duminică 08 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2891 articole
Maria Pană

Eveniment

Fiul acuzat de violuri al lui Tudorel Toader, apărat de fratele lui, ajuns avocat cu proptelele tatălui

Teodor-Andrei Toader, fiul cel mic al fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, participă la apărarea fratelui său, Ionuț-Alexandru. Avocat în Baroul Iași, Teodor-Andrei este și doctorand la Universitatea din Craiova, unde teza îi este coordonată de Ruxandra Răducanu, profesoară de drept penal care a evaluat la Iași doctorate conduse de tatăl său, potrivit Ziarului de Iași. Tudorel i-a mulțumit lui Teodor Tudorel Toader i-a mulțumit public fiului său pentru sprijinul acordat apărării, alături de avocații Ioan Gliga, Andreea Urdă și Radu Irimia. Mesajul a apărut pe 4 noiembrie 2026, la o zi după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a înlocuit arestarea preventivă a lui Ionuț-Alexandru Toader cu arestul la domiciliu, până pe 21 noiembrie. Citește și: Ioana Dogioiu, laude în serie la penalul Marian Neacșu: era competent, era „partea profesionistă” Acesta este cercetat pentru viol, agresiune sexuală, tentativă la agresiune sexuală și folosirea funcției în scop sexual, în urma acuzațiilor formulate de mai multe studente. De la frecvență redusă, la bursă, la Facultatea de Drept din Iași În 2015, Teodor-Andrei Toader a intrat la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași cu media 7,27, pe locul 351 din 360 de admiși. După primul semestru a trecut de la frecvență redusă la cursurile de zi cu taxă. În anul al doilea a obținut un loc la buget, iar la începutul anului al treilea ocupa locul 11 și primea o bursă lunară de 630 de lei. Colegi citați anonim de Reporter de Iași au susținut că numele tatălui i-ar fi influențat notele. Universitatea a explicat că transferurile țineau de mediile solicitanților și de locurile disponibile, iar listele de burse erau publice și puteau fi contestate. În 2019, Toader a obținut 6,70 la licență, potrivit Newsweek România. În același an, G4Media a relatat, citând surse din Baroul Iași, că ratase admiterea în avocatură. Registrul Baroului Iași indică 28 noiembrie 2022 ca dată a intrării în profesie. În prezent, este avocat definitiv și are cabinet individual. Doctorat la Craiova sub coordonarea Ruxandrei Răducanu Teodor-Andrei și-a început doctoratul în 2023. În noiembrie 2013, Ruxandra Răducanu fusese referent științific pentru două teze coordonate de Tudorel Toader la Iași. În 2014, se număra printre autorii volumului „Noul Cod penal. Comentarii pe articole”, coordonat de fostul ministru. În octombrie 2025, Răducanu și Tudorel Toader au moderat secțiunea de drept penal și procesual penal a unei conferințe de la Craiova. Prima lucrare din program îi avea ca autori pe fostul ministru și pe fiul său, Teodor-Andrei.

Fiul acuzat de violuri al lui Tudorel Toader, apărat de fratele lui, ajuns avocat cu proptelele tatălui
Fiul lui Tudorel Toader, acuzat de violuri, scos din celulă de doi judecători foarte controversați
Justiție

Fiul lui Tudorel Toader, acuzat de violuri, scos din celulă de doi judecători foarte controversați

Adrian Glugă și Alin-Sorin Nicolescu sunt judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care, pe 3 noiembrie 2026, au înlocuit arestul preventiv cu arestul la domiciliu în cazul lui Ionuț Alexandru Toader, fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader. ÎCCJ a confirmat componența completului pentru Ziarul de Iași. 19 zile de arest la domiciliu Fost cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Toader este cercetat pentru viol, agresiune sexuală, tentativă la agresiune sexuală și folosirea funcției în scop sexual, în urma acuzațiilor formulate de mai multe foste studente. Curtea de Apel Iași dispusese arestarea preventivă pe 24 octombrie. Judecătorii ÎCCJ au admis contestația lui Toader și au stabilit 19 zile de arest la domiciliu, între 3 și 21 noiembrie inclusiv. Inculpatul are interdicția de a contacta persoanele vătămate și martorii, potrivit minutei hotărârii. Adrian Glugă, de la DIICOT Craiova, la Înalta Curte Adrian Glugă a intrat în magistratură ca procuror în 1998. În 2009 a preluat conducerea DIICOT Craiova, iar în 2022 a devenit președintele Curții de Apel Craiova. În 2024 a promovat la Secția penală a ÎCCJ. Potrivit RISE Project, un martor protejat a susținut că Glugă ar fi avut legături cu membri ai grupării „Frăția” din Craiova. Fostul procuror Marin Rogoveanu a transmis presei documentul care conținea declarația. Glugă l-a dat în judecată pentru atingerea adusă reputației. În 2023, Tribunalul Alba l-a obligat pe Rogoveanu să îi plătească echivalentul a 8.000 de euro. Alin-Sorin Nicolescu și achitările din dosarul Gheorghe Ursu Nicolescu a intrat în magistratură în 1998 și a promovat la ÎCCJ în 2019. În iulie 2023, a făcut parte din completul care i-a achitat definitiv pe foștii ofițeri de Securitate Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș în dosarul morții disidentului Gheorghe Ursu. Istorici ai represiunii comuniste au criticat motivarea, considerând că judecătorii au minimalizat rolul Securității. Citește și: Radu Budeanu consideră că i-am prejudiciat reputația când am scris că urma să fie nașul lui Ciolacu și ne cere să ștergem articolul În același an, după un conflict cu ofițerul anticorupție Gheorghe Ciorîia la un examen universitar, Nicolescu a discutat cu șeful Direcției Generale Anticorupție. Magistratul a declarat că discuția fusese informală. Ofițerul a spus că superiorii i-au cerut să prezinte scuze. DGA a precizat că ofițerul nu a fost sancționat, iar Inspecția Judiciară a clasat sesizarea. Glugă și Nicolescu au judecat dosarul „CET Govora”. În februarie 2026, completul a anulat condamnarea fostului ministru Dan Șova ca urmare a prescrierii răspunderii penale și a menținut confiscarea a 100.000 de euro.

De la magazin la reciclare: descoperă drumul ambalajelor SGR după colectare
Mediu

De la magazin la reciclare: descoperă drumul ambalajelor SGR după colectare

Pentru comercianți, colectarea ambalajelor SGR a devenit parte din activitatea de zi cu zi. Însă ridicarea ambalajelor din magazine și locații HoReCa după colectare este doar începutul unui circuit care continuă în centrele RetuRO și, mai departe, către reciclare. Prin campania „Zi de zi, punem ambalajele pe drumul spre reciclare”, RetuRO aduce în prim-plan întregul traseu al ambalajelor și rolul fiecărei etape în recuperarea materialelor și reintegrarea lor în economie. În magazine și locații HoReCa, gestionarea ambalajelor SGR presupune procese diferite, în funcție de tipul colectării - preluare manuală sau prin intermediul aparatelor de returnare. Indiferent de modul de colectare, aceste procese implică organizare, spațiu și coordonarea echipelor care susțin funcționarea punctelor de returnare la nivel local. De aici, ambalajele își continuă traseul printr-un flux bine definit, până la reciclare. Centrele RetuRO: legătura dintre colectare și reciclare După ridicarea din magazine și locații HoReCa, ambalajele sunt transportate către cele nouă centre regionale de numărare și sortare operate de RetuRO la nivel național. Toate ambalajele trec prin procese de sortare, iar pentru cele provenite din colectarea manuală,  fluxul include și numărarea. Aici, ambalajele sunt separate în funcție de material – plastic, metal și sticlă – și pregătite pentru reciclare. Materialele ajung apoi la reciclatori, unde sunt prelucrate și transformate în materii prime secundare, care pot fi reintroduse în procesul de producție. Astfel, activitatea desfășurată în punctele de returnare se conectează cu un circuit mai amplu de colectare, procesare și reciclare, prin care materialele recuperate sunt reintegrate în economie. Dincolo de punctul de colectare: vizite în centrele RetuRO Pentru a oferi comercianților o perspectivă directă asupra etapelor care urmează colectării, RetuRO derulează un program pilot de vizite în centrele din București, Bacău și Craiova. Participanții pot vedea direct ce se întâmplă cu ambalajele după ridicarea acestora de la punctele de colectare pe care ei le operează în magazine sau spațiile HoReCa: de la integrarea lor în fluxurile operaționale ale centrelor de numărare și sortare, până la pregătirea materialelor pentru reciclare. Vizitele creează, totodată, contextul pentru un dialog direct cu echipele RetuRO despre fluxurile operaționale și despre experiențele comercianților în operarea punctelor de returnare. Participarea comercianților la vizitele în centrele RetuRO se face pe bază de înscriere și confirmare, în limita locurilor disponibile. Mai multe detalii despre programul pilot și pașii pentru înscriere pot fi consultate pe pagina campaniei „Zi de zi, punem ambalajele pe drumul spre reciclare”. Un circuit național susținut de contribuția fiecărui participant în SGR La nivel național, punctele de returnare sunt prezente în 92% dintre localitățile cu peste 1.500 de locuitori și în 74% dintre cele cu peste 200 de locuitori. Împreună cu cele nouă centre RetuRO și cu operațiunile logistice care conectează punctele de colectare cu acestea, infrastructura de colectare susține funcționarea Sistemului de Garanție-Returnare la scară națională. De la lansarea SGR, în noiembrie 2023, peste 12,5 miliarde de ambalaje de băuturi au fost returnate, iar peste 900.000 de tone de materiale au fost predate reciclatorilor. În spatele acestor rezultate se află un circuit la care contribuie milioane de consumatori, comercianții care organizează și operează punctele de returnare și echipele care asigură colectarea, procesarea și pregătirea materialelor pentru reciclare. Fiecare etapă contează pentru ca ambalajele returnate să devină resurse care revin în economie.

EXCLUSIV Secretarul de stat Rădoi de la Energie și-a angajat soția și o nepoată la ANRE
Investigații

EXCLUSIV Secretarul de stat Rădoi de la Energie și-a angajat soția și o nepoată la ANRE

Unul din noii secretari de stat de la Ministerul Energiei, Florin Rădoi, nu are studii în domeniu, deși a lucrat pste 20 de ani la ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei). Rădoi are studii juridice la universitatea privată Dimitrie Cantemir. Dar are și familie, pe care a angajat-o la ANRE. Florin Rădoi, director bun la toate în ANRE Florin Rădoi a fost îngajat în ANRE în decembrie 2001 pe o poziție de consilier juridic în cadrul Serviciului Legislație, Contencios, până în martie 2006. Apoi, până în august 2007, a fost șef serviciu în cadrul Serviciului Reglementare Piață de Gaze, iar după, până la finalul lui 2009, a ocupat funcția de director al Direcției Reglementări Comerciale. În 2010 a fost director adjunct al Departamentului Reglementare în Domeniul Eficienței Energetice, iar între noiembrie 2010 și martie 2013, a avut funcția de director general al Direcției Generale Control – Departamentul Control și Protecția Consumatorului. Citește și: Magistrații încep să dea statul în judecată pentru pensii mai mari. Și câștigă pensii peste salariu – presă O nouă schimbare în cariera sa din ANRE s-a petrecut în martie 2013, când a devenit director al Direcției Petiții, Mediere și Soluționare Divergențe, funcție deținută până în mai 2017. După care, până în ianuarie 2024, a fost director general al Direcției Generale Licențe, Tarife, Monitorizare Investiții. Și a mai fost o dată director în ANRE, între ianuarie 2024 și ianuarie 2025, dar al Direcției Juridice și Resurse Umane. La finalul lunii ianuarie 2025, însă, a fost concediat, după ce refuzat să primească alt post în urma reorganizării ANRE. Rădoi a dat în judecată Autoritatea și a câștigat în primă instanță, dar decizia nu este definitivă. Andreea Rădoi, experta în orice: de la eficiență energetică, la protocol În noiembrie 2017, când Florin Rădoi era director general al Direcției Generale Licențe, Tarife, Monitorizare Investiții din ANRE, în instituție a fost angajată Andreea Rădoi ca referent de specialitate în cadrul Cabinetului Președinte/Vicepreședinte, poziție pe care a ocupat-o până  la finalul lui ianuarie 2018. Apoi, timp de șapte luni, din ianuarie 2018 până în august 2018, Andreea Rădoi s-a transformat din referent de specialitate în expert, tot la Cabinetul Vicepreședinți. Și a continuat să fie expertă până în septembrie 2019, dar la Compartimentul Cooperare și Programe Eficiență Energetică. După care, timp de aproape două luni (septembrie și octombrie 2019), a fost expertă la Serviciul Promovare Surse Regenerabile. În final, și-a găsit chemarea: între noiembrie 2019 și decembrie 2022, a deținut funcția de expert în cadrul Compartimentului Asistență Management, Protocol. Pe 5 decembrie 2022, prin acordul părților, Andreea Rădoi a părăsit ANRE. Dar numai pentru a se angaja la o mare companie privată de energie care era direct vizată de acțiunile lui Florin Rădoi, care era atunci director general al Direcției Generale Licențe, Tarife, Monitorizare Investiții. Hop și nepoata directorului în serie Rădoi În ianuarie 2022, când Florin Rădoi era director general al Direcției Generale Licențe, Tarife, Monitorizare Investiții, la Serviciul Licențe, Autorizații și Atestate Energie Electrică a fost angajată Georgiana Badea, care se află și acum pe aceeași poziție în ANRE. Care este legătura dintre cele trei personaje? Florin Rădoi și Andreea Rădoi au fost soți, cel puțin până în 2011, când Florin Rădoi o menționa pe Andreea Rădoi în declarația de avere în această calitate. Iar Georgiana Badea îi este nepoată lui Florin Rădoi. Actualul secretar de stat de la Energie a fost contactat de către DeFapt.ro în mai multe rânduri, dar a refuzat să explice cum au fost angajate în ANRE ex-soția și nepoata.

Republicanii, spulberați la midterms: democrații vor controla Senatul și Camera Reprezentanților
Internațional

Republicanii, spulberați la midterms: democrații vor controla Senatul și Camera Reprezentanților

Alegerile americane de la jumătatea mandatului prezidențial (midterms), desfășurate pe 3 noiembrie, conturează o schimbare majoră a raportului de putere la Washington. ABC News proiectează că democrații vor controla atât Camera Reprezentanților, cât și Senatul. Numărul final al mandatelor rămâne însă necunoscut. În paralel, republicanii pierd mai multe funcții de guvernator, inclusiv în state în care partidul domina de multă vreme competiția electorală. Democrații, scor zdrobitor în Cameră Scrutinul a vizat toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților, 35 dintre cele 100 de locuri din Senat și funcțiile de guvernator din 36 de state. Republicanii au intrat în alegeri cu o majoritate de 53–47 în Senat și cu un avantaj restrâns în Cameră. Rezultatele vor influența capacitatea președintelui Donald Trump de a-și aplica programul în ultimii doi ani ai mandatului. În Camera Reprezentanților, pragul majorității este de 218 mandate. Proiecția DDHQ (serviciul american de analiză electorală Decision Desk HQ) de 254 de locuri ar oferi democraților un avantaj confortabil, dar dimensiunea acestuia depinde de cursele încă neîncheiate.  ABC explică faptul că proiecția privind controlul Camerei ia în calcul și circumscripții unde votarea s-a încheiat mai târziu, dar al căror rezultat estimat permite stabilirea partidului câștigător. Associated Press consemna, între pierderile republicane, mandatul lui Tom Kean din New Jersey și mandatele deținute în Pennsylvania de Ryan Mackenzie, Scott Perry și Rob Bresnahan. Republicanii pierd și Senatul În Senat, democrații aveau nevoie de un câștig net de patru mandate pentru a prelua majoritatea. DDHQ le atribuia deja 51 de locuri, incluzând senatorii ale căror mandate continuă, față de 40 pentru republicani.  Potrivit NBC News, democrații câștigă mandate republicane în Carolina de Nord, prin Roy Cooper, în Carolina de Sud, prin Annie Andrews, în Texas, prin James Talarico, și în Ohio, prin Sherrod Brown. Partidul își păstrează totodată mandatele disputate în Georgia, cu Jon Ossoff, și New Hampshire, cu Chris Pappas. AP anunță suplimentar victoriile democraților Adam Hamilton în Kansas și Josh Turek în Iowa. Guvernatori democrați în state tradițional republicane Alegerile pentru guvernatori aduc schimbări importante în afara Washingtonului. Rezultatele deja anunțate indică pierderi republicane în Texas, Georgia, Ohio și Iowa. În Texas, Associated Press anunță victoria Ginei Hinojosa în fața guvernatorului republican Greg Abbott. Hinojosa devine prima femeie de origine latino-americană aleasă în această funcție și readuce postul democraților după o absență de peste trei decenii. Abbott urmărea obținerea unui al patrulea mandat. Schimbarea îi oferă viitoarei guvernatoare puterea de veto, însă capacitatea sa de a modifica politicile statului va depinde și de raportul de forțe din legislativul local. În Georgia, democrata Keisha Lance Bottoms, fost primar al Atlantei, este anunțată câștigătoare și urmează să devină prima femeie de culoare care conduce un stat american. „Voi fi guvernatoare pentru întreaga Georgie”, le-a spus susținătorilor, potrivit relatării AP. În Florida, republicanii păstrează funcția: NBC îl proiectează câștigător pe Byron Donalds. În Ohio, ABC o proiectează câștigătoare pe democrata Amy Acton, fostă directoare a Departamentului Sănătății, în fața republicanului Vivek Ramaswamy. În Iowa, AP anunță victoria democratului Rob Sand asupra lui Zach Lahn. Sand, auditorul statului, a mizat pe un profil moderat și pe criticarea situației economiei și a serviciilor publice. Trump și-a îngropat partidul Democrații își păstrează și mai multe funcții importante. ABC îi proiectează realeși pe Josh Shapiro în Pennsylvania, JB Pritzker în Illinois, Wes Moore în Maryland și Maura Healey în Massachusetts. În New Mexico, aceeași televiziune anunță victoria fostei secretare pentru Interne Deb Haaland. Aceste rezultate consolidează prezența partidului la nivelul administrațiilor statale. Datele despre alegători sugerează că nemulțumirea față de administrația federală a influențat scrutinul. Sondajul AP Voter Poll, realizat în rândul a aproximativ 80.000 de votanți, arată că circa patru din zece au votat pentru a-și exprima opoziția față de Trump. Costul vieții, corupția guvernamentală și starea democrației s-au numărat printre preocupările centrale. Totuși, sondajul nu indică o popularitate covârșitoare a Partidului Democrat. „Nu am fost pe buletinul de vot” Trump a reacționat încercând să se distanțeze de pierderile partidului: „Nu am fost pe buletinul de vot”, a scris pe rețeaua sa socială, afirmând că prezența sa ar fi produs o victorie categorică. Separat, într-o declarație pentru The New York Times, relatată de AP, a afirmat: „Sunt absolut dispus să accept aceste rezultate”. Pentru democrați, preluarea Congresului ar permite promovarea propriilor priorități și intensificarea supravegherii administrației. AP relata înaintea scrutinului că liderul Hakeem Jeffries pregătea un program pentru primele 100 de zile, concentrat pe costul vieții, sănătate și investigații parlamentare. Aplicarea modificărilor legislative ar depinde însă de procedurile Congresului și de relația cu președintele, care își păstrează dreptul de veto.

Noi reguli pentru permisul de conducere: cum se obține, ce este perioada de probă, ce noi sancțiuni apar
Eveniment

Noi reguli pentru permisul de conducere: cum se obține, ce este perioada de probă, ce noi sancțiuni apar

Uniunea Europeană a adoptat noi norme privind permisele de conducere, prin Directiva UE 2025/2205, intrată în vigoare la 25 noiembrie 2025. Statele trebuie să transpună majoritatea prevederilor până la 26 noiembrie 2028 și să le aplice din 26 noiembrie 2029. Unele măsuri au calendare distincte. Scopul este simplificarea procedurilor administrative și creșterea siguranței pe drumurile europene. Șoferii începători, perioadă de probă de doi ani O schimbare este introducerea permisului digital, disponibil pe telefon și integrat în portofelul european pentru identitatea digitală. Documentul va fi recunoscut în toate statele membre. Șoferii vor păstra dreptul de a solicita permisul fizic, inclusiv dacă nu folosesc un telefon inteligent. Pentru categoria B, noul sistem permite obținerea permisului de la 17 ani, cu obligația conducerii însoțite până la împlinirea vârstei de 18 ani. Însoțitorul trebuie să fie un șofer experimentat, care îndeplinește condițiile prevăzute de directivă. Aceste reguli trebuie aplicate din 26 noiembrie 2028. Șoferii începători vor avea o perioadă de probă de minimum doi ani. Statele vor introduce pentru aceștia reguli sau sancțiuni mai stricte privind conducerea sub influența alcoolului. Sunt prevăzute și măsuri pentru reducerea consumului de droguri la volan și respectarea obligațiilor privind centurile de siguranță. Se schimbă examenele de obținere a permisului Valabilitatea administrativă standard a permiselor pentru autoturisme și motociclete va fi de 15 ani. Statele pot prevedea zece ani atunci când documentul este utilizat și pentru identificare. De asemenea, pot scurta valabilitatea pentru persoanele care au împlinit 65 de ani. Evaluarea aptitudinii medicale pentru conducere este consolidată. Pentru autoturisme și motociclete, statele pot utiliza, în condițiile directivei, formulare de autoevaluare sau alte sisteme naționale de evaluare în locul examinării medicale. Prin urmare, procedurile concrete vor depinde de legislația adoptată în fiecare țară. Pregătirea și examenele vor acorda atenție suplimentară pietonilor, bicicliștilor și altor participanți vulnerabili. Vor fi evaluate riscurile unghiurilor moarte, folosirea telefonului, sistemele de asistență pentru conducere și deschiderea în siguranță a portierelor. 68 de morți la un milion în accidente rutiere în România „Fiecare viață este prețioasă, iar fiecare om merită să ajungă în siguranță acasă. Din păcate, România este pe locul al doilea în UE la numărul de decese rutiere raportat la populație: 68 de morți la un milion de locuitori, față de media europeană de 43. Am făcut progrese față de 2021, când se înregistrau 93 de decese la un milion de locuitori, dar cifrele rămân îngrijorătoare.  În 2025, 1.296 de oameni au murit în accidente rutiere în România, dintr-un total de 19.350 la nivelul Uniunii Europene. ℹ️ Uniunea Europeană ia măsuri pentru reducerea numărului de accidente rutiere. Parlamentul European a aprobat anul trecut noile norme pentru permisele de conducere, parte a efortului de creștere a siguranței rutiere. ℹ️ Depășirea excesivă a vitezei, conducerea sub influența alcoolului sau a drogurilor, provocarea decesului ori a vătămărilor grave prin infracțiuni rutiere sau implicarea în accidente urmate de părăsirea locului faptei pot duce la suspendarea temporară sau definitivă a permisului de conducere în întreaga Uniune Europeană. ℹ️ Retragerea permisului de conducere, suspendarea sa sau restricțiile aplicate acestuia vor fi transferate țării Uniunii care l-a eliberat, iar decizia va fi aplicată în întreaga Uniune Europeană. ℹ️ Noile cerințe de instruire și testare pun un accent mai mare pe conștientizarea riscurilor pentru pietoni, copii, bicicliști și alți participanți vulnerabili la trafic. ℹ️ Noile reguli includ o perioadă obligatorie de probă de doi ani pentru șoferii începători.”, a scris pe Facebook europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu.

Grupul PPE susține creșterea investițiilor în apărare în bugetul UE pentru 2028-2034. Siegfried Mureșan subliniază rolul României la granița de est a Uniunii
Internațional

Grupul PPE susține creșterea investițiilor în apărare în bugetul UE pentru 2028-2034. Siegfried Mureșan subliniază rolul României la granița de est a Uniunii

Securitatea și competitivitatea ocupă un loc central în negocierea bugetului european pentru 2028–2034. Grupul PPE susține creșterea investițiilor în apărare și în capacitatea economiei de a dezvolta tehnologii și produse, concomitent cu păstrarea finanțării pentru agricultură și regiuni. Poziția leagă protecția cetățenilor de existența unei baze industriale capabile să producă echipamente, să susțină inovarea și să limiteze dependențele strategice. Comisia propune un Fond european pentru competitivitate, coordonat cu programul de cercetare Orizont Europa. Mecanismele ar trebui să faciliteze finanțarea pe parcursul dezvoltării unei tehnologii, de la cercetare până la producție și utilizare. Proiectul bugetar nu reprezintă însă o listă de contracte atribuite. Dimensiunea fondurilor și regulile finale depind de negocierile dintre instituțiile UE și de acordul statelor membre. [2] [3] Ce ar finanța Fondul pentru competitivitate Propunerea legislativă a Comisiei prevede 234,3 miliarde de euro, în prețuri curente, pentru Fondul european pentru competitivitate. Separat, pentru Orizont Europa sunt propuse 175 de miliarde. Împreună, cele două componente însumează aproximativ 409 miliarde de euro. Această precizare evită dublarea sumelor: cele 175 de miliarde pentru cercetare sunt incluse în pachetul combinat de aproximativ 409 miliarde, nu se adaugă încă o dată acestuia. Fondul ar reuni 14 instrumente existente într-un cadru cu reguli comune și un punct unic de acces pentru solicitanți. Domeniile propuse sunt tranziția curată și decarbonizarea industrială; sănătatea, biotehnologia, agricultura și bioeconomia; tehnologiile digitale; reziliența și securitatea, industria de apărare și spațiul. Obiectivul declarat este reducerea fragmentării finanțării și atragerea capitalului privat alături de resursele publice. Consiliul și-a adoptat poziția parțială asupra fondului la 16 iunie 2026. Mandatul include măsuri destinate IMM-urilor și solicită o implicare mai mare a statelor în administrarea programului. Acordul exclude chestiunile financiare și orizontale, care sunt negociate în cadrul bugetului general. Astfel, stabilirea unei poziții asupra regulilor nu echivalează cu aprobarea definitivă a sumei propuse de Comisie. Cercetarea și transformarea ei în activitate economică Propunerea pentru Orizont Europa păstrează sprijinul pentru cercetarea de excelență și prevede finanțarea colaborării, inovării și infrastructurilor științifice. Comisia urmărește reducerea intervalului dintre închiderea apelurilor și semnarea granturilor. Programul ar include și sprijin pentru întreprinderi care dezvoltă tehnologii cu utilizare duală, civilă și militară, alături de cercetarea în domenii cu impact economic și social.  Legătura dintre cercetare și competitivitate depinde de etapele ulterioare descoperirii. Un rezultat științific poate necesita testare, demonstrare și investiții pentru a deveni un produs. Comisia propune proiecte ample, finanțate prin combinarea resurselor europene, naționale și private, în domenii precum inteligența artificială, tehnologiile cuantice sau energia de fuziune. În această abordare, finanțarea urmărește continuitatea dezvoltării, fără ca succesul comercial al fiecărui proiect să fie garantat. Pentru o întreprindere, existența mai multor instrumente coordonate poate reduce dificultatea identificării finanțării potrivite etapei sale de dezvoltare. Totuși, participarea va depinde de condițiile apelurilor și de evaluarea proiectelor. Consiliul subliniază sprijinul pentru IMM-uri și atragerea investițiilor private. Aceste obiective trebuie transpuse în reguli aplicabile, înainte ca o companie să poată considera finanțarea viitoare drept o resursă disponibilă pentru propriul plan de afaceri. Apărarea industrială și infrastructura de transport În proiectul Fondului pentru competitivitate, componenta pentru reziliență și securitate, industria de apărare și spațiu are o alocare propusă de 125,2 miliarde de euro. Suma nu reprezintă exclusiv achiziții de armament și nu este bugetul total de apărare al statelor membre. Ea acoperă domenii distincte ale finanțării europene propuse, care trebuie diferențiate de cheltuielile militare naționale. O altă componentă este mobilitatea militară. Comisia propune 17,65 miliarde de euro pentru următoarea perioadă bugetară, destinate infrastructurii de transport cu utilizare duală. Podurile, tunelurile, porturile și aeroporturile trebuie să poată susține deplasarea echipamentelor și a personalului, alături de utilizările civile. Programul urmărește reducerea blocajelor care pot întârzia transporturile și consolidarea conexiunilor dintre state. Finanțarea infrastructurii este însoțită de discuții despre procedurile de trecere a frontierelor și coordonarea dintre autorități. Comisia arată că diferențele dintre regulile naționale pot întârzia operațiunile. În consecință, construcția sau modernizarea unei infrastructuri trebuie corelată cu reguli care permit utilizarea ei eficientă. Pentru statele de la frontiera estică, inclusiv România, această relație este relevantă pentru planificarea legăturilor de transport, fără a presupune finanțarea automată a unui proiect anume. Ce instrumente există deja SAFE este un mecanism deja adoptat, separat de negocierea viitorului cadru financiar. Consiliul l-a aprobat în mai 2025, cu o capacitate de până la 150 de miliarde de euro în împrumuturi pentru statele participante. Banii susțin achiziții de apărare, în principiu realizate în comun, iar statele beneficiare trebuie să îi ramburseze. Prin urmare, valoarea SAFE nu poate fi prezentată ca o alocare de granturi nerambursabile.  Un alt instrument este Programul privind industria europeană de apărare, EDIP, aprobat definitiv de Consiliu la 8 decembrie 2025, după votul Parlamentului. Acesta prevede granturi de 1,5 miliarde de euro pentru 2025–2027, dintre care 300 de milioane pentru sprijinirea industriei de apărare ucrainene. Programul finanțează cooperarea la achiziții, consolidarea producției și proiecte industriale comune, în condițiile regulamentului adoptat. EDIP include condiții privind originea componentelor. Potrivit Consiliului, componentele provenite din afara UE și a țărilor asociate vizate nu trebuie să depășească 35% din costul total al componentelor produsului final, cu reguli specifice pentru instrumentul destinat Ucrainei. Cerința urmărește consolidarea lanțului european de aprovizionare. Așadar, eligibilitatea finanțării depinde și de structura producției, nu numai de utilitatea militară a echipamentului. Programul prevede, totodată, acțiuni care facilitează accesul IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate la piața apărării. Pentru furnizori, cooperarea industrială poate implica participarea la proiecte comune și adaptarea la cerințele produselor finanțate. Aceste oportunități sunt supuse regulilor programului și selecției acțiunilor eligibile; adoptarea EDIP nu atribuie automat contracte unei companii. PPE a susținut EDIP, iar reprezentanții săi François-Xavier Bellamy și Michael Gahler au participat la negocierile parlamentare. Grupul a prezentat adoptarea drept un pas pentru consolidarea bazei industriale europene, semnalând totodată distanța dintre ambițiile programului și resursele alocate. Rezultatul legislativ aparține procedurii comune a Parlamentului și Consiliului; rolul PPE poate fi descris prin contribuția sa documentată la negociere și susținerea politică. Pentru evaluarea finanțării securității și competitivității, distincțiile dintre programe rămân decisive. Granturile EDIP, împrumuturile SAFE și alocările propuse pentru perioada de după 2027 au baze juridice, calendare și beneficiari diferiți. Ele pot susține obiective complementare, dar nu formează o singură sumă disponibilă în aceleași condiții. Bugetul viitor va stabili ce resurse suplimentare vor putea susține cercetarea, industria și infrastructura europeană. Siegfried Mureșan: „România apără frontiera Europei. Europa trebuie să contribuie la apărarea României” „România apără frontiera Europei. Europa trebuie să contribuie la apărarea României. Am votat astăzi, în plenul Parlamentului European, o rezoluție prin care cerem creșterea sprijinului european pentru România în fața atacurilor rusești din Marea Neagră și a încălcărilor spațiului aerian al României. În rezoluție, cerem: ➡️ Folosirea fondurilor SAFE încă neutilizate pentru întărirea capacității de apărare a României și Bulgariei. ➡️ Operaționalizarea rapidă a Centrului pentru Securitate Maritimă de la Marea Neagră, cu centre la Constanța și Varna, și asigurarea resurselor necesare funcționării sale. ➡️ Finanțare pentru securitatea la Marea Neagră în viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Sunt exact cele trei lucruri pe care le-am cerut și eu în intervenția mea din plen, în dezbaterea care a pregătit această rezoluție. În plus, Parlamentul European cere evaluarea posibilității unei operațiuni navale a UE în Marea Neagră și sprijin pentru România în detectarea și combaterea dronelor, supravegherea spațiului aerian și protejarea comunităților din Delta Dunării. Rezoluția solicită și întărirea protecției porturilor și a infrastructurii energetice, inclusiv a proiectului Neptun Deep, esențial pentru securitatea energetică a României. Mesajul este clar: România și Bulgaria nu pot fi lăsate singure în fața acestor amenințări. Rolul nostru în apărarea Europei trebuie susținut prin finanțare, echipamente și măsuri concrete.”, a scris pe Facebook europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din PE, pe 22 octombrie a.c. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Noi reguli pe avioanele de pasageri: UE îmbunătățește regulamentul care protejează călătorii
Economie

Noi reguli pe avioanele de pasageri: UE îmbunătățește regulamentul care protejează călătorii

Pasagerii aerieni beneficiază în Uniunea Europeană de drepturi la informare, asistență, rambursare și, în anumite situații, compensații. Regulile se aplică zborurilor care pleacă din UE, indiferent de companie, și celor care sosesc din afara Uniunii dacă sunt operate de o companie din UE. Compensație de până la 600 de euro În cazul anulării, călătorul poate alege între rambursarea biletului și redirecționarea către destinație, cât mai repede sau ulterior, în condițiile legii.  Pentru sosirea la destinația finală cu minimum trei ore întârziere, pasagerii pot primi compensații. Valorile standard sunt 250 de euro pentru maximum 1.500 de kilometri, 400 de euro pentru zboruri în interiorul UE peste această distanță și pentru alte zboruri între 1.500 și 3.500 de kilometri, respectiv 600 de euro pentru celelalte zboruri. În anumite situații, sumele se reduc cu 50%. Compania este scutită de compensație dacă dovedește că perturbarea rezultă din circumstanțe extraordinare și era inevitabilă chiar prin toate măsurile rezonabile. Obligația de asistență rămâne valabilă: hrană, băuturi, comunicare și, dacă este necesar, cazare și transport între aeroport și hotel. Noi reguli din 2027 La întârzierea plecării, asistența se acordă după două, trei sau patru ore, în funcție de distanță. După minimum cinci ore, pasagerul poate renunța la călătorie și solicita rambursarea în condițiile regulamentului. Refuzul involuntar al îmbarcării din cauza suprarezervării poate da dreptul la compensație, asistență și alegerea între rambursare și redirecționare. Reclamația se adresează inițial companiei care operează zborul. Dacă răspunsul este nesatisfăcător sau lipsește timp de două luni, pasagerul poate sesiza autoritatea națională competentă. Documentele călătoriei și bonurile pentru cheltuieli trebuie păstrate. Modificările adoptate prin Regulamentul UE 2026/2202 se vor aplica din 23 octombrie 2027. Până atunci, drepturile trebuie evaluate potrivit normelor aplicabile la data zborului. Formular comun pentru cererile de despăgubire și rambursare „Regulile UE de protecție a pasagerilor vor fi îmbunătățite. Am votat acordul dintre Parlamentul European și Consiliul UE pe această temă, pornind de la un principiu clar: drepturile deja obținute trebuie menținute și trebuie adăugate drepturi noi. ℹ️ În cazul anulării unor zboruri, am aprobat reguli mai clare pentru rambursarea biletele de avion achiziționate prin intermediari, precum agențiile de voiaj sau platformele online. Pasagerii își vor primii banii înapoi  în termen de 14 zile. ℹ️ Pasagerii vor avea la dispoziție un formular comun pentru cererile de despăgubire și rambursare, valabil pentru toate modurile de transport. Transportatorii vor trebui să publice pe site-urile lor informațiile necesare pentru transmiterea electronică a formularului, inclusiv o adresă de e-mail. ℹ️ Persoanele cu dizabilități sau mobilitate redusă și persoanele care le însoțesc vor putea avea locuri împreună în avion fără costuri suplimentare, așa cum se întâmplă deja în cazul călătoriilor cu autobuzul, trenul sau vaporul. ℹ️ Statele membre vor avea obligația de a desemna unul sau mai multe organisme naționale de aplicare a legii pentru a asigura respectarea reglementărilor sectoriale privind drepturile pasagerilor.”, a scris pe Facebook europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu.

Agricultura europeană după 2027 și condițiile sprijinului pentru fermieri. Ce i se pregătește României, la propunerea lui Siegfried Mureșan
Internațional

Agricultura europeană după 2027 și condițiile sprijinului pentru fermieri. Ce i se pregătește României, la propunerea lui Siegfried Mureșan

Viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) va influența veniturile fermierilor, investițiile în exploatații și capacitatea Uniunii Europene de a produce alimente. Pentru perioada 2028–2034, Comisia propune păstrarea unor sume rezervate agriculturii, într-o arhitectură bugetară care reunește mai multe politici. Grupul PPE cere finanțare suficientă, protejarea plăților către agricultori și menținerea identității distincte a politicii agricole. Regulile și sumele finale sunt încă negociate.  Dezbaterea are efecte potențiale și pentru România, unde agricultura cuprinde exploatații foarte diferite ca dimensiune și orientare comercială. Un sistem de sprijin poate avea consecințe diferite pentru o fermă de familie, o întreprindere agricolă mare sau un tânăr care încearcă să intre în sector. Evaluarea reformei trebuie să urmărească cine este eligibil, ce intervenții sunt finanțate și câtă libertate vor avea autoritățile naționale în aplicarea lor.  Ce presupune menținerea unei politici agricole comune În poziția prezentată în septembrie 2025, PPE susține păstrarea unei PAC finanțate adecvat și respinge diluarea fondurilor agricole în instrumente cu alte obiective. Grupul argumentează că agricultorii au nevoie de predictibilitate pentru investiții și pentru adaptarea la șocurile economice. Totodată, solicită reguli administrative mai simple, sprijin pentru inovare și măsuri care să faciliteze intrarea unei noi generații de fermieri. Dimensiunea comună a politicii urmărește existența unor obiective și reguli europene, chiar dacă aplicarea lor implică alegeri naționale. În interpretarea PPE, o reformă care ar lăsa prea mult din finanțare la concurență cu alte nevoi bugetare ar putea afecta stabilitatea sprijinului. Aceasta este critica politică a grupului față de propunerea Comisiei. Ea trebuie diferențiată de regulile definitive, care vor necesita acordul co-legiuitorilor. Cât ar fi rezervat agriculturii Comisia propune cel puțin 300 de miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor și pentru intervenții în situații de criză. În prezentarea oficială, suma cuprinde minimum 293,7 miliarde pentru sprijinul veniturilor și 6,3 miliarde pentru o plasă de siguranță destinată perturbărilor pieței. Valorile sunt propuneri pentru întreaga perioadă 2028–2034, nu plăți anuale și nici sume deja distribuite fermierilor. Agricultura ar putea accesa și finanțări din partea nerezervată a planurilor naționale și regionale. Comisia menționează 453 de miliarde de euro disponibile pentru nevoi naționale, care pot include agricultura și mediul rural. Întreaga sumă nu reprezintă însă o alocare garantată exclusiv fermierilor. Utilizarea acesteia depinde de programarea fondurilor și de prioritățile planurilor. Diferența dintre un minim rezervat și un fond accesibil mai multor domenii este esențială. Sprijinul agricol va trebui corelat și cu dezvoltarea comunităților în care funcționează exploatațiile. Comisia prevede continuarea instrumentului LEADER și posibilitatea combinării finanțărilor pentru investiții rurale. Un proiect agricol și unul de dezvoltare locală pot răspunde unor nevoi complementare, dar au beneficiari și criterii distincte. Anunțarea unei resurse comune nu stabilește automat ce finanțare va primi fiecare localitate sau exploatație. Cum s-ar putea schimba plățile Propunerea introduce un sprijin pentru venit bazat pe suprafață, cu caracter degresiv. În prezentarea Comisiei, plățile ar urma să scadă progresiv pentru exploatațiile mai mari, iar acest instrument ar avea un plafon de 100.000 de euro pe fermă anual. Limita privește schema descrisă, nu trebuie interpretată automat ca un plafon general pentru orice finanțare europeană accesată de o exploatație. Pentru fermele mici este prevăzută posibilitatea unei plăți anuale simplificate de până la 3.000 de euro. Sunt propuse și instrumente pentru tineri, pentru agricultoare și pentru exploatații din zone dezavantajate. Statele ar avea flexibilitate în adaptarea intervențiilor. De aceea, valorile prezentate la nivel european nu permit calcularea unei subvenții individuale pentru un fermier român înainte de adoptarea cadrului și de stabilirea opțiunilor naționale. Succesiunea fermelor și securitatea alimentară Comisia leagă viitorul agriculturii de atragerea tinerilor și a noilor agricultori. Strategia de reînnoire generațională urmărește dublarea ponderii acestora până în 2040. Este un obiectiv de politică publică, a cărui realizare presupune măsuri europene și naționale. Accesul la teren, la finanțare, la pregătire profesională și la servicii poate influența posibilitatea unei persoane de a începe și de a menține o activitate agricolă. Strategia include și facilitarea transferului exploatațiilor, alături de securitatea veniturilor pentru agricultorii care se retrag. Problema succesiunii nu se rezolvă exclusiv printr-un ajutor de instalare: sunt relevante condițiile în care o fermă poate fi preluată și continuată. Din această perspectivă, securitatea alimentară presupune existența, în timp, a oamenilor și a capacităților productive necesare aprovizionării, împreună cu viabilitatea economică a activității agricole. Ce s-a adoptat deja pentru reducerea birocrației Reforma pentru perioada de după 2027 trebuie separată de modificările deja adoptate ale PAC actuale. La 18 decembrie 2025, Consiliul a aprobat definitiv pachetul de simplificare agricolă cunoscut ca Omnibus III. Acesta include reducerea unor sarcini administrative, ajustări ale condiționalității, diminuarea controalelor la fața locului și eliminarea procedurii anuale de verificare a performanței. Sunt prevăzute și măsuri pentru fermele mici și agricultura ecologică.  Evaluarea inițială a Comisiei estima economii administrative anuale de până la 1,6 miliarde de euro pentru agricultori și peste 200 de milioane pentru administrații. Aceste valori reprezintă economii potențiale estimate, nu rezultate deja măsurate în fiecare stat. Adoptarea pachetului constituie un rezultat legislativ al Parlamentului și Consiliului; sprijinul PPE pentru simplificare nu transformă actul într-o măsură decisă exclusiv de acest grup. Ce contează pentru fermierii din România Comisia descrie agricultura românească printr-o structură polarizată, cu numeroase exploatații individuale mici și un segment de întreprinderi mari. Această diversitate explică de ce distribuirea sprijinului poate fi la fel de relevantă ca suma totală. Intervențiile pentru orientarea către piață, investițiile în modernizare și sprijinul veniturilor răspund unor probleme diferite. În analiza unei reforme, o medie națională nu descrie situația fiecărei categorii de fermieri. Planul actual este, de asemenea, modificabil prin procedurile europene. Pagina Comisiei consemnează aprobarea celei de-a cincea modificări a planului României în februarie 2026. Prin urmare, chiar și în interiorul unei perioade de programare trebuie verificată versiunea aplicabilă a intervențiilor, înainte de evaluarea condițiilor concrete de sprijin. Planul strategic PAC al României pentru 2023–2027 urmărește creșterea viabilității exploatațiilor, reducerea diferențelor de venit și dezvoltarea orientării către piață. Comisia menționează, între obiective, protecția mediului, bunăstarea animalelor și dezvoltarea socioeconomică rurală. Acest plan aprobat descrie cadrul actual; el nu stabilește automat regulile și alocările aplicabile din 2028. Pentru următoarea perioadă, efectul reformei va depinde de combinația dintre fondurile rezervate, distribuirea sprijinului și intervențiile naționale. O analiză utilă fermierilor trebuie să distingă plățile pe suprafață de investiții, măsurile de criză de finanțarea curentă și simplificarea procedurilor de schimbarea eligibilității. Aceste diferențe permit evaluarea efectelor concrete atunci când legislația finală și planurile de aplicare vor fi disponibile. Ce i-a cerut Siegfried Mureșan Comisiei Europene „În urma muncii pe care am condus-o anul trecut, în calitate de coraportor al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat să introducă o alocare de minimum 10% pentru investiții în zonele rurale din fondurile planurilor naționale și regionale, peste sumele deja rezervate agriculturii și pescuitului. Acest angajament înseamnă aproximativ 48,7 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală. Ulterior, în contextul acordului cu Mercosur, președinta Comisiei Europene s-a angajat, prin scrisoarea din 6 ianuarie 2026, să permită statelor membre să mobilizeze, încă din 2028, aproximativ 45 de miliarde de euro pentru sprijinirea fermierilor și a comunităților rurale. Aceste două angajamente nu trebuie să rămână doar promisiuni. Ele trebuie incluse în legislația privind viitoarea Politică Agricolă Comună, prin alocări clare și garanții obligatorii.”, a spus europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, pentru DeFapt.ro. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Avertismentul lui Siegfried Mureșan: Parlamentul European nu va vota bugetul multianual al UE 2028-2034. Ce capitole sunt disputate
Internațional

Avertismentul lui Siegfried Mureșan: Parlamentul European nu va vota bugetul multianual al UE 2028-2034. Ce capitole sunt disputate

Uniunea Europeană negociază bugetul care va finanța politicile comune între 2028 și 2034, într-un context în care apărarea, competitivitatea și sprijinul pentru Ucraina solicită resurse suplimentare. Grupul Partidului Popular European din Parlamentul European susține majorarea fondurilor, concomitent cu păstrarea sprijinului pentru agricultură și dezvoltarea regiunilor. Discuția privește atât dimensiunea bugetului, cât și regulile prin care banii vor ajunge la beneficiari. În prezent, negocierile nu sunt încheiate.  Ce stabilește cadrul financiar multianual Cadrul financiar multianual, abreviat CFM, fixează limitele cheltuielilor europene pentru mai mulți ani. Aceste plafoane organizează finanțarea politicilor comune și oferă beneficiarilor un orizont de planificare. Bugetele anuale se înscriu în limitele respective. Pentru o autoritate care pregătește o investiție de durată, existența unui cadru multianual permite corelarea etapelor proiectului cu disponibilitatea finanțării.  În acest sistem, angajamentele și plățile au sensuri diferite. Angajamentele reprezintă obligațiile juridice pe care Uniunea le poate asuma, inclusiv prin contracte de finanțare. Plățile reprezintă sumele efectiv achitate într-un anumit an. Un proiect contractat într-un exercițiu bugetar poate genera plăți în anii următori. Astfel, aprobarea unei alocări europene nu echivalează cu transferul sumei către beneficiari.  Bugetul anual pentru 2026 oferă un exemplu concret al acestei diferențe: Consiliul indică 192,8 miliarde de euro în angajamente și 190,1 miliarde în plăți. Acordul dintre Consiliu și Parlament a fost încheiat în noiembrie 2025. Aceste valori se referă la un singur an din actualul cadru 2021–2027 și nu pot fi comparate direct cu totalul propus pentru următorii șapte ani.  În același buget anual, aproximativ 715,7 milioane de euro au fost păstrate ca marjă sub plafoanele angajamentelor, pentru nevoi neprevăzute. Exemplul arată că planificarea financiară include și spațiu pentru reacție la evenimente care nu pot fi anticipate integral. Negocierea unui cadru mai flexibil presupune stabilirea regulilor prin care asemenea resurse pot fi utilizate și a instituțiilor care decid asupra destinației lor. Propunerea Comisiei și mandatul Parlamentului Comisia Europeană a prezentat propunerea inițială la 16 iulie 2025 și a completat pachetul legislativ în septembrie. Valoarea anunțată este de aproape 2.000 de miliarde de euro, în prețuri curente, echivalentul a 1,26% din venitul național brut al UE, în medie pe perioada 2028–2034. Propunerea urmărește o organizare mai flexibilă a programelor, stimularea investițiilor și diversificarea veniturilor europene.  Parlamentul și-a adoptat mandatul de negociere la 28 aprilie 2026, cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri. Poziția cere un buget pentru politici de 1,27% din venitul național brut, iar serviciul datoriei NextGenerationEU, estimat la încă 0,11%, să fie tratat în afara plafoanelor respective. Împreună, componentele reprezintă 1,38% din venitul național brut.  Diferența față de propunerea Comisiei este de aproximativ 175 de miliarde de euro în prețurile anului 2025. Parlamentul prezintă suplimentarea drept o creștere de circa 10%, destinată priorităților de politică publică, fără o majorare suplimentară pentru administrație. Raportul parlamentar a fost coordonat de Siegfried Mureșan, din PPE, și Carla Tavares, din grupul Socialiștilor și Democraților. Mandatul adoptat este poziția instituției, rezultată din votul plenului.  Dincolo de marile alocări economice, propunerea Comisiei continuă finanțarea competențelor, educației, culturii și valorilor europene. Erasmus+ este prezentat ca instrument al investiției în oameni. Pentru beneficiari, dimensiunea totală a bugetului trebuie citită împreună cu distribuția între programe: creșterea ansamblului nu stabilește, prin ea însăși, finanțarea fiecărei activități, iar efectul se vede în regulile și alocările concrete. Ce solicită Grupul PPE În poziția comunicată în aprilie 2026, PPE susține că finanțarea noilor priorități trebuie să fie însoțită de resurse suficiente pentru politicile consacrate. Grupul cere fonduri dedicate agricultorilor și regiunilor, argumentând că alocările identificabile le oferă beneficiarilor predictibilitate. De asemenea, solicită venituri europene suplimentare, pentru ca finanțarea politicilor și rambursarea datoriei să nu depindă exclusiv de contribuții naționale mai mari.  Poziția pune în discuție și arhitectura propusă pentru fondurile administrate în statele membre. Comisia dorește reunirea mai multor intervenții în planuri naționale și regionale de parteneriat, pentru a coordona investițiile cu reformele. Pentru cetățeni, întrebarea practică este dacă noua organizare va face finanțarea mai accesibilă și dacă proiectele locale vor păstra suficientă stabilitate pe întreaga perioadă de implementare. Aceste efecte depind de regulile finale.  La 7 octombrie 2026, PPE a cerut accelerarea negocierilor între guverne. Siegfried Mureșan a argumentat că adoptarea la timp trebuie însoțită de un nivel de finanțare adecvat. Grupul a anunțat că nu va susține un compromis pe care îl consideră insuficient pentru apărare, competitivitate, regiuni și agricultori. Aceasta este o condiție politică exprimată pentru negocieri, nu o decizie definitivă asupra viitorului buget.  Pe 16 octombrie, Mureșan s-a declarat dezamăgit de lipsa de progres de la Consiliul European privind bugetul mutlianual al Uniunii Europene. De ce cifrele trebuie comparate în aceleași prețuri Sumele prezentate în dezbatere folosesc uneori baze diferite. Prețurile curente includ valoarea nominală a banilor în anii respectivi. Prețurile constante, raportate la un an de referință, permit compararea puterii de cumpărare. Curtea de Conturi Europeană explică această distincție în analiza pachetului bugetar. Compararea unei sume în prețuri curente cu una în prețurile anului 2025 poate crea o impresie eronată despre amploarea creșterii.  Contează, de asemenea, includerea rambursărilor aferente instrumentului de redresare. O sumă totală mai mare poate cuprinde obligații financiare care nu reprezintă investiții noi. De aceea, poziția Parlamentului separă finanțarea programelor de serviciul datoriei NextGenerationEU. Pentru evaluarea propunerilor, trebuie urmărite simultan totalul, baza de preț și destinația banilor, astfel încât bugetele comparate să acopere aceleași categorii de cheltuieli. Unde se află negocierile Președinția irlandeză a Consiliului a prezentat la 10 octombrie 2026 o nouă variantă de negociere. Potrivit Serviciului de Cercetare al Parlamentului European, aceasta reduce cu aproximativ 8%, respectiv 141 de miliarde de euro, nivelul propus de Comisie. Documentul președinției organizează discuțiile între guverne; el nu reprezintă bugetul adoptat al Uniunii. Divergențele privesc atât plafonul general, cât și distribuirea resurselor.  Aceeași analiză arată că liderii PPE, Socialiștilor și Democraților, Renew Europe și Verzilor au criticat propunerea comun, la 12 octombrie. Cooperarea între grupuri contează deoarece aprobarea cadrului financiar necesită consimțământul Parlamentului. Sprijinul pentru un buget mai mare depășește, astfel, poziția unei singure familii politice, chiar dacă grupurile pot avea priorități diferite pentru utilizarea banilor. La reuniunea din 15–16 octombrie, Consiliul European a discutat elementele unui compromis și a cerut continuarea negocierilor. Concluziile precizează că un acord până la sfârșitul lui 2026 ar permite adoptarea legislației în 2027, astfel încât finanțarea beneficiarilor să poată continua din ianuarie 2028. Pentru instituțiile publice, fermieri și întreprinderi, calendarul influențează pregătirea proiectelor și certitudinea accesului la următoarea generație de fonduri europene. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Siegfried Mureșan, reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European. Care sunt prioritățile și pozițiile
Politică

Siegfried Mureșan, reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European. Care sunt prioritățile și pozițiile

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan și-a consolidat poziția în Grupul PPE din Parlamentul European prin realegerea sa ca vicepreședinte cu un număr foarte mare de voturi: 152 din 185. Mureșan a detaliat care sunt prioritățile Grupului PPE pentru perioada următoare. Care sunt prioritățile PPE „Tocmai am fost reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, obținând al doilea cel mai bun rezultat dintre cei 10 vicepreședinți aleși, cu 152 de voturi. Grupul PPE este cel mai mare și mai influent grup politic din Parlamentul European. Le mulțumesc colegilor care mi-au acordat astăzi, pentru a patra oară consecutiv, votul și încrederea lor. Apreciez mult sprijinul colegilor europarlamentari din PNL, care mi-au susținut candidatura mea, și le mulțumesc și europarlamentarilor UDMR, partid membru al PPE, pentru susținere și pentru colaborarea foarte bună pe care o avem în cadrul PPE. Rezultatul de astăzi este important nu doar pentru mine, ci și pentru România. Țara noastră va continua să aibă o voce puternică la masa la care cel mai mare grup politic european își stabilește prioritățile și pozițiile. De șapte ani sunt vicepreședinte al Grupului PPE și, în toată această perioadă, am folosit această poziție pentru a apăra interesele României. Împreună cu colegii europarlamentari din Partidul Național Liberal, am obținut sprijinul Grupului PPE pentru mai mulți bani acordați României ca prefinanțare prin PNRR. De asemenea, ne-am asigurat că fondurile din PNRR finanțează prioritățile României, precum infrastructura de transport, spre exemplu. Totodată, am obținut sprijinul Grupului PPE pentru fonduri suplimentare destinate fermierilor români și pentru un sprijin mai mare acordat județelor românești care au nevoie să facă tranziția de la industriile poluante. Aceste rezultate arată un lucru simplu: România câștigă atunci când este reprezentată în Europa la cel mai înalt nivel. În noul mandat, voi continua să pun prioritățile României pe agenda celui mai mare grup politic din Parlamentul European, dar voi ține cont și de prioritățile colegilor din celelalte state membre. Fiindcă așa se obțin majorități la nivel european. Voi apăra interesele fermierilor, dezvoltarea regiunilor prin politica de coeziune, creșterea competitivității și întărirea securității și apărării. Și voi continua să susțin un buget puternic al Uniunii Europene.Vocea României trebuie să fie puternică în Europa. Voi continua să muncesc pentru acest lucru.”, a arătat Siegfried Mureșan într-o postare pe Facebook. PPE, 185 de eurodeputați Grupul Partidului Popular European (PPE) este cea mai numeroasă formațiune politică din Parlamentul European și are o orientare de centru-dreapta. Potrivit comunicatului publicat la 20 octombrie 2026, grupul reunește 185 de eurodeputați, proveniți din toate statele membre ale Uniunii Europene. Conducerea este asigurată de Manfred Weber, membru al Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, aflat în fruntea grupului din 2014. Acesta a fost reales la 20 octombrie 2026. Tot atunci au fost aleși zece vicepreședinți, printre care eurodeputatul român Siegfried Mureșan, reprezentant al Partidului Național Liberal. PPE își revendică originile din tradiția promovată de personalități asociate începuturilor integrării europene, precum Robert Schuman, Konrad Adenauer și Alcide De Gasperi. Între valorile declarate se află demnitatea umană, libertatea, solidaritatea, respectarea drepturilor omului și statul de drept. Grupul susține o Europă unită, cu respectarea identităților naționale și locale. În plan economic, obiectivele prezentate de PPE includ creșterea competitivității, sprijinirea întreprinderilor mici, a lucrătorilor independenți și a cercetării. Grupul promovează cooperarea europeană în sănătate și inovare, educația de calitate, crearea oportunităților de angajare pentru tineri, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. Apărarea democrației este, de asemenea, o prioritate declarată. Activitatea se concentrează asupra legislației europene. Eurodeputații PPE participă la lucrările comisiilor, unde sunt analizate și modificate propuneri legislative. Pentru pregătirea voturilor, grupul își coordonează pozițiile în patru domenii: economie, locuri de muncă și mediu; afaceri juridice și interne; buget, agricultură și fonduri regionale; afaceri externe. Grupul parlamentar este componenta din Parlamentul European a familiei politice PPE. Partidul european stabilește orientări politice generale și reunește partide naționale, iar grupul organizează activitatea eurodeputaților săi. Membrii sunt aleși în statele de origine, însă asocierea lor în Parlament se face după afinitatea politică. Adunarea grupului, alcătuită din toți membrii, adoptă deciziile politice interne, alege conducerea și constituie grupurile de lucru. Biroul pregătește sesiunile plenare, ținând seama de prioritățile delegațiilor naționale. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European  

Mine românești, redeschise cu ajutorul UE: nu se va extrage cărbune, ci grafit și cupru
Economie

Mine românești, redeschise cu ajutorul UE: nu se va extrage cărbune, ci grafit și cupru

Comisia Europeană a aprobat, la 9 octombrie 2026, a doua listă de proiecte strategice selectate în baza Actului european privind materiile prime critice. Cele 46 de proiecte noi sunt amplasate în 16 state membre, inclusiv România, și urmăresc consolidarea aprovizionării Uniunii Europene cu materiale necesare industriei bateriilor, tehnologiilor verzi, digitalizării, apărării și sectorului aerospațial. CE recunoaște 106 proiecte strategice Noua selecție ridică la 106 numărul total al proiectelor strategice recunoscute de Comisie. Prima listă, adoptată în martie 2025, cuprindea 47 de proiecte din UE, iar alte 13 proiecte situate în țări terțe și teritorii de peste mări au fost aprobate în iunie 2025. Statutul strategic indică importanța proiectelor pentru securitatea aprovizionării și funcționarea pieței interne. ec.europa.eu Dintre cele 46 de proiecte recente, opt sunt dedicate extracției, 11 prelucrării și 19 reciclării. Alte opt sunt integrate: trei combină extracția cu prelucrarea, iar cinci reunesc prelucrarea și reciclarea. Proiectele acoperă 15 dintre cele 17 materii prime considerate strategice de UE. Lista include șapte proiecte privind litiul, 12 pentru nichel, 10 pentru cobalt, cinci pentru mangan și patru pentru grafit. Alte proiecte vizează magneziul, tungstenul și elementele de pământuri rare. Reducerea dependenței de China Selecția este legată de obiectivele stabilite pentru 2030 prin Actul privind materiile prime critice. UE urmărește ca extracția internă să acopere cel puțin 10% din consumul anual, prelucrarea europeană cel puțin 40%, iar reciclarea cel puțin 25%. Totodată, Uniunea dorește să nu depindă, pentru mai mult de 65% din consumul unei materii strategice, de o singură țară terță.  Potrivit estimărilor Comisiei, proiectele selectate ar putea permite atingerea integrală a obiectivelor de extracție pentru litiu, nichel, pământuri rare, magneziu și tungsten. Ele ar putea acoperi și obiectivele de prelucrare pentru litiu și pământuri rare, precum și țintele de reciclare pentru litiu, cobalt și pământuri rare. Sprijin pentru finanțare Candidaturile au fost analizate în funcție de contribuția la securitatea aprovizionării, fezabilitatea tehnică, standardele de mediu, sociale și de guvernanță și beneficiile transfrontaliere. Recunoașterea facilitează accesul la proceduri administrative mai rapide și la sprijin pentru finanțare, dar nu înlocuiește autorizațiile obligatorii și nici evaluările de mediu. Din proiectele selectate în 2025, 25 finalizaseră evaluarea impactului asupra mediului, iar 17 obținuseră autorizații de construire până în octombrie 2026. Pentru a doua rundă, Comisia a primit 102 candidaturi din 18 țări, dintre care 92 au fost evaluate cu experți externi. După lansarea planului RESourceEU, instituțiile și statele membre au mobilizat peste două miliarde de euro prin Fondul pentru inovare, ajutoare de stat și Banca Europeană de Investiții. Grafit și cupru din România Europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu a explicat care sunt avantajele pentru România. „Comisia Europeană a inclus două noi proiecte din România pe lista proiectelor strategice pentru aprovizionarea UE cu materii prime critice: reciclarea bateriilor electrice la Răcari, în județul Dâmbovița, și producția de magneziu la Beiuș, în județul Bihor. ℹ Europa depinde de importurile de magneziu, în special din China. Astfel de proiecte pot reduce această dependență. ℹ În total, Comisia Europeană a selectat acum 46 de proiecte din 16 țări ale UE. Selecția oferă proiectelor recunoaștere la nivel european și poate facilita autorizarea, accesul la finanțare și cooperarea industrială. ℹ În cadrul aceluiași efort european, România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană. ℹ În toamna anului 2024, am fost la mina abandonată din Baia de Fier și am atras atenția Comisiei Europene asupra acestei oportunități. În calitate de europarlamentar, am adresat Comisiei o întrebare referitoare la solicitarea de finanțare pentru exploatarea grafitului. Ulterior, în 2025, Comisia Europeană a selectat acest proiect pentru finanțare pe baza Actului european privind materiile critice. ℹ În luna august 2026, Guvernul Ilie Bolojan a scos perimetrele Cătălinu și Ungurelașu-Polovragi de pe lista celor care trebuiau închise. ℹ Tot în 2025, mina de cupru de la Rovina a fost inclusă pe lista proiectelor strategice în cadrul efortului european de asigurare a materiilor prime critice.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Pesediștii fac deja planuri despre cum să preia toată puterea, vor să scape de PNL și USR
Politică

Pesediștii fac deja planuri despre cum să preia toată puterea, vor să scape de PNL și USR

Discuții interne din PSD Iași arată nemulțumirea unor membri ai filialei după ce județul nu a primit niciun post de ministru în Guvernul Luca Niculescu. În conversațiile purtate pe grupul de WhatsApp al organizației, obținute de Ziarul de Iași, mai mulți social-democrați solicită funcții și schimbarea reprezentanților PNL și USR din instituțiile publice. Mesajele indică o competiție internă pentru pozițiile care ar putea reveni organizației în noua formulă guvernamentală. Ex-consilierul lui Daea, cel mai belicos Mihai Amarandei, fost consilier personal al ministrului Agriculturii Petre Daea, a criticat absența Iașiului de pe lista celor 11 miniștri PSD. „Dacă nu vom fi la masă, vom fi în meniu”, le-a transmis acesta colegilor. Primarul comunei Dobrovăț, Cătălin Martinuș, l-a întrebat ironic dacă a început să facă stand-up. Citește și: Guvernul Niculescu promite debirocratizare, dar va înființa cel puțin patru instituții noi Consilierul județean Mihai Dediu a cerut conducerii PSD să schimbe „fără milă” reprezentanții USR și PNL din teritoriu, de la prefect și subprefecți până la conducerile serviciilor deconcentrate. Lucian Nedelciuc a atras atenția că unele persoane au ocupat posturile prin concurs. Dediu a replicat că eventualele procese ar putea dura doi ani. Amarandei și-a anunțat apoi disponibilitatea de a deveni prefect al Iașiului și a promis că, în șase luni, nu vor mai exista membri PNL sau USR în funcții de conducere din instituțiile publice. Nedelciuc și Dediu și-au exprimat susținerea, iar Amarandei a afirmat că mai are aproximativ zece susținători care l-au contactat în privat. Se așteaptă demisii ale peneliștilor În conversație au intervenit și Cristian Stanciu, Cătălin Lupu, Vlad Ciobanu și alți membri ai organizației. Discuția a continuat cu referiri la regionalizare, la rezultatele slabe obținute de PSD în alegerile locale și cu citate ironice din nuvela „Alexandru Lăpușneanul”. Președintele PSD Iași, Bogdan Cojocaru, nu a oferit o explicație clară pentru lipsa unui ministru ieșean. El a precizat că Guvernul Luca Niculescu trebuie mai întâi să primească votul Parlamentului, programat în prima jumătate a săptămânii viitoare. Ulterior ar urma discuțiile despre structura ministerelor și posturile de secretar de stat. Potrivit lui Cojocaru, propunerile PSD Iași trebuie aprobate în Biroul Politic Județean, care nu a analizat încă subiectul. Liderul filialei a invocat și protocolul dintre PNL și premierul desemnat, exprimând speranța că liberalii aflați în funcții guvernamentale vor demisiona. El a susținut că un partid aflat în opoziție nu poate păstra prefecți sau reprezentanți în aparatul guvernamental. 

Cât de protejate sunt datele pe care le introducem în programele AI: Comisia Europeană ia măsuri
Internațional

Cât de protejate sunt datele pe care le introducem în programele AI: Comisia Europeană ia măsuri

Comisia Europeană a prezentat, la 7 iulie 2026, Planul de acțiune privind securitatea cibernetică și inteligența artificială, un cadru destinat gestionării simultane a avantajelor și riscurilor generate de modelele avansate de IA. Inițiativa pornește de la faptul că inteligența artificială poate identifica vulnerabilități, detecta atacuri și proteja infrastructuri critice, dar poate fi folosită și pentru automatizarea operațiunilor ostile, găsirea rapidă a punctelor slabe și amplificarea incidentelor cibernetice. Trei obiective complementare Planul urmărește trei obiective complementare: utilizarea sigură și responsabilă a inteligenței artificiale avansate, consolidarea securității și rezilienței cibernetice a Uniunii Europene și extinderea capacităților europene de IA aplicată domeniului cibernetic. Măsurile sunt adresate statelor membre, autorităților publice, companiilor, cercetătorilor și organizațiilor care administrează servicii sau infrastructuri importante. O primă direcție privește evaluarea modelelor avansate înainte ca acestea să fie introduse pe piața europeană. Comisia intenționează să dezvolte capacitatea UE de evaluare independentă a performanțelor și riscurilor, în sprijinul Oficiului pentru IA și al aplicării Regulamentului privind inteligența artificială. ENISA și modelul european Comisia și Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, ENISA, vor elabora un model european pentru accesul structurat și securizat la sistemele avansate de IA. Împreună cu Centrul Comun de Cercetare, ENISA va participa și la crearea unei platforme securizate de testare, inclusiv în medii simulate. Aceasta va permite organizațiilor din energie, transporturi, sănătate, finanțe și administrație publică să testeze soluțiile înaintea utilizării lor operaționale.  Planul recomandă aplicarea mai riguroasă a măsurilor de igienă cibernetică, gestionarea riscurilor și integrarea securității încă din faza de proiectare. Organizațiile sunt încurajate să utilizeze instrumente de IA, inclusiv modele cu sursă deschisă atunci când este adecvat, pentru identificarea și remedierea mai rapidă a vulnerabilităților. ENISA urmează să ofere orientări, recomandări și bune practici și să susțină securizarea programelor critice cu sursă deschisă. Reducerea dependenței tehnologice a UE Pentru dezvoltarea capacităților europene, Comisia va utiliza infrastructura fabricilor de IA și a viitoarelor gigafabrici și va încuraja investițiile private. O „Mare provocare a UE” va reuni companii și cercetători pentru dezvoltarea unor soluții de securitate bazate pe IA. Planul nu înlocuiește legislația existentă, ci completează Regulamentul privind IA, Directiva NIS2, Regulamentul privind reziliența cibernetică, DORA și Regulamentul privind solidaritatea cibernetică. Prin această abordare, Comisia încearcă să reducă dependența tehnologică, să stimuleze piața de securitate cibernetică și să creeze condiții de testare. Documentul are caracter strategic și stabilește direcții de cooperare, nu un set de obligații aplicabile. Implementarea va depinde de coordonarea dintre Comisie, agenții, guverne și sectorul privat, precum și de investițiile în competențe, infrastructură și cercetare. Siguranța datelor Și europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu s-a adresat Comisiei Europene în legătură cu această temă. „Cât de în siguranță sunt datele pe care le introducem în programele bazate pe inteligența artificială? Am întrebat Comisia Europeană ce planuri are pentru a proteja informațiile asociate conturilor utilizatorilor de inteligență artificială. La 12 iunie 2026, Anthropic a restricționat accesul utilizatorilor din UE la cele mai avansate dintre modelele sale de inteligență artificială, în urma unei directive a guvernului SUA care limitează exporturile acestor tehnologii în interesul securității naționale. Chiar dacă restricția a fost între timp ridicată, au rămas semne de întrebare despre siguranța informațiilor asocitate conturilor utilizatorilor din UE. Ce mi-a răspuns Henna Maria Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene: ℹ️ Comisia a adoptat un Plan de acțiune privind securitatea cibernetică și inteligența artificială. Una din prioritățile-cheie ale Comisiei este de a se asigura că modelele de inteligență artificială de avangardă sunt sigure și accesibile și pot fi implementate pentru a garanta securitatea cibernetică în Europa. ℹ️ Comisia intenționează să propună proceduri și restricții privind gestionarea informațiilor, cum ar fi prompturile, fișierele încărcate și rezultatele, asigurând astfel confidențialitatea și siguranța informațiilor europene potențial critice. ℹ️ În cadrul pachetului privind suveranitatea tehnologică, Comisia a propus un regulament privind dezvoltarea tehnologiilor de tip cloud și a inteligenței artificiale, care ar extinde capacitatea centrelor de date din UE și autonomia în domeniul tehnologiei de tip cloud și al inteligenței artificiale, sprijinind implementarea pe scară mai largă a inteligenței artificiale. ℹ️ Planul de acțiune urmărește să extindă capacitățile europene în materie de inteligență artificială pentru a garanta securitatea cibernetică.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Mediocritate în rândul profesorilor și învățătorilor: o treime nu au obținut nici măcar nota 6 la concursul pentru posturile de directori
Eveniment

Mediocritate în rândul profesorilor și învățătorilor: o treime nu au obținut nici măcar nota 6 la concursul pentru posturile de directori

Cei mai mulți candidați din județul Iași au obținut nota 6,00 la prima probă a concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct în școlile de stat.  Dintre cei 321 de profesori prezenți, 102 nu au atins pragul minim de promovare, iar 219 s-au calificat pentru proba scrisă din 20 octombrie. Rata de promovare a evaluării competențelor a fost de 68,2% în județul Iași, sub media națională de 69%. Candidații trebuiau să obțină cel puțin nota 6,00 pentru a continua concursul. Multe note, sub 6 Rezultatele s-au concentrat în zona notelor minime de promovare. Un număr de 45 de profesori au primit nota 6,00, aceasta fiind cea mai frecventă notă. Alți 43 de candidați au obținut 6,50, iar 36 au primit nota 7,00. Totodată, 34 de profesori au fost notați cu 5,50 și au ratat calificarea. Doar 23 dintre cei 219 candidați promovați au obținut note de minimum 9,00, reprezentând aproximativ 10,5% din totalul celor calificați. Nouă profesori au primit nota 9,00, opt au obținut 9,50, iar șase candidați au fost notați cu 10. La polul opus, 12 profesori au primit note mai mici de 4,00. Un candidat a obținut 2,00, unul a primit 2,50, patru au fost notați cu 3,00, iar șase au obținut 3,50. Alte 18 persoane au primit nota 4,00, 15 au obținut 4,50, iar 23 au fost notate cu 5,00. Distribuția rezultatelor continuă cu 29 de candidați care au obținut nota 7,50, 25 nota 8,00 și 18 nota 8,50. Datele arată că performanțele maxime au fost relativ puține, în timp ce aproape o treime dintre participanți nu au promovat etapa, arată Ziarul de Iași. 305 funcții de conducere Inspectoratul Școlar Județean Iași organizează concursul în sesiunea august-decembrie 2026 pentru ocuparea a 305 funcții de conducere în unitățile de învățământ preuniversitar de stat. Sunt disponibile 175 de posturi de director și 130 de funcții de director adjunct. După verificarea dosarelor, ISJ Iași a validat 327 de candidați. La prima probă s-au prezentat 321 de profesori, cinci au absentat, iar unul s-a retras. Citește și: Sute de lei în plus la pensie: ce ani îți aduc puncte de stabilitate și cum verifici dacă au fost luați în considerare Cei 219 candidați care au trecut evaluarea competențelor vor susține proba scrisă pe 20 octombrie. Rezultatele acesteia vor stabili cine poate continua etapele concursului pentru conducerea școlilor și grădinițelor de stat din județul Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră