sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: electricitate

24 articole
Economie

Prețurile la gaze și electricitate explodează

Prețurile la gaze și electricitate explodează. Scumpirile se vor produce dacă plafoanele prețurilor la energie vor fi eliminate, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Prețurile la gaze și electricitate explodează Integral, mai jos, analiza AEI: Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta "Anul 2025 pe lângă multiplele schimbări fiscale și creșteri de taxe vine și cu întrebări privind care vor fi prețurile pe care românii le vor achita pentru gaze și energie electrică după aprilie 2025. Un răspuns greu de anticipat. Considerăm că sunt trei scenarii posibile: În situația în care ideea plafonării prețurilor la energie se va menține, prețurile la gazele naturale vor rămâne la același nivel – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus. În ceea ce privește prețul la energie electrică, apreciez că se vor stabilii cel mult două niveluri de prețuri probabil 1,3 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum peste 255 kWh/lună și de 0,8 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum sub 255 kWh/lună. Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu cca 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună și o creștere a prețului energiei electrice cu 17% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 6 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh). În situația în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, și se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieței, probabil consumatorii de gaze naturale vor achita aceleași prețuri ca și prețurile plafonate – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus, iar pentru energie electrică se vor achita prețuri de cca 1,15 lei/kWh cu TVA inclus (considerând prețul mediu de achiziție al energiei electrice de pe OPCOM an 2025). Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu cca 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună, o creștere a prețului energiei electrice cu 43% pentru cei care consumau între 100 – 255 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 35 lei/lună la factura de energie electrică de 100 kWh) și o creștere a prețului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 24 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh). În situația în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, și nu se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieței, probabil consumatorii de: a) gaze naturale vor achita prețuri de minim 0,380 lei/KWh (considerând prețul de achiziție al gazelor de pe bursa de la TTF an 2025). b) energie electrică vor achita prețuri care se vor găsi peste 1,38 lei/kWh cu TVA inclus. Aceasta înseamnă o creștere a prețului energiei electrice cu cca 6% pentru consumatorii care consumă peste 255 kWh/lună (24 lei/lună la un consum de 300 kWh), cca 72% pentru consumatorii care consumă între 100 - 255 kWh/lună (58 lei/lună la un consum de 100 kWh) și de cca. 102% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 35 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh). De precizat că dacă scenariul 2 și 3 degrevează bugetul României de costurile subvenției, scenariul 1 ar aduce cheltuieli importante pentru acoperirea subvențiilor din energie, coroborat cu pierderea unor surse de finanțare europeană și care se vor materializa în noi creșteri de taxe și impozite, care i vor afecta în primul rând pe cei mai săraci dintre români."

Prețurile la gaze și electricitate explodează (sursa: Inquam Photos/Ioana Fredi-Avram)
Datoriile statului către furnizorii de energie (sursa: profit.ro)
Economie

Datoriile statului către furnizorii de energie

Datoriile statului către furnizorii de energie. Datoriile statului român către furnizorii de energie electrică, generate de aplicarea schemei de plafonare a prețurilor la energie, se ridică la aproximativ un miliard de euro pentru anul 2024. Datoriile statului către furnizorii de energie Această estimare a fost făcută de Daniela Dărăban, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE). Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Totuși, suma nu a fost confirmată oficial de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). "Membrii ACUE acoperă 50% şi ceva din piaţa de energie electrică, 90% şi un pic din piaţa de gaze naturale", a explicat Daniela Dărăban. "Din estimările noastre, pe energie electrică este de fapt şi de drept problema pe 2024, când încă s-a facturat pentru cele două plafoane. Credem, din estimările noastre, că suntem undeva la un miliard de euro datorie pentru 2024. Dar, din nefericire, suma nu este confirmată de ANRE, pentru că în cursul anului 2024 ANRE şi-a schimbat viziunea vizavi de modul în care se depun documentaţiile pe platformele de decontare, schimbare care a generat foarte multe întârzieri, corecţii în ghidul de depunere. Ultimele corecţii au apărut undeva în luna august 2024 şi în momentul de faţă probabil că furnizorii sunt în faza în care ori se clarifică, ori au început să încarce date. Dar acesta este motivul întârzierii", a adăugat Daniela Dărăban. Sume restante pentru gazele naturale În 2023 și 2024, facturarea gazelor naturale a fost realizată în mare parte sub plafon, iar încă mai există sume considerabile de recuperat din regularizări, estimate la aproximativ 300 de milioane de lei. Daniela Dărăban a avertizat că o eventuală continuare a schemei de plafonare a prețurilor ar putea genera un efect în lanț asupra întregii piețe. Aceasta a subliniat că furnizorii se confruntă cu dificultăți financiare în susținerea acestor scheme prin împrumuturi, iar capacitatea lor de a gestiona această situație este incertă. "Există şi acest risc administrativ, cu reveniri peste decizii. Anul trecut, ANRE a acceptat într-un fel, acum revizuieşte. Să ştiţi că toate aceste costuri, de riscuri de reglementare şi riscuri administrative în orice afacere sunt cuantificabile. Ele reprezintă un risc care poate, la un moment dat, să ducă la o decizie a unui business, să zică: domnule, chiar nu mai vreau să-mi desfăşor activitatea în aceste condiţii. După care, pe tot lanţul... Deci până la urmă clientul va suferi, pentru că nu va exista competiţie la ofertele către clientul final", a punctat Dărăban.

România, în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate Foto: Nine o`clock
Economie

România, în topul primelor țări UE la prețul electricitate

Eurostat arată, azi, că România este în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate. În Germania, curentul electric este mai ieftin. În plus, prețul la gaze a explodat în România, creșterea fiind de 134%, doar Letonia înregistrând o majorare mai abruptă. #Gas prices rose in 20 EU countries in the first half of 2023?Largest increases:??Latvia (+139% compared with the first half of 2022)??Romania (+134%)??Austria (+103%)??Estonia, ??Croatia and ??Italy registered decreases between -0.6% and -0.5.? https://t.co/MFF2S3DYz5 pic.twitter.com/YQwODqiW1z— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) October 26, 2023 Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site România, în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate „Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 erau cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Olanda (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro)”, arată Eurostat. Datele arată că prețurile energiei electrice pentru consumatorii casnici au crescut în 22 de țări din UE în prima jumătate a anului 2023, comparativ cu prima jumătate a anului 2022. În monedă națională, cea mai mare creștere (+953%) a fost raportată în Olanda. Creșteri mari, în moneda națională, au fost înregistrate și în Lituania (+88%), România (+77%) și Letonia (+74%). Scăderi mari ale prețurilor la energie, în moneda națională, au fost înregistrate în Spania (-41%), urmată de Danemarca (-16%). Scăderi mai mici au fost raportate în Portugalia (-6%), Malta (-3%) și Luxemburg cu aproape 0 (-0,4%). Explozie-record a prețului la gaze Între prima jumătate a anului 2022 și prima jumătate a anului 2023, prețul gazelor naturale a crescut în 20 din cele 24 de state membre ale UE care raportează prețurile gazelor naturale. „Prețurile gazelor (în monede naționale) au crescut cel mai mult în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Olanda (+99%) și Irlanda (+73%). La polul opus, s-au situat Estonia, Croația și Italia, care au înregistrat scăderi cuprinse între -0,6% și -0,5%, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat”, arată statistica oficială a Comisiei Europene. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Preţul fără impozitele pe electricitate şi gazele naturale sunt în scădere. Parţial, statele membre UE au retras măsurile de sprijin. Ca rezultat, preţurile cu impozite pentru consumatorul final este uşor mai ridicat decât în primul semestru din 2022, explică Eurostat.

"Înțeparea" la gazul, curentul vecinului costă (sura: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

"Înțeparea" la gazul, curentul vecinului costă

"Înțeparea" la gazul, curentul vecinului costă. După ce au făcut prelungirea reţelei de gaz pe banii lor, doi ieşeni a trebuit să "doneze" noua conductă, în temeiul unui decret din 1954. "Înțeparea" la gazul, curentul vecinului costă Ar fi trebuit să-şi recupereze banii cheltuiţi ulterior, o dată cu branşarea unor noi consumatori. Această posibilitate le-a fost însă refuzată, pentru că nu mai erau proprietarii conductei. Lungul război în instanţă s-a încheiat acum, după şase ani de procese. Citește și: Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată de 272 de șpăgi, doctoriţa Cun a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Deciziile de pensionare pe caz de invaliditate, contra mită Sentinţa dată de magistraţi interesează în mod sigur zeci de mii de români aflaţi în aceeaşi situaţie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Capacităţile eoliene şi fotovoltaice au furnizat 12% din electricitatea mondială Foto: Facebook
Mediu

Eoliene fotovoltaice furnizat 12% electricitatea mondială

Capacităţile eoliene şi fotovoltaice au furnizat anul trecut 12% din electricitatea mondială, în creştere faţă de 10% în 2021, dar sunt în continuare cu mult în urma cărbunelui, care rămâne principala sursă mondială de electricitate, arată un raport publicat miercuri de think tank-ul Ember. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Capacităţile eoliene şi fotovoltaice au furnizat 12% din electricitatea mondială Pentru cel de al patrulea raport anual „Global Electricity Review”, Ember a analizat datele cu privire la producţia de electricitate din 78 de ţări care, împreună, sunt responsabile pentru 93% din cererea mondială de electricitate. Concluzia la care au ajuns experţii think tank-ului este că toate sursele de energie regenerabilă plus energia nucleară au fost responsabile anul trecut pentru 39% din producţia mondială de electricitate, un nivel record potrivit autorilor raportului, restul fiind acoperit de combustibilii fosili (gaze naturale, petrol, cărbune). Comparativ cu situaţia din 2021, ponderea energiei fotovoltaice în producţia mondială de electricitate a crescut cu 24%, iar cea a energiei eoliene cu 17%. Chiar şi în contextul crizei globale a gazelor naturale şi a faptului că unele ţări au repornit vechile termocentrale pe cărbune pentru a face faţă cererii, producţia de electricitate pe bază de cărbune a crescut cu 1,1%, în timp ce producţia de electricitate pe bază de gaze naturale a scăzut cu 0,2% din cauza preţurilor ridicate la acest combustibil. 2023, scădere nesemnificativă a energiei produse din combustibili fosili „În pofida acestor progrese, cărbunele rămâne cea mai mare sursă de electricitate la nivel mondial, producând 36% din electricitatea mondială în 2022”, subliniază autorii raportului. Folosirea în continuare a gazelor naturale şi a cărbunelui pentru a răspunde la cererea de electricitate a avut drept consecinţă „creşterea cu 1,3% a emisiilor de gaze cu efect de seră până la un nou record de 12 miliarde tone de echivalent CO2 în 2022”. Cu toate acestea, autorii raportului consideră că este posibil ca anul 2022 să fie cel în care emisiile legate de sectorul energetic au atins vârful fiind şi ultimul an de creştere a energiei produse din combustibili fosili. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor Pentru 2023, experţii se aşteaptă la o uşoară scădere (minus 0,3%) a producţiei de electricitate pe bază de combustibili fosili, scăderi mai importante fiind prognozate pentru următorii ani pe măsură ce se va accelera dezvoltarea capacităţilor eoliene şi fotovoltaice.

O enzimă produce electricitate din aer (sursa: nature.com)
Mediu

O enzimă produce electricitate din aer

O enzimă produce electricitate din aer. O echipă de cercetare condusă de Universitatea din Monash, Australia, a descoperit că o enzimă care utilizează cantităţi mici de hidrogen din atmosferă poate crea un curent electric. O enzimă produce electricitate din aer Potrivit studiului, care a apărut miercuri în revista Nature, cercetătorii au extras enzima consumatoare de hidrogen, denumită Huc, dintr-o bacterie comună care se găseşte în sol, denumită Mycobacterium smegmatis. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cercetătorii au descoperit că Huc are un important suprapotenţial electrochimic, care o face să fie adaptată în mod unic pentru oxidarea unor mici cantităţi de hidrogen, precum şi pentru donarea directă a electronilor rezultaţi cofactorului respirator menachinonă. Rhys Grinter, unul dintre autorii principali ai studiului şi cercetător în cadrul Universităţii Monash, a precizat joi că enzima Huc este "extraordinar de eficientă". "Spre deosebire de alte enzime cunoscute şi catalizatori chimici, consumă chiar şi hidrogen sub nivelurile atmosferice, mai puţin de 0.00005% din aerul pe care îl respirăm", a spus Rhys Grinter. Alternativă la energia solară Deşi cercetarea se află încă într-un stadiu incipient, descoperirea enzimei Huc are un potenţial considerabil pentru dezvoltarea unor mici dispozitive alimentate cu aer, ca o alternativă la dispozitivele ce funcţionează pe baza energiei solare. Citește și: EXCLUSIV Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol după atacul cibernetic asupra unor servere ale companiei. Autoritatea Aeronautică Civilă nu mai primește date de la TAROM Rhys Grinter a mai spus că bacterii care produc enzime asemănătoare cu Huc sunt larg răspândite şi pot fi cultivate în cantităţi mari, ceea ce înseamnă că oamenii au acces la o sursă sustenabilă de enzime. Cercetătorul a stabilit că intensificarea producţiei de enzime Huc va fi obiectivul cheie al unei viitoare cercetări. "O dată ce producem Huc în cantităţi suficiente, există posibilităţi infinite pentru a fi utilizată la producerea energiei curate", a adăugat Rhys Grinter.

Rușii au lăsat Odesa fără electricitate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rușii au lăsat Odesa fără electricitate

Rușii au lăsat Odesa fără electricitate. Oraşul din sudul Ucrainei a rămas aproape în totalitate fără electricitate după un atac cu "drone kamikaze" lansat de Rusia în timpul nopţii, au anunţat sâmbătă autorităţile ucrainene. Rușii au lăsat Odesa fără electricitate "Deocamdată, oraşul este fără electricitate", a declarat un consilier al preşedinţiei ucrainene, Kirilo Timoşenko, într-un mesaj pe contul său de Telegram. Cu toate acestea, infrastructurile esenţiale, inclusiv spitalele şi maternităţile, au acces la curent, a precizat el. "Situaţia rămâne dificilă, însă este sub control", a declarat Timoşenko. Potrivit lui Maksim Marşenko, guvernatorul regiunii Odesa, Rusia a atacat oraşul cu "drone kamikaze" în timpul nopţii de vineri spre sâmbătă. "Din cauza loviturilor, nu este electricitate în aproape toate districtele şi comunităţile regiunii noastre", a declarat el. Două drone au fost doborâte de unităţi ale apărării aeriene ucrainene, a mai spus Marşenko. Amenințarea lui Putin Vineri, Kievul a subliniat că regiunile din sudul ţării sfâşiat de război, inclusiv Odesa, suferă cele mai grave pene de curent, la câteva zile după cea mai recentă serie de atacuri ruse împotriva reţelei energetice ucrainene. Rusia a tras luni zeci de rachete de croazieră asupra infrastructurilor-cheie, exercitând o şi mai mare presiune asupra reţelei deja în dificultate a Ucrainei, după atacuri repetate. Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene Joi, preşedintele rus Vladimir Putin a promis că armata rusă va continua loviturile asupra reţelei energetice ucrainene, în pofida criticilor ferme ale Occidentului împotriva atacurilor sistematice care au cufundat milioane de persoane în frig şi obscuritate. Portul Odesa de la Marea Neagră era o destinaţie de vacanţă preferată de numeroşi ucraineni şi ruşi înainte de declanşarea ofensivei ruse în Ucraina, pe 24 februarie.

Sistemul de termoficare primește un ajutor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sistemul de termoficare primește un ajutor

Sistemul de termoficare primește un ajutor. Primăria Iași a început să-și reducă din pierderile cauzate de gestionarea sistemului. Sistemul de termoficare primește un ajutor De câteva zile, municipalitatea produce și vinde energie electrică la o capacitate de zece ori mai mare față de luna noiembrie. În cifre absolute, ziua de marți a însemnat încasări de peste 1,5 milioane lei din vânzarea de energie electrică. Citește și: A fi sau a nu fi în Schengen? Austria nu cedează, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că Bucureștiul îndeplinește condițiile, și refuză accesul României în clubul liberei circulații Creșterea capacității de producție a fost posibilă odată cu pornirea CET Holboca. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia. Autorităţile ruse vor creşte preţurile la gaz şi electricitate, inclusiv pentru consumatorii casnici, mass-media locale relatând joi că preţul gazului va creşte cu 8,5%, iar cel pentru electricitate, cu 9%, transmite dpa. Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia Şi apa şi căldura vor deveni mai scumpe. Aceasta este a doua creştere a tarifelor în anul 2022. În mod normal, guvernul creşte preţurile în luna iulie a fiecărui an, scrie dpa. În acest an, costurile la utilităţi au crescut cu 4%. La începutul toamnei, Ministerul Economiei a anunţat că, din cauza nevoii de a repara conductele de gaze şi de apă, tarifele vor creşte din nou în decembrie, transferând o parte din costuri către consumatori. Citește și: Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime Cetăţenii ruşi se confruntă cu o inflaţie de două cifre după ce Moscova a invadat Ucraina, la 24 februarie. Deşi rubla s-a întărit în faţa principalelor monede precum euro şi dolarul, echipamentele tehnice şi alte mărfuri de import au devenit mai scumpe. Speranţele exprimate de unii economişti cum că gazul va deveni mai ieftin pe piaţa internă după scăderea exporturilor nu s-au materializat, notează dpa. Potrivit sondajelor de opinie, 43% din cetăţenii ruşi spun că nu le ajunge salariul de la o lună la alta.

Nota de plată pentru criza energetică din Europa Foto: Facebook Electrica
Politică

Nota de plată pentru criza energetică din Europa

Nota de plată pentru criza energetică din Europa a trecut de 700 de miliarde de euro, arată think-tankul Bruegel, citat de Bloomberg. Potrivit calculelor realizate de think-tank-ul Bruegel, începând din luna septembrie 2021 şi până în prezent, cele 27 de state membre UE au alocat aproximativ 600 de miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în creştere cu 50 de miliarde de euro faţă de calculele efectuate luna trecută. Nota de plată pentru criza energetică din Europa Măsurile adoptate de guvernele din Marea Britanie şi Norvegia adaugă alte 105 miliarde de euro la nota de plată totală, pe măsură ce regiunea se confruntă în continuare cu consecinţele invaziei ruseşti din Ucraina. Cele mai recente cifre vor majora presiunile pentru ca UE să ajungă la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor până la Crăciun. Discuţiile vin într-un moment în care temperaturile ar urma să coboare semnificativ în partea de nord a continentului în săptămâna următoare, potrivit firmei de prognoze Maxar. O sumă de 700 de miliarde de euro este echivalentă cu întregul program de emisiuni comune de obligaţiuni demarat de UE pentru a proteja economia regiunii de pandemia de coronavirus. Think-tank-ul Bruegel a îndemnat UE să pună la punct un fond energetic pentru a combate criza actuală şi a egaliza impactul potenţial asupra bugetelor naţionale. "În condiţiile în care preţurile europene la energie sunt aşteptate să rămână la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea fiscală se vor înmulţi, iar guvernele vor fi supuse la noi presiuni pentru a fi mai ţintite în sprijinul pe care îl oferă familiilor şi companiilor", a declarat Simone Tagliapietra, unul dintre autorii raportului. "Asta creşte de asemenea riscul fragmentării pieţei europene, dacă ţările cu o poziţie fiscală mai solidă oferă industriilor lor un sprijin mai mare decât alte state", adaugă Simone Tagliapietra. România a alocat 3,54% din PIB Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 8,5 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, echivalentul a 3,54% din PIB, ceea ce o plasează imediat după Marea Britanie, care a alocat 3,55% din PIB, şi înaintea Cehiei, care a alocat 3,44% din PIB. Foto: Bruegel/ twitter Miniştrii europeni ai Energiei se pregătesc pentru o nouă reuniune extraordinară în încercarea de a conveni asupra unui pachet de măsuri care să contracareze consecinţele preţurilor mari la gaze naturale. Adoptarea acestui pachet a fost amânată deoarece ţările membre nu au căzut încă de acord asupra nivelului la care ar trebui plafonat preţul gazelor naturale. În paralel, ţările membre sunt divizate când vine vorba de plafonarea preţului pentru petrolul exportat de Rusia, măsură care vizează limitarea veniturilor Moscovei fără a perturba însă livrările de petrol rusesc. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig

Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig. Mai multe oraşe ucrainene, inclusiv capitala Kiev, au fost joi din nou ţinta atacurilor armatei ruse cu rachete şi drone, bombardamente care coincid cu primele căderi de zăpadă în Ucraina, ţară unde în urma raidurilor aeriene ruseşti asupra infrastructurilor critice circa 40% din populaţie nu avea joi după-amiază electricitate, iar temperaturile prognozate pentru săptămâna viitoare ar putea să scadă până la -10 grade Celsius. Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig Operaţiunile militare ruse împotriva Ucrainei vor continua indiferent de vreme, a asigurat în faţa presei, citat de TASS, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, care a susţinut că suferinţa populaţiei ucrainene este provocată doar de refuzul preşedintelui Volodimir Zelenski de a negocia cu Rusia. În regiunea Kiev două rachete de croazieră şi drone kamikaze Shahed, fabricate în Iran, au fost doborâte de antiaeriana ucraineană, susţine administraţia militară locală. În oraşul Dnipro din regiunea central-estică, 14 persoane au fost rănite în urma unui bombardament rusesc şi au fost lovite două instalaţii ale infrastructurii critice. O astfel de instalaţie a fost lovită şi în sud, la Odesa. Rușii, masați în Donbas Prin urmare, compania naţională de electricitate Ukrenergo a anunţat prelungirea întreruperilor în furnizarea energiei electrice, ca urmare a "agravării situaţiei", la care contribuie şi scăderea puternică a temperaturilor. Citește și: Pericolul nuclear rus, din ce în ce mai îngrijorător pentru SUA, care a cerut o nouă rundă de discuții cu Rusia. Evenimentul va avea loc la Cairo În acest timp, luptele cresc în intensitate pe frontul de est, în provinciile Doneţk şi Lugansk, unde armata rusă şi-a consolidat trupele prin redislocarea unor efective retrase din provincia sudică Herson. În aceasta din urmă regiune, trupele ruse şi ucrainene se bombardează reciproc cu artileria peste fluviul Nipru, al cărui mal de vest este acum controlat de armata ucraineană în urma retragerii ruse, iar cel de est, de armata rusă, care şi-a stabilit acolo linia defensivă.

Șantaj: anexarea teritorilor ucrainene contra electricitate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Șantaj: anexarea teritorilor ucrainene contra electricitate

Șantaj: anexarea teritorilor ucrainene contra electricitate. Dacă vrea să nu mai aibă probleme cu energia, Ucraina ar trebui să recunoască anexarea de către Rusia a 19% din teritoriul său, a arătat vineri vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev. Șantaj: anexarea teritorilor ucrainene contra electricitate Încercările Ucrainei de a cumpăra energie electrică din Europa "nu vor asigura stabilitatea dorită", întrucât aceasta nu va duce decât la creşterea preţului la energie în Europa, explică Medvedev într-o postare pe Telegram, după bombardamentele masive asupra infrastructurii energetice ucrainene de către Rusia. "Calea către stabilizarea aprovizionării cu energie electrică este alta. Trebuie recunoscută legitimitatea cerinţelor Rusiei în cadrul şi rezultatele ei, reflectate în Constituţia noastră. Şi atunci se va rezolva şi problema curentului", susţine Medvedev în postarea sa. Test: electricitate din Slovacia Cu o zi în urmă, traderul de stat ucrainean "Compania energetică din Ucraina" (JSC Energy Company of Ukraine) a achiziţionat pentru prima oară, în regim de test, curent electric din Slovacia pentru a "susţine sistemul energetic ucrainean în cazul unui deficit de capacitate de generare". "Ca urmare a atacurilor cu rachete ruseşti şi a avarierii infrastructurii energetice, riscurile pentru traversarea stabilă din punct de vedere termic şi energetic a sezonului rece au crescut semnificativ", a explicat directorul general al companiei, Viktor Butenko. Citește și: Planeta a devenit un loc mult mai periculos: SUA și-au modificat strategia nucleară pentru a „descuraja orice formă de atac strategic” din partea Rusiei, Chinei, Coreei de Nord Rusia se axează pe distrugerea masivă a sectorului energetic al Ucrainei din 10 octombrie. Oficial, preşedintele rus Vladimir Putin a legat aceste bombardamente de reacţia Moscovei la explozia de pe podul peste strâmtoarea Kerci, în urma căruia o bandă auto şi una feroviară au fost avariate, catalogată drept "atentat terorist" de Moscova şi atribuit serviciilor speciale ucrainene. 30% din rețea, avariată Pe parcursul acestei perioade de atacuri cu rachete de croazieră şi drone iraniene, Rusia a avariat peste 30% din instalaţiile energetice din întreaga Ucraină. Potrivit companiei naţionale de energie Ukrenergo, echipamentele reţelei principale a sistemului de distribuţie a energiei electrice în regiunile centrale au fost deteriorate. Din această cauză, consumul de energie este restricţionat la Kiev şi în împrejurimi, precum şi în regiunile Cernigov, Cerkasî şi Jitomir. Kirill Timoşenko, adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale ucrainene, a recomandat întreruperi mai drastice de furnizare a curentului electric, după un bombardament nocturn în 27 octombrie, când o instalaţie energetică critică a fost grav avariată. Anexări doar pe hârtie Rusia a anexat regiunile Doneţk, Lugansk (est), Zaporojie şi Herson (în sud) în urma unor aşa-zise "referendumuri" pe care ONU le-a calificat drept "nelegitime". Ceremonia oficială de anexare a avut loc la 30 septembrie la Kremlin cu lideri numiţi de Moscova în aceste regiuni ucrainene. După aceea, patru noi regiuni au fost introduse în Constituţia Rusiei, dar autorităţile ruse nu s-au lămurit între ce graniţe le-au anexat: niciuna dintre ele nu este în totalitate ocupată şi controlată de forţele ruse. Mai mult, de la data anexării, suprafaţa controlată de trupele ruse în cele patru regiuni s-a redus, după ce armata rusă s-a retras în faţa avansului forţelor ucrainene. La Kiev, oferta lui Medvedev, fost preşedinte între 2008 şi 2012, a fost considerată drept o recunoaştere din partea Moscovei că utilizează atacurile asupra infrastructurii energetice pentru şantaj, potrivit Unian.

Soluții pentru scăderea facturii la electricitate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Soluții pentru scăderea facturii la electricitate

Soluții pentru scăderea facturii la electricitate. Trebuie menţionat că această creştere de preţ nu va fi resimţită de către marea majoritate a consumatorilor casnici. Soluții pentru scăderea facturii la electricitate Adică de cei care s-au limitat anul trecut la un consum lunar mai mic de 300 kWh şi care acum nu au trecut de o medie lunară de 255 kWh. Aceste prevederi, valabile până pe 31 august 2023, se găsesc în OUG 119/2022 şi limitează la 68 de bani/kWh pentru cei cu un consum mediu lunar mai mic de 100 kWh în 2021 (pentru primii 255 kWh), respectiv 80 de bani pentru cei care s-au încadrat anul trecut într-un consum lunar de cel mult 300 kWh (de asemenea pentru primii 255 kWh de pe factură). Citește și: Putin vrea să suprime „telefonul roșu”, singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e „important” să nu o facă Ce vom face, însă, după acea dată? Dar dacă depăşim plafonul? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși (sursa: energo.dtek.com)
Internațional

Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși

Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși. O rachetă rusească a lovit miercuri o termocentrală importantă din Burştin, în vestul Ucrainei, a anunţat guvernatoarea regiunii Ivano-Frankivsk, Svitlana Onişciuk, potrivit Interfax Ukraine. Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși Termocentrala pe cărbune alimentează cu electricitate cinci milioane de consumatori din trei regiuni ucrainene, adică peste 10% din populaţia ţării dinainte de război. Într-o declaraţie video pe Telegram, Onişciuk a precizat că bombardamentul a provocat un incendiu la centrală, dar nimeni nu a fost rănit. Zona respectivă, aflată la sute de kilometri de front, nu a fost afectată prea mult până acum de conflictul armat declanşat de Rusia în februarie. Termocentrala de la Burştin mai fusese totuşi lovită de patru rachete în 10 octombrie, a afirmat guvernatoarea. Rachete și drone atacă peste tot Şi omologul ei din regiunea Viniţia, Serhi Borzov, a anunţat miercuri că ruşii au atacat instalaţii energetice, dar nu a dat detalii despre lovituri. La Kiev, apărarea antiaeriană a doborât mai multe rachete ruseşti, a anunţat primarul Vitali Kliciko. În regiunea Cernihiv, trei oameni au fost răniţi în urma unor atacuri cu drone, conform unui oficial de rang înalt al preşedinţiei ucrainene. Tot miercuri, apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât patru rachete lansate de avioane ruseşti şi zece drone kamikaze Shahed-136, de fabricaţie iraniană, au comunicat forţele aeriene ucrainene. Reuters reaminteşte că Iranul nu recunoaşte că livrează drone Rusiei. Zelenski se teme că sistemul poate ceda Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat săptămâna aceasta că 30% din centralele electrice ale ţării sale au fost lovite de atacurile ruseşti. El a discutat cu oficiali cu funcţii de conducere despre securitatea unităţilor de acest gen şi despre posibilitatea ca sistemul energetic al Ucrainei să cedeze. Citește și: Ministrul Dîncu, citat masiv de TASS, agenția de presă de stat rusă, când spune că Rusia are resurse să continue războiul și singura soluție pentru pace sunt negocierile, chiar dacă Ucraina pierde teritorii Andri Sadovi, primarul oraşului Lvov din vestul Ucrainei, a arătat într-o declaraţie televizată că reparaţiile la staţiile electrice avariate în ultimele zile vor dura câteva luni, iar până atunci, primăria a avertizat că până atunci s-ar putea produce pene de curent.

Doi stâlpi, 13 ani de procese (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Doi stâlpi, 13 ani de procese

Doi stâlpi, 13 ani de procese. O ieşeancă s-a trezit peste noapte cu o reţea de electricitate traversându-i terenul. Doi stâlpi, 13 ani de procese Cei doi stâlpi au provocat un război de 13 ani în justiţie, femeia încearcând să scoată stâlpii de acolo şi să obţină despăgubiri pentru terenul pe care nu-l mai poate folosi. De cealaltă parte sunt cel puţin zece familii care beneficiau de curent electric prin racordul respectiv. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Lungul şir de procese tocmai s-a încheiat, cu o sentinţă care nu mulţumeşte pe nimeni pe de-a întregul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră