VIDEO Sociologul Cătălin Stoica explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce AUR nu înghite PSD. Deocamdată
Sociologul Cătălin Stoica a explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce AUR nu absoarbe, deocamdată, PSD-ul. Însă, în discuție, el a insistat pe faptul că izolarea AUR pe motiv că liderii săi sunt „putiniști” nu va avea efecte decât pe un electorat care știe deja cum va vota: „E ca și cum ai ține predici corului bisericii”. Potrivit lui Stoica, adevărata problemă este neîncrederea electoratului în politicienii aflați la putere, indiferent cine ar fi aceștia: „Clasa politică, vă spun asta din cercetări calitative, le dă impresia de impunitate, surzenie”.
Citește și: Efectul Sorina Matei asupra TVR: George Simion vine în prime time la emisiunea unei foste anteniste
Stoica: „Clasa politică le dă impresia de impunitate, surzenie”
„Q: În Germania, CDU pierde urât de tot alegerile. Electoratul..., fără să fiu așa atent la sondajele de acolo.., de la CDU se mută spre AFD. Crezi că asta se poate întâmpla și aici la modul masiv, adică PSD-ul ușor să se dizolve în AUR?
Stoica: Este posibil, cât de probabil...nu în timp foarte scurt. Pentru că ce ar împiedica o scurgere masivă și rapidă, pentru că despre asta vorbim. Ce o împiedică e faptul că PSD-ul totuși are oameni în administrația locală, o structură organizatorică, au acces la niște resurse, cât au acces, locale care mai pot opri sângerarea, să zic așa.
Q: Și ai mai spus un lucru legat de... Când ai ai folosit ai vorbit despre actuala coaliție. Domnul președinte Nicușor Dan folosește termenul «coaliția pro occidentală, proeuropeană». Crezi că asta îi ajută pe cei din această coaliție majoritară, cum să zic, electoral? Adică lumea să zică, băi, ăștia sunt europenii, ăștialalții sunt cu rușii, noi rămânem europeni...
Stoica: Nu-i ajută. Pentru că e aceste categorii au sens pentru un public deja captiv. Cei care votează PNL, USR, ei se autodefinesc ca fiind proeuropeni. Deci dacă le mai spui încă o dată, e ca și cum ai ține predici corului bisericii. Da, nu, pentru că ăla e adevărul. Aicea vreau să fac o precizare, câteva precizări care în opinia mea sunt importante, nu?
S-a insistat foarte mult în alegerile anterioare prezidențiale și în prezent pe o mantră. (...) Ar fi, ar exista un clivaj între proeuropeni, pro-NATO și restul, care ar fi putiniști, nostalgici, uneori și știm, fără îndoiala, ai o problemă cu accesul la asigurări medicale, dar nu cred că alea sunt liniile de clivaj.
Haideți să vă spun așa, cam cum stau lucrurile apropo de Europa. Spre exemplu să ne aducem puțin aminte care sunt lucrurile care fac România ca un întreg, da, mai puțin clivaj. România e țara cu cea mai din Uniunea Europeană țara cu cea mai cel mai mic procent de atei, 1% urmat de Malta, cu 2%, în cazul în care nu știați. Apropo de deschiderea către alte minorități, vă citesc din datele unei cercetări comparate la nivel internațional: 77%...aici nu văd vreun clivaj...dintre adulții României spun că homosexualitatea nu e niciodată justificată. Suntem foarte unanimi noi, etnicii români și etnicii maghiari, în disprețul nostru față de minoritatea romă. Aceasta nu e o linie de clivaj. Conform datelor eurobarometrului din 2023, șapte din 10 români susțineau că statutul de membru UE a adus beneficii României.
Q: Adică suntem proeuropeni.
Stoica: Bun. Potrivit unui sondaj realizat de un institut, mă rog, acuma în noiembrie 2023 doar un sfert dintre respondenți din România susțineau că noi ar trebui să ieșim din Uniunea Europeană. Și am să vă dau cred că o cifră foarte bună. 81% dintre cei care auziseră despre NATO, într-un alt sondaj din luna martie a anului 2024, adică 98% auziseră, dar 81% susțineau că intrarea României în NATO a fost un lucru bun pentru țară.
Q: Deci vrei spui că AUR nu ne amenință cu scosul din UE și din NATO pentru că nu asta e problema noastră.
Stoica: Hai să vedem care sunt liniile de clivaj, așa, și unde se situează ele, în opinia mea. 90% dintre adulții României au încredere puțină și foarte puțină în politicieni. Potrivit altui sondaj din 2024, 86% dintre respondenți aveau încredere puțină și foarte puțină în partidele politice. 83% aveau încredere puțină și foarte puțină în Parlament. Clivajul este între actuala clasă politică, indiferent de cine e populată temporar la putere, și restul cetățenilor care, de o manieră sau alta, cred că nu se simt reprezentați sau clasa politică, vă spun asta din cercetări calitative, le dă impresia de impunitate, surzenie. Nu sunt atenți la...
Q: Și AUR-ul lasă impresia că ar putea să le rezolve măcar parțial aceste probleme?
Stoica: Mai ales că se poate lăuda cu faptul că noi n-am fost niciodată la guvernare”.
