.”, a scris Motreanu pe Facebook. 5,9 miliarde de colete mici în 2025 Creșterea comerțului electronic a adus pe piața europeană un volum foarte mare de produse expediate direct consumatorilor din state din afara Uniunii Europene. Potrivit Comisiei Europene, în 2025 au intrat în UE aproximativ 5,9 miliarde de colete cu valoare redusă, în creștere cu peste un sfert față de anul precedent. Numărul mare de expedieri îngreunează verificarea individuală a mărfurilor de către autoritățile vamale. Riscul este accentuat de practica fragmentării comenzilor în colete mici, de declarațiile vamale incorecte și de vânzătorii care își schimbă rapid identitatea pe platforme digitale. O acțiune amplă de control inițiată de Comisia Europeană a arătat că peste 60% dintre produsele verificate nu respectau cerințele europene privind conformitatea și siguranța. Procentul se referă la eșantionul controlat, nu la totalul produselor importate. Verificările au vizat în special jucării, electronice de mici dimensiuni, cosmetice, echipamente individuale de protecție și suplimente alimentare. Neconformitățile pot lua forme diferite. Unele produse conțin substanțe interzise sau în concentrații peste limitele admise. Altele prezintă riscuri de electrocutare, incendiu, sufocare ori rănire. Autoritățile identifică și etichete incomplete, avertismente absente, instrucțiuni necorespunzătoare, documentație tehnică insuficientă sau lipsa informațiilor care permit identificarea producătorului și importatorului. Marcajul CE este obligatoriu numai pentru anumite categorii de produse, precum jucăriile, aparatele electrice sau unele echipamente de protecție. Acesta nu reprezintă un certificat de calitate și nici dovada că produsul a fost fabricat în Uniunea Europeană. Marcajul indică asumarea conformității cu cerințele aplicabile, dar poate fi utilizat incorect sau falsificat. Regulamentul european privind siguranța generală a produselor, aplicabil din decembrie 2024, prevede că un produs provenit din afara UE nu poate fi comercializat legal pe piața europeană fără existența unui operator economic responsabil stabilit în Uniune. Datele acestuia trebuie să poată fi identificate pe produs, ambalaj sau în oferta online. Platformele au obligații privind identificarea comercianților, cooperarea cu autoritățile și eliminarea ofertelor pentru produse periculoase. Înainte de cumpărare, consumatorii pot verifica identitatea și adresa vânzătorului, datele operatorului responsabil din UE, avertismentele, instrucțiunile și eventualele alerte publicate în sistemul european Safety Gate. Un preț foarte mic, fotografiile generice, descrierile incomplete și recenziile repetitive pot indica un risc sporit. Dacă vânzătorul este stabilit în afara Uniunii, exercitarea dreptului de retragere, obținerea unei rambursări sau aplicarea garanției pot fi mai dificile. Autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței pot opri, retrage sau distruge produsele periculoase, însă responsabilitatea verificării ofertelor revine și cumpărătorului.

Amenințărilor hibride ale Rusiei la adresa României trebuie să li se răspundă mai ferm, cere Parlamentul European
Eveniment

Amenințărilor hibride ale Rusiei la adresa României trebuie să li se răspundă mai ferm, cere Parlamentul European

Este nevoie de replici mult mai solide la amenințările hibride rusești iar UE trebuie să se implice serios, a cerut Parlamentul European, potrivit unui raport votat și de europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. România, printre cele mai expuse țări din UE „Am votat raportul prin care Parlamentul European solicită un răspuns mai ferm al UE la amenințările hibride. Amenințările hibride sunt acțiuni prin care un stat încearcă să slăbească o țară fără să intre într-un război convențional. Sunt folosite instrumente foarte diferite: dezinformare, atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian, sabotarea infrastructurii critice, ingerințe electorale, manipularea migrației. ℹ România se află pe flancul estic al Uniunii Europene și la Marea Neagră, fiind extrem de expusă amenințărilor hibride. ℹ Rusia reprezintă cea mai gravă amenințare hibridă la adresa UE. China, Iranul, Coreea de Nord și alți actori au desfășurat campanii hibride menite să submineze democrațiile europene. ℹ Parlamentul susține că resursele trebuie alocate în funcție de expunerea strategică și de nevoile reale ale regiunilor. Pentru România și celelalte state de pe flancul estic, acest principiu este esențial. ℹ Solicităm Comisiei să instituie un cadru juridic și financiar al UE care să asigure o protecție a infrastructurii energetice critice. ℹ De asemenea, trebuie luate măsuri pentru protejarea infrastructurii de transport, comunicații și a infrastructurii digitale. ℹ Comisia trebuie să accelereze eforturile de reducere a dependențelor strategice, în ceea ce privește infrastructura critică. ℹ Parlamentul cere capacități mai bune pentru protejarea cablurilor submarine și a infrastructurii energetice offshore. Marea Neagră este menționată explicit printre zonele maritime strategice care trebuie protejate. ℹ Am susținut finanțarea adecvată a echipelor europene de răspuns rapid în domeniul cibernetic.”, a scris Motreanu pe Facebook. Atacuri pe toate fronturile Acțiunile de război hibrid combină mijloace militare și nonmilitare pentru a slăbi un stat fără declanșarea unui conflict convențional. În cazul României, autoritățile au identificat în ultimii ani campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, ingerințe în procese democratice, tentative de sabotaj și activități de influență desfășurate direct sau prin intermediari. După invadarea Ucrainei, în februarie 2022, spațiul informațional românesc a fost vizat constant de narațiuni favorabile Kremlinului. Mesajele au susținut că NATO ar pregăti intrarea României în război, că Ucraina ar amenința teritoriul românesc, că militari români luptă clandestin în Ucraina sau că avioane F-16 plecate din România atacă ținte rusești. Ministerul Apărării a dezmințit repetat asemenea informații. Alte mesaje au urmărit diminuarea sprijinului pentru Ucraina, amplificarea neîncrederii în Uniunea Europeană și NATO și exploatarea temelor sensibile, precum costul vieții, refugiații sau mobilizarea militară. Cel mai grav episod politic a apărut în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Documentele declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au descris promovarea accelerată și neautentică a unui candidat pe TikTok, coordonarea unor rețele de conturi și un tipar asemănător operațiunilor rusești de influență. Autoritățile au vorbit despre implicarea unui „actor statal”, fără ca toate componentele campaniei să fi fost atribuite public și definitiv Federației Ruse. Curtea Constituțională a anulat procesul electoral, iar Comisia Europeană a deschis o investigație privind modul în care TikTok și-a gestionat riscurile electorale. Componenta cibernetică a inclus atacuri asupra instituțiilor publice, infrastructurii electorale, presei, băncilor și companiilor. În perioada electorală din 2024, serviciile române au raportat peste 85.000 de atacuri asupra sistemelor Autorității Electorale Permanente. Separat, grupări proruse precum Killnet și NoName057(16) au revendicat atacuri de tip DDoS, destinate blocării temporare a unor site-uri și producerii unui efect psihologic și mediatic. România a fost vizată și de operațiuni fizice. SRI a anunțat că în 2024 a dejucat incendierea sau distrugerea unui obiectiv din Bragadiru, după ce un cetățean străin ar fi supravegheat infrastructuri critice la indicația unor persoane asociate Rusiei. În 2025, doi cetățeni ucraineni recrutați de o rețea coordonată din Federația Rusă au introdus în București colete cu dispozitive incendiare. În septembrie 2026, SRI a anunțat prevenirea unei alte operațiuni: un cetățean rus ar fi fotografiat baze militare, centre de comunicații și aeronave cargo ucrainene. În martie 2025, șase cetățeni români au fost cercetați pentru trădare și constituirea unui grup infracțional, procurorii susținând că avuseseră contacte cu agenți ruși și urmăreau modificarea ordinii constituționale și ieșirea României din NATO. Acuzațiile se află sub control judiciar, iar persoanele beneficiază de prezumția de nevinovăție. Incidentele de la granița cu Ucraina au oferit și material pentru asemenea campanii. Fragmentele de drone rusești căzute în județul Tulcea și perturbările semnalelor GPS au fost exploatate online pentru a sugera fie incapacitatea NATO de apărare, fie existența unor atacuri românești ascunse împotriva Rusiei, lansate din România. Ansamblul acestor acțiuni arată că obiectivul războiului hibrid nu este ocuparea teritoriului, ci erodarea încrederii publice, polarizarea societății, afectarea deciziilor politice și creșterea costurilor de securitate ale statului român.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră