luni 19 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

podcast

40 articole
Politică

VIDEO Economistul Năsulea, un sfat indirect, la podcastul „Cum e, de fapt?”, către guvernul Niculescu: majorarea pensiilor și salariilor bugetarilor sau reducerea TVA?

La podcastul „Cum e, de fapt?”, l-am întrebat pe economistul Christian Năsulea, ce ar alege, dacă decizia i-ar apaține, între majorarea pensiilor și salariilor bugetarilor și reducerea TVA. În ultimele zile, atât premierul desemnat, Luca Niculescu, cât și viitorii miniștri PSD din acest viitor Executiv, au spus că vor majora salariile bugetarilor și pensiilor. Însă nici unul dintre aceștia nu a invocat posibilitatea reducerii taxelor, mai ales a TVA.  Citește și: ANALIZĂ Miza numirii unui penal PSD la Interne: controlul celui mai controversat serviciu secret Nici despre reforma administrativă - pe care Năsulea o consideră esențială - nu se mai discută. Năsulea a fost foarte direct: reducerea de TVA este mai importantă decât creșterea pensiilor, iar reforma administrativ-teritorială trebuia să fie prima dintre reformele pe care să le facă orice guvernare în acest moment. „Să adunăm funcționărimea într-un loc și toate procedurile birocratice într-un spațiu virtual” „Q: Dacă dumneavoastră ar fi să alegeți între majorare de pensii și salarii la bugetari și reducere de TVA, ce ați alege? Năsulea: Reducere de TVA, fără niciun...(...) Cu cât beneficiile sunt mai mari pentru mai mulți oameni și cu cât lăsăm mai mulți bani din cei care sunt în economie în mâinile oamenilor care...ca să dispună de ei cei care știu cel mai bine ce au nevoie să facă, cu atât nivelul de eficiență crește”.  Pe de altă parte, el a insistat pe faptul că trebuie făcută o reformă administrativă.  „Q: Această schimbare administrativă din punctul dumneavoastră de vedere ce ar aduce ca principale avantaje?  (...) Năsulea: Eu mă gândesc la o chestiune care să fie făcută pe modelul georgian. În Georgia, când au digitalizat administrația și se întâmpla cu mai bine de 10 ani în urmă, au construit în comunele rămase după restructurare câte un centru foarte modern unde te duceai și rezolvai tot. Aveai o problemă de rezolvat cu administrația publică locală sau chiar mai sus. Aveai această clădire ușor de identificat pentru că ieșea din peisaj. Erau niște niște construcții SF făcute în Georgia unde te duceai și acolo erau toate lucrurile prin lege, tot ceea ce trebuia rezolvat cu administrația trebuia să fie în acea clădire. Ceea ce la momentul acesta ar trebui să fie și mai ușor pentru că Georgia nu avea accesul la internet pe care îl avem noi, deci a fost nevoie să facă un loc fizic în care se întâmple lucrul ăsta. Noi avem pur și simplu să nevoie să adunăm funcționărimea din fiecare comună într-un loc și după să adunăm toate procedurile birocratice într-un spațiu virtual, deși, mă rog, termenul ăsta a fost stricat de către cei de la ANAF, da, într-un loc care să existe pe internet în care să poți să intri și să îți rezolvi problemele, fără telefoane complicate, fără lucruri care nu merg și care arată ca și cum ar fi făcute de un elev în 1992”.

VIDEO Economistul Năsulea, un sfat indirect, la podcastul „Cum e, de fapt?”, către guvernul Niculescu: majorarea pensiilor și salariilor bugetarilor sau reducerea TVA?
VIDEO Economistul Christian Năsulea explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cât de nedrept este sistemul de pensii de stat
Economie

VIDEO Economistul Christian Năsulea explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cât de nedrept este sistemul de pensii de stat

Economistul Christian Năsulea a explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?” de ce pensiile trebuie să crească: fiindcă cetățenii contribuie zeci de ani, iar la final primesc o pensie extrem de mică. Năsulea a fost foarte direct: statul a luat angajaților banii toată viața și azi le dă pensii de mizerie, așa că trebuie să indexeze pensiile măcar cu rata inflației. Potrivit economistului, statul le dă înapoi pensionarilor de cinci ori mai puțin decât contribuțiile acestora, nu e corect ce le-a făcut statul pensionarilor. Citește și: După reaprinderea scandalului Vicol, încă dosar îl urmărește pe Grindeanu, al cutiilor pline cu euro: Simion susține că numele liderului PSD a fost înnegrit în dosar Însă el a lansat și un avertisment: sistemul de pensii va fi și mai nesustenabil cu decrețeii pensionați pentru că sistemul public de pensii e prost făcut, e un dezastru. Economistul Christian Năsulea are un doctorat în management (obținut la ASE București), un MBA și o licență în drept, economie și management de la Universitatea din Orléans. El predă economie mondială și politici publice în cadrul Facultății de Istorie a Universității din București și este lector asociat la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul ASE București. „Statul român, prin politica fiscal-bugetară pe care a dus-o, a generat acest val inflaționist” „Q: Ați spus că e foarte necesară indexarea pensiilor. De ce? Năsulea: Pentru că sunt foarte mulți pensiionari care au niște pensii minuscule. Statul român, după ce le-a luat bani toată viața cât au lucrat, le dă acum niște pensii de mizerie, cu care nu pot trăi. Și nu e normal, când statul român, prin politica fiscal-bugetară pe care a dus-o, a generat acest val inflaționist (...) Situația asta, în care prețurile au crescut și cresc în ritm accelerat este responsabilitatea statului român care ar trebui, în situația asta, să indexeze pensiile măcar cu rata inflației (...) Q: Se va spune că deja sistemul de pensii gâfâie, se va spune că deja numărul angajaților scade, în timp ce cel al pensionarilor crește...Cum vedeți acest efort de indexare a pensiilor? Ce pensii să crească?  Năsulea: Nu știu să vă spun care-i soluția (...) În esență avem un sistem de pensii care-i nesustenabil și care urmează să devină și mai nesustenabil (...) Probabil că vom avea o creștere a vârstei de pensionare, probabil că vom avea niște modificări pentru a încerca să salvăm un lucru care e prost făcut (...) Practic, a luat bani de la oameni care au muncit o viață întreagă și le întoarce înapoi niște sume care sunt în foarte multe situații de cinci ori mai mici decât suma totală cu care au contribuit”. Soluția corectă ar fi fost ca pilonul II să fi fost implementat în anii ’90. Astfel, pensionarii ar fi avut pensii bune.

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre Luca Niculescu și OECD: netransparent în ceea ce privește problemele aderării la OECD
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre Luca Niculescu și OECD: netransparent în ceea ce privește problemele aderării la OECD

Cătălin Prisacariu și Mircea Marian au discutat critic despre modul în care a comunicat public secretarul de stat Luca Niculescu problemele aderării la OECD, deși el a fost jurnalist. În ultima vreme s-au înmulțit informațiile că intrarea României în OECD este întârziată de opoziția SUA.  Citește și: După reaprinderea scandalului Vicol, încă dosar îl urmărește pe Grindeanu, al cutiilor pline cu euro: Simion susține că numele liderului PSD a fost înnegrit în dosar Pentru ca România să fie primită în această organizație trebuie să îndeplinească o serie de obiective tehnice, dar, la final, trebuie să obțină votul unanim al statelor membre.  „Aderarea României, în 2026, la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este un obiectiv strategic, asumat în plan politic de o largă majoritate prin reformele substanțiale deja adoptate”, spunea președintele Nicușor Dan în martie 2026.  „Reafirm, şi cu acest prilej, că aderarea la OCDE în 2026 rămâne o prioritate strategică, aşa cum este prevăzută în Programul de Guvernare. Nu este doar un obiectiv de politică externă, ci şi o reală şansă pentru reforme, bazate pe cele mai bune practici şi standarde internaţionale”, afirma și Ilie Bolojan, în august 2025. Au trecut iunie și iulie și România nu a primit invitația de aderare la OECD „Marian: Este atât de netransparent procesul de aderare (Nota Redacției: la OECD) și sunt atât de supărat pe Luca Niculescu, care a fost ziarist, că a tratat atât de netransparent ceea ce se întâmplă...n-am cuvinte. M-aș fi așteptat de la Luca, în calitatea sa de fost ziarist măcar să fie deschis și să spună: astea-s problemele, asta am reușit.  Prisacariu: Multă lume îl laudă... Marian: Îl laudă fiindcă scrie niște postări frumoase despre ce cărți citește (...) Te plătim ca să fii secretar de stat și să comunici ce se întâmplă (...) Ceea ce știu este că în martie secretarul general al OECD a venit la noi și a spus: în iunie sau iulie primiți invitația oficială de aderare. Trebuie luată o decizie în unanimitate (...) Au trecut iunie și iulie și noi nu amprimit nici o invitație (...) și din acest moment suntem pe tărâmul speculațiilor de ce nu s-a întâmplat asta”.  La 5 mai, Luca Niculescu spunea: „Până acum am închis cu succes 24 dintre aceste comitete, ceea ce înseamnă că suntem mai aproape ca oricând de atingerea obiectivului - 24 din 25, deci mai avem un singur pas. De asemenea, dintre cele opt țări care au început procesul de aderare în 2022 și 2023, România se află acum pe primul loc (...) Beneficiile înseamnă politici mai solide, un climat investițional mai atractiv și oportunități mai bune pentru afaceri”. 

VIDEO Prisacariu și Marian au discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre banii lui Simion
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian au discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre banii lui Simion

Cătălin Prisacariu și Mircea Marian au discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre faptul că liderul AUR, George Simion, pare a fi din ce în ce mai prosper, iar petrecerile date cu ocazia zilei de naștere depășesc posibilitățile unei familii cu copil mic. În plus, au discutat despre lipsa de etică a lui Simion, care a cerut invitaților să doneze bani în contul fiului său.  Citește și: Patriotul George Simion a stat în tribuna VIP a Poloniei, la meciul cu România, acuză Antena 3 Cât de moral este să ceri bani de la colegii de partid, subordonați „Prisacariu: Am văzut recent că George Simion și a serbat ziua pe banii unui om de afaceri extrem de - cum se zice la gazetă - controversat. Marian: Nici nu știm dacă a celebrat pe banii lui Gruia Stoica, pentru că de el vorbim. Doar presupunem, pentru că în mod normal, cu salariul lui Simion și cu salariul soției lui și cu un copil mic acasă, nu ai bani să închiriezi o ditama vilă și să dai chef la zeci de oameni (...) Prisacariu: Bănuiesc că nu i-o fi închiriat-o la prețul pieței. Marian: Dacă nu s a întâmplat asta, cu siguranță e un cadou care ar trebui declarat în declarația de avere, pentru că acolo vorbim de un domeniu foarte mare. Era o vilă a lui Nicolae Ceaușescu făcută pentru a primi oaspeții străini de rang din Africa. Înțeleg o curte uriașă, vilă. Deci acolo doar închirierea proprietății ar trebui să fie peste 1000 €. Vorbim de porc la proțap, nenumărați oameni care lucrau. Deci nu era o petrecere cu 10 prieteni într-un restaurant unde te uiți să nu bea ăia bere prea scumpă. Prisacariu: Și mai e ceva. Eu nu știu să ca Gruia Stoica să închirieze, să pună pe piață această proprietate a dat circuit.  Marian: E ca și cu avioanele Nordis. Faptul că le-a plătit madame Vicol nu înseamnă că nu era o formă de cadou către cei care au fost acolo și trebuia trecută în declarația de avere. Dar acuma n-o să mai știm asta pentru că declarațiile sunt secrete. Dar mai e un element. S-a scris atunci și a dispărut, pentru că presa a scris foarte puțin despre această...tot ce s a petrecut la ziua lui Simion, unde era scandal după scandal. Simion se pare că a mai avut o zi..., o petrecere la hotelul lui Muhammad Murad. Cea de la Gruia Stoica a fost pentru poporeni, adică pentru ăia mai jos, de nivelul mai jos. La hotelul lui Mohamad Murad a avut petrecerea pentru elită, pentru vârf”.  Marian a comentat și faptul că Simion a cerut bani pentru copilul său.  „Marian: Păi, cum să faci așa cerere când ești lider de partid și mii de oameni depind de tine. Vorbim de parlamentari, vorbim de angajații parlamentarilor, vorbim de europarlamentari, vorbim de primari, viceprimari, consilieri locali. Consilierul local, gândiți-vă că e lege că dacă-l dă afară partidul își pierde mandatul.  Prisacariu: Adică oameni legați de glia aur, practic. Marian: Da. Nu cred că există în UE așa o lege. Prisacariu: Și acolo dacă au sunt oameni care chiar au dat bani, că George Simion a menționat un IBAN pe acea invitație. Marian: Până în 500 euro ar trebui declarați (...) Dacă vine unul cu soția, unul 250, unul de un 250 și dacă au fost 200... vorbim de 5000, 50.000 de euro. Nu e puțin zic eu”. 

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre triunghiul Vicol-DIICOT-Grindeanu
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre triunghiul Vicol-DIICOT-Grindeanu

Cătălin Prisacariu și Mircea Marian au discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dacă DIICOT este de bună credință atunci când lansează un nou set de acuzații împotrica Laurei Vicol sau are o țintă politică. Prisacariu a arătat că tot ce a descoperit acum DIICOT se știa de peste un an și era ușor de constatat că își completase eronat declarațiile de avere. Citește și: Cine crede Băsescu că ar trebui să candideze la prezidențiale: Mirabela Grădinaru, partenera lui Nicușor Dan „Care-i miza DIICOT, dacă acceptăm că nu este doar mersul normal al unui dosar. Pentru că pare totuși implauzibil să ai nevoie de un an și jumătate, da, să formulezi acuzațiile astea pe informații pe care le ai avut pe masă de la bun început”, a arătat Prisacariu.  În consecință, întrebarea este cui folosesc dezvăluirile spectaculoase despre Vicol, partenera de club și de zboruri cu jet privat a conducerii PSD, de la Ciolacu la Grindeanu. Grindeanu „are bufeuri, transpiră, rece, cald și se gândește la ce?” Transcrierea începe de la minutul 6.40:  „Prisacariu: Dar dacă ai fi Grindeanu, ai fi puțin îngrijorat... Marian: Eu sunt convins că dacă procuratura se ducea după Nordis, cap-coadă, și urmărea...cu toate legăturile... cu plimbările în avion, dacă le punea microfoane în avion, sau în mașină, cum i-au pus lui Călin Georgescu - nu s-a văzut așa ceva - îi lua pe toți cu plasa și nu știu, mutam conducerea PSD-ului la Rahova. Pentru că în avionul ăla au fost Simonis, Ciolacu, Grindeanu. Fata aia (Nota redacției: Laura Vicol) a fost șefa Comisiei Juridice (N.Red: a Camerei Deputaților), a fost pusă pe liste de Olguța Vasilescu, care a promovat-o. În calitate de președinte al Comisiei juridice, a avut nenumărate contacte. Deci aveai ce să prinzi dacă doreai. Prisacariu: Și dacă stăm în scenariul în care sunt niște pârghii politice puse în mișcare de noile acuzații ale DIICOT la adresa Laurei Vicol. Unde merge povestea asta? Să spunem că Grindanu deschide televizorul, vede povestea cu Laura Vicol. Are bufeuri, transpiră, rece, cald și se gândește la ce? Ce ar trebui...? Marian: Dacă ar fi ceva ce aș zice că ar putea fi ținut Grindeanu în lesă ar fi să nu insiste să fie prim-ministru și să lase posibilitatea...să-i lase lui Nicușor Dan posibilitatea să facă o propunere pe care s-o vândă și la PNL. Ne întoarcem la ce discutam la început. Deci ăsta ar fi singurul...Dacă Grindeanu a devenit prea agresiv, ar zice «Bă, vreau prim ministru», deși informațiile sunt că nu e prea dornic, atunci asta ar fi «Bă, calmează te că o să ajungi prim ministru la DNA». Prisacariu: Deci să elibereze calea pentru un tehnocrat al lui Nicușor. Marian: Da, tehnocrat de la Nazare și Luca Niculescu la Eugen Tomac. Asta ar fi singura miză pe care o văd. Dar repet, eu nu văd Nicușor Dan așa .... tipul ăsta de jucător care să miște piesele și să sune și să-ți spună «Bă ia-o pe aia ca să lovim în Grindeanu, să se mai calmeze»”. 

VIDEO Sociologul Cătălin Stoica explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce AUR nu înghite PSD. Deocamdată
Politică

VIDEO Sociologul Cătălin Stoica explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce AUR nu înghite PSD. Deocamdată

Sociologul Cătălin Stoica a explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce AUR nu absoarbe, deocamdată, PSD-ul. Însă, în discuție, el a insistat pe faptul că izolarea AUR pe motiv că liderii săi sunt „putiniști” nu va avea efecte decât pe un electorat care știe deja cum va vota: „E ca și cum ai ține predici corului bisericii”. Potrivit lui Stoica, adevărata problemă este neîncrederea electoratului în politicienii aflați la putere, indiferent cine ar fi aceștia: „Clasa politică, vă spun asta din cercetări calitative, le dă impresia de impunitate, surzenie”. Citește și: Efectul Sorina Matei asupra TVR: George Simion vine în prime time la emisiunea unei foste anteniste Stoica: „Clasa politică le dă impresia de impunitate, surzenie” „Q: În Germania, CDU pierde urât de tot alegerile. Electoratul..., fără să fiu așa atent la sondajele de acolo.., de la CDU se mută spre AFD. Crezi că asta se poate întâmpla și aici la modul masiv, adică PSD-ul ușor să se dizolve în AUR? Stoica: Este posibil, cât de probabil...nu în timp foarte scurt. Pentru că ce ar împiedica o scurgere masivă și rapidă, pentru că despre asta vorbim. Ce o împiedică e faptul că PSD-ul totuși are oameni în administrația locală, o structură organizatorică, au acces la niște resurse, cât au acces, locale care mai pot opri sângerarea, să zic așa.  Q: Și ai mai spus un lucru legat de... Când ai ai folosit ai vorbit despre actuala coaliție. Domnul președinte Nicușor Dan folosește termenul «coaliția pro occidentală, proeuropeană». Crezi că asta îi ajută pe cei din această coaliție majoritară, cum să zic, electoral? Adică lumea să zică, băi, ăștia sunt europenii, ăștialalții sunt cu rușii, noi rămânem europeni... Stoica: Nu-i ajută. Pentru că e aceste categorii au sens pentru un public deja captiv. Cei care votează PNL, USR, ei se autodefinesc ca fiind proeuropeni. Deci dacă le mai spui încă o dată, e ca și cum ai ține predici corului bisericii. Da, nu, pentru că ăla e adevărul. Aicea vreau să fac o precizare, câteva precizări care în opinia mea sunt importante, nu? S-a insistat foarte mult în alegerile anterioare prezidențiale și în prezent pe o mantră. (...) Ar fi, ar exista un clivaj între proeuropeni, pro-NATO și restul, care ar fi putiniști, nostalgici, uneori și știm, fără îndoiala, ai o problemă cu accesul la asigurări medicale, dar nu cred că alea sunt liniile de clivaj. Haideți să vă spun așa, cam cum stau lucrurile apropo de Europa. Spre exemplu să ne aducem puțin aminte care sunt lucrurile care fac România ca un întreg, da, mai puțin clivaj. România e țara cu cea mai din Uniunea Europeană țara cu cea mai cel mai mic procent de atei, 1% urmat de Malta, cu 2%, în cazul în care nu știați. Apropo de deschiderea către alte minorități, vă citesc din datele unei cercetări comparate la nivel internațional: 77%...aici nu văd vreun clivaj...dintre adulții României spun că homosexualitatea nu e niciodată justificată. Suntem foarte unanimi noi, etnicii români și etnicii maghiari, în disprețul nostru față de minoritatea romă. Aceasta nu e o linie de clivaj. Conform datelor eurobarometrului din 2023, șapte din 10 români susțineau că statutul de membru UE a adus beneficii României.  Q: Adică suntem proeuropeni. Stoica: Bun. Potrivit unui sondaj realizat de un institut, mă rog, acuma în noiembrie 2023 doar un sfert dintre respondenți din România susțineau că noi ar trebui să ieșim din Uniunea Europeană. Și am să vă dau cred că o cifră foarte bună. 81% dintre cei care auziseră despre NATO, într-un alt sondaj din luna martie a anului 2024, adică 98% auziseră, dar 81% susțineau că intrarea României în NATO a fost un lucru bun pentru țară. Q: Deci vrei spui că AUR nu ne amenință cu scosul din UE și din NATO pentru că nu asta e problema noastră.  Stoica: Hai să vedem care sunt liniile de clivaj, așa, și unde se situează ele, în opinia mea. 90% dintre adulții României au încredere puțină și foarte puțină în politicieni. Potrivit altui sondaj din 2024, 86% dintre respondenți aveau încredere puțină și foarte puțină în partidele politice. 83% aveau încredere puțină și foarte puțină în Parlament. Clivajul este între actuala clasă politică, indiferent de cine e populată temporar la putere, și restul cetățenilor care, de o manieră sau alta, cred că nu se simt reprezentați sau clasa politică, vă spun asta din cercetări calitative, le dă impresia de impunitate, surzenie. Nu sunt atenți la... Q: Și AUR-ul lasă impresia că ar putea să le rezolve măcar parțial aceste probleme? Stoica: Mai ales că se poate lăuda cu faptul că noi n-am fost niciodată la guvernare”.  

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre perspectivele lui Tomac, ca viitor premier asociat cu Nicușor Dan
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre perspectivele lui Tomac, ca viitor premier asociat cu Nicușor Dan

Cătălin Prisacariu și Mircea Marian au discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre perspectivele lui Eugen Tomac ca viitor premier, acesta fiind ultimul nume vehiculat de surse politice. Însă discuția a fost și despre motivele pentru care șeful statului va evita să desemneze un premier de la PSD. Citește și: Nou nume pe lista potențialilor premieri: răspuns evaziv când a fost întrebat de această perspectivă. „La această întrebare va răspunde președintele” Înregistrarea a avut loc vineri, la ora 13.00, când posibilitatea ca Tomac să fie desemnat părea relativ redusă, dar, între timp, tot mai multe informații au dus în direcția aceasta. Mai mult, europarlamentarul PMP a dat un interviu la Antena 3 în care nu a negat posibilitatea să fie desemnat premier și a arătat că ar prefera un guvern politic, nu tehnocrat.  De ce președintele Nicușor Dan va desemna un premier non-PSD, dar nu neapărat un tehnocrat „Prisacariu: Revine Eugen Tomac?  Marian: Eugen Tomac cred că ar fi o variantă foarte acceptabilă. Mi se pare cea mai bună soluție în condițiile date. Prisacariu: Dar ce s a schimbat de la ultima sau de la... Marian: Au trecut cinci șuni în care PNL-ul s-a cam... Nu că s-a erodat...Nu-mi dau seama în ce măsură să iau în serios sondajele, dar e clar că, atunci când guvernul Bolojan a căzut, PNL-ul a crescut. Acum, după patru sau cinci luni în care.. cinci...în care nu s-a întâmplat nimic și a fost bălteala asta, creșterea PNL-ului s-a oprit și atunci și ei au altă percepție. Dar eu spun un lucru. Am fost un critic al guvernului Tomac atunci, am criticat niște numiri acolo, dar a fost cât s-a putut...cea mai rezonabilă soluție pentru vremurile acelea. Prisacariu: Și dacă Eugen Tomac ajunge premier, nu va deconta tot Nicușor Dan? Măsurile impopulare,disputele politice... Marian: Cred că vor juca...Au câteva cărți de jucat, vor începe să joace probabil cartea politicii externe, mai ales pe relația cu Statele Unite. Asta-i unul, poate vor reuși să aducă mai multe trupe, ceea ce sună destul de bine și mie mi se pare bine dacă ar reuși lucrul ăsta. Poate...Eugen Tomac se pricepe destul de bine și la Uniunea Europeană. Nu știu, dar cred că au un mic plan, un mic plan să iasă de aici îl au. Că ei asta fac, ei stau toată ziua și se gândesc ce facem. Au timp să gândească un doi, trei pași...”. La începutul discuției, Marian și Prisacariu au arătat însă că Nicușor Dan va desemna nu un „tehnocrat”, ci un „non-pesedist”, care să ia voturi de la PNL.  „Marian: Cred că Nicușor Dan își ține cărțile foarte strâns la piept, dar logic, așa cum îl văd până acum, nu va fi un PSD-ist pentru că trebuie să culeagă voturi de la PNL. Tehnocrat e cuvântul care se folosește. Eu aș folosi cuvântul un non PSD-ist.  Prisacariu: Ok, să strângem un pic definiția asta. Acuma e prea largă. Un non-PSD, oricine de pe stradă?  Marian: Nu. Unul pe care să-l poată și vota PNL-ul. Da. Deci trebuie să ia voturi de la PNL. Nu vrem AUR, nu vrem anticipate, înseamnă că trebuie să convingem PNL-ul. PNL-ul a lăsat o ușă deschisă când Ilie Bolojan a spus și nu știu de ce nu prea s-a scris: «Nu vrem la guvernare cu PSD-ul, nu ne întoarcem cu ăștia, dar suntem deschiși să votăm un guvern...». Nu mai știu exact ce formulă au folosit. Deci pentru prima oară cred a făcut această afirmație în care a zis: «Ok, vă votăm și după aia treaba voastră descurcați-vă». Deci lor, peneliștilor trebuie să li se pună în față ceva ce să poată accepta, să nu fie un pesdist pur sânge, dur, care a tot înjurat liberalii lui Bolojan Prisacariu: Asta e bănuiala ta. Dar poate nu. Dacă votezi o guvernare minoritară cu PSD, de ce n-ai votat și premier PSD? Marian: Aia a spus Bolojan, varianta asta: «Nouă ne-ar conveni să votăm un premier Grindeanu, dacă ne-am bate joc de această țară». Adică ei l-ar vota...Cu Grindeanu eu înțeleg că e o problemă în propriul lui PSD, și-au dat seama sau se tem că e o catastrofă, că dacă ajunge premier îi trage la vale. Înțeleg că acolo sunt mulți care se visează în locul lui Grindeanu. Rogobete și Bogdan Ivan, printre aceștia”. 

VIDEO Sociologul Cătălin Stoica prezintă, la podcastul „Cum e, de fapt?”, date care explică ascensiunea AUR
Politică

VIDEO Sociologul Cătălin Stoica prezintă, la podcastul „Cum e, de fapt?”, date care explică ascensiunea AUR

Sociologul Cătălin Stoica a prezentat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, datele statistice care explică prezența AUR în fruntea sondajelor. El a arătat că, în ultima perioadă, intenția de vot fluctuează în marja de eroare, deci nu se poate vorbi de o creștere. Însă, prin comparație cu alegerile parlamentare din 2024, când AUR a luat peste 18%, partidul lui George Simion a crescut. Citește și: SURSE Ce variante de premier are Nicușor Dan. Anticipate - exclus, AUR - exclus Stoica predă la SNSPA și are un doctorat la Universitatea Stanford.  „Ar fi vreun motiv pentru care nu AUR să crească?” „Q: În toate sondajele AUR, pe locul întâi, în creștere puternică. Există o explicație de ce se întâmplă asta? Sunt credibile în această privință sondajele? Stoica: În primul rând să ne uităm la creștere și, cum spuneam comparând date ale acelorași institute, este pe primul loc. Aia e constanta din sondaje, dar nu e o creștere, pentru că el oscilează în anumite sondaje între 33%-35%. Am avut discuția despre marginea de eroare, dar este. Q: Dar este este în creștere față de ce a obținut în 2024. Stoica: Da, fără îndoială. Fără îndoială. Din acest punct de vedere, da. Explicația este, apropo de credibilitatea unor cifre de sondaj: trebuie să ne uităm în jur. Domnule, se justifică o creștere a unui partid de acest tip? Și hai să vedem puțin. Deci ai o țară care alocă cel mai mic procent din PIB pentru educație, 3%. Media UE e 4,7. Știm dezastrul de la testele PISA. Cheltuielile cu sănătatea 5,2. Suntem pe locul trei ca procent din PIB, mai puțin decât noi alocă Ungaria și Malta. Dar dacă te uiți la sumele alocate, la paritatea puterii de cumpărare, Malta, deși procentual din PIB alocă că mai puțin, e peste noi.  Ai 34% din copiii României care se află în risc de sărăcie, excluziune socială. Inflația, că vă loviți cu toții de lucrurile astea și eu mă lovesc. (...) Ar fi vreun motiv pentru care nu AUR să crească, ci...plauzibil..., ci să crească, nu știu, PNL, USR sau PSD? Q: E o întrebare la care pur și simplu nu pot să răspund... Stoica: Ăsta e un exemplu care ne ajută să verificăm de asemenea, domnule: au sens datele astea? În plus, să ne aducem aminte, să nu uităm următorul lucru. Ei au și...cei de la AUR...deocamdată au și pretinsul avantaj al virginității politice. «Noi n-am fost niciodată la guvernare». Asta contează pentru unii oameni, probabil pentru mulți oameni. În același timp, haideți să nu uităm noi vorbim de 34, 35, hai 37%. Dar din câți? Evident, alegerile se câștigă cu cei prezenți. Sunt 33-34% din 60%. Datele, din punctul ăsta de vedere, au sens. Ei apasă o pedală, o combinată a naționalismului, a unei nostalgii față de trecutul apropiat. Și dacă te uiți pe datele de sondaje, nu vi le mai citez, dar principalele preocupări ale românilor în acest moment sunt legate de nivelul de trai, chestiuni la care actualul actualele partide politice, cel puțin cele care formează acum guvernul ăsta cu puteri limitate, par a fi surde”. 

VIDEO Profesorul de economie Năsulea se întreabă, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum se vor mai plăti salariile bugetarilor: „Nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani”
Politică

VIDEO Profesorul de economie Năsulea se întreabă, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum se vor mai plăti salariile bugetarilor: „Nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani”

Christian Năsulea, care predă economie la facultatea de istorie a Universității București, a discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dacă Guvernul mai poate plăti salariile bugetarilor, dacă nu are dreptul să emită o ordonanță de urgență prin care să rectifice bugetul. Năsulea a spus că este o situație fără precedent, iar aparent bugetarii vor rămâne fără salarii. Citește și: Senatorul USR Cristian Ghinea anunță falimentul Tarom: „Sfatul meu e să nu cumpărați bilet mai mult de 2 luni”. Miruță este ministru interimar la Transporturi De exemplu, Adriana Săftoiu a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că TVR nu are buget de salarii pentru luna decembrie.  „Dacă ajungem la retrogradare ne așteptăm să existe niște sincope în plata pensiilor și salariilor” Dar, arată Năsulea, se poate să existe o soluție legală de care deocamdată nu știm.  „Q: Domnule Năsulea, cred că chestiunea momentului, având în vedere interimatul guvernului, este dacă se vor mai plăti în scurt timp salarii și pensii. Se vor mai plăti? Năsulea: Vreți să vorbim despre rectificare bugetară, așa cum spune? Q: Ajungem și acolo.  Năsulea: Sunt mai multe chestiuni care ar trebui tranșate din capul locului, când vine vorba de plata pensiilor și salariilor. Odată noi avem un risc foarte mare de a ajunge la o retrogradare. Mai avem câteva zile până când aflăm care este decizia celor de la S&P și atunci dacă ajungem la retrogradare ne așteptăm să existe niște sincope în plata pensiilor și salariilor. Acesta este un scenariu. Și a doua chestiune este cea care ține de rectificarea bugetară, pentru că în situația de moment, fără guvern cu puteri depline, fără să existe vreo inițiativă vizibilă în Parlament în așa fel încât să preia Parlamentul atribuțiile guvernului în așa fel încât să mute banii dintr un buzunar într-altul, în așa fel încât să fie bani pentru sănătate, pentru lucrurile care în mod normal sunt lăsate în așteptare pentru niște realocări făcute prin toamnă... S-ar putea în anumite zone să nu existe bani pentru salarii nici în condițiile de față dacă nu găsim o formulă care să funcționeze bine în așa fel încât să evităm acest blocaj.  Q: Adică credeți că o să fie instituții care o să se trezească, dacă nu fac o rectificare prin OUG fără bani în efectiv de salarii? Ceea ce ar fi... cred că nu s a mai întâmplat asta în România....Nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani așa ceva. Năsulea: Sunt mai multe moduri de a privi problema pentru că răspunsul din păcate nici măcar aici nu este simplu. În mod normal da, ar trebui să rămână fără bani anumite ministere care nu au avut sumele pentru...  Q: TVR-ul...ne-a povestit Adriana Săftoiu că nu are bani de salarii pe decembrie. Punct. Năsulea: Bun. Deci, în mod normal, ar trebui să nu se plătească salariile dacă nu se face rectificarea. Dar spun în mod normal, pentru că și aici am primit, am văzut asigurări de la diverși politicieni care au mai multe informații despre subiect, că există căi administrative prin care poate să fie rezolvată această problemă. Noi nu le am mai văzut până acum, deci n-am mai fost în situație, Q: Le vor găsi, vor fi creativi... Năsulea: ...dar o să vedem care sunt acele căi administrative, creative probabil, prin care se poate rezolva problema, fără să fie făcută rectificarea bugetară...Prin hotărâre de guvern sau prin hotărârea Parlamentului. Deci cumva apare că există și o a treia variantă despre care eu nu știu pentru că nu am mai văzut-o până acum, dar care există cumva într o rezervă, într un sertar al cuiva tocmai pentru o astfel de situație”. 

VIDEO Prisacariu și Marian, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre cum înflorește corupția în justiție
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre cum înflorește corupția în justiție

Cătălin Prisacariu și Mircea Marian au discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre motivul pentru care procurorul general Cristina Chiriac, cu ajutorul Liei Savonea, a intervenit pentru a bloca sesizarea Curții de Justiție a UE în legătură cu actualul sistem de anchetare a magistraților. Acum, acest sistem este nefuncțional, a arătat Marian. Citește și: Stolojan desființează investițiile guvernărilor Ciucă și Ciolacu și cere investiții străine „Cea cea mai mare frică a sistemului Savonea, acum, este să se întoarcă cu dosarele pe mâna DNA-ului” Anchetarea magistraților și condamnarea unor vârfuri ale sistemului s-a întâmplat când DNA avea dreptul de a-i investiga. „Marian: Cea cea mai mare frică a sistemului Savonea, acum, este să se întoarcă cu dosarele pe mâna DNA-ului. Acuma DNA-ul e ceea ce este, numai e Kovesi... Prisacariu: Stai puțin. Care-i miza acum? În acest moment, magistrații... Marian: Da, în acest momentul de anchetare a magistraților nu funcționează. Da. Sunt trei procurori dintr-un total de 15, dar nici cu 15 nu faci... Și mai rău, sistemul este foarte urât...pentru că procurorii ăștia care ajung la secția de anchetare a magistraților trec prin filtrul CSM-ului. Deci CSM-ul îi respinge pe bandă rulantă pe ci care ar putea cu adevărat să facă treabă și blochează secția aia. Trei procurori din 15. Este clar că nu funcționează, că e o bătaie de joc. Dar, oricum, nu trebuia să avem această secție specială. Aveam DNA-ul. DNA-ul trebuia să se ocupe în continuare de anchetarea magistraților. Asta este miza. Și se teme doamna Chiria că dacă acea judecătoare de la Craiova ajunge cu lăcrimația ei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, aia o să zică: «Nu e bun sistemul actual. Poate vă întoarceți la DNA cum era înainte».  Prisacariu: Bun. Și atunci doamna Chiriac, procurorul general al României, a încercat să evite...  Marian: Ține cu Savonea et. co.  Prisacariu: Da, a încercat să evite cu orice preț această sesizare a Curții de Justiție a UE de către judecătoarea Sorina Marinaș. Da. Și practic i-a luat acesteia dosarul...  Marian: Mai rău. După ce i-a luat dosarul, la secția de procurori a CSM s-a pus problema s-o reclame pe doamna Chiriac la Inspecția Judiciară pentru ceea ce pare a fi un abuz, pentru că doamna Chiriac a acționat pe baza unei legi care înțeleg că e foarte veche și nu mai este în vigoare. Nu știu...  Prisacariu: E corect. Da. Marian: Ei între ei...Chiar e prea complicat pentru creierul meu. Și cine a apărut la acea ședință în care trebuia trimisă în fața Inspecției Judiciare doamna procuror șef Chiriac. Domnul Predoiu, care de 133 de ani nu mai trecuse pe acolo Și domnul Predoiu a venit și a votat ca s-o apere pe doamna Chiriac. Deci e clar cum funcționează sistemul. Domnul Predoiu, mă rog, a propus-o pe doamna Chiriac, el a semnat pentru ea. Deci destul de logic că o apără, dar într-o logică politică. Deci aicea vorbim de faptul că sunt totuși niște procurori, nu prea mulți, care își dau seama că nu se mai poate ca justiția să funcționeze ca până acum și se ciocnesc de gruparea Savonea, că altfel nu pot să-i spun, care vrea să un status quo.  Prisacariu: Păi, trebuie să-i spunem gruparea Savonea pentru că documentele publicate de presă arată că Cristina Chiriac, procurorul general, a trimis la Înală Curte, la Înalta Curte această cerere de strămutare a dosarului, practic să ia dosarul de la ăă judecătoarea Marinaș de la Craiova și Lia Savonea s-a mișcat în mai puțin de 24 de ore și a reușit să obțină această strămutare. Dosarul s-a dus la Curtea de Apel București, celebra Curte de Apel București. Da.  Marian: Unde sună doamna Savonea. Prisacariu: Unde sună doamna Savonea. Totuși, deci este o miză atât de mare? Orice ar spune Curtea de Justiție a UE, nu se va întâmpla mâine nimic, dar ar fi o fisură în acest...”. Mircea Marian a mai apreciat: „Dacă e un loc în care nu că nu-l mai înțeleg pe Nicușor Dan, dar efectiv sunt destul de dezamăgit, este modul în care cocoloșește actuala stare de fapt din justiție”

VIDEO Prisacariu și Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dosarul Călin Georgescu
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dosarul Călin Georgescu

Cătlin Prisacariu a explicat, în discuția cu Mircea Marian, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce se întîmplă în ultimul dosar al lui Călin Georgescu, deschis de DIICOT: „E o adunare de escroci și fraieri”. Citește și: Surse: judecătorii PSD din CCR, plus aliații lor, se pregătesc să blocheze SAFE. Decizia, miercuri DIICOT încearcă, marți, să convingă judecătorii de la Curtea de Apel București să-l aresteze pe Georgescu în dosarul în care este acuzat de înșelăciune și grup infracțional organizat. Tribunalul București a respins, în 22 septembrie, propunerea arestării preventive ale celor doi inculpați și a stabilit luarea față de aceștia a măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile. „Era nevoie ca statul român să arate că muncește?” „Riscul este uriaș să-l facă erou martir pe băiatul ăsta”, crede Mircea Marian. „Marian: Nu-mi place Călin Georgescu. Cred că a comis fapte penale în ceea ce privește finanțarea campaniei sale. Cred, nu am nicio probă. M-aș bucura ca DIICOT să le ducă până la capăt, dar așa cum am văzut eu dosarul ăsta în diagonală, nu-s avocat, nu-s jurist, mi se pare destul de subțire și riscul este uriaș să-l facă erou martir pe băiatul ăsta. Prisacariu: Bun. Până la considerații, să zic, extrajudiciare, acesta este un dosar care nu are nicio legătură cu politica. Da? Este un dosar rezultat în urma unei relații de afaceri. Între Călin Georgescu și diverși cetățeni care puneau la cale un împrumut bancar. Marian: Ce mi s-a părut mie și spune-mi dacă greșesc. Mi s-a părut că un șmecher, ca să nu zic escroc, încerca să-l fraierească pe altul, iar Călin Georgescu a fost un fel de intermediar care a intervenit în favoarea celui care a încerca să ia banii celui care a făcut plângerea penală până la urmă. Prisacariu: Da, e o adunare de escroci și fraieri. Marian: Da. Niciunul nu este vreun îngeraș... vreo bătrânică, i-au luat banii de pensie. Prisacariu: Da, fiecare din povestea asta apare și escroc și fraier în același timp, pentru că în lumea asta a escrocilor întotdeauna găsești un escroc mai mare decât tine. Deci, nu are nicio conotație politică acest dosar. Da. Asta unul la mână. N-are nicio legătură cu alegerile, nu are nicio legătură cu campania electorală. Marian: El, Georgescu, era în permanență în căutare de bani, fiind într-o permanentă campanie electorală. Noi aici ne uităm numai la faptul că e campanie legal o lună. Asta e o prostie. În permanență politicienii sunt în campanie. Călin Georgescu este într-o permanentă campanie și în același timp în povestea asta din câte am înțeles, își căuta o plasă de siguranță. Adică, dacă iese extrem de prost aicea, pac, o ștergem în Italia alături de confrații Ionel Arsene, Bica și nu mai știu care-s pe acolo. Ăsta, Iorgulescu Junior. Prisacariu: Da, putem bănui că de fapt acest dosar a apărut acum pentru că era nevoie ca statul român să arate că muncește?  Marian: Știind că îl apăr pe Georgescu prin ceea ce spun, îmi pare rău, dar Diicotul se bucură de toată suspiciunea mea de rea voință și mă tem că așa este. Îmi aduc aminte de dosarul de la Bihor, pe care l-au făcut praf, au făcut erou-martir din omul acela”.     

VIDEO Adriana Săftoiu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce discuta cu Bolojan și cum o refuza acesta
Politică

VIDEO Adriana Săftoiu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce discuta cu Bolojan și cum o refuza acesta

Fosta șefă a TVR, Adriana Săftoiu, a povestit, la podcastul „Cum e, de fapt?”, care au fost interacțiunile ei cu premierul Ilie Bolojan, ce îi cerea și cum îi explica acesta că nu se poate. Săftoiu a fost susținută de PNL pentru a prelua conducerea televiziunii publice.  Citește și: Surse: judecătorii PSD din CCR, plus aliații lor, se pregătesc să blocheze SAFE. Decizia, miercuri În plus, întrebată pe cine ar prefera - Bolojan sau Siegfried Mureșan - ea a dat un răspuns ferm. Săftoiu a dat șanse „fifty-fifty” guvernului Mureșan să treacă de Parlament. Bolojan nu a vrut să-i dea bani în plus pentru TVR „Săftoiu: În perioada asta cât am fost la TVR am vorbit foarte puțin sau chiar deloc. Aș spune că...  Q: Cu Bolojan nu vorbeai decât despre bani?  Săftoiu: Vorbeam, dar vorbeam doar despre situația televiziunii. Ba da, ba da. Dar nu, nici aici n-am avut mare succes în momentul în care i-am cerut niște...adică o rectificare bugetară. Nu rectificare, pardon, la buget. Nu, la buget am rugat să primim mai mulți bani pentru că e un sistem de la știri pentru care am alocat deja trei milioane. Ar trebui să și intre din noiembrie, din câte știu eu, să fie instalat. Oricând știrile pot să să moară, adică să cadă sistemul și... Q: Știrile?? Săftoiu:...să nu mai poți să vezi nimic. Da, da, da, da, da. Și m-am dus să-l rog să-mi dea niște bani și s-a uitat, a deschis o hartă frumoasă pe masă și a zis: «Ia uitați, doamnă, aicea, vedeți aici o anvelopă salarială. O vedeți unde e? Dumneavoastră la anvelopa asta vreți eu să vă mai dau bani? Scădeți dumneavoastră anvelopa și mai veniți după aceea». La revedere. Mi-am luat gentuța, am plecat acasă și am început să calculez de unde și ce se taie, mai puțin darea afară a oamenilor ca să pun acei bani. Deci nu am discutat niciodată situația partidului sau ce se întâmplă în partid”. Întrebată pe cine ar prefera ca președinte de partid sau premier, între Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan, ea a spus: „Săftoiu: Pe domnul Bolojan. Q: Are mai multă experiență sau... Săftoiu: Absolut! Asta nu înseamnă că spun că Sigfried Mureșean nu are calități. Dar când vine vorba despre politica internă, vnu e suficient doar să știi limbi străine și să ai o minte care înțelege un buget și așa mai departe. Ceea ce e clar în Siegfried Mureșan...nu vorbim despre un om nepriceput sau care nu are competență, dar aici e ceva mai mult decât atât. Poate, nu știu, peste un an, doi, trei, vedem, nu știm”.   

VIDEO Adriana Săftoiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre familiile care lucrează în TVR
Politică

VIDEO Adriana Săftoiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre familiile care lucrează în TVR

Fosta șefă a TVR a vorbit, la podcastul „Cum e, de fapt”, despre familiile care sunt angajate la televiziunea publică: „Televiziunea publică nu ar mai trebui să dea știri despre politicieni care își angajează rude. Nu, vă rog, nu”, a spus ea, ironic. Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Ea a deținut funcția de președinte director general al TVR din noiembrie 2025 în septembrie 2026, când a fost demisă urmare a unei decizii a CCR. Conducerea Parlamentului a ales-o, ca director interimar, pe Sorina Matei, susținută de AUR.  În acest episod al podcastului „Cum e, de fapt?”, Săftoiu vorbește despre familiile angajate la televiziunea de stat. „TVR nu ar mai trebui să dea știri despre politicieni care își angajează rude. Nu, vă rog, nu!” „Săftoiu: Eu am spus, de exemplu, că televiziunea publică și cred că și radioul, dar acuma mă refer strict la televiziunea publică. Televiziunea publică nu ar mai trebui să dea știri despre politicieni care își angajează rude. Nu, vă rog, nu! Q: Da, sunt și glume pe tema asta. Săftoiu: Glume, ne-glume, realitatea. Realitatea cam asta e. Se aduc unii pe alții, se angajează unii pe alții și așa mai departe. Mă refer acuma la familii întregi. Mai grav decât atât, sunt chiar și familii care dețin funcții de conducere și-ți vine o hârtie în care directorul de la cutare cere bani pentru producție și cele două rude, care și ele sunt directori, amândoi sunt directori, îți aprobă ție...directoarea. În fine, niște lucruri”. Fosta șefă a TVR a vorbit și depsre jurnaliștii cu conexiuni politice. „Săftoiu: Eu aud comentariile jurnaliștilor despre acei jurnaliști care acceptă să reprezinte partide politice și nu sunt deloc comentarii în favoarea lor. Că nu se duc proprii colegi să le spună, asta e altă treabă. Dar eu nu le-aș mai recomanda jurnaliștilor care la un moment dat acceptă... și asta deja e treaba lor, nu asta le reproșezi...de ce la un moment dat accepți să fii purtător de cuvânt al nu știu cărui guvern venind din presă, reprezentant în consiliul de administrație numit de partidele politice. Dar după ce faci pasul ăsta e foarte greu să mai ai credibilitatea... Q: Avem atâtea exemple și în presa privată și în cea publică încât e evident că nu putem să ne bazăm pe decență. Săftoiu: Sunt de acord. Cred că aici trebuie... Q: Dar când vine vorba de TVR ne întoarcem la lege, nu? Avem o lege lege care... Săftoiu: Da, da, da, sunt de acord. Sunt de acord. Deci și eu cred că aicea este o greșeală făcută de ambele părți. În momentul în care ai decis să reprezinți un partid politic în consiliul de administrație, cred că trebuie să te și suspenzi. Adică sunt situații în care tu continui să ai emisiuni că vorbim de radio sau că vorbim de televizor”.  Însă ea a mai spus: „Au fost angajați pe care eu nu i-am putut convinge că n-am nicio treabă cu faptul că li s-au scos emisiuni din grilă. Dincolo că să ai aproape 200 de titluri e ceva”. 

VIDEO Sever Voinescu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce lucrează la un partid nou: „Problema cea mai mare sunt politicienii, trebuie aduși alții”
Politică

VIDEO Sever Voinescu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce lucrează la un partid nou: „Problema cea mai mare sunt politicienii, trebuie aduși alții”

Sever Voinescu a explicat, la podcastul, „Cum e, de fapt?”, de ce crede că alegătorii români au nevoie de un partid nou: „Problema cea mai mare a României sunt politicienii și atunci trebuie aduși alții”. Dar nu acesta este singurul său motiv - el definește viitoarea structură ca fiind liberal-conservatoare - și explică și care sunt problemele cu care se confruntă.  Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Un sondaj INSCOP din septembrie 2025 arăta că peste 50% dintre cei chestionați vor un partid nou. În total, 55.1% dintre români sunt de acord cu afirmația ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”, în timp ce 40.7% își exprimă dezacordul, iar 4.1% nu știu sau nu răspund. Sunt de acord cu afirmația ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”:  71% dintre cei ai AUR, 45% din cei ai PSD, 34% dintre alegătorii PNL și 33% dintre cei ai USR. „După Georgescu, sentimentul meu ca cetățean este că sunt în pericol” Acum, Sever Voinescu spune: „După alegerile prezidențiale cu Georgescu și tot ce a urmat după, sentimentul meu, ca cetățean, este că sunt în pericol”. „Q: Ai zis că lucrezi la un partid nou. Am înțeles bine?  Sever Voinescu: Da, da, ai înțeles bine.  Q: Nu era ironic. Și ce faci? Care era ideea? Sever Voinescu: O, Doamne! Ideea este că uite, eu am plecat din politică în 2013 cu gândul să nu mă mai întorc niciodată și mi-am făcut în fine lucrurile mele și au trecut cât? 12-13 ani, nici nu-mi vine să cred și nu nu mi-ar fi dat prin cap să încep încă o dată. Dar acum, sentimentul meu, ca român, mai ales după după alegerile prezidențiale cu Georgescu și tot ce a urmat după, sentimentul meu ca cetățean este că sunt în pericol. Cel puțin asta e evaluarea mea. Țara asta a căzut pe mâna unor oameni care, în contextul ăsta european, să spun global, regional, cum vrei, în care trăim..., care nu sunt în stare să-i asigure un viitor cât de cât plauzibil, cât de cât stabil. Și atunci am avut un sentiment de ăsta, dacă vrei, ca de cowboy, ca de... știi... a venit The Outlaw, a venit în orășel (...) șeriful nu e, că e la trei dealuri distanță, armata e la șapte dealuri distanță și atunci trebuie să ne facem miliția noastră să ne apărăm. Ăsta e sentimentul meu și cu sentimentul ăsta am spus: domnule, sigur vorbim de o democrație, și atunci m-am gândit la un partid politic. În plus, am vorbit cu oamenii în jur, setea de noutate e foarte mare”. Ce ar dori Sever Voinescu de la noul partid: „Vreau să construiesc un partid și aici cum vreau să-l construiesc, nu mă văd neapărat în poziția de lider, mă văd în poziția de inițiator a acestui proiect. Pentru că eu când spun că e nevoie de oameni noi, mă refer și la mine. Eu nu mai sunt...sunt departe de a fi o prospătură. Dar e nevoie de oameni noi (...) Eu cred că societatea românească, dincolo de cercul strâmt politic, are resursele să-și asigure viitor. Are și resurse de competență și resurse economice și resurse de gândire, de toate felurile, ca să-și asigure singur un viitor. Problema cea mai mare a României sunt politicienii și atunci trebuie aduși alții” „Lucrez la un partid care este liberal din punct de vedere economic și conservator din punct de vedere social. Asta înseamnă că este un partid care în care liberalismul este temperat de conservatorism și conservatorismul e temperat de liberalism” „Îmi place Meloni ca stil” „Eu cred că există în continuare în societate o majoritate de bun simț tăcută, care privește probabil speriată ceea ce se întâmplă în momentul ăsta” Întrebat dacă există un finanțator al acestui viitor partid, Sever Voinescu a spus: „N-am ajuns încă la problema asta pentru că sunt încă sau suntem încă... suntem mai mulți...în faza în care căutăm oamenii care prima linie, știi, cei care sunt dispuși pentru o cauză de tipul ăsta să intre în luptă și să spună da, sunt cel care intră în linia întâi. Din păcate nu găsesc asta și nu se găsește ușor și îmi dau seama că e posibil să nu găsesc asta pentru că sunt înconjurat de oameni care au responsabilități, care au business-uri, care au familii, care au lucruri de făcut și cărora le e greu să le ceri”.  „Din cauza asta ai uneori impresia, nu vreau să..., dar ai uneori impresia că în politică sunt mai degrabă neisprăviți. Ăștia care nu prea au treabă, alte treburi prin viață, nu prea au decât să atârne pe la partid, să mai facă o ciupeală și să dea din gură tare de tot pe rețele, știi?”, mai spune redactorul-șef al Dilemei Vechi. 

VIDO Adriana Săftoiu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum se cereau sporuri în TVR: „Cum ieșeai pe teren, cum îți dădea spor”
Politică

VIDO Adriana Săftoiu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum se cereau sporuri în TVR: „Cum ieșeai pe teren, cum îți dădea spor”

Fosta șefă a televiziunii publice, Adriana Săftoiu, a relatat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că a refuzat să dea afară oameni din TVR, așa cum i-a cerut Ilie Bolojan, dar a redus cheltuielile de personal cu 10% reducând sporurile. Ea arată că o mare parte a personalului din TVR are peste 53 de ani, nu și-ar fi găsit loc de muncă și ar fi ajuns să trăiască din banii de șomaj plătiți de stat. Citește și: Cel mai bine plătit corporatist al statului român: client PSD, studii de teologie, a fost plătit de o companie din China aflată pe „lista neagră” a SUA Săftoiu: „Media de vârstă acolo este 53-54 plus. Dacă îi dai afară la vârsta asta...” „Săftoiu: M-am întâlnit cu premierul, i-am zis clar: să dau afară 10% din oameni nu rezolvă problema televiziunii. Deci, n-o rezolvă. Doi la mână. Un lucru pe care îl știu chiar colegii din televiziune și care mi-au spus din prima zi: media de vârstă acolo este 53-54 plus. Dacă îi dai afară la vârsta asta, dragă Mircea, ai niște ai niște probleme mari de angajare. Deci, ce rezolvam eu prin faptul că îi dădeam afară, că ei cu siguranță se duceau spre șomaj, adică tot pe banul public puneau presiune și s-ar putea să mă fi și dat în judecată și să mai și câștige cum s-au întâmplat cu alți PDG care au făcut acest lucru. Au dat afară oameni, au dat în judecată. Bine, oricine câștigă procesele cu televiziunea, e și ăsta un semn de întrebare. Oare de ce oare de ce toată lumea câștigă procesele cu televiziunea? Păi, cine te reprezintă pe tine? Q: Un jurist care e omul lor, Săftoiu: Care este angajatul televiziunii. Păi, nu?  Q: Și care se gândește că mâine poți să-l dai afară și pe el. Săftoiu: Nu numai, dar care știe că tu vei pleca, că ești la mâna politicului. Păi, s-a întâmplat, apropo de ce spui tu. Uite, eu n-o să spun acuma că oamenii din televiziune nu-și cunosc vulnerabilitățile, că eu am mers acolo și toții au zis: «Doamnă, ați venit, raiul pe pământ. Noi suntem niște oameni aici. Toată lumea muncește de dimineața până seara. Cele 40 de ore pe care trebuie să le facem săptămânal clar și facem mai mult și nici nu vă cerem bani în plus». Doamne ferește! Nu, nu, nu sunt aici. Oamenii ăștia sunt foarte realiști. Un lucru pe care mi l-au spus în mod clar a fost ăsta: «Doamnă, dacă puteți să angajați oameni tineri, noi suntem deja bătrâni pentru meseria asta. Nimeni nu mai are chef să facă teren». Hai să ne amintim de vremurile în care puteai să stai la guvern, pe scările guvernului, 2-3:00 noaptea, și nu te gândeai cum mi s-a întâmplat mie, de exemplu, să-mi primesc telefon să mi se spună că s-ar putea ca...conferința de presă Trump-Zelenski să fie după ora 23.00 și sunt întrebată dacă voi plăti orele de noapte pentru că altfel nu rămân în emisie.  Q: A, aici, aici îmi pare rău că apelez la propria experiență, dar noi acuma vorbim de știri. La știri sunt 100 de oameni. Săftoiu: Da. Puțin mai mult, dar cam atât. Q: Care din care reporteri cred că sunt undeva la 30, care mai au și libere, ceea ce este o rușine în termen de personal pentru că tu ai o televiziune publică care se consideră că ar trebui să acopere toate lucrurile importante, intern și internațional, iar tu ai o capacitate de poate 25% din cât ar trebui să ai. Deci noi noi când vorbim despre asta nu nu luăm în calcul faptul că mai sunt 1900 de oameni care n-au nicio legătură cu știrile.  Săftoiu: Pâi am spus de la bun început (...) că din 2000 de angajați 400 sunt efectiv sunt jurnaliști. Deci tot ce înțelegem noi prin reporteri... Q: Da. Să zicem că produc conținut editorial. Săftoiu: Dar în același timp îți mărturisesc că mereu există deficit de personal și aici vine dintr-o problemă pe care noi, eu cel puțin, nu o aveam. Dacă lucrezi sâmbăta și duminica, chiar dacă ai doar două trei ore, ai voie și la să-ți fie plătite acele ore plus două zile libere. Sigur că e deficit de personal când ai 20% din personal care e liber. Că dacă ar fi toată lumea acolo ar fi o altă poveste. Q: Aici intrăm în micromanagement, că dacă mergem la știri în weekend se freacă umerii între ei, că e foarte multă lume. Săftoiu: Îți spun sincer încă o dată ceea ce i-am spus și premierul lui atunci. Degeaba dau afară oameni că nu aș... Q: Deci el dorea să dai afară? Săftoiu: Mi-a cerut să respect ordonanța 7 prin reducerea personalului cu 10% și i-am spus atunci: «Vă asigur că mă voi încadra în reducerea cheltuielilor, dar nu prin datu afară». Și atunci a venit contractul colectiv de muncă prin care am înghețat...cred că deja ați auzit și voi, acel spor pentru filmări externe. Îl știți? Da. Deci orice filmare făcută Q:..cum ieșeai pe teren, cum îți dădea spor. Deși ăsta era job description-ul tău. Săftoiu: 12 lei pe oră. Deci dacă stăteai patru ore la guvern... Q: 50 de lei Săftoiu: Păi da și nu era un om. Știm toți ce echipe se duc. Q: Doi. Săftoiu: Doi? Atâta? Sunt echipe. Da, sunt echipe”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră