VIDEO Cum ne va fura Grindeanu 10 miliarde de euro cu șantajul la Bolojan. Explicațiile lui Pîslaru (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

România riscă să piardă până la 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență dacă reformele asumate în fața Comisiei Europene nu vor fi adoptate de Parlament, avertizează Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul a explicat că investițiile începute ar putea fi continuate chiar și în lipsa reformelor, însă costurile ar urma să fie suportate direct de la bugetul de stat.

Proiectele nu ar mai fi finanțate din fondurile europene promise prin PNRR, ci din taxele și contribuțiile plătite de români.

Investițiile pot continua, dar pe banii românilor

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, blocarea reformelor nu înseamnă neapărat oprirea imediată a proiectelor de investiții.

Citește și: Firma care a făcut site-ul Wordpress al Cadastrului, spart de hackeri, abonată la contracte la stat

Statul ar putea decide să le ducă mai departe, însă finanțarea lor ar intra în deficitul bugetar.

„Vestea bună este că proiectele vor fi făcute, vestea proastă este că vor intra pe deficit. Adică vor fi plătite de la buget, de contribuabil”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Cu alte cuvinte, dacă România construiește spitale, drumuri, școli sau alte obiective prevăzute în PNRR, dar nu îndeplinește reformele asociate, Comisia Europeană poate refuza plata unor tranșe.

Statul va rămâne astfel cu investițiile și cu facturile, dar fără finanțarea europeană pe care conta.

Fiecare reformă blocată poate costa cel puțin 770 de milioane de euro

Pîslaru a explicat că fiecare dintre reformele esențiale este asociată unor sume importante din PNRR.

În cazul unor jaloane, suma aflată în joc pornește de la aproximativ 770 de milioane de euro, iar pentru altele poate ajunge la un miliard de euro.

„Câte 770 de milioane minimum pe fiecare dintre aceste reforme esențiale. Unele sunt și de un miliard”, a afirmat ministrul.

Acesta a precizat că unele sume provin din componenta de granturi, adică bani europeni nerambursabili, iar altele din împrumuturile acordate României în condițiile PNRR.

Diferența este importantă, însă neîndeplinirea reformelor poate afecta ambele componente ale planului și poate reduce substanțial sumele pe care România le mai are de încasat.

Legea salarizării, 770 de milioane de euro

Una dintre reformele pentru care România și-a asumat termene și condiții precise este noua Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice.

Întrebat ce sumă este legată de adoptarea acestei reforme, Dragoș Pîslaru a indicat aproximativ 770 de milioane de euro.

Noua lege ar trebui să schimbe modul în care sunt calculate salariile bugetarilor, să refacă ierarhia funcțiilor publice și să limiteze dezechilibrele produse de sporuri, excepții și acte normative succesive.

Dacă proiectul este respins, amânat sau modificat într-o formă care nu mai respectă angajamentele asumate prin PNRR, România riscă să nu primească suma legată de acest jalon.

România mai are de încasat 10 miliarde de euro

Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, România mai are de primit aproximativ 10 miliarde de euro prin PNRR, împărțite aproape egal între granturi și împrumuturi.

„Noi mai avem acum de încasat circa 10 miliarde, per total, cinci cu cinci, cu ajustările de prefinanțare, adică sumele brute despre care vorbim”, a declarat Pîslaru.

Acesta a avertizat că, într-un scenariu în care reformele legislative nu ar mai fi adoptate, România ar putea finaliza o mare parte dintre investiții fără să mai primească banii europeni aferenți.

„Dacă nu facem toate reformele, aproape că putem să terminăm toate investițiile și să nu luăm niciun ban.

Dacă nu se face nicio reformă legislativă, se pierd 10 miliarde”, a spus ministrul.