luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

podcast

30 articole
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dosarul Călin Georgescu

Cătlin Prisacariu a explicat, în discuția cu Mircea Marian, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce se întîmplă în ultimul dosar al lui Călin Georgescu, deschis de DIICOT: „E o adunare de escroci și fraieri”. Citește și: Surse: judecătorii PSD din CCR, plus aliații lor, se pregătesc să blocheze SAFE. Decizia, miercuri DIICOT încearcă, marți, să convingă judecătorii de la Curtea de Apel București să-l aresteze pe Georgescu în dosarul în care este acuzat de înșelăciune și grup infracțional organizat. Tribunalul București a respins, în 22 septembrie, propunerea arestării preventive ale celor doi inculpați și a stabilit luarea față de aceștia a măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile. „Era nevoie ca statul român să arate că muncește?” „Riscul este uriaș să-l facă erou martir pe băiatul ăsta”, crede Mircea Marian. „Marian: Nu-mi place Călin Georgescu. Cred că a comis fapte penale în ceea ce privește finanțarea campaniei sale. Cred, nu am nicio probă. M-aș bucura ca DIICOT să le ducă până la capăt, dar așa cum am văzut eu dosarul ăsta în diagonală, nu-s avocat, nu-s jurist, mi se pare destul de subțire și riscul este uriaș să-l facă erou martir pe băiatul ăsta. Prisacariu: Bun. Până la considerații, să zic, extrajudiciare, acesta este un dosar care nu are nicio legătură cu politica. Da? Este un dosar rezultat în urma unei relații de afaceri. Între Călin Georgescu și diverși cetățeni care puneau la cale un împrumut bancar. Marian: Ce mi s-a părut mie și spune-mi dacă greșesc. Mi s-a părut că un șmecher, ca să nu zic escroc, încerca să-l fraierească pe altul, iar Călin Georgescu a fost un fel de intermediar care a intervenit în favoarea celui care a încerca să ia banii celui care a făcut plângerea penală până la urmă. Prisacariu: Da, e o adunare de escroci și fraieri. Marian: Da. Niciunul nu este vreun îngeraș... vreo bătrânică, i-au luat banii de pensie. Prisacariu: Da, fiecare din povestea asta apare și escroc și fraier în același timp, pentru că în lumea asta a escrocilor întotdeauna găsești un escroc mai mare decât tine. Deci, nu are nicio conotație politică acest dosar. Da. Asta unul la mână. N-are nicio legătură cu alegerile, nu are nicio legătură cu campania electorală. Marian: El, Georgescu, era în permanență în căutare de bani, fiind într-o permanentă campanie electorală. Noi aici ne uităm numai la faptul că e campanie legal o lună. Asta e o prostie. În permanență politicienii sunt în campanie. Călin Georgescu este într-o permanentă campanie și în același timp în povestea asta din câte am înțeles, își căuta o plasă de siguranță. Adică, dacă iese extrem de prost aicea, pac, o ștergem în Italia alături de confrații Ionel Arsene, Bica și nu mai știu care-s pe acolo. Ăsta, Iorgulescu Junior. Prisacariu: Da, putem bănui că de fapt acest dosar a apărut acum pentru că era nevoie ca statul român să arate că muncește?  Marian: Știind că îl apăr pe Georgescu prin ceea ce spun, îmi pare rău, dar Diicotul se bucură de toată suspiciunea mea de rea voință și mă tem că așa este. Îmi aduc aminte de dosarul de la Bihor, pe care l-au făcut praf, au făcut erou-martir din omul acela”.     

VIDEO Prisacariu și Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dosarul Călin Georgescu
VIDEO Adriana Săftoiu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce discuta cu Bolojan și cum o refuza acesta
Politică

VIDEO Adriana Săftoiu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce discuta cu Bolojan și cum o refuza acesta

Fosta șefă a TVR, Adriana Săftoiu, a povestit, la podcastul „Cum e, de fapt?”, care au fost interacțiunile ei cu premierul Ilie Bolojan, ce îi cerea și cum îi explica acesta că nu se poate. Săftoiu a fost susținută de PNL pentru a prelua conducerea televiziunii publice.  Citește și: Surse: judecătorii PSD din CCR, plus aliații lor, se pregătesc să blocheze SAFE. Decizia, miercuri În plus, întrebată pe cine ar prefera - Bolojan sau Siegfried Mureșan - ea a dat un răspuns ferm. Săftoiu a dat șanse „fifty-fifty” guvernului Mureșan să treacă de Parlament. Bolojan nu a vrut să-i dea bani în plus pentru TVR „Săftoiu: În perioada asta cât am fost la TVR am vorbit foarte puțin sau chiar deloc. Aș spune că...  Q: Cu Bolojan nu vorbeai decât despre bani?  Săftoiu: Vorbeam, dar vorbeam doar despre situația televiziunii. Ba da, ba da. Dar nu, nici aici n-am avut mare succes în momentul în care i-am cerut niște...adică o rectificare bugetară. Nu rectificare, pardon, la buget. Nu, la buget am rugat să primim mai mulți bani pentru că e un sistem de la știri pentru care am alocat deja trei milioane. Ar trebui să și intre din noiembrie, din câte știu eu, să fie instalat. Oricând știrile pot să să moară, adică să cadă sistemul și... Q: Știrile?? Săftoiu:...să nu mai poți să vezi nimic. Da, da, da, da, da. Și m-am dus să-l rog să-mi dea niște bani și s-a uitat, a deschis o hartă frumoasă pe masă și a zis: «Ia uitați, doamnă, aicea, vedeți aici o anvelopă salarială. O vedeți unde e? Dumneavoastră la anvelopa asta vreți eu să vă mai dau bani? Scădeți dumneavoastră anvelopa și mai veniți după aceea». La revedere. Mi-am luat gentuța, am plecat acasă și am început să calculez de unde și ce se taie, mai puțin darea afară a oamenilor ca să pun acei bani. Deci nu am discutat niciodată situația partidului sau ce se întâmplă în partid”. Întrebată pe cine ar prefera ca președinte de partid sau premier, între Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan, ea a spus: „Săftoiu: Pe domnul Bolojan. Q: Are mai multă experiență sau... Săftoiu: Absolut! Asta nu înseamnă că spun că Sigfried Mureșean nu are calități. Dar când vine vorba despre politica internă, vnu e suficient doar să știi limbi străine și să ai o minte care înțelege un buget și așa mai departe. Ceea ce e clar în Siegfried Mureșan...nu vorbim despre un om nepriceput sau care nu are competență, dar aici e ceva mai mult decât atât. Poate, nu știu, peste un an, doi, trei, vedem, nu știm”.   

VIDEO Adriana Săftoiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre familiile care lucrează în TVR
Politică

VIDEO Adriana Săftoiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre familiile care lucrează în TVR

Fosta șefă a TVR a vorbit, la podcastul „Cum e, de fapt”, despre familiile care sunt angajate la televiziunea publică: „Televiziunea publică nu ar mai trebui să dea știri despre politicieni care își angajează rude. Nu, vă rog, nu”, a spus ea, ironic. Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Ea a deținut funcția de președinte director general al TVR din noiembrie 2025 în septembrie 2026, când a fost demisă urmare a unei decizii a CCR. Conducerea Parlamentului a ales-o, ca director interimar, pe Sorina Matei, susținută de AUR.  În acest episod al podcastului „Cum e, de fapt?”, Săftoiu vorbește despre familiile angajate la televiziunea de stat. „TVR nu ar mai trebui să dea știri despre politicieni care își angajează rude. Nu, vă rog, nu!” „Săftoiu: Eu am spus, de exemplu, că televiziunea publică și cred că și radioul, dar acuma mă refer strict la televiziunea publică. Televiziunea publică nu ar mai trebui să dea știri despre politicieni care își angajează rude. Nu, vă rog, nu! Q: Da, sunt și glume pe tema asta. Săftoiu: Glume, ne-glume, realitatea. Realitatea cam asta e. Se aduc unii pe alții, se angajează unii pe alții și așa mai departe. Mă refer acuma la familii întregi. Mai grav decât atât, sunt chiar și familii care dețin funcții de conducere și-ți vine o hârtie în care directorul de la cutare cere bani pentru producție și cele două rude, care și ele sunt directori, amândoi sunt directori, îți aprobă ție...directoarea. În fine, niște lucruri”. Fosta șefă a TVR a vorbit și depsre jurnaliștii cu conexiuni politice. „Săftoiu: Eu aud comentariile jurnaliștilor despre acei jurnaliști care acceptă să reprezinte partide politice și nu sunt deloc comentarii în favoarea lor. Că nu se duc proprii colegi să le spună, asta e altă treabă. Dar eu nu le-aș mai recomanda jurnaliștilor care la un moment dat acceptă... și asta deja e treaba lor, nu asta le reproșezi...de ce la un moment dat accepți să fii purtător de cuvânt al nu știu cărui guvern venind din presă, reprezentant în consiliul de administrație numit de partidele politice. Dar după ce faci pasul ăsta e foarte greu să mai ai credibilitatea... Q: Avem atâtea exemple și în presa privată și în cea publică încât e evident că nu putem să ne bazăm pe decență. Săftoiu: Sunt de acord. Cred că aici trebuie... Q: Dar când vine vorba de TVR ne întoarcem la lege, nu? Avem o lege lege care... Săftoiu: Da, da, da, sunt de acord. Sunt de acord. Deci și eu cred că aicea este o greșeală făcută de ambele părți. În momentul în care ai decis să reprezinți un partid politic în consiliul de administrație, cred că trebuie să te și suspenzi. Adică sunt situații în care tu continui să ai emisiuni că vorbim de radio sau că vorbim de televizor”.  Însă ea a mai spus: „Au fost angajați pe care eu nu i-am putut convinge că n-am nicio treabă cu faptul că li s-au scos emisiuni din grilă. Dincolo că să ai aproape 200 de titluri e ceva”. 

VIDEO Sever Voinescu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce lucrează la un partid nou: „Problema cea mai mare sunt politicienii, trebuie aduși alții”
Politică

VIDEO Sever Voinescu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce lucrează la un partid nou: „Problema cea mai mare sunt politicienii, trebuie aduși alții”

Sever Voinescu a explicat, la podcastul, „Cum e, de fapt?”, de ce crede că alegătorii români au nevoie de un partid nou: „Problema cea mai mare a României sunt politicienii și atunci trebuie aduși alții”. Dar nu acesta este singurul său motiv - el definește viitoarea structură ca fiind liberal-conservatoare - și explică și care sunt problemele cu care se confruntă.  Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Un sondaj INSCOP din septembrie 2025 arăta că peste 50% dintre cei chestionați vor un partid nou. În total, 55.1% dintre români sunt de acord cu afirmația ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”, în timp ce 40.7% își exprimă dezacordul, iar 4.1% nu știu sau nu răspund. Sunt de acord cu afirmația ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”:  71% dintre cei ai AUR, 45% din cei ai PSD, 34% dintre alegătorii PNL și 33% dintre cei ai USR. „După Georgescu, sentimentul meu ca cetățean este că sunt în pericol” Acum, Sever Voinescu spune: „După alegerile prezidențiale cu Georgescu și tot ce a urmat după, sentimentul meu, ca cetățean, este că sunt în pericol”. „Q: Ai zis că lucrezi la un partid nou. Am înțeles bine?  Sever Voinescu: Da, da, ai înțeles bine.  Q: Nu era ironic. Și ce faci? Care era ideea? Sever Voinescu: O, Doamne! Ideea este că uite, eu am plecat din politică în 2013 cu gândul să nu mă mai întorc niciodată și mi-am făcut în fine lucrurile mele și au trecut cât? 12-13 ani, nici nu-mi vine să cred și nu nu mi-ar fi dat prin cap să încep încă o dată. Dar acum, sentimentul meu, ca român, mai ales după după alegerile prezidențiale cu Georgescu și tot ce a urmat după, sentimentul meu ca cetățean este că sunt în pericol. Cel puțin asta e evaluarea mea. Țara asta a căzut pe mâna unor oameni care, în contextul ăsta european, să spun global, regional, cum vrei, în care trăim..., care nu sunt în stare să-i asigure un viitor cât de cât plauzibil, cât de cât stabil. Și atunci am avut un sentiment de ăsta, dacă vrei, ca de cowboy, ca de... știi... a venit The Outlaw, a venit în orășel (...) șeriful nu e, că e la trei dealuri distanță, armata e la șapte dealuri distanță și atunci trebuie să ne facem miliția noastră să ne apărăm. Ăsta e sentimentul meu și cu sentimentul ăsta am spus: domnule, sigur vorbim de o democrație, și atunci m-am gândit la un partid politic. În plus, am vorbit cu oamenii în jur, setea de noutate e foarte mare”. Ce ar dori Sever Voinescu de la noul partid: „Vreau să construiesc un partid și aici cum vreau să-l construiesc, nu mă văd neapărat în poziția de lider, mă văd în poziția de inițiator a acestui proiect. Pentru că eu când spun că e nevoie de oameni noi, mă refer și la mine. Eu nu mai sunt...sunt departe de a fi o prospătură. Dar e nevoie de oameni noi (...) Eu cred că societatea românească, dincolo de cercul strâmt politic, are resursele să-și asigure viitor. Are și resurse de competență și resurse economice și resurse de gândire, de toate felurile, ca să-și asigure singur un viitor. Problema cea mai mare a României sunt politicienii și atunci trebuie aduși alții” „Lucrez la un partid care este liberal din punct de vedere economic și conservator din punct de vedere social. Asta înseamnă că este un partid care în care liberalismul este temperat de conservatorism și conservatorismul e temperat de liberalism” „Îmi place Meloni ca stil” „Eu cred că există în continuare în societate o majoritate de bun simț tăcută, care privește probabil speriată ceea ce se întâmplă în momentul ăsta” Întrebat dacă există un finanțator al acestui viitor partid, Sever Voinescu a spus: „N-am ajuns încă la problema asta pentru că sunt încă sau suntem încă... suntem mai mulți...în faza în care căutăm oamenii care prima linie, știi, cei care sunt dispuși pentru o cauză de tipul ăsta să intre în luptă și să spună da, sunt cel care intră în linia întâi. Din păcate nu găsesc asta și nu se găsește ușor și îmi dau seama că e posibil să nu găsesc asta pentru că sunt înconjurat de oameni care au responsabilități, care au business-uri, care au familii, care au lucruri de făcut și cărora le e greu să le ceri”.  „Din cauza asta ai uneori impresia, nu vreau să..., dar ai uneori impresia că în politică sunt mai degrabă neisprăviți. Ăștia care nu prea au treabă, alte treburi prin viață, nu prea au decât să atârne pe la partid, să mai facă o ciupeală și să dea din gură tare de tot pe rețele, știi?”, mai spune redactorul-șef al Dilemei Vechi. 

VIDO Adriana Săftoiu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum se cereau sporuri în TVR: „Cum ieșeai pe teren, cum îți dădea spor”
Politică

VIDO Adriana Săftoiu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum se cereau sporuri în TVR: „Cum ieșeai pe teren, cum îți dădea spor”

Fosta șefă a televiziunii publice, Adriana Săftoiu, a relatat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că a refuzat să dea afară oameni din TVR, așa cum i-a cerut Ilie Bolojan, dar a redus cheltuielile de personal cu 10% reducând sporurile. Ea arată că o mare parte a personalului din TVR are peste 53 de ani, nu și-ar fi găsit loc de muncă și ar fi ajuns să trăiască din banii de șomaj plătiți de stat. Citește și: Cel mai bine plătit corporatist al statului român: client PSD, studii de teologie, a fost plătit de o companie din China aflată pe „lista neagră” a SUA Săftoiu: „Media de vârstă acolo este 53-54 plus. Dacă îi dai afară la vârsta asta...” „Săftoiu: M-am întâlnit cu premierul, i-am zis clar: să dau afară 10% din oameni nu rezolvă problema televiziunii. Deci, n-o rezolvă. Doi la mână. Un lucru pe care îl știu chiar colegii din televiziune și care mi-au spus din prima zi: media de vârstă acolo este 53-54 plus. Dacă îi dai afară la vârsta asta, dragă Mircea, ai niște ai niște probleme mari de angajare. Deci, ce rezolvam eu prin faptul că îi dădeam afară, că ei cu siguranță se duceau spre șomaj, adică tot pe banul public puneau presiune și s-ar putea să mă fi și dat în judecată și să mai și câștige cum s-au întâmplat cu alți PDG care au făcut acest lucru. Au dat afară oameni, au dat în judecată. Bine, oricine câștigă procesele cu televiziunea, e și ăsta un semn de întrebare. Oare de ce oare de ce toată lumea câștigă procesele cu televiziunea? Păi, cine te reprezintă pe tine? Q: Un jurist care e omul lor, Săftoiu: Care este angajatul televiziunii. Păi, nu?  Q: Și care se gândește că mâine poți să-l dai afară și pe el. Săftoiu: Nu numai, dar care știe că tu vei pleca, că ești la mâna politicului. Păi, s-a întâmplat, apropo de ce spui tu. Uite, eu n-o să spun acuma că oamenii din televiziune nu-și cunosc vulnerabilitățile, că eu am mers acolo și toții au zis: «Doamnă, ați venit, raiul pe pământ. Noi suntem niște oameni aici. Toată lumea muncește de dimineața până seara. Cele 40 de ore pe care trebuie să le facem săptămânal clar și facem mai mult și nici nu vă cerem bani în plus». Doamne ferește! Nu, nu, nu sunt aici. Oamenii ăștia sunt foarte realiști. Un lucru pe care mi l-au spus în mod clar a fost ăsta: «Doamnă, dacă puteți să angajați oameni tineri, noi suntem deja bătrâni pentru meseria asta. Nimeni nu mai are chef să facă teren». Hai să ne amintim de vremurile în care puteai să stai la guvern, pe scările guvernului, 2-3:00 noaptea, și nu te gândeai cum mi s-a întâmplat mie, de exemplu, să-mi primesc telefon să mi se spună că s-ar putea ca...conferința de presă Trump-Zelenski să fie după ora 23.00 și sunt întrebată dacă voi plăti orele de noapte pentru că altfel nu rămân în emisie.  Q: A, aici, aici îmi pare rău că apelez la propria experiență, dar noi acuma vorbim de știri. La știri sunt 100 de oameni. Săftoiu: Da. Puțin mai mult, dar cam atât. Q: Care din care reporteri cred că sunt undeva la 30, care mai au și libere, ceea ce este o rușine în termen de personal pentru că tu ai o televiziune publică care se consideră că ar trebui să acopere toate lucrurile importante, intern și internațional, iar tu ai o capacitate de poate 25% din cât ar trebui să ai. Deci noi noi când vorbim despre asta nu nu luăm în calcul faptul că mai sunt 1900 de oameni care n-au nicio legătură cu știrile.  Săftoiu: Pâi am spus de la bun început (...) că din 2000 de angajați 400 sunt efectiv sunt jurnaliști. Deci tot ce înțelegem noi prin reporteri... Q: Da. Să zicem că produc conținut editorial. Săftoiu: Dar în același timp îți mărturisesc că mereu există deficit de personal și aici vine dintr-o problemă pe care noi, eu cel puțin, nu o aveam. Dacă lucrezi sâmbăta și duminica, chiar dacă ai doar două trei ore, ai voie și la să-ți fie plătite acele ore plus două zile libere. Sigur că e deficit de personal când ai 20% din personal care e liber. Că dacă ar fi toată lumea acolo ar fi o altă poveste. Q: Aici intrăm în micromanagement, că dacă mergem la știri în weekend se freacă umerii între ei, că e foarte multă lume. Săftoiu: Îți spun sincer încă o dată ceea ce i-am spus și premierul lui atunci. Degeaba dau afară oameni că nu aș... Q: Deci el dorea să dai afară? Săftoiu: Mi-a cerut să respect ordonanța 7 prin reducerea personalului cu 10% și i-am spus atunci: «Vă asigur că mă voi încadra în reducerea cheltuielilor, dar nu prin datu afară». Și atunci a venit contractul colectiv de muncă prin care am înghețat...cred că deja ați auzit și voi, acel spor pentru filmări externe. Îl știți? Da. Deci orice filmare făcută Q:..cum ieșeai pe teren, cum îți dădea spor. Deși ăsta era job description-ul tău. Săftoiu: 12 lei pe oră. Deci dacă stăteai patru ore la guvern... Q: 50 de lei Săftoiu: Păi da și nu era un om. Știm toți ce echipe se duc. Q: Doi. Săftoiu: Doi? Atâta? Sunt echipe. Da, sunt echipe”

VIDEO Adriana Săftoiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre șocul birocrației din TVR: dosarele veneau la semnat cu căruțul de la Carrefour
Politică

VIDEO Adriana Săftoiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre șocul birocrației din TVR: dosarele veneau la semnat cu căruțul de la Carrefour

Fostul președinte director general 9PDG) al televiziunii publice, Adrian Săftoiu, a explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce birocrație uriașă s-a ciocnit și pe ce se cheltuie suma pe care instituția o primește de la buget.  Citește și: Conducerea aeroportului cu zero pasageri pe lună și-a majorat cu 120% „pachetul de remunerare” Ea a vorbit și despre suma uriașă pe care radioul și televiziunea publică le plătesc societății de radiocomunicații, o companie de stat, pentru ca semnalul să ajungă la cei care nu au cablu sau satelit.  Discuția a început cu întrebarea ce i-a spus lui Ilie Bolojan când a discutat cu acesta despre preluarea conducerii TVR.  81% din bugetul TVR se duce pe salarii „Săftoiu: Știu sigur că i-am spus că, din tot ceea ce știam și eu,una  din discuțiile pe care le-am avut, una dintre marile probleme la televiziuni era presiunea politică, faptul că ți se cerea să faci lucruri, să angajezi pe filieră politică, să faci anumite lucruri, anumite mesaje și am spus că aș vrea ca acest lucru să nu se întâmple. Mi-a spus: «Dacă vi se întâmplă, închideți telefonul, indiferent cine vă sună, nu trebuie să faceți nimic de genul acesta». Și nici nu mi s-a întâmplat, sincer.  Q: Legat de bani ați discutat atunci? Săftoiu: Nu în acel moment, dar la puțin timp după ce am preluat instituția, am avut o discuție în care îi spuneam că în mod evident televiziunea va intra într-un colaps financiar pentru că erau două probleme mari, dintre care una rămâne constantă, relația cu SNR ul, Societatea Națională de Radiocomunicații. Eu preluând instituția cu o anvelopă salarială foarte mare, adică oricine știe că dacă depășești 35-40% anvelopa salarială poți să te declari în faliment. Q: Și la TVR cât e?  Saftoiu: 81% din bugetul TVR ul sunt salarii.  Q: La câți angajați? Săftoiu: Salarii și sporuri între 2000-2025, dar între timp au mai ieșit la pensie. Q: Și câți colaboratori în afară de ăștia? Săftoiu: Nu, nu știu să zic exact câți sunt, că-s foarte mulți. Adică, totuși, ai șapte canale. E greu să-ți spun câți colaboratori sunt, dar anvelopa cu...însemnând salarii, sporuri undeva la 81, iar restul era o datorie, e o datorie foarte mare către SNR, în jur de 152 de milioane (...) de roni, care cred că s-a mai mărit între timp pentru că pe anul 2026 nu am semnat contract cu SNR-ul. Da. Trebuie renegociată clar relația cu SNR ul, dar asta nu se va putea întâmpla oricât de genial ar fi un președinte director general dacă nu intervine politicul. Aici e o relație clar care trebuie reglementată prin... Q: Adică SNR-ul, care e o companie de stat, de fapt căpușează TVR-ul și radioul vânzându-vă vouă releele lor. Săftoiu: Să ne înțelegem, tu ai nevoie de SNR, nu-l poți desființa. Adică nu e ca și cum spui nu am nevoie de SNR. Deci în jur de 17.000 de gospodării se uită la televizor prin semnalul SNR. Q: 17.000? Atât? Și pentru asta plătim 30 de milioane de euro?  Săftoiu: Șapte milioane pe lună. Exact. Și tocmai de aceea am spus că noi nu mai suntem în anul 2000 când nu aveai piața digitală dezvoltată. Acum cei mai mulți primesc semnalul prin cablu. Da, sigur că trebuie să-l păstrezi. Sigur că e o instituție strategică. Sigur că, dacă mâine, Doamne ferește, cade o dronă, se întrerupe totul, tu vei afla informația, o vei primi prin TVR. TVR care dă semnalul prin SNR. Radioul când îl asculți în mașină e prin SNR. Ideea nu e să-l desființezi, ideea e să reglezi această relație comercială, mai ales că banii vin de la buget. Să ne înțelegem, guvernul îmi dă mie niște bani care sunt, nu, bugetar, eu îi dau SNR-ului. SNR-ul îmi și taie factură cu TVA, adică mai îmi ia niște bani în plus. E o discuție pe care am avut-o cu premierul, e o discuție pe care am avut o cu domnul Darău, domnul Miruță cred că și el știa. Adică nu e ca și cum n-ai făcut nimic. M-am dus să le explic. Haideți să discutăm corect această sumă. Nu pot să vă mai dau ăapte milioane eu ca televiziune. Haideți să vedem care-i suma corectă. Ajunsesem  la o înțelegere, dar și la SNR se s a schimbat, cred că pe mandatul meu, de două ori președintele CA și o dată directorul tehnic. Deci, orice pas făcut înainte vine cineva, zice: «Stop, stați să mă și eu puțin, stați să văd și eu puțin». Q: Venirea în TVR. Întâmplarea face că am avut o experiență TVR, ca șef la știri, și am constatat că hățișul birocratic este uluitor. Când ai ajuns acolo, ai avut un om din interior care să-ți prezinte acest tablou? Săftoiu: Tu ai dreptate, dar nu e vorba numai de hățiș. Și-mi amintesc că veneam după...deci undeva pe 15 noiembrie fostul PDG și consiliul de administrație și-au încheiat mandatul și veneam noi. Și au durat procedurile până pe 28 noiembrie. Deci, practic în prima zi când am ajuns acolo a fost ca un... cu căruțul de la Carrefour dosarele. Deci într-adevăr e un hățiș...nu numai hățiș. Un număr de dosare...dacă spui cuiva că semnai și câte 300 pe zi de dosare și Q: 300 de semnături pe zi? Săftoiu: Da.  Q: Eu confirm pentru că, într-o vreme când PDG ul era în concediu, semnam, aveam o oră pe zi în care semnam”. 

VIDEO Prisacariu și Marian, la podcastul „Cum e de fapt”, despre miraculoasa ascensiune a lui Nazare
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian, la podcastul „Cum e de fapt”, despre miraculoasa ascensiune a lui Nazare

Jurnalistul de investigație Cătălin Prisacariu a prezentat, la podcastul „Cum e, de fapt?” câteva din afacerile stranii ale ministrului de Finanțe Alexandru Nazare. De exemplu, cum a devenit acest proprietar peste două apartamente, printr-o firmă în care era asociat cu soția unui personaj dubios.  Citește și: Conducerea aeroportului cu zero pasageri pe lună și-a majorat cu 120% „pachetul de remunerare” Nazare a fost constant pe lista scurtă a celor pe care Nicușor Dan i-ar fi putut propune premier, au arătat surse politice. Recent, șeful statului a participat la nunta acestuia. Două apartamente, pe firmă, aproape pe gratis „Prisacariu: Are o carieră de afaceri interesantă și o să vorbim despre o parte din ea, pentru că despre o altă parte nu am scris încă, dar o să facem în perioada următoare. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis E un e un fir roșu al afacerilor lui Alexandru Nazare. S-a asociat întotdeauna cu persoane extrem de influente, controversate și cu bani. Da, deci pare să fie un un tipar, da, al acestor asocieri. De exemplu, la un moment dat, Alexandru Nazare s-a asociat cu soția unui fost client al DNA. Un domn care se numește Semenescu, un om de afaceri care gravita în jurul grupării Chiliman de la Sectorul 1. A scăpat de dosarul DNA în cele din urmă, de care era acuzat. Are și o poveste foarte rocambolescă, cum să-i spun, a fost cercetată la un moment dat inclusiv în Bulgaria pentru niște chestiuni foarte sulfuroase. Ei bine, fix cu soția acestui domn s-a asociat la un moment dat Alexandru Nazare. Foarte interesant este cum din această asociere Alexandru Nazare s-a ales cu două apartamente în București. Un mecanism extrem de simplu. Deși are 90 și ceva la sută din firmă, Alexandru Nazare a pus probabil trei lei la un moment dat în firmă, în timp ce doamna asociată a dus aproape un milion de lei, bani din care firma a cumpărat două apartamente... Marian: Care i-au rămas lui Nazare.. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Prisacariu: Care rămân sigur, da, acționarului majoritar, da, celui care are majoritatea părților sociale. E o schemă foarte simplă prin care un politician, cum e cazul... Marian: Face rost de casă. Prisacariu: Da. Adună niște bunuri fără ca acelea să figureze vreodată în declarația de avere. Acuma știm, nici nu mai e cazul, nu mai sunt publice declarațiile de avere. Da, poate spune tot timpul că sunt ale firmei și nu sunt proprii, ceea ce tehnic este corect. Dar în același timp este inexplicabil de ce un asociat minoritar care avea sub 4% cred, da, din această firmă ar băga aproape un milion RON într-o firmă, pentru ca firma să cumpere două apartamente. Marian: Sunt apartamente de locuit, nu sediu de firmaă... Prisacariu: Evident, de locuit. N-au nicio legătură cu activitatea... Marian: Nu făceau șuruburi sau așa ceva. Prisacariu: Nu, apartamentele nu sunt folosite ca să producă bani pentru firmă. Da. Așadar, e destul de streveziu că e practic o modalitate de a primi niște bani fără să-i declari”. 

VIDEO Sever Voinescu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că Bolojan e „om de ispravă”, dar...
Politică

VIDEO Sever Voinescu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că Bolojan e „om de ispravă”, dar...

Redactorul-șef al Dilemei Vechi, Sever Voinescu, discută la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre prestația lui Ilie Bolojan: „E un om de ispravă, în zona lui face ce poate, dar...”. Citește și: Informația că un primar PSD i-a spus lui Grindeanu că nu sunt bani de pomeni, cenzurată masiv: lipsește de pe site-urile sponsorizate de partide Voinescu contestă realitatea valului de simpatie pro-Bolojan de pe rețelele sociale și-i reproșează premierului că a rămas la Palatul Victoria după ce a fost demis. Pe de altă parte, el spune despre Nicușor Dan că „stă pe ouă ca cloșca, nu face nimic”. Voinescu despre Bolojan: „Gândirea lui politică mi se pare complet defectă” „Sever Voinescu: Eu, sincer să fiu, dacă el a avut cu adevărat la un moment dat planul să spună «plec în opoziție, las PSD-ul», ceea ce mi s-a părut politicește o iresponsabilitate, ăsta iarăși un motiv pentru care îl critic. Gândirea lui politică mi se pare complet defectă. Să facă asta și vine PSD-AUR, ne lămurim cu ăia și crește Bolojan. N-a fost ideea asta la un moment dat? Eu nu înțeleg de ce n-a făcut o. Q: Adică să demisioneze chiar și el de la guvern. Sever Voinescu: Da, da, domnule, m-ați dat jos. La revedere, am plecat. Pune, domnule, un interimar (...). Acuma brusc e erou și zice: «Nu părăsesc țara». Foarte bine. Nici nu vreau s-o părăsească. E un om de ispravă în zona lui face ce poate, dar adică nu e unul dintre cei pe care aș alunga din România mâine. Doamne ferește. Dar ce vreau să spun este că nu și-a dus nici planul ăsta politic până la capăt. Și mai e ceva ce nu mi-a plăcut la el. Domnule, am simțit că tot valul ăsta de susținere de pe rețelele sociale nu mărturisește neapărat un val de susținere în realitatea socială și cred că deja în sondaje ne-am cam lămurit cu asta și atunci stau să mă întreb dacă nu reflectă neapărat...E o problemă de bulă sau e o problemă de boți? (...) Știi că adversarii lui acuză că toată campania campania de pe sau mare parte din campania asta... de hating Nicușor mai ales... este o creație să spun de tipul cum a făcut în alt plan și după altă rețea Georgescu”.  Sever Voinescu a criticat și măsurile pe care Bolojan intenționa să le ia în Educație și Sănătate:  „Eu m-aș fi așteptat sincer la reforme care sau la măsuri care se concentrează, să zic așa, în principal pe marile găuri, pe marile cauze care duc la situația în care suntem. Ori, o concentrare pe scăderea cheltuielilor directe ale statului pornind de la învățământ... Bun, am înțeles că era luna martie, că în septembrie începea școala și că au trebuit să înceapă cu educația, că nu mai putea aștepta până la sfârșitul anului, nu știu ce povești de genul ăsta. Deși simpla idee că începi cu educația, în această țară (...) nu e în regulă. Da, da, nu e în regulă. Cu majorările de norme, cu tăierile de posturi, cu tot ce s-a întâmplat în într o primă fază, nu? Nu e chiar o chestie foarte inteligentă (...) Eu l-am mai auzit și pe domnul Boloan vorbind despre sănătate, de pildă, în termen de gradul de ocupare al spital. Vă zic că dacă avem 600 de paturi și se ocupa, ziceai că-i hotelier... și sunt ocupate numai 40%, vă zic că trebuie să tăiem vreo 40% din spitale. Sigur că sunt lucruri care trebuie făcute, dar nu logica e asta. I-a răspuns cineva foarte bine. I-a spus povestea asta, știi, cu cu spitalele, a spus: «Domnule, e ca și cum suntem o comunitate și aveam un serviciu de pompieri din șapte pompieri și un singur incendiu într-un an și atunci vine primarul și zice: Bă, la un incendiu șapte pompieri de dăm patru afară că trei se descurcă». Nu-i așa! În sănătate, medicii ăia trebuie să stea acolo și ei așteaptă să...Slavă Domnului că nu vin bolnavi, dar și când or veni, că după aia ajungi în situații ca în pandemie că nu mai știai de unde să-i scoți”. 

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre soluția ideală a crizei politice
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre soluția ideală a crizei politice

Mircea Marian a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?”, care ar fi, după opinia sa, soluția ideală a acestei crize politice și „cel mai bun lucru pentru România”: „Nicușor Dan și Bolojan să se împace și să facă un tandem”. Citește și: Nicușor Dan spulberă un guvern PSD-AUR: „Nu au majoritate” Cătălin Prisacariu i-a amintit că toți cei cu care am discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre chimia dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan, au spus același lucru: sunt încăpățânați. „Nicușor Dan și Bolojan să se împace și să facă un tandem” „Mircea Marian: Eu, ca simplu cetățean, cred că cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla pentru România acum din perspectiva reformelor ar fi ca Nicușor Dan și Bolojan să se împace și să facă un tandem și în acest fel ar putea chiar să meargă în anticipate cu șanse mult mai mari să se bată și să aibă speranța că vor forma o majoritate în viitorul legislativ care să facă reforme. Eu asta visez. E un vis. Nu am niciun fel de temei să spun că s-ar întâmpla, dar habar n-am care-i chimia între ei. De câte ori îi întrebi: care e relația matale cu primul ministru? Care e relația cu...Îți dau:«e instituțională». Prisacariu: Câți oameni care au fost aici la noi la interviu, Mircea, nu ne-au spus...și ultimul care a spus-o chiar pe cameră a fost Sever Voinescu, care ne a spus că ambii sunt încăpățânați și au personalități din punctul acesta de vedere incompatibile. Marian: Chiar și așa chiar și așa...Cătălin, noi doi suntem personalități complet diferite și ne-am dat seama că trebuie să cooperăm. Suntem în aceeași barcă, vâslim împreună. Asta cooperarea. Prisacariu: Da, dar noi cooperăm într-un kibutz. Mircea, Nicușor Dan e președintele României, unde mizele sunt uriașe, iar Ilie Bolojan este premierul României. Adică poate că de la un nivel, poate după ce se iese din kibutz, din sărăcie, nu mai nu mai funcționează. Marian: Ei, ar trebui să funcționeze, după părerea asta. Sunt studii care arată că întotdeauna cooperarea și încrederea între parteneri duce la rezultate de business bune. Ei ar trebui...Să să le spună cineva lucrul ăsta. Prisacariu: Să-i trimită la un curs de zen”. 

VIDEO Prisacariu și Marian îi numără voturile lui Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian îi numără voturile lui Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”

Catalin Prisacariu și Mircea Marian au discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce șanse are guvernul Siegfried Mureșan: scenariul dezastruos pentru acesta, în care nu strânge nici măcar voturile taberei sale, fiind abandonat de tabăra anti-Bolojan din PNL, sau cel optimist, în care anticipatele sperie parlamentarii care nu au șanse să fie realeși.  Citește și: Mesajul scandalos al lui George Simion, în scris, către invitații la aniversarea sa: cere bani direct în cont, pentru fiul său În acest ultim scenariu, nici Simion, nici Grindeanu, nu vor putea să controleze situația. „Hai să luăm puțin cazul Alinei Gheorghiu” „Marian: Președintele Nicușor Dan a fost întrebat și de anticipate și n-a mai recitat piesa pe care o tot spunea el: sunt de evitat, nu vreau. A zis vom vedea la sfârșit. Deci, a schimbat discursul. El de obicei spunea: ar fi de evitat anticipatele. Nu vreau anticipate. Acuma a lăsat-o să planeze. Ceea ce iarăși este în favoarea lui Mureșan, pentru că acolo nu votează partidele în Parlament, votează persoane individuale, oameni care au prins ei un mandat de deputat, iau între 11 și 13.000 lei salariu pentru trei semnături date pe săptămână. Nu vor să plece acasă Prisacariu: Hai să-i luăm ca în Carageale, două la primărie, două la școala de fete și așa mai departe. Să spunem că nu se va întâmpla asta sau poate se va întâmpla, dar să spunem că votează în bloc PNL, USR, UDMR. Da...  Marian: Nici asta nu se va întâmpla, pentru că probabil că din PNL...(...) Worst case scenario este nici măcar peneliștii nu-l votează pe Mureșan. Rămâne cu o parte din PNL, fără disidenții anti-Bolojan, cu USR ul și cu UDMR-ul. Atât și pică nasol de tot. Prisacariu: Și atunci cum își face majoritatea? Marian: Sau avem alt scenariu, în care intră frica în ei că merg în anticipate și nu mai prind încă un mandat, în acest caz, și încep să-l voteze. Prisacariu: Dar în cine intră frica? În PSD-iști? Vor fi PSD-iști sau auriști? (...)  Marian: Tabăra POT dispare, dacă se merge în anticipate. Tot ce a băgat Ana Maria Gavrilă, inclusiv ea personal, dispare. Tabăra SOS, tot ce a băgat Șoșoacă în Parlament dispare. Nici nu se apropie de 5%. Niciunul din aceste două partide n-au nicio șansă. Oamenii ăștia, te uiți ce a adus Ana Maria Gavrilă, niște cetățeni de pe stradă efectiv care s-au trezit brusc parlamentari cu 10-12000 lei numai indemnizația netă, în mână, plus zeci de mii de lei pe lună, bani forfetari, pentru o parte nu răspund. Să-i dai afară, ce fac? Se întorc înapoi pe stradă. Nu mai au niciun job. Prisacariu: Dar nu sunt suficienți. Câți adună? 20-30, câți să fie?  Marian: Mai avem, după părerea mea, cel puțin 10% din PSD. Dacă se ajunge la anticipate își pierd locurile. Sunt cei care sunt certați cu Grindeanu, sunt cei care au făcut parte din diferite tabere și ar pierde și, pe de altă parte se uită la sondaje. PSD-ul a avut undeva la 20 și ceva la sută, dacă nu mă înșel eu, în 2024. Acuma va pierde cel puțin 1-2%, nu scoate rezultatul de atunci.  Prisacariu: Deci tu spui că vor fi pe lângă cele trei partide, PNL, USR, UDMR, care... Marian: O grămadă de desperados... Prisacariu:...în principiu vor vota probabil în bloc (...) și pe lângă ei vor fi parlamentari de la suveraniștii de strânsură AUR, SOS și PSD și AUR.  Marian: Simion așa își ține partidul sub control. Am fost la 20%, ne ducem în 30%. Eu vă pot garanta că rămâneți. Deputat sau senator. Nu va funcționa nici asta pentru că sunt foarte mulți care acolo s-au dus cu sacoșa ca să-și păstreze, să primească, un loc pe liste. Aveau tot felul de probleme penale, erau interesați în diferite chestiuni, ca să ajungă parlamentari. Nu sunt sigur că vor mai prinde încă un mandat și de acolo pot să fugă.  Prisacariu: Adică vor fi mai mulți probabil ai AUR într un viitor rezultat Parlament rezultat din anticipate, dar nu aceeași. Marian: Dar nu neapărat aceeași. Exact. Exact. Hai să luăm puțin cazul Alinei Gheorghiu. Este parlamentar din 2012. Alina Gorghiu de la PNL. Are cred că vreo 16 ani de când e parlamentar, dar are vreo 50 și ceva. Ce face dacă rămâne șomer și pierde mandatul de parlamentar? Se duce mămică, la copii. Îi convine? (...) Deci la 50 de ani, ea va sta acasă cu copiii. Nu cred că se va apuca de avocatură sau să fie notar. Va sta ani întregi și se va plictisi. Nimeni n-o s-o mai bage în seamă”. 

VIDEO Prisacariu și Marian arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce AUR a dat TVR Sorinei Matei
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce AUR a dat TVR Sorinei Matei

Rolul Sorinei Matei, în fruntea TVR, este să controleze mesajele televiziunii publice, în caz de alegeri anticipate, au arătat Mircea Marian și Cătălin Prisacariu la podcastul „Cum e, de fapt?”. Iar dacă nu se ajunge la alegeri aniticipate, PSD și AUR vor să blocheze numirea unui consiliu de administrație până când se instalează un guvern favorabil. Citește și: Cum funcționează propaganda PSD: atac identic în Gândul și Realitatea împotriva Bloomberg, după ce a scris că Fitch amenință România cu retrogradarea la junk Guvernul are dreptul la o nominalizare în consiliul de administrație al TVR, iar PSD și AUR nu vor ca Ilie Bolojan să poată desemna pe cineva apropiat. Arta de a manipula știrile „Prisacariu: Celor care aud de TVR le spune știri sau nu știu ce...folclor sau... Dar nu, acolo sunt mii de oameni.  Marian: Este un Sidex... Prisacariu: Este un buget uriaș. Sunt niște proceduri extrem de stufoase. Îți trebuie ani de zile, da, să le înveți cum spui, fără nicio..., fără experiență de management, fără experiență în TVR. Adică în primul rând nu știu cât va înțelege ea din ce se întâmplă acolo. Ceea ce mă face să cred că de fapt rolul ei acolo este să aibă un nu știu dacă control, dar o influență asupra știrilor (...) Prisacariu: Deci suntem de acord că rolul ei acolo este să se infiltreze la știri? Marian: Dacă ea prinde alegeri anticipate în postul ăsta (...) atunci sigur nu e timp s-o schimbe și atunci va fi foarte interesant ce va face acolo. Nu neapărat știrile, cât dezbaterile în prime time, nu știu, și vor transforma TVR-ul cu siguranță într-o goarnă AUR și PSD. Prisacariu: De ce spun că rolul ei acolo este de cal troian la știri? Pentru că altfel ar fi putut pune pe oricine, nu? Dar aveau nevoie de cineva cu experiență care să știe jurnaliștii, care să știe agenda, care să poată manipula eventual agenda.  Marian: Asta știe, Sorina. Vede știrea care este favorabilă taberei ei și știe ce să împingă în față (...) Aici sunt niște chestii de fine tuning și îmi dau seama, ai dreptate cu ce sugerai. Sorina știe cum să manipuleze știrile, atentă. Asta e o artă totuși și trebuie cineva care știe cum să manipuleze știrile în interesul AUR și PSD, fără ca lumea din exterior să se prindă prea ușor de lucrurile acestea”.  „După opinia mea, trebuie să ne pregătim de o guvernare AUR-PS Și aici vedem un prim pas. AUR va prelua toată propaganda de stat”, a mai apreciat Mircea Marian. 

VIDEO Sever Voinescu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, secretul succesului electoral al lui Bolojan
Politică

VIDEO Sever Voinescu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, secretul succesului electoral al lui Bolojan

Redactorul-șef al publicației Dilema Veche, Sever Voinescu, a fost invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, iar prima parte a discuției a fost, inevitabil, despre ascensiunea lui Ilie Bolojan: de ce PNL l-a acceptat până la urmă, de ce un procent semnificativ din electorat îl susține? Citește și: De ce atâta ură în tabăra PNL-USR pentru că Siegfried Mureșan a fost nominalizat premier „Este pur și simplu genul de gospodar care are o treabă de făcut”, spune Sever Voinescu, care arată și contribuția involuntară a lui Sorin Grindeanu la ascensiunea lui Bolojan.  Voinescu: „El a reușit să proiecteze ideea luptătorului cu PSD, ceea ce sigur că e amuzant” „Q: E Bolojan acel lider providențial pentru că nu e nimeni mai răsărit decât el sau e cel care poate într-adevăr fi o soluție pe termen lung în PNL? Voinescu: E bună întrebarea. În orice caz, nu e nimeni mai răsărit decât el. Adică aicea și sigur ca să te impui probabil ai nevoie și de o conjunctură de genul ăsta. Pe de altă parte eu cred că el nu este un... Eu nu cred că el este animat de vreo vreun atașament foarte serios la o doctrină fie și liberală. Este pur și simplu genul de gospodar care are o treabă de făcut, de făcut un pod, de reparat un dig, de nu știu.. și o face cu seriozitate. O face ca un bun gospodar atent la costuri, atent la ce cât costă și ce cumpără și așa mai departe. Q: Și poate ține asta loc de doctrină, electoral vorbind?  Voinescu: Nu, evident, dar întrebarea de fapt pe care îndrăznesc s-o extind e mai complicată. Mai e nevoie de doctrina azi? Mai înseamnă ceva astăzi doctrina? Setul de credințe politice care animă un om politic, un lider politic mai înseamnă ceva? Și asta înseamnă ceva numai dacă acel set de credințe spune ceva electoratului. Dacă electoratul este unul care a evoluat spre o formulă de asta, să spun non-ideologică în care nu mai interesat de discuții, de idei și nu mai e atașat de idei, ci are nevoie de soluții. Dă-mi salariul, ai grijă mai mult de mine, alții spun mai degrabă lasă-mă în pace. În fine, lucruri de genul ăsta. Q: Ceea ce știm că se întâmplă, nu? Adică știm că în momentul ăsta electoratul din România își dorește mai degrabă un om de acțiune care să vorbească mai puțin. Voinescu: Da, da, da, da. Și atunci el se potrivește perfect”.  Însă Sever Voinescu își păstrează distanța critică față de Bolojan și nu uită să arate că a ajuns liderul taberei anti-PSD „mulțumită” lui Sorin Grindeanu.  „Q: Și în vederea unei confruntări cu lideri precum George Simion sau chiar nu știu, un PSD-ist foarte popular, ce șanse are Bolojan? Voinescu: Bolojan are un electorat, pentru că electoratul lui Bolojan nu este un electorat liberal, este electoratul anti-PSD. El a reușit și aici trebuie, între ghilimele, să-i mulțumească lui Grindeanu pentru ticăloșia moțiunii. El a reușit să proiecteze ideea luptătorului cu PSD, ceea ce sigur că e amuzant pentru noi, care știm trecutul lui politic, și pentru noi, care știm că strict până în momentul moțiunii el a făcut tot ce a putut ca să rămână cu prietenii lui vechi de la PSD împreună. Numai că ăia au făcut prostia politică, ticăloșia mai mult decât prostia, moțiunii și asta brusc l-a aruncat în partea aialaltă și oamenii au fost deodată atașați, că oamenii aveau, pare-se că grupul anti-PSD din societate avea nevoie de cineva să se lupte cu PSD-ul, dar altul decât Simion. Și el a prins conjunctura asta și acuma deodată el este regele antipesedismului, deși până acum trei luni de zile, vreme de vreo 20 de ani, a fost prieten cu ei. Dar așa se scrie politica și totul se poate întâmpla într o secundă, totul se schimbă. Probabil că de asta vă și place dumneavoastră, jurnaliștilor de politică, să vă ocupați de politică, că e mereu ceva epic în ea”. 

VIDEO Fritz, la podcastul „Cum e, de fapt?”: ce va face când nu va mai fi primar, din ce va trăi
Politică

VIDEO Fritz, la podcastul „Cum e, de fapt?”: ce va face când nu va mai fi primar, din ce va trăi

Președintele USR, Dominic Fritz, a fost invitat la podcastul de DeFapt.ro și a explicat ce planuri are dacă nu va mai fi primar și care va fi sursa sa de venit. „Echipa mea la primărie rămâne. O să preia un viceprimar USR, am doi viceprimari USR (...) Ruben Lațcău o să preia atribuțiile de primar. Deci nu, în managementul de zi cu zi nu se schimbă nimic și viziunea mea merge mai departe”, a precizat el.  Citește și: Peiu imploră partidul lui Grindeanu să guverneze cu Simion: „ AUR este un partid la fel ca și PSD” Însă Fritz a arătat că va rămâne președinte USR, va cutreiera România ca să consolideze organizațiile locale și va avea salariul de primar, dar plătit de partid.  Fritz: „Nu vreau să existe vreo suspiciune că aș fi dependent de alții” Ce a spus liderul USR despre viitorul să de imediat după ce va fi nevoit să părăsească primăria Timișoarei: „Q: Ce o să faceți după ce n-o să mai fiți primar? Fritz: Tocmai am vrut să zic încă primarul Timișoarei.  Q: Mai aveți vreo 25 de zile (...) Fritz: În primul rând trebuie să spun că o să rămân primarul ales de timișoreni. În 2024 m-au ales pentru un mandat de patru ani și cum să spun, această alegere rămâne chiar dacă printr-un abuz acuma cel mai probabil mi se va înceta mandatul de primar. În primul rând și asta pentru mine și pentru timișorenii mei să zicem e cel mai important.: echipa mea la primărie rămâne. O să preia un viceprimar USR, am doi viceprimari USR. O să preia atribuțiile Ruben Lațcău, o să preia atribuțiile de primar. Deci nu, în managementul de zi cu zi nu se schimbă nimic și viziunea mea merge mai departe. Eu rămân timișorean, voi rămâne implicat inclusiv în politica locală, bineînțeles, și cu siguranță și din când în când o să mă mai sune colegii ă și să-mi ceară sfaturi. Și de aceea nu am, cum să spun, nu mi-e teamă pentru primărie sau pentru Timișoara. Și în al doilea rând, evident că rămân președintele partidului. Cred că aicea cei care au făcut calcule nu s-ar fi așteptat în primul rând ca partidul să rămână unit în spatele meu, dar și ca eu să îmi doresc să continui această luptă. Pentru că este o luptă și cred că acuma toată lumea vede miza mult mai clar. Q: Rămâneți deși președinte la USR, dar vă mutați la București sau rămâneți în Timișoara? Fritz: Nu, rămân în Timișoara. Rămân în Timișoara, mai ales pentru că în viitor eu cred că una din principalele mele task-uri va fi să merg în țară. Deci nici la București, nici la Timișoara, ci peste tot în România trebuie să mergem, la firul ierbii și să vorbim cu oamenii despre ce înseamnă. Q:  Eu știu că asta e o întrebare la care o să fugiți un pic de un răspuns, dar în general să fii președinte de partid fără să ai nicio funcție în statul român e complicat. Și îți cam lipsește din autoritate. Fritz: Depinde cum definești acest rol și evident dacă rolul este să fii la cât mai multe recepții și să dai posturi la colegi de partid poate nu. Unu la mână, la USR niciodată nu am putut să împărțim foarte multe posturi pentru că de obicei momentul în care am intrat la guvernare ne-au și dat afară pentru că au văzut că chiar vrem, adică ei, sistemul, că chiar vrem să facem reforme și chiar livrăm pentru cetățeni. Și de aceea eu cred că un președinte de partid în primul rând trebuie să organizeze partidul, trebuie să comunice mesajele partidului, dar trebuie și să fie foarte aproape de cetățeni și de cetățenii întregii României și de aceea, cum să spun, eu cred că anii de primar chiar m-au învățat cum să ascult mai bine, cum să fiu un om politic mai aproape de cetățeni și asta voi face ca președinte partid.  Q: Și mai am o întrebare sensibilă. Veți primi salariu, din ce veți trăi, veți primi salariul la partid?  Fritz: Da, cel mai probabil așa va fi. O să fiu angajat, să zicem, la partid, o să primesc salariul meu de primar nu mai mult, nu mai puțin acolo. Și cred că este corect așa pentru că evident că să zicem foarte populist aș putea spune acuma gata, nu iau bani de la partid. Dar în al doilea podcast o să mă întrebați: «Domnule Friz, din ce trăiți?» Și nu vreau să existe vreo suspiciune că nu știu, aș fi dependent de alții”. 

VIDEO Ex-vicepremierul Dragoș Anastasiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum trebuia lăsat PSD fără cașcaval
Politică

VIDEO Ex-vicepremierul Dragoș Anastasiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum trebuia lăsat PSD fără cașcaval

Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, fostul vicepremier Dragoș Anastasiu a spus că a greșit când a încercat să-i convingă pe cei care controlează companiile de stat să renunțe, brusc, la tot „cașcavalul”. El nu a pronunțat cuvântul PSD, dar discuția s-a referit la tentativa de a reforma aceste companii și la opoziția care a urmat.  Citește și: Noul ministru al Dezvoltării, clientul lui Ciolacu, cu studii superioare la Câmpina. A fost muncitor necalificat, spune primarul Toma Anastasiu a explicat și de ce a fost nevoie de majorarea TVA: finanțatorii României nu mai avea nici o încredere în guvernările României după ani de promisiuni neonorate, iar guvernul Bolojan a avut fix zece zile să treacă prin Parlament un plan de măsuri.  „Bucata aia de cașcaval nu pot s-o iau cu totul și repede că rămân flămânzi toți” Transcrierea începe la minutul 20.19: „Q: Credeți că-i convingeați omenește să renunțe? Ăia aveau așa o bucată mare de cașcaval, așa vizualizez eu, în dinți, și dumneavoastră îi convingeați cu frumosul s-o lase. Anastasiu: Cred că ar fi trebuit să-i conving să lase o parte... Q: Măcar o parte... Anastasiu: ...și încă o parte și încă o parte. Am vrut să lase tot. Q: Și ei n-au vrut să lase nimic. Anastasiu: Și când am vrut să lase tot, nu le-a prea convenit. Eu cred că aici, aici cred că e și greșeala mea.  Q: Adică trebuia să fiți mai flexibili, să-i lăsați măcar un pic.  Anastasiu: Să-mi dau seama că nu se poate schimba ca la mine la firmă, așa, pe logică, și că sunt foarte mari interese și că bucata aia de cașcaval nu pot s-o iau cu totul și repede că rămân flămânzi toți. Și atunci cred că soluția este să începem, nu știu, anul ăsta 10-15%, anul viitor 10-15%. Deși și asta discutasem și cu premierul Bolojan. Și eu, și dânsul, am vrut foarte repede cumva, dar și constrânși de ce se întâmplă cu economia României și cum se uită cei finanțatorii noștri la noi și constrânși de asta în lipsa timpului, și poate a mea cel puțin, a experienței politice am vrut prea mult. Q: Credeți că de la asta i s-a tras și lui Bolojan? Companiile de stat... Anastasiu: Și de asta, dar nu mai asta. Administrația locală, partea de magistrați. Adică noi, și după aia premierul Bolojan, am deranjat foarte multe foarte multe categorii sociale și aud acuma că spune: «Uite, nimeni nu e mulțumit cu cu Bolojan». Ok, asta e un semn bun, că dacă ar mai fi rămas cineva mulțumit, înseamnă că cineva ar fi fost avantajat. (...) Și credeți-mă că trebuiau făcute, trebuiau luate măsuri, că trăiam peste puterile noastre. Da? Deci gândiți vă că, nu știu, aveți o casă și mai cumpărați încă una și încă o mașină și vă trimiteți copiii în Londra, la... Q: Totul pe împrumut... Anastasiu:...și vine banca și spune: «Bă, băiete, te ai întins gata, nu mai merge». Și tu spui doi, trei, ani: «Am înțeles că nu mai merge și o să fac reduceri», că acolo suntem, și n-am făcut reduceri și a venit unul nou, că noi...Eu cu urechile mele și cu ochii mei am auzit chestia asta că noi tot spuneam, dar lăsați-ne puțin timp. că suntem noi și zicea: «Da, sunteți noi, dar în spatele vostru steagul este același și de trei patru ani de zile ne tot spuneți ceva. Deci aveți același steag în spate. Înțelegem că sunteți noi, dar nu mai aveți timp». Și când am ajuns la guvern, am avut 10 zile să trecem un plan de măsuri prin Parlament. 10 zile. Ce puteai să faci în alea 10 zile? Să începi cu evaziunea fiscală, cu reforma companiilor de stat? Puteai să începi cu toate astea în 10 zile? Nu! Te-ai uitat cum poți (...) Ne-am dus să nu mărim TVA-ul. Și la Comisia Europeană ne-au spus: «Bă, băieți, pe bune?» Adică...”. 

VIDEO Cristian Diaconescu cere, la podcastul „Cum e, de fapt?”, o strategie pentru Marea Neagră
Politică

VIDEO Cristian Diaconescu cere, la podcastul „Cum e, de fapt?”, o strategie pentru Marea Neagră

La finalul discuției de la podcastul „Cum e, de fapt?”, Cristian Diaconescu a părut să oasă din prudența diplomatică și a criticat lipsa unei strategii românești la Marea Neagră, strategie care să fie convenită cu statele riverane până la summit-ul NATO, de la Ankara, din 7-9 iulie. „Dacă, după modesta mea părere, de la Ankara privind Marea Neagră, o să ieșim doar cu o frază prin care se recunoaște că acolo e o zonă care trebuie să fie securitară și atât, am ratat tot”, a spus el. Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 Diaconescu a vorbit și despre relația cu SUA, excluzând speculațiile că ar exista o antiteză între relația cu Washington-ul și cea cu Uniunea Europeană. „...și atunci îmi mut interesele și banii în altă parte” Transcrierea începe la minutul 18.06: „Diaconescu: Se poate lucra, repet, cu un partener de la egal la egal. Nu exagerez când spun, sunt interese americane ce privesc direct, imediat și pozitiv România. Și, pe acest fundal, dacă vrei să ai o bilaterală care într-adevăr să aibă conținut și nu numai poză faci o agendă pe care o pregătești din timp, faci un efort în așa fel încât bilaterala să fie de fapt o confirmare generică a tot ce s-a stabilit pe verticală. Deci, dacă faci acest lucru atunci relația cu Statele Unite e una de profunzime. Și un singur lucru, iartă-mă, un singur lucru vreau să mai spun, nu există elemente de contrapondere...nu știu, mi s-a părut la un moment...cu europenii - exclus! Q: Spuneți că e o falsă discuție. Diaconescu: Este o falsă discuție. Este total neproductivă în ceea ce ne privește și dacă ne luăm doar de pe niște postări în legătură cu lideri europeni, într-un sens sau în altul, aflați că în profunzime se lucrează cât se poate de eficient cu partenerii. Deci nu trebuie să te disociezi pentru a deveni simpatic într-un sens sau în altul. Q: De ce nu am văzut încă o întâlnire bilaterală la Washington, Nicușor Dan-Donald Trump? Diaconescu: Nu știu să vă răspund la această întrebare. Ceea ce știu sigur este că semnalul de disponibilitate american există, dar și ei se uită concret, adică se uită într o zonă mult mai pragmatică, nu neapărat în ideea că ne-am dori și doar ca să dați un semnal. Sigur și semnalul este important. Dar apropo de cum se lucrează, vă dau exemplul pe care o să îl tot anunț din diverse perspective. În acest moment, mă rog, în urmă câteva săptămâni din Polonia, într-o zi plecau 5.000 de oameni și după o săptămână au venit 4.000 de americani. Ce s-a întâmplat în săptămâna aceea? Q: Spuneți trebuie să pregătim relația cu SUA. A fost bună ideea contractului de consultanță? Diaconescu: Nu știu exact ce au urmărit contractul de consultanță. Îți asigură, ca să vorbesc mai simplu, îți asigură, să zicem, în coridor, dar în cameră tot tu intri cu proiecte, cu agendă etc. Deci nu exonerează de nici externele, nici toți ceilalți. Q: Și pentru final, pentru că ați pomenit de interesele americane în România, care sunt acelea și de ce sunt atât de importante încât să garanteze o relație solidă? Diaconescu: Sunt de natură strategică din perspectiva americană. Se înțelege cât se poate de clar ce înseamnă România în frontieră, ce înseamnă cu frontiera cu proximitatea estică, la fel cum se înțelege ce înseamnă statele baltice, ce înseamnă Finlanda. Ceea ce se așteaptă din perspectiva americană, pentru ca ei să supraliciteze, este o strategie la Marea Neagră. Cum o stabilești, cu Turcia, cu statele riverane? Aici nu americanii vin să comande. Dar în momentul în care va exista o strategie la Marea Neagră care să se concretizeze până la Ankara - acuma legat de cum fac guvern și când lor face - adică până la summitul NATO, care se în 7-9 iulie și se lucrează enorm. Dacă, după modesta mea părere, de la Ankara privind Marea Neagră, o să ieșim doar cu o frază prin care se recunoaște că acolo e o zonă care trebuie să fie securitară și atât, am ratat tot. Q: Păi, avem o lună până atunci. Credeți dumneavoastră că într o lună de zile...Cine trebuie să vină cu strategia asta? Diaconescu: Nu. Aici e vorba de mai multe instituții care trebuie să lucreze, trebuie să identifice, trebuie să se acomodeze cu partenerul american. Q: Dar știți să fie ceva, o bază deja? Diaconescu: O bază v-am spus, există, dar este datoria noastră să lucrăm pe această bază. Uite, de exemplu, polonezii. Iarăși că-i dau exemplu, uite și de două ori să dau exemplu pe Polonez și pe Sikorski. Dau eu numărul de telefon lui Sikorski, dacă vreți să-l sunați. Sikorski spune să facem o zonă de excludere aeriană la frontiera spre est. Hai să vedem ce ar însemna asta. Hai să vedem, să lucrăm cu el. Hai să lucrăm cu Ungaria și cu Polonia. Vor să facă grupul de la Vișegrad din nou.Hai să vedem... Q: Versus B9 de la București, înțeleg. Diaconescu: Nu știu. Hai să facem în așa fel încât să nu fie versus B9. Iartă-mă. Până la urmă dacă noi nu ne upgradăm în acest demers, asta e. Sunt elemente de gândire ca în Marea Neagră platformele de exploatare pe care le au ucrainenii, rușii, românii, turcii să fie oarecum ferite de acțiuni militare. Este o idee poate cinică, nu știu. Hai să vedem să dacă se poate lucra pe ea. Avem coridorul pentru gazul Azer și gazul lichefiat plecând din Grecia, Bulgaria în România. România e pivotală. Dacă avem acest coridor, plus exploatarea de la Neptun Deep, unde nu ne nu ne deranjează vreo dronă care plutește sau care apare... Q: Deocamdată!  Diaconescu:....hai să lucrăm de așa manieră, dar măcar să am pe un ministru la București care să aibă mandat să semneze altfel. Mă uit la voi, văd că totul e relativ și fluid, văd că nu există o majoritate care să confirme o strategie pe termen lung și atunci îmi mut interesele și banii în altă parte. E atât de simplu”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră