duminică 31 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dragoș pîslaru

23 articole
Politică

VIDEO Pîslaru: „Am lucrat cu miniștrii PSD senzațional”. Pîslaru ar vrea în Guvern și după Bolojan

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a fost invitatul „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, împreună cu Mircea Marian și Cătălin Prisacariu. Pîslaru i-a lăudat pe miniștrii PSD, cu care spune că a lucrat „senzațional”. O laudă care cântărește greu după ce ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene a anunțat că ar putea rămâne în Executiv și după plecarea lui Ilie Bolojan. „A fost și o colegialitate excelentă în guvern” „Dacă e să fim corecți, a fost și o colegialitate excelentă în guvern, ceea ce știu că e neverosimil  (...). Am lucrat cu miniștrii PSD senzațional. Deci, încă o dată, este foarte important să înțelegem că au fost locuri în care am lucrat. Cererea de plată patru n-o scoteam fără miniștrii PSD, că erau domeniile lor (...). Citește și: Ministrul Pîslaru nu vrea în Opoziție: ar face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Nazare Și ușor-ușor, în mod gradual, pentru că interesul era comun, toți aveau nevoie să renegocieze PNRR ca să știm că se primesc banii, aici e catch-ul. (...) Eu cred că de asta colaborau. (...) Asta sper și eu să se înțeleagă după mandatul ăsta al meu. Deci, asta, pe cuvânt, știu că poate suna uneori lăudăros, dar chiar e o diferență. Adică chiar că te pricepi și știi, e o diferență. Nu poți să zici că adevărul nu i adevăr. (...) Deci, dacă ești profesionist, ești profesionist. (...) Deci, problema pe care o avem este așa: interesul tuturor era acela ca proiecte de importanță mare care erau peste tot prin țară să se facă. Or, prin supracontractare, se serveau alți clienți politici, dar riscai să nu iei banii nici pentru ăia care erau avansați cu proiectele. Deci, practic, era o penalizare în care ai avut o masă critică de, să spunem, clienți, județe, ministere, nu știu ce, care își dădeau seama că dacă nu fac aceste lucruri, nu au cum să miște lucrurile, să le termine și atunci e și presiunea publică pe care am creat-o prin transparență. Era clar că singura modalitate prin care mai ai ceva de guvernat din țară era dacă dai drumul la fondurile astea să funcționezi. De aia miza a fost atât de mare și de aia am putut lucra la nivel de guvern, în interiorul guvernului am lucrat.”, spune ministrul la podcastul „Cum e, de fapt?” (începând cu minutul 12).

Ministrul Pîslaru spune că a lucrat excelent cu miniștrii PSD (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Dragoș Pîslaru, care a fost recent la Washington DC alături de actualul ministru de Finanțe, spune că ar rămâne într-un guvern Nazare Foto: Facebook
Politică

Ministrul Pîslaru nu vrea în Opoziție: ar face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Nazare

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, spune, pentru prima oară, că ar fi de acord să facă parte dintr-un viitor guvern Alexandru Nazare. Pîslaru susține că s-ar consulta înainte cu actualul premier Ilie Bolojan. DeFapt.ro a scris în repetate rânduri că Alexandru Nazare este principalul candidat la funcția de premier, post-Bolojan, iar nominlaizarea sa va afecta unitatea PNL.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier Pîslaru s-ar sacritica pentru PNRR Întrebat dacă ar intra într-un guvern de tehnocraţi, condus de Alexandru Nazare, Pîslaru a răspuns, potrivit transcrierii News.ro: "Este ceva ce, cu siguranţă, dacă mă sfătuiesc şi cu prim-ministrul şi există şi din partea dumnealui un acord de principiu pentru a mă asigura că o să continuăm o relaţie bună în continuare, da, este una din opţiuni. Dar este ceva ce trebuie să vedem ce configuraţie va fi. Motivul pentru care aş gândi o continuare, cel puţin, măcar o perioadă de timp, este să pot finaliza PNRR-ul. Cred că este o chestiune de responsabilitate. Mi se pare că o schimbare de macaz în acest moment ar afecta şi credibilitatea României".  Întrebat în ce guvern nu ar intra, Pîslaru a răspuns: "În orice formulă în care, după discuţia cu prim-ministrul Ilie Bolojan, nu aş avea un acord de principiu din partea domniei sale pentru a putea participa. (..) Pentru că mi se pare o chestie de bun simţ şi o minimă loialitate", a arătat Pîslaru. El a menţionat că nu e vorba că este la ordinul lui Bolojan. „E vorba că mi se pare o chestiune firească să am această consultare. Şi da, este un lucru absolut firesc, ţine şi de o chestiune de integritate personală în ceea ce înseamnă compoziţia guvernului şi cum arată lucrurile. N-aş intra într-un guvern, de exemplu, în care ar fi AUR", a precizat Dragoş Pîslaru.

Ministrul Dragoș Pîslaru a venit în Guvern pe un salariu de trei ori mai mic decât avea înainte (sursa: DeFapt.ro)
Politică

VIDEO Ministrul Pîslaru spune că este întreținut de soție: are un salariu de 2.300 de euro la Guvern

Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, ministrul Dragoș Pîslaru a vorbit și despre salariul său de ministru. Pîslaru a comparat salariul de dinainte de a intra în Guvern cu cel de acum. „Mă întreține soția mea și-i mulțumesc” Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, înainte de deveni membru al Cabinetului Bolojan, salariul său era de 7.600 de euro net lunar la „o organizație internațională”. Ca ministru, însă, salariul lui Dragoș Pîslaru este de 2.300 de euro, de peste trei ori mai puțin decât venitul anterior. Prin urmare, a spus ministrul, are nevoie de venituri suplimentare: „Mă întreține soția mea și-i mulțumesc”. PNRR, făcut praf din cauza lipsei reformelor În același podcast, Pîslaru a mai spus că PSD nu a opus nici o rezistență la măsurile luate de guvernul Bolojan care afectau populația, dar s-a revoltat când trebuia să se facă reforma guvernanței corporative, ceea ce i-ar fi afectat interesele. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Însă șeful MIPE crede că, fiind interesat de banii de la Bruxelles, PSD va coopera pentru finalizarea PNRR.  Tot la „Cum e, de fapt?”, șeful MIPE a adăugat că demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși aceasta era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Cum au migrat proiectele PNRR de pe împrumuturi pe granturi Tot în podcastul DeFapt.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat cum reușește să salveze sume uriașe din PNRR, care ar fi fost pierdute pentru că multe proiecte sunt întârziate: mută proiectele întârziate și care acum sunt finanțate din „grant” - partea nerambursabilă din PNRR - pe „loan”, partea de împrumuturi. Iar proiectele care acum erau finanțate prin împrumuturile avantajoase oferite prin PNRR și care pot fi finalizate până la data limită, 31 august, se trec pe grant-uri.  Potrivit lui Pîslaru, Comisia Europeană a acceptat în principiu această manevră. Și alte state - pe care Pîslaru nu le-a nominalizat - ar face același lucru.

Grindeanu a blocat guvernul Bolojan exact când trebuia salvat PNRR-ul. România riscă sancțiuni devastatoare Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Pîslaru: România riscă o penalizare de 15 miliarde euro fiindcă reformele din PNRR merg foarte greu

„La acest moment, un număr de 38 de ținte și jaloane aferente reformelor sunt neîndeplinite și au asociată o penalizare potențială totală de peste 15 mld. Euro, sumă care depășește valoarea rămasă de încasat la nivelul întregului PNRR”, arată o notă aflată, azi, pe ordinea de zi a ședinței de guvern. Nota este semnată de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor PNRR, la limita unui dezastru fără precedent: sancțiuni de 15 miliarde euro Doar două din aceste jaloane pot fi rezolvate prin hotărâri de guvern. Acestea se referă la instituirea unui sistem permanent de elaborare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a politicii CDI și restructurarea a trei companii de stat și contribuie la evitarea unei penalizări cumulate de 0,33 mld. Euro.  Executivul Bolojan fiind demis nu poate emite ordonanțe și nici nu poate iniția proiecte de lege. Alte 24 de ținte și jaloane, cu o valoare a penalizărilor de cca. 7,3 mld. Euro, sunt în sarcina ministerelor de linie și se află în diverse stadii de implementare. „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi, fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, cere Pîslaru.  Nota are o anexă care marchează cu roșu reformele cele mai dificile. În cazul ANAF, de exemplu, Comisia Europeană așteaptă „instituirea unui sistem de testare a integrității pentru personalul ANAF, inclusiv utilizarea camerelor purtate pe corp în cel puțin trei zone de operare (controlul mărfurilor, transport, HoReCa/comerț cu amănuntul)”. Un ordin al președintelui ANAF ar trebui emis până la 30 iunie.  Este în testare „includerea unei aplicații mobile dedicate care să le permită cetățenilor să verifice chitanțele fiscale, sporind transparența, cultura conformității și integrarea datelor privind dispozitivele fiscale”.  Un jalon de a cărei îndeplinire depind 770 milioane de euro din PNRR se referă la declarațiile de avere și presupune emiterea unei ordonanțe de urgență care să prevadă „lista persoanelor deponente și a persoanelor cu privire la care se va face publicarea declarațiilor de avere”. Și acest jalon este marcat cu roșu. Cu roșu este marcată și reforma salarizării unice, unde impactul bugetar ar trebui să fie de 7,3% din PIB - față de 8,8% în 2025 și 9,4% în 2026.   

Florin Manole a ținut la sertar legea salarizării, iar când i-a dat drumul avea un impact devastator asupra bugetului Foto: Facebook
Politică

VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării

Demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026, arată ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Legea salarizării unitare în sectorul public reprezintă Jalonul nr. 420 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul inițial stabilit în calendarul oficial al PNRR pentru intrarea în vigoare a legii salarizării (Jalonul 420) a fost Trimestrul IV din anul 2023 (31 decembrie 2023). Legea a fost reasumată de Guvern ca jalon restant, având ca termen limită data de 31 august 2026 pentru a nu pierde fondurile europene. În ceea ce privește salariile bugetarilor, vor crește cele de debutant, în timp ce la vârf „stau pe loc”, spune Pîslaru.  Legea salarizării: abandonată în 2023, abandonată în 2024, resuscitată abia în 2026, dar dădea un tun la buget Ce a arătat ministrul Pîslaru despre proiectul legii saalrizării unice:  „Pe reforme, sub nivelul mării (...). O treime” - despre stadiul reformelor din PNRR „Proiectul cu legea salarizării a fost discutat în 2022, abandonat, 2023 pusă din nou până în 2024, abandonat, reluat de ministrul Manole în ianuarie 2026 atenție la dată (...). Atunci au cerut din nou Băncii Mondiale să vină să refacă calculele. În ianuarie 2026 reintră Banca Mondială, face repede calculele și pregătește proiectul. Proiectul există, proiectul e pregătit, este gata de a fi adoptat.” Despre ce pregătise ministrul PSD Manole: „Era un proiect cu care nu se consultase cu ministerul de finanțe (...). Era un proiect de 8 miliarde în ultima versiune.”  „Deci în acest moment pe datele pe care le am de la finanțe, care încă nici nu sunt oficiale, Dumnezeule, în fine, dar am zis că vin aici, vin, trebuie să ajungi la 7,9% cheltuielile cu privire la salarii, ceea ce îți lasă un spațiu fiscal de 7,3 miliarde. Proiectul era de opt, dar pe anumite zone nu era calculat un anumit impact. Deci cumva era de un opt în condiții optimiste”.  Ce a spus Pîslaru despre salariile bugetarilor: „Salariile de bază oricum vor crește mult, 20 și ceva la sută în medie, pentru că incluzi toate sporurile în salariul de bază. Discutăm de la 154 de sporuri, le razi majoritatea. Le bagi în salariul de bază. Venitul salarial (...) nu va crește la banii ăștia pe care îi avem decât foarte puțin (...). Pentru debutanți undeva 10-15, pentru cei de sus stau pe loc (...). Adică, cu alte cuvinte, e un principiu de protecție salarială. Cei care sunt acuma cu venituri și sporuri și așa mai departe depășesc mult locul lor în grilă deja. Cam asta e ideea. Cei care sunt sus în ierarhie.”  Președintele PSD, Sorin Grindeanu i-a reproșat însă lui Pîslaru întârzierile la legea salarizării: „De săptămâna trecută trebuia să se discute, dacă nu mă înşel, conform calendarului, în Senat, legea salarizării. Nu s-a ajuns acolo, domnul ministru interimar a uitat că trebuie să facă lucrurile astea. De-abia azi cred că a început ceva discuţii. Şi asta, legea salarizării, dacă nu e asumată politic şi pică doar pe umerii unui ministru tehnocrat poate să dea drumul la o avalanşă de amendamente, de reaşezări, care să ducă această lege într-o zonă care se scape de sub control.”

Dragoș Pîslaru povestește cum a acceptat Comisia Europeană să salveze PNRR-ul românesc Foto: Facebook
Politică

VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum reușește să salveze sume uriașe din PNRR, care ar fi fost pierdute pentru că multe proiecte sunt întârziate: mută proiectele întârziate și care acum sunt finanțate din „grant” - partea nerambursabilă din PNRR - pe „loan”, partea de împrumuturi. Iar proiectele care acum erau finanțate prin împrumuturile avantajoase oferite prin PNRR și care pot fi finalizate până la data limită, 31 august, se trec pe grant-uri.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Potrivit lui Pîslaru, Comisia Europeană a acceptat în principiu această manevră. Și alte state - pe care Pîslaru nu le-a nominalizat - ar face același lucru. „Există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România” Transcrierea începe la minutul 3.34:  „Păslaru: Și acuma revenind, de ce sunt eu încrezător că pe investiții rezolvăm lucrul? Păi, sunt încrezător pentru că deja eu am prenegociat cu comisia, o chestie pe care acuma na o află toată lumea, ca să mai am încă ocazie să așez lucrurile până la sfârșitul lunii mai. Q: Ah... Păslaru: Vedeți, e momentul de ah, pentru că eu am anticipat faptul că nu toată lumea o să-și respecte lucrurile. Și atunci eu ce fac acuma? Până la sfârșitul lunii mai iau proiectele de pe împrumut care sunt gata cu fundiță și le mut în grant ca să mă asigur că toate sunt termină și asta înseamnă că ce: nu mai iau acuma decât ce sunt 100% sigur că se termină Și vă răspund acuma la Umbrărescu. Am două loturi pe grant la care am un semn de întrebare. Încă nu e clar că nu se termină în sensul că de asfaltat se va asfalta. Q: Nu o să se deschidă, să circule mașina pe acolo, că asta-i ideea... Pîslaru: Eu nu pot să spun că n-o să se, eu pot să spun că există un risc. Da. Și atuncea, dacă am pe feroviar de o valoare chiar mai mare lucruri pe care le-am făcut și pe care le mutasem vara trecută de pe grant pe loan pentru că erau întârziate, dar acuma le-am recuperat întârzierea, le iau frumos, le pun frumos pe grant, se închide lucrul, am terminat. Deci, pe scurt,  spitalele le facem pe cele de pe grant. Deci acolo n-am o problemă (...) Pe grant am suficiente proiecte care sunt certe care să ne facă să luăm toți banii pe grant mutând din împrumut.  Q: Pe grant, și mutând din împrumut. Și Comisia acceptând deja... Pîslaru: Acceptînd principiul, până nu treci pragul, nu pot să spun că am obținut. Da, aici e o diferență, dar noțiunea și principiul este un lucru pe care l-am prediscutat. De exemplu, anul trecut în vară, vă aduceți aminte, un mare succes a fost că am reușit să băgăm 1.200 de ambulanțe pentru zona de intervenție, partea civilă, domnul Arafat cu zona dumnealui. Da. Cele 1200 de ambulanțe pe care le-am introdus foarte greu le-am pus atunci pe împrumut pentru că comisia zicea „Mai dă-vă încolo! Ați stat de cinci ani de zile și n-ați făcut chestii și ziceți voi că-mi luați 1.200 de ambulanțe.” Ei, le-au luat. Deci au luat 1.200 de ambulanțe și eu acuma, dacă am 1.200 de ambulanțe luate pe împrumut, țuști, le mut pe partea de grant. E, una peste alta, ideea este că când știi cu ce te ocupi și ce e de făcut, știi, ai un plan”.  Ulterior, la finalul interviului, Pîslaru a spus că Comisia Europeană este de acord cu acest transfer de la loan-uri la grant-uri și invers pentru că dorește ca PNRR-ul să fie un succes în România. „Q: Dar se aprobă ușor? Comisia spune: «bine, domnule faceți așa»?  Pîslaru: Nu se aprobă ușor. Q: Dar de ce? Și ce trebuie să facă o țară ca să primească totuși aprobarea asta?  Păslaru: Comisia Europeană nu are de nu are de ce să aprobe, adică nu este obligată de nimic să aprobe așa ceva. Q: Și de ce a aprobat în cazul României? Pîslaru: Pentru că există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România. Știu că există opinii diferite în România, dar Comisia Europeană chiar își dorește ca PNRR-ul să fie un succes pentru români”. 

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru Foto: Facebook
Politică

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR urmare a „reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuţi”, anunță, pe Facebook, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Cei mai mulți bani, 180 de milioane de euro, s-au pierdut datorită numirilor politice din fruntea companiilor din energie, a arătat demnitarul. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru El spune că, datorită efortului Oanei Gheorghiu, s-au salvat 132 de milioane de euro din jalonul AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, a scris Pîslaru, pe Facebook.   Ce s-a pierdut și de ce și ce s-a obținut:    - Pensiile speciale, din suma de 231 milioane euro suspendată la plată s-a recuperat un total de 166 milioane euro. - AMEPIP și guvernanța companiilor de stat: România a primit 132 milioane euro. „Contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, a explicat Pîslaru. - Companiile de stat din energie. „Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”.  - Companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro”.    „Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, apreciază Pîslaru. 

Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” Foto: Facebook
Politică

Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură”, a spus el, în briefingul de după ședința Executivului. În înregistrarea postată pe site-ul Guvernului se aud râsetele jurnaliștilor după acest atac. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” „Înainte de a încheia, mâine este Ziua Internațională a Muncii. Cu mandatul pe care îl am, de ministru interimar al muncii, aș vrea să mulțumesc tuturor celor care muncesc și pun umărul la construcția acestei țări și, în același timp, mă uit și la diaspora, cei care muncesc în afara țării. Mi se pare o zi în care, pe lângă mici și grătare, trebuie să ne gândim foarte mult că munca, până la urmă, construiește această țară. Și da, mi-ar plăcea ca toți să stăm să muncim și nu să stăm să șobolănim prin parlament cu moțiuni de cenzură. Vă mulțumesc foarte mult!”, a spus Pîslaru.  El a prezentat, azi, proiectul de lege prin care se limitează cumulul salariului cu pensia.  „Nu se mai poate încasa, în același timp, şi pensie specială integrală, şi salariu întreg, tot de la stat. Proiectul de lege pe care l-am adoptat, astăzi, în ședința extraordinară de guvern, este ceva ce a fost anunțat în spațiul public de ceva vreme. Singura problemă este că el a fost pus într-un sertar, cu lumina stinsă, şi astăzi, prim-ministrul Ilie Bolojan şi Guvernul au aprins lumina pe acest subiect, iar ceea ce nu s-a putut mai multe luni de zile, iată, ne-a luat fix două zile, plus încă o zi de avizare, să pot să-l propun şi guvernul să poată să-l adopte”, a afirmat ministrul interimar al Muncii.   

Primul atac al unui ministru PNL către ex-șeful de cabinet al lui Grindeanu, reținut de DNA Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Primul atac al unui ministru PNL către ex-șeful de cabinet al lui Grindeanu, reținut de DNA

Primul atac al unui ministru PNL către ex-șeful de cabinet al lui Grindeanu, Cristian Anton, reținut de DNA: „Să mai zică cineva că nu avem experți în atragerea de bani europeni”, scrie Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, pe Facebook. Acesta nu este la primul atac dur împotriva PSD. „Nu, nu Bolojan a dus România în gard în cele câteva luni de când e prim-ministru. România a fost dusă în gard ca rezultat al strategiei economice geniale a guvernelor conduse de economistul nostru minune de la Buzău și gașca lui experți”, scria Pîslaru în februrie 2026 într-o postare în care amintea și de scandalul Nordis, și de mașinile și ceasurile de lux ale conducerii PSD. „Își fac vacanțele în resorturi de lux alături de amantele lor, ale căror firme sunt abonate la banul public”, mai scria Pîslaru, o referire clară la vacanța în Vietnam a lui Marcel Ciolacu, alături de Sorina Docuz.  Primul atac al unui ministru PNL către ex-șeful de cabinet al lui Grindeanu, reținut de DNA Comentariul de azi, „Să mai zică cineva că nu avem experți în atragerea de bani europeni”, însoțește una din fotografiile publicate de DNA după percheziția la directorul Autorității Rutiere Române (ARR), unde s-au găsit circa 500.000 de euro, cash, depozitați, printre altele, în cutii de pantofi.  Citește și: Circa 200 de mașini confiscate de ANAF au dispărut misterios înainte de a fi vândute - presă. Fiscul anunță verificări care vor dura săptămâni Postarea a strâns sute de like-uri în zece minute.  Cristian Anton a fost șef de cabinet al președintelui PSD Sorin Grindeanu pe când acesta era ministrul Transporturilor. Însă relația dintre cei doi este din 2008, când Anton era consilier local PSD în Timișoara, iar Grindeanu era viceprimar. În perioada în care Grindeanu a fost ministru al Transporturilor, Cristian Anton a beneficiat de nenumărate sinecuri, deși absolvise facultatea - la Craiova - la circa 31 de ani.  În declarația de avere din 2025 (pentru 2024), Anton a declarat venituri din cinci surse simultane: ARR, Ministerul Transporturilor, Aeroportul Traian Vuia Timișoara, Danube Bridge Vidin-Calafat și Ecoaqua SA — totalizând peste 10.000 de euro pe lună. Practic, în 2023, el a câștigat de circa patru ori mai mult decât Grindeanu însuși ca ministru.  ARR acorda pe șapgă certificatul de șofer profesionist, arată informațiile colectate de DNA. Șpăgile ajungeau la Cristian Anton. Pentru sume cuprinse între 600 şi 1.500 de euro, cei care doreau să devină șoferi profesioniști primeau direct de la ARR atestarea, fără ca măcar să se fi prezentat la testare. Alții primeau subiectele și răspunsurile înainte să ajungă la examen. Acuzațiile sunt de grup infracțional organizat, trafic  de influență, luare de mită, toate în formă continuată.  

Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru

Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. El arată, într-o postare pe Facebook, că 160 milioane euro, din 815 milioane disponibili, sunt încă nefolosiți. În plus, suma ar fi majorată dacă ar exista solicitări. Citește și: Bolojan, atac dur la PSD: „Încearcă să vină cu o retorică de tip AUR” Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari „Avem la dispoziție peste 1 miliard de euro din fonduri europene destinate exact seniorilor, prin Programul de Incluziune și Demnitate Socială (PIDS). 815 milioane euro sunt pregătiți pentru servicii comunitare integrate în 2.000 de localități. Un proiect-fanion care schimbă paradigma asistenței sociale. Până acum, doar 500 de primari au semnat contractele (Nota Redacției: în România sunt 3.180 primari, dintre care aproape 1.700 PSD), din 1450 de intenții depuse.   Dacă PSD și-ar folosi influența politică pentru a-i convinge pe cei peste 1.600 de primari ai lor să acceseze acești bani, am avea sprijin solid, de durată, pe bani europeni, nu de la buget!   Mai avem 160 de milioane euro dedicați strict suportului pentru persoanele vârstnice. Putem suplimenta aceste linii imediat, poate chiar cu diferența de buget pe care o cere PSD.   Întrebarea este: De ce refuză PSD aceste soluții?   Singurul motiv pare a fi «trasabilitatea politică». Voucherele oferă capital electoral rapid: «PSD a dat bani». Serviciile sociale europene sunt un efort colectiv, de coaliție și societate, unde meritul se împarte”, a scris Pîslaru. 

Ministrul Pîslaru, atac devastator la amantele, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD Foto: Facebook
Politică

Ministrul Pîslaru, atac devastator la amantele, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, considerat un apropiat al premieurului Bolojan, lansează, pe Facebook, un atac devastator la amantele, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD. „Nu, nu Bolojan a dus România în gard în cele câteva luni de când e prim-ministru. România a fost dusă în gard ca rezultat al strategiei economice geniale a guvernelor conduse de economistul nostru minune de la Buzău și gașca lui experți”, a scris Pîslaru. Citește și: De ce nu iese PSD de la guvernare, dacă Bolojan e atât un premier atât de slab? El l-a tăguit pe Ilie Bolojan la postarea sa: „Dragoș Pîslaru este cu Ilie Bolojan”.  Ministrul Pîslaru, atac devastator la amantele, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD „Zeci de politicieni habarniști ajunși peste noapte miniștri și, mai grav, prim-miniștri și-au bătut joc de banul public. Cine sunt ei? Sunt băieții ăia „deștepți”, care au lucrat toată viața la stat și cu toate astea: zboară pe la Monaco în avioane private, dar nu mai găsesc facturile; își dau jos ceasul Rolex de la mână și îl ascund în buzunar atunci când ies în conferințe de presă; conduc mașini de 100.000 de Euro, închiriate de la firma „fostei” soții; își fac vacanțele în resorturi de lux alături de amantele lor, ale căror firme sunt abonate la banul public.   O mulțime dintre acești politicieni habarniști stau astăzi bine-mersi în funcții călduțe la stat și îl critică pe Ilie Bolojan.   Adică avem, în sfârșit, unul care își pune în joc toată reputația dovedită de bun administrator ca să ne scoată din groapă și ce face politicianul nostru oportunist? Îl sabotează pe unde-l prinde, de teamă să nu crească Bolojan! Toți îi dau lecții, dar niciunul nu vrea să-i ia locul. Ca economist cu studii absolvite la London School of Economics and Political Science, Harvard Business School, Universitatea din Viena și doctor în economie din partea Academiei Române, pot să explic cât de absurd este să vă lamentați că există scădere de -0,2% cu ajustare sezonieră la o reducere de deficit de 2,6%, în condițiile în care investițiile au preluat mai toată reducerea de consum. Recesiunea e de fapt o însănătoșire dramatică a modelului de creștere economică, iar voi, din nepricepere ori viclenie, stați pe margine și vociferați că se prăbușește România.   Nu, nu Bolojan a dus România în gard în cele câteva luni de când e prim-ministru. România a fost dusă în gard ca rezultat al strategiei economice geniale a guvernelor conduse de economistul nostru minune de la Buzău și gașca lui experți.   Oamenii cinstiți și de bună-credință din România înțeleg foarte bine că este nevoie de eficiență în guvern, în primării și în administrație, că trebuie să decăpușăm companiile de stat, că am trăit prea mult timp pe datorie, că nu se mai poate să umplem instituțiile publice de nepoți și de amante.   Mesajul meu pentru acești băieți „deștepți” este cât se poate de clar: dacă nu vreți ajutați la repararea dezastrului pe care tot voi l-ați cauzat, măcar aveți decența și bunul simț să nu stați în calea celor care încearcă”, a arătat demnitarul. 

Pîslaru critică tertipul concediului paternal (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Eveniment

România, singura țară unde un judecător constituțional își ia concediu paternal, spune Pîslaru

România a pierdut oficial 231 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile din PNRR, în urma unei noi amânări a Curții Constituționale și a unei sesizări formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Anunțul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a criticat dur situația și a vorbit despre o „zi neagră” pentru justiția română și pentru modernizarea țării. Suma pierdută era condiționată de îndeplinirea jalonului privind reforma pensiilor speciale, inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). A cincea amânare la CCR și acuzații de blocaj instituțional Ministrul Dragoș Pîslaru a reacționat pe Facebook, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis o nouă amânare în cazul modificărilor privind pensiile speciale ale magistraților. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „România a pierdut oficial 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili, din cauza unui nou tertip al ÎCCJ”, a transmis acesta, subliniind că este a cincea amânare consecutivă în acest dosar. Potrivit ministrului, în ciuda eforturilor Guvernului și ale premierului Ilie Bolojan pentru a îndeplini condiționalitățile impuse prin PNRR, decizia de amânare a blocat reforma și a dus la pierderea fondurilor europene. Ce înseamnă 231 de milioane de euro pentru România Dragoș Pîslaru a explicat concret impactul sumei pierdute. Cu 231 de milioane de euro, România ar fi putut: cumpăra aproximativ 2.000 de ambulanțe noi; construi 100 de școli; inaugura 50 de kilometri de autostradă. Banii erau nerambursabili și ar fi putut fi investiți în infrastructură, sănătate și educație, domenii esențiale pentru dezvoltarea României. Termen-limită în PNRR: 11 februarie 2026 România are termen până la 11 februarie 2026 pentru îndeplinirea jalonului privind reforma pensiilor speciale, în caz contrar risca să piardă definitiv cele 231 de milioane de euro din PNRR. Reforma pensiilor speciale ale magistraților reprezintă una dintre condiționalitățile esențiale asumate de România în relația cu Comisia Europeană, pentru deblocarea fondurilor europene. CCR amână din nou decizia privind pensiile magistraților Curtea Constituțională a României a decis să amâne pentru 18 februarie analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Surse din cadrul CCR au precizat că amânarea a fost decisă pentru a analiza o cerere primită din partea instanței supreme privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară legată de proiectul legislativ. Înalta Curte consideră că măsurile propuse de Guvern ar putea conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Este pentru a cincea oară când judecătorii constituționali amână pronunțarea în acest caz, într-un context tensionat, cu implicații financiare și politice majore.

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Foto: CCR
Eveniment

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale ale magistraților, anunță ministrul Dragoș Pîslaru. El a explicat, la Digi 24, că vineri a avut loc o întâlnire la Bruxelles cu privire la cererile de plată trei și patru din PNRR, iar „Comisia Europeană a precizat foarte clar” că jalonul privind pensiile magistraților nu a fost îndeplinit. Citește și: În plină austeritate, Guvernul a închiriat zeci de mașini de la RAAPPS la prețuri uriașe România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale „În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană pentru că până la 28 noiembrie România nu a promulgat legea, iar în perioada de discuții ulterioare cu privire la analiza acestui jalon, România nu a putut să arate că a promulgat legea. Deci astea sunt consecințele. Evident că așteptăm să vedem ce se întâmplă mai departe. Prim-ministrul a spus că va comunica CCR, în momentul în care vom îndeplini reforma putem să anunțăm Comisia Europeană, dar cred că a fost foarte explicit prim-ministrul, și întăresc afirmația domniei sale, că există o consecință directă a acestui demers și că Comisia Europeană consideră că nu este îndeplinit acest jalon în valoare de 231 de milioane de euro”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. „Va trebui să acoperim din bugetul național 231 de milioane pentru a ne respecta proiectele de investiții așa cum le avem. Vă atrag atenția că nu putem să renunțăm la proiectele de investiții, pentru că atunci primim penalitate că nu ne îndeplinim nici investițiile, deci va trebui să compensăm din bugetul de stat 231 de milioane de euro pentru aceste investiții”, spus ministrul.

Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” Foto: Guvernul României
Economie

Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi”

Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi”, a spus el la un interviu la Prima TV. El a arătat că, inițial, beneficiarii fondurilor PNRR-ului renegociat l-au asigurat că au capacitatea să termine la timp, adică în august 2026. Dar, între timp, aceștia au început să întrebe dacă nu pot obține o prelungire.  Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” „Anul trecut a fost un exerciţiu extrem de dificil de a recâştiga încrederea Comisiei (Europene – n.r.) prin asumarea a ce mai putem să facem, prin punerea unui plan coerent în care dăm jos supracontractarea aceea, că ne aruncasem de două, trei ori mai mult decât banii şi cumva în acest exerciţiu am stabilit cu toate ministerele, coordonatorii de reformă şi investiţie, cum se numesc, ce ştiu ei sigur, sigur, sigur, sigur, dar cu jurământ pe Biblie, că termină până în august (din PNRR – n.r.). Şi acum cumva suntem doar la câteva luni distanţă. Gândiţi-vă, eu am avut aceste meciuri mari în care ziceam «Nu termini, pentru că văd graficul tău», se jura coordonatorul de reformă, «Termin, nu-mi lua proiectul, că termin» (...) Acum, după ce s-au curăţat, s-a renegociat, s-a liniştit tot, acum toată lumea ştie că contractele merg înainte, acum, în ianuarie a început marea fibrilaţie, şi anume faptul că parcă termenele sunt cam strânse, parcă 31 august e cam la limită, deci vă mărturisesc... Deci eu nu cred că acest tip de abordare unde te juri că îl faci şi dai şi în scris, semnat că îl faci, eu intru în numele României într-o negociere în care spun, uite, spre deosebire de trecut, în care promiteam bazaconii... la câteva luni, 3-4 luni, ca eu acum să aflu că de fapt «ştii că am fost un pic ambiţios, că nu ştiu»... Deci asta acum, vă spun, este marele meu meci şi e meciul României, nu e al lui Pîslaru”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.  „Deci chestia asta, recunosc şi vă spun sincer, mă scoate din minţi. Deci, faptul că merge şi aşa, o ştiam. Faptul că pe PNRR-ul îl vom termina 100% cu Doamne-ajută, şi asta o ştiam. Dar, un pic de profesionalism! Adică, nu cred că cer prea mult”, adaugă Dragoş Pîslaru. El a relatat și că, la negocierea bugetului, așa-zișii „coordonatori de reformă și investiție”, susțin în fața ministerului de Finanțe că vor termina proiectele prin PNRR, dar la discuțiile cu MIPE cer prelungiri. „Ministrul de Finanţe, pe bună dreptate, zice, măi, dar tu, pe coeziune, zici că absorbi 5 miliarde, ministerele de linie se jură că absorb 10 miliarde, adică absorb 100% pe PNRR, bani pe care trebuie să îi regăseşti în buget. Zice: «Păi tu ai vorbit cu ei, toţi fac chiar tot şi aşa?», pentru că dumnealui are o problemă de cum construieşte bugetul. Convenţia pe care am avut-o eu cu domnul Nazare este că, evident, fondurile europene sunt mai presus de orice. Înainte să mă gândesc la rachete sau trăsnăi cu relansare şi să dau banii pe alte părţi, trebuie să mă asigur că folosesc banii europeni, ăsta este practic levierul de dezvoltare pentru România. Şi acum, deci, Finanţele spun: ”Măi, le terminaţi?”. Domnului ministru Nazare i se spune, «Facem tot», mie au început să-mi zică pe partea ailaltă, că «Aşa, dar nu merge o prelungire?».  Deci chestia asta, că prelungim, că, hai mă, lasă-mă, că am mai avut date limite. Nu! Şi dacă e ceva ce să reţinem din misiunea noastră, este un lucru: când este o dată limită, un deadline, cum se spune, că de aia se numeşte deadline, mori dacă nu-l faci, asta presupune ca să poată să te ia cineva în serios şi să aibă minimă încredere în România, asta presupune că-ţi asumi responsabilitatea şi că faci lucrurile astea în interesul românilor, la timp”, a mai afirmat demnitarul, citat de news.ro. 

Suma uriașă pe care România ar putea să o piardă din cererea 3 de plată din PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Suma uriașă pe care România ar putea să o piardă din cererea 3 de plată din PNRR, peste așteptări

Suma uriașă pe care România ar putea să o piardă din cererea 3 de plată din PNRR, peste așteptările de până acum: circa 360 de milioane de euro. Până acum se discuta doar de ratarea a circa 230 de milioane de euro, urmare a neîndeplinirii jalonului privind pensiile speciale, dar se pare că România a ratat și alte ținte. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Până pe 28 noiembrie, autoritățile trebuie să finalizeze trei jaloane esențiale din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): reforma pensiilor speciale ale magistraților (231 milioane euro), operaționalizarea AMEPIP (330 milioane euro) și reforma guvernanței companiilor din energie (227 milioane euro). Suma uriașă pe care România ar putea să o piardă din cererea 3 de plată din PNRR Informația a fost făcută publică de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. „Cererea de plată 3 este o cerere cu suspendările de care știm cu toții. Așteptarea mea este ca măcar 500 de milioane de euro să intre din această cerere de 860 (milioane euro) care este suspendată. Evident, încercăm acum să maximizăm la maxim și pe jalonul cu pensiile vom încerca să venim cu argumentare, să vedem dacă putem să găsim o cale să sugerăm că, dacă proiectul pe care îl vom repune după avizul CSM de joi nu va fi atins, înseamnă că voința României a fost exprimată, deci dacă nu mai există nicio modificare ulterioară, să considerăm cumva că exprimarea voinței a fost în deadline. Dar, după cum vedeți, este un artificiu, deci probabil că acolo există un risc însemnat”, a spus Pîslaru. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră