Bolojan, interimar la Energie, bagă România pe baterii. La propriu: 650 de milioane de euro de la UE
România încearcă să se doteze în ritm accelerat cu echipamente de stocare a energiei electrice, arată europarlamentarul PNL (partid membru PPE) Dan Motreanu.
Finanțare de 650 de milioane de euro
„În calitate de ministru interimar al Energiei, Ilie Bolojan a semnat ordinele pentru două programe care vizează producerea și stocarea energiei electrice.
Valoarea totală este de 650 de milioane de euro, iar finanțarea este asigurată din Fondul pentru Modernizare al Uniunii Europene.
În calitate de europarlamentar, am acționat pentru dublarea finanțării alocate României din Fondul pentru Modernizare.
ℹ️ Spitalele publice, universitățile de stat, centrele sociale, primăriile și consiliile județene și alte instituții publice pot obține finanțări de până la 100% din valoarea proiectelor, suma maximă fiind de zece milioane de euro.
ℹ️ Unul dintre programe vizează instalarea de panouri fotovoltaice cu baterii de stocare, suma alocată fiind de 500 de milioane de euro. Instalarea bateriilor este obligatorie, iar energia produsă este destinată consumului propriu.
ℹ️ Instituțiile publice care au instalații din surse regenerabile sunt vizate de un al doilea program, în valoare de 150 de milioane de euro. Acesta finanțează instalarea de baterii pentru stocarea energiei produse și utilizarea acesteia pentru consumul propriu.
ℹ️ Prin astfel de proiecte, instituțiile publice își pot scăđea facturile la energie și pot reduce presiunea asupra rețelei electrice în momentele de consum ridicat.
ℹ️ Anterior, Ministerul Energiei a lansat două scheme care vizează creșterea capacității de stocare și instalarea de contoare inteligente, finanțate tot prin Fondul pentru Modernizare. Acestea vizează realizarea de parcuri noi de baterii și contorizarea inteligentă.”, a scris Motreanu într-o postare de Facebook.
Investiții realizate în perioada 2021–2030
Fondul pentru Modernizare este un instrument al Uniunii Europene destinat sprijinirii tranziției către neutralitatea climatică în statele membre cu venituri mai reduse.
Operațional din 2021, fondul finanțează investiții realizate în perioada 2021–2030 pentru modernizarea sistemelor energetice, creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Resursele sale provin în principal din veniturile obținute prin licitarea unei părți din certificatele de emisii alocate în cadrul Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, cunoscut drept EU ETS.
Valoarea totală disponibilă nu este fixă, deoarece depinde de prețul certificatelor vândute pe piață.
România, printre cele 13 țări sprijinite
Fondul sprijină 13 țări: Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Domeniile prioritare includ producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile, eficiența energetică, stocarea energiei, modernizarea rețelelor energetice și sprijinirea unei tranziții echitabile în regiunile dependente de combustibili fosili.
Cel puțin 80% din resurse trebuie direcționate către investiții prioritare. Pot fi finanțate și investiții neprioritare care contribuie la obiectivele fondului și reduc emisiile, însă acestea sunt supuse unei evaluări distincte, iar finanțarea lor poate acoperi cel mult 70% din costurile relevante.
Cooperare cu Comisia Europeană și BEI
Statele beneficiare aleg proiectele și depun propunerile, iar administrarea se realizează în cooperare cu Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții.
Banca verifică investițiile prioritare și îndeplinește atribuții financiare, în timp ce un comitet special analizează investițiile neprioritare. Comisia adoptă deciziile de plată.
Finanțările trebuie să respecte legislația UE, inclusiv normele privind ajutoarele de stat, principiul de a nu prejudicia semnificativ mediul și interdicția dublei finanțări.
Pentru România, fondul reprezintă o sursă importantă pentru investiții în producția de energie curată, rețele electrice, stocare, eficiență energetică și restructurarea zonelor afectate de renunțarea treptată la cărbune.
Fondul completează alte instrumente europene și poate mobiliza cofinanțări publice sau private, cu condiția respectării regulilor financiare aplicabile și a delimitării clare a cheltuielilor eligibile.
