Trei adolescenți s-au sinucis în ultimul an în Iași. Ultima tragedie, o copilă de 13 ani. Ce se întâmplă?
Moartea Anelisei, eleva de 13 ani din Iași care s-a sinucis pe 16 septembrie, a șocat familia, colegii, profesorii și comunitatea locală.
Este al treilea caz înregistrat în județul Iași, în ultimul an, în care un copil sau adolescent de vârstă școlară recurge la un asemenea gest. În toate situațiile, apropiații au declarat că nu observaseră semnale clare privind amploarea suferinței.
Trei sinucideri într-un an
Anelisa era elevă în clasa a VII-a la Școala Gimnazială „Dimitrie A. Sturdza”. Participa la cluburile de lectură, teatru și cor, iar în anul școlar precedent obținuse premiul al III-lea la Concursul Județean Multilingvistic „Turnul Babel”.
Citește și: De ce atâta ură în tabăra PNL-USR pentru că Siegfried Mureșan a fost nominalizat premier
Directoarea Elena Mocanu a descris-o drept un copil implicat, dezinvolt și apropiat de colegi, al cărui comportament nu indicase existența unei probleme.
În iunie 2025, Adelina, o adolescentă de 16 ani din Fântânele, s-a sinucis între probele Evaluării Naționale. Familia a vorbit despre stresul provocat de examen.
În august 2026, Gabriel, un elev de 14 ani din Răducăneni, cunoscut pentru rezultatele școlare foarte bune și planurile sale de viitor, a fost găsit mort la domiciliu. Ancheta în acest caz continuă, iar informațiile despre o posibilă influență a mediului online nu au fost confirmate oficial.
Părinții trebuie să fie atenți la semne
Psihologul clinician Cătălin Luca avertizează că părinții nu trebuie să aștepte o declarație explicită privind intenția de sinucidere.
Semnalele pot include retragerea, izolarea, pierderea interesului pentru activități, modificarea somnului sau alimentației, scăderea rezultatelor școlare, iritabilitatea neobișnuită, autovătămarea ori comportamentele de risc.
Afirmații precum „nu mai pot”, „nu mai are rost”, „aș vrea să dispar” sau „ar fi mai bine fără mine” trebuie luate în serios. Specialistul recomandă o discuție directă, calmă și lipsită de reproșuri.
Întrebarea despre eventuale gânduri suicidare nu îi induce copilului asemenea idei, ci poate deschide o conversație despre suferința sa.
Cauzele pot fi multiple
Potrivit psihologului, citat de Ziarul de Iași, asemenea tragedii nu au, de regulă, o singură cauză. Conflictele familiale, bullying-ul, respingerea socială, presiunea școlară, despărțirile, izolarea, traumele și dificultățile din mediul online se pot acumula.
Problemele care adulților le par trecătoare pot fi trăite de adolescent drept copleșitoare și definitive. De aceea, suferința copilului trebuie înțeleasă din perspectiva sa, fără judecată sau comparații cu alte persoane.
Părintele trebuie să asculte fără să minimalizeze problema și să solicite evaluarea unui specialist în sănătate mintală. Dacă există intenție, un plan concret, acces la mijloace periculoase, autovătămare recentă sau un risc imediat, copilul nu trebuie lăsat singur.
Accesul la obiectele periculoase trebuie limitat, iar ajutorul medical de urgență trebuie solicitat imediat, inclusiv prin 112.
