sâmbătă 22 august
Login Contact
DeFapt.ro

dragoș pîslaru

35 articole
Politică

PNL îi trimite pe Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru în coasta lui Băluță și Robert Negoiță

Conducerea PNL București i-a desemnat pe Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu în funcțiile de președinți interimari ai organizațiilor din sectoarele trei și respectiv patru, din București. Primari ai acestor sectoare sunt pesediștii Robert Negoiță și Daniel Băluță. Negoiță este primar din 2012, deși are mai multe dosare penale.  Recent, G4Media scria: „Procesul prin care a fost trimis în judecată Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, și în care prejudiciul estimat de procurori este de peste 100 de milioane de euro, va fi reluat de la zero, la patru ani de la începerea cercetării judecătorești. Motivul este că președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a schimbat completul de judecată, iar potrivit unei decizii a Curții Constituționale, în asemenea cazuri, procesul se reia de la capăt, pentru ca noul complet să administreze integral probatoriul” Băluță este primar la Sectorul 4 din 2016. El este vicepreședinte PSD pe Administrație Publică.  Citește și: CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR Foștii șefi ai organizațiilor PNL din sectoare au contestat demiterea Robert Negoiță a fost reales, în 2024, cu peste 53% din voturile celor care au venit la urne, însă el a fost sprijinit și de PNL, și de PSD. Băluță a strâns peste 60% din voturi, dar și el a candidat cu susținerea alianței PSD-PNL.  Tot ieri, PNL București i-a desemnat pe Sanda Nicola - o fostă jurnalistă care a candidat, în 2024, la Parlament pentru Partidul România în Acțiune, care îl susținea pe Mircea Geoană - și pe avocatul Andrei Badiu la conducerile organizațiilor PNL din sectoarele doi și, respectiv, cinci. La Sectorul 5, primar este fiul lui Cristian Popescu Piedone, iar la Sectorul 2 primar este pesedistul Rareș Hopincă. „PNL București trebuie să fie o organizație deschisă și relevantă și să revină în topul preferințelor bucureștenilor. Mulțumesc Sanda Nicola, Dragoș Pîslaru, Oana Gheorghiu și Andrei Badiu pentru că ați acceptat preluarea conducerii interimare a filialelor PNL din Sectoarele 2, 3, 4 și respectiv 5.   Ne așteaptă o muncă susținută pentru reconstruirea acestor filiale și pentru dezvolarea celor mai bune politici de guvernare locală pentru București în general și pentru sectoarele noastre în special.   Toți cei patru proaspăt presedinți și președinte de filiale PNL au cariere profesionale excepționale și am mare încredere că împreună vom ține Bucureștiul departe de populism”, a scris primarul Capitalei, Ciprian Ciucu (PNL), pe Facebook.    Însă foștii președinți ai organizațiilor PNL din sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București, alături de fostul lider al filialei Ialomița au cerut Tribunalului București suspendarea deciziei prin care au fost demiși din funcții.   Monica Anisie (PNL Sector 2), Andrei Baciu (PNL Sector 3), Ionuț Stroe (PNL Sector 4), Dan Meran (PNL Sector 5) și Dragoș Soare (PNL Ialomița) au cerut Tribunalului București suspendarea deciziei prin care au fost demiși din funcție. Inițiativa vine după ce, în data de 20 iulie, Biroul Politic Național al PNL i-a schimbat de la șefia filialelor.  Dosarul a fost înregistrat marți, 28 iulie. 

PNL îi trimite pe Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru în coasta lui Băluță și Robert Negoiță
Pîslaru arată că, dacă salariile bugetarilor cresc prea mult prin noua lege, România trece la junk
Politică

Pîslaru arată că, dacă salariile bugetarilor cresc prea mult prin noua lege, România trece la junk

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a sugerat, azi, că ar fi preferabil ca România să rateze jalonul privind legea salarizării, decât să crească cheltuielile cu bugetarii și să fie retrogradată de agențiile de rating la categoria junk.  Citește și: Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE La finalul lunii iulie, agenția financiară Fitch Ratings a hotărât să mențină calificativul României la BBB-, cu perspectivă negativă, la fel ca la evaluarea precedentă din 13 februarie 2026. Dar România a făcut apel la decizia iniţială a comitetului de rating al agenţiei Fitch şi a furnizat informaţii suplimentare, iar acţiunea de rating - confirmarea calificativului BBB- cu perspectivă negativă - este diferită de concluzia la care ajunsese prima dată comitetul, potrivit comunicatului agenţiei. O retrogradare însemna trecerea în categoria junk. Miercuri, premierul Bolojan a spus că, în forma actuală a proiectului legii salarizării, s-a ajuns ca cheltuielile cu salariile bugetarilor să crească cu peste 12 miliarde de lei în 2026, față de 2025. „Nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma” „Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a declarat ministrul Pîslaru. Ministrul interimar al Muncii a mai declarat că, "dacă vrem într-adevăr să adoptăm această lege, această lege nu este doar o lege de negocieri cu fiecare familie ocupaţională în parte şi să vedem cine ia mai mult". "Este o lege care presupune o echitate, transpusă tehnic într-o evaluare care a fost făcută pe toate funcţiile de Banca Mondială şi care creează nişte intervale pe nivelul de salarizare şi atunci, evident, mesajul foarte ferm pe care l-am avut în discuţiile purtate este acela că nu ai cum să ridici o familie ocupaţională peste acest nivel de evaluare care este transversal în toată administraţia şi care este unul din cele trei principii ale legii", a mai afirmat Pîslaru. El a participat la discuții la Cotroceni pe această lege, însă aceste negocieri s-au încheiat fără nici un rezultat.  Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, miercuri, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. „De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal - bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a explicat ministrul de Finanțe. 

PSD și Curtea de Apel București au blocat și accesarea fondurilor norvegiene, arată Pîslaru
Politică

PSD și Curtea de Apel București au blocat și accesarea fondurilor norvegiene, arată Pîslaru

Ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a explicat că suspendarea Hotărârii de Guvern privind fondurile nervegiene - la cererea PSD, acceptată de Curtea de Apel București - „blochează practic implementarea acestora în România”, după ce, „mai bine de un an de zile” a încercat să le „operaţionalizeze”. Citește și: Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor „PSD şantajează practic preşedintele ţării pentru a nominaliza de la PSD un prim-ministru” „Aş vrea să vă mai dau încă o ştire pentru că e ceva ce nu cred că ştiţi, şi anume că între HG-urile care au fost suspendate de către PSD la Curtea de Apel Bucureşti se află şi hotărărea de guvern care era ultima de care aveam nevoie pentru operaţionalizarea fondurilor norvegiene în România. Deci după ce am stat mai bine de aproape un an de zile să încerc să operaţionalizez aceste fonduri care erau mult întârziate, în sfârşit trecusem ultimul HG de care aveam nevoie ca să putem ajunge ca banii aceştia, 500 de milioane de euro, către către români, către sectoarele pe care le finanţează, suspendarea acestei hotărări este de natură să blocheze practic implementarea fondurilor norvegiene în România”, a declarat, miercuri, la Parlament, Dragoş Pîslaru, citat de news.ro.Întrebat dacă aceşti bani sunt pierduţi definitiv, Pîslaru a spus că, practic, dacă „vine un guvern cu puteri depline”, va trebui să reemită hotărărea de guvern sau să aibă succes în instanţă recursul pe care guvernul îl face.„Dar, una peste alta, este că avem, pe de o parte, ca victime colaterale lucrurile care ţin de PNRR, dar iată, vă dau şi un exemplu care nu are nicio legătură cu războiul şi răfăiala politică, pare să fie doar o intenţie din partea PSD de a crea haos. Aici o să vin cu o interpretare personală politică, eu ceea ce simt este că PSD şantajează practic preşedintele ţării pentru a nominaliza de la PSD un prim-ministru prin ideea aceasta de a crea imaginea de haos şi a arăta că, după aceea vii tu, Grindeanu, şi spui că vrei să salvezi România ca premier... Dar dezastrul, dezordinea şi haosul sunt create în acest moment de Partid Social Democrat. Asta este ceea ce cred eu că se întâmplă în acest moment şi este, într-adevăr, un lucru pe care cred că din ce în ce mai mulţi români îl remarcă şi înţeleg că, de fapt, PSD acum se apropie de AUR în disperarea de a recupera nişte voturi care sunt clar pierdute din cauza, pe de o parte, a incompetenţei şi, pe de altă parte, a iresponsabilităţii pe care a avut-o şi a modului în care a tratat guvernul”, a mai spus Dragoş Pîslaru.      

VIDEO Cum ne va fura Grindeanu 10 miliarde de euro cu șantajul la Bolojan. Explicațiile lui Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”
Eveniment

VIDEO Cum ne va fura Grindeanu 10 miliarde de euro cu șantajul la Bolojan. Explicațiile lui Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”

România riscă să piardă până la 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență dacă reformele asumate în fața Comisiei Europene nu vor fi adoptate de Parlament, avertizează Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul a explicat că investițiile începute ar putea fi continuate chiar și în lipsa reformelor, însă costurile ar urma să fie suportate direct de la bugetul de stat. Proiectele nu ar mai fi finanțate din fondurile europene promise prin PNRR, ci din taxele și contribuțiile plătite de români. Investițiile pot continua, dar pe banii românilor Potrivit lui Dragoș Pîslaru, blocarea reformelor nu înseamnă neapărat oprirea imediată a proiectelor de investiții. Citește și: Firma care a făcut site-ul Wordpress al Cadastrului, spart de hackeri, abonată la contracte la stat Statul ar putea decide să le ducă mai departe, însă finanțarea lor ar intra în deficitul bugetar. „Vestea bună este că proiectele vor fi făcute, vestea proastă este că vor intra pe deficit. Adică vor fi plătite de la buget, de contribuabil”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Cu alte cuvinte, dacă România construiește spitale, drumuri, școli sau alte obiective prevăzute în PNRR, dar nu îndeplinește reformele asociate, Comisia Europeană poate refuza plata unor tranșe. Statul va rămâne astfel cu investițiile și cu facturile, dar fără finanțarea europeană pe care conta. Fiecare reformă blocată poate costa cel puțin 770 de milioane de euro Pîslaru a explicat că fiecare dintre reformele esențiale este asociată unor sume importante din PNRR. În cazul unor jaloane, suma aflată în joc pornește de la aproximativ 770 de milioane de euro, iar pentru altele poate ajunge la un miliard de euro. „Câte 770 de milioane minimum pe fiecare dintre aceste reforme esențiale. Unele sunt și de un miliard”, a afirmat ministrul. Acesta a precizat că unele sume provin din componenta de granturi, adică bani europeni nerambursabili, iar altele din împrumuturile acordate României în condițiile PNRR. Diferența este importantă, însă neîndeplinirea reformelor poate afecta ambele componente ale planului și poate reduce substanțial sumele pe care România le mai are de încasat. Legea salarizării, 770 de milioane de euro Una dintre reformele pentru care România și-a asumat termene și condiții precise este noua Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Întrebat ce sumă este legată de adoptarea acestei reforme, Dragoș Pîslaru a indicat aproximativ 770 de milioane de euro. Noua lege ar trebui să schimbe modul în care sunt calculate salariile bugetarilor, să refacă ierarhia funcțiilor publice și să limiteze dezechilibrele produse de sporuri, excepții și acte normative succesive. Dacă proiectul este respins, amânat sau modificat într-o formă care nu mai respectă angajamentele asumate prin PNRR, România riscă să nu primească suma legată de acest jalon. România mai are de încasat 10 miliarde de euro Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, România mai are de primit aproximativ 10 miliarde de euro prin PNRR, împărțite aproape egal între granturi și împrumuturi. „Noi mai avem acum de încasat circa 10 miliarde, per total, cinci cu cinci, cu ajustările de prefinanțare, adică sumele brute despre care vorbim”, a declarat Pîslaru. Acesta a avertizat că, într-un scenariu în care reformele legislative nu ar mai fi adoptate, România ar putea finaliza o mare parte dintre investiții fără să mai primească banii europeni aferenți. „Dacă nu facem toate reformele, aproape că putem să terminăm toate investițiile și să nu luăm niciun ban. Dacă nu se face nicio reformă legislativă, se pierd 10 miliarde”, a spus ministrul.

Inspecția Muncii l-a amendat pe Viorel Pașca cu un milion de lei pe bază de estimări și presupuneri, arată ministrul Pîslaru
Eveniment

Inspecția Muncii l-a amendat pe Viorel Pașca cu un milion de lei pe bază de estimări și presupuneri, arată ministrul Pîslaru

Inspecția Muncii i-a aplicat lui Viorel Pașca, proprietarul caselor în care erau îngrijite persoane defavorizate, o amendă de un milion de lei pentru că ar fi avut 36 de angajați care lucrau la negru. Însă, potrivit ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, la momentul verificării, Inspecția Muncii a identificat doar 14 persoane aflate la fața locului. Însă inspecția a mai adăugat 22 de poersoane pe baza discuțiilor cu cei 14. Citește și: Sondajul comandat de PSD ridică AUR la 40% și plasează partidul lui Grindeanu peste PNL. Majoritatea îi dă premierului notă de trecere Pîslaru spune că a aflat de pe Facebook de această amendă.  „S-a mers pe relatările celor prezenți” „Clarificări privind amenda de 1.000.000 lei aplicată familiei Pașca.   Pe 30 iunie, în contextul intervenției procurorilor la Dumbrava, DIICOT a solicitat Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor să efectueze controale la locuințele familiei Pașca. Urmare a controalelor, inspectorii au aplicat cea mai mare amendă pentru muncă nelegală acordată unei asociații: un milion de lei.   Sunt două elemente care ridică semne de întrebare:   1. În cadrul intervenției, inspectorii au sancționat munca fără formă legală pentru 36 persoane, deși la fața locului au fost descoperite doar 14 persoane. Celelalte 22 nu au fost identificate oficial, ci s-a mers pe relatările celor prezenți, încheindu-se procesul verbal fără finalizarea acestui proces de identificare. Amenda per persoană este 40.000 lei, înmulțit cu 36 persoane = 1.440.000. Legea prevede că amenda nu poate depăși valoarea de 1.000.000, așa că valoarea finală consemnată este 1.000.000.   2. Am aflat despre această amendă nu din partea autorităților, așa cum era potrivit într-un astfel de context excepțional, ci de pe Facebook. Deciziile birocratice luate au făcut ca informarea privind acțiunea de control din 30 iunie să ajungă de la Bihor pe biroul Inspectorului general de stat adjunct din București de-abia pe 6 iulie. Abia pe data de 8 iulie situația a fost transmisă oficial către Ministerul Muncii.   Am cerut imediat clarificări privind derularea controlului, cuantumul amenzii, precum și o explicația pentru comunicarea interinstituțională întârziată.   Pentru aceste considerente, Inspecția Muncii a dispus de urgență un control de specialitate la Bihor, atât din partea Direcției Control Relații de Muncă, cât și al Serviciului Corpul de Control al Calității Inspecției.   Pe măsură ce vom obține răspunsurile, voi clarifica public această situație pentru a nu plana vreo suspiciune cu privire la acest control”, a scris Pîslaru.   

VIDEO Cum a sabotat ministrul PSD Manole reforma salarizării, necesară pentru primirea banilor din PNRR (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO Cum a sabotat ministrul PSD Manole reforma salarizării, necesară pentru primirea banilor din PNRR (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că proiectul noii legi a salarizării pregătit de fostul ministru al Muncii, Florin Manole, nu putea fi promovat în forma în care fusese lăsat, deoarece nu fusese discutat cu Ministerul Finanțelor și avea probleme de fundamentare bugetară. Invitat pe 13 mai la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Pîslaru a explicat că reforma salarizării, una dintre jaloanele esențiale din PNRR pentru deblocarea fondurilor europene, a trebuit regândită înainte de a fi pusă în dezbatere publică. Proiectul nu era pregătit pentru lansare Dragoș Pîslaru a afirmat că a ales să nu publice imediat proiectul elaborat de fostul ministru, chiar dacă fragmente din acesta ajunseseră deja în spațiul public și generaseră controverse. Citește și: Lovitură dură pentru DIICOT în cazul Pașca: condițiile de cazare erau „corespunzătoare” susține o judecătoare, iar procurorii nu au dovezi pentru traficul de persoane „Să vorbim despre salarizare. Dacă eu aș fi scos proiectul pe care l-a pregătit fostul ministru Manole, să zic, gata, îl scot în spațiul public, ați văzut pe surse, bucăți din proiectul acela au generat niște dezbateri. Eu am spus, hai s-o gândim logic.” Întrebat dacă proiectul era prost, ministrul a evitat un răspuns afirmativ, însă a arătat că documentul avea o problemă esențială: nu fusese corelat cu posibilitățile reale ale bugetului de stat. „Era un proiect pentru care nu se consultase cu Ministerul de Finanțe. Din punctul meu de vedere era într-o secvență care nu era adecvată. Prima chestie, când te apuci de un proiect de lege de salarizare, primul lucru pe care îl faci este să vezi cât pe cât îți permiți.” Costurile estimate depășeau spațiul fiscal disponibil Pîslaru a explicat că una dintre ultimele variante ale proiectului implica un impact bugetar estimat la aproximativ 8 miliarde de lei, în condițiile în care spațiul fiscal disponibil era mai redus. „Au fost mai multe versiuni acolo. În ultima versiune era un proiect de 8 miliarde. În acest moment, în datele pe care le am de la Finanțe, care încă nici nu sunt oficiale, trebuie să ajungi la 7,9% cheltuielile cu privire la salarii, ceea ce îți lasă un spațiu fiscal de 7,3 miliarde. Proiectul era de 8 miliarde, dar pe anumite zone nu era calculat un anumit impact.” Potrivit ministrului, estimarea de 8 miliarde de lei era una "optimistă", deoarece unele efecte financiare nici măcar nu fuseseră incluse în calculele existente. „Era un document la care mai trebuia lucrat” Întrebat dacă proiectul poate fi considerat incomplet, Dragoș Pîslaru a răspuns că acesta necesita în continuare modificări și o fundamentare suplimentară înainte de a putea fi asumat de Guvern. „Era un document la care mai trebuia lucrat."

VIDEO Inconștiență maximă pe PNRR: cei care administrau programul nu știau regulile de bază (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO Inconștiență maximă pe PNRR: cei care administrau programul nu știau regulile de bază (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că una dintre principalele probleme ale implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost faptul că programul a fost gestionat de persoane care nu îi cunoșteau regulile specifice. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, acesta a afirmat că autoritățile au aplicat în PNRR practici folosite la fondurile de coeziune, deși cele două mecanisme funcționează după reguli diferite. 21.000 de proiecte, nimeni nu știa imaginea de ansamblu Pîslaru a explicat că, odată ajuns la minister, a considerat că simpla activitate administrativă nu mai este suficientă, având în vedere că România se află în ultimul an de implementare a PNRR. Citește și: EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren Potrivit acestuia, primul pas a fost realizarea unui tablou de bord public care să centralizeze toate proiectele finanțate prin PNRR, ulterior extins și pentru programele de coeziune. „Toată gândirea era așa. În primul rând, cu un an înainte de finalizare, nu poți să stai doar în administrație. Mi-a fost foarte clar că fără presiune publică nu există nicio cale ca treaba să se miște din loc. (...) Am scos toate proiectele. Am rămas șocat să constat că avem 21.000 de proiecte. Nu știa nimeni orizontul și despre ce discutam”, a declarat ministrul. Întrebat dacă Guvernul nu dispunea de o imagine integrată asupra proiectelor, Pîslaru a răspuns negativ, explicând că fiecare minister își gestiona separat propriul portofoliu, fără o perspectivă unitară asupra întregului program. "Au aplicat reguli din politica de coeziune" Ministrul a criticat și modul în care a fost utilizată supracontractarea în PNRR. El a explicat că ministerele au ajuns să administreze portofolii de proiecte cu valori duble sau chiar triple față de bugetele disponibile, deoarece legislația le permitea o supracontractare de până la 100%. Potrivit lui Pîslaru, această abordare a fost preluată din politica de coeziune a Uniunii Europene, unde există posibilitatea ca proiectele neterminate să fie transferate în exercițiul financiar următor. „Au băgat un act normativ care le permitea supracontractare cu 100%. Asta este o practică folosită în politica de coeziune, pentru că cei care au condus PNRR-ul erau oameni care, cel mult, știau coeziune, nu știau PNRR”, a afirmat ministrul. La PNRR nu poți muta proiectele în următorul exercițiu financiar Ministrul a explicat că logica utilizată la fondurile de coeziune nu poate fi aplicată în cazul PNRR. În politica de coeziune, proiectele pot fi „fazate”, adică finalizate în următorul exercițiu financiar european, fără pierderea finanțării. În schimb, PNRR are un termen-limită fix, iar proiectele care nu sunt finalizate până la expirarea programului riscă să piardă finanțarea europeană. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, tocmai această confuzie între cele două tipuri de finanțare a contribuit la blocajele și întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Marile întrebări legate de scandalul azilelor din Bihor: Viorel Pașca, patronul rețelei improvizate, infractor sau binefăcător?
Eveniment

Marile întrebări legate de scandalul azilelor din Bihor: Viorel Pașca, patronul rețelei improvizate, infractor sau binefăcător?

După ce DIICOT a anunțat că destructurează o “grupare organizată“ care “sub aparența furnizării unor servicii sociale (...) a indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obține importante sume de bani“, pe rețelele sociale au apărut informații că șeful acestei așa-zise grupări organizate, Viorel Pașca, era, de fapt, un binefăcător. Acesta prelua, de la instituțiile statului, oameni ai străzii și avea grijă de ei. Citește și: Trei ani de la scandalul “Azilelor groazei“, DIICOT suține că a descoperit o rețea asemănătoare, în Bihor Viorel Pașca, 55 de ani, este liderul Asociaţiei Dumbrava Dumnezeu Poartă de Grijă. Publicația locală Bihon îl numește “samaritean“.  Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a fost nevoit să posteze explicații, pe Facebook, după ce, inițial, părea că susține punctul de vedere al DIICOT. Într-o declarație acordată marți pentru agenția Agerpres, în timpul descinderilor DIICOT și ale Poliției Române la azilele sale, Viorel Pașca a spus că nu știe exact ce se întâmplă, dar că acestea ar avea legătură cu o plângere făcută de ministrul Sănătății. „Tare aş vrea şi eu să ştiu ce se întâmplă, dar nu ştiu. Ştiu doar că a făcut o plângere, cred că anul trecut, domnul ministru al Sănătăţii, mi-o făcut dosar la Parchet”, a declarat Viorel Pașca. Statul coopera și se folosea de Pașca Ce semne de întrebare apar în legătură cu ancheta de azi: Patronul rețelei, Viorel Pașca, avea această rețea de case în care îngrijea diferite persoane de circa 20 de ani. De ce nimeni nu a intervenit până acum?  Este Pașca victima unei răzbunări a ministrului PSD al Sănătății Alexandru Rogobete, cel care a sesizat DIICOT? In 2025, “șapte bolnavi ai Spitalului Județean din Mehedinți trimiși la azilele improvizate din Dumbrava, gestionate de cunoscutul Viorel Pașca, dar returnați de acesta fiindcă nu aveau acte și lăsați în soare în fața DGASPC Mehedinți“ - relata Bihoreanul. “Un control efectuat vineri de reprezentanți ai Prefecturii Bihor, Poliției Bihor, DSVSA Bihor, DSP Bihor și AJPIS Bihor la Dumbrava (comuna Holod), dar și la Incești (comuna Ceica) - unde Viorel Pașca deține mai multe case în care adăpostește și îngrijește sute de persoane fără adăpost, bolnave și fără rude - s-a încheiat fără dispunerea niciunei sancțiuni“, scria Bihoreanul la 7 iulie.  Este adevărat că Poliția și spitalele îi trimiteau, cu ambulanța sau cu mașinile poliției, oameni ai străzii, să-i preia în îngrijire?  Controlul din 2025, al Prefecturii Bihor, Poliției Bihor, DSVSA Bihor, DSP Bihor și AJPIS Bihor la Dumbrava (comuna Holod), dar și la Incești (comuna Ceica) a descoperit că azilele lui Pașca erau in ordine.  Documentul arată că cele 5 persoane găsite la Dumbrava „nu figurează căutate sau urmărite la nivel național sau internațional”, au acte de rezidență acolo, dar și că „au o stare de igienă corespunzătoare, camera în care locuiesc este igienizată și curată, fiecare persoană are pat propriu și îmbrăcăminte adecvată și curată”. Raportul nu conține nicio propunere de sancțiune, scria Bihoreanul, ci doar mențiunea că „dl. Pașca Viorel a fost îndrumat și consiliat de echipa mixtă cu privire la legislația specifică din domeniul fiecărei instituții”, ceea ce înseamnă că DSP și DSVSA i-au pus în vedere să respecte condițiile de igienă, iar AJPIS să înființeze o asociație pe care s-o acrediteze ca furnizor de servicii sociale. Azi, DIICOT susține că “persoanele vătămate, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, au fost plasate în imobile situate pe raza comunelor Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială de către liderul grupării, persoană fizică care nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională  necesară pentru o astfel de activitate, așa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistența socială“.

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

În cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că și-a asumat funcția într-un moment dificil pentru România, cu obiectivul de a contribui la depășirea problemelor generate de deficitul bugetar. Acesta a afirmat că, în primele luni de mandat, a preferat să se concentreze pe identificarea soluțiilor tehnice, evitând să transforme moștenirea guvernamentală într-o temă publică de dispută. „Am venit să rezolv o problemă de interes național” Întrebat despre modul în care a abordat preluarea mandatului, ministrul a explicat că prioritatea sa a fost gestionarea unei situații considerate esențiale pentru stabilitatea economică a țării. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) „Eu am avut această situație. Am venit pentru a rezolva o problemă de interes național. Pentru ca România să poată să treacă prin perioada de deficit și să putem merge mai departe. Pentru acest lucru m-am concentrat și mi-am pus toată energia ca să putem împinge lucrurile.” Potrivit lui Pîslaru, miza principală a fost găsirea unor soluții care să permită României să traverseze perioada de dificultăți bugetare fără blocaje majore și să își continue proiectele de dezvoltare. „Am ales să nu mă plâng de moștenirea dezastruoasă” Ministrul a afirmat că, deși a preluat un minister aflat într-o situație dificilă, a preferat să nu insiste public asupra problemelor moștenite. „Am ales, și dacă vă uitați cronologic, să nu mă plâng foarte mult de moștenirea dezastruoasă.” În opinia sa, accentul trebuia pus pe rezolvarea problemelor și pe continuarea activității administrative, nu pe identificarea responsabilităților pentru situația existentă. „În primele trei luni am încercat să stau strict pe soluții tehnice” Întrebat dacă declarațiile sale din conferințele de presă au avut uneori un ton ferm, chiar critic, Dragoș Pîslaru a răspuns afirmativ, precizând însă că a evitat să transforme dificultățile întâmpinate într-un motiv de lamentare. „Da, dar nu m-am lamentat că nu am ce să fac. Mai ales din ianuarie încoace când am început să mă și enervez, dar asta este altceva. Vorbesc de perioada de trei luni de la preluarea mandatului în care am încercat să stau strict pe soluții tehnice.” Acesta a explicat că, în prima parte a mandatului, a încercat să mențină discuțiile în zona soluțiilor administrative și tehnice, considerând că acestea trebuie să prevaleze în fața disputelor politice.

În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru
Politică

În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru

Președintele Consiliului Județen Ilfov, Hubert Thuma (PNL), le transmite aleșilor locali ai PNL că „sunt spectatori” la congresul care are loc azi, în timp ce Dragoș Pîslaru, care s-a înscris sâmbătă în partid este promovat vicepreședinte.  Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea „Domnul Bolojan a decis că munca voastră de zeci de ani în PNL valorează mai puțin decât o cerere de înscriere depusă săptămâna trecută”, a scris Thuma, pe Facebook. Însă majoritatea zdrobitoare a comentariilor la postarea sa sunt negative: „Sunteți ofticați?Dragoș Pâslaru e mai penelist decât voi toți care-i iubiți pe pesediști. Nu mureați de foame dacă stăteați departe de ei doi ani”, i-a scris Nora Necula.  Thuma reia lozinca userizării PNL de către Bolojan „Azi, la congres, Ilie Bolojan candidează la șefia PNL cu o moțiune intitulată „Modernizare cu Rădăcini”. Rădăcinile, în cazul de față, lipsesc cu desăvârșire. Unii dintre noi au spus-o de luni de zile: USR-izarea PNL nu este o simplǎ acuzație, e un proces. Azi acel proces primește organigramă.   O conducere construită cu oameni care au descoperit că sunt liberali în această săptămână. Printre ei, Dragoș Pîslaru, care în decembrie 2024 obținea 1% ca lider de partid, își asuma eșecul și promitea un pas în spate. Pasul în spate pare cǎ îl aduce direct în conducerea PNL.   Între timp, cei 12 președinți de consilii județene, cei 1.150 de primari, zecile de mii de aleși locali care au construit acest partid județ cu județ, sat cu sat — sunt spectatori. Oameni care au bătut la uși, care au câștigat voturi pentru PNL când nu era ușor, care au ținut partidul în viață în teritoriu, află azi că locul lor în conducere a fost ocupat de cineva care săptămâna trecută era în alt partid. Sau în niciunul.   Domnul Bolojan a decis că munca voastră de zeci de ani în PNL valorează mai puțin decât o cerere de înscriere depusă săptămâna trecută. PNL nu e o platformă de reinserție politică pentru proiecte eșuate în altă parte. E un partid cu 150 de ani de istorie. Iar istoria asta nu se rescrie într-un congres.   PNL a trecut prin lucruri mai grele. Va trece și prin acesta. Rămâne doar o întrebare: când își vor da seama membrii PNL că ceea ce se construiește azi în numele lor nu mai seamănă cu partidul pentru care au votat?”, a scris Thuma.    Însă, deși Thuma a limita posibilitatea de a se comenta la postările sale, majoritatea comentariilor sunt negative. „Hai mars la PSD!”, îi propune Alina Davidescu.   „Domnule Thuma, explicați-mi va rog acest paradox. Chiar așa unanimitate de 100% a fost la organizatiile judetene PNL Ilfov, Giurgiu, Arges, Braila și Botosani încât nimeni nu a dorit să participe la Congres din aceste organizatii? Până și la PSD majoritatea zdrobitoare era de 97,2%. Sau cumva minoritatea s-a supus majoritatii și dacă în organizatia judeteana s-a decis că nu se merge la Congres, s-a respectat disciplina de partid?”, l-a întrebat, retoric, Atilla Marton.   „Abia astept sa fii dat afara. Inca putin! In 2028 nu mai prinzi nimic, la sapat de santuri!”, ii propune Dragoș Dimulescu.   „Corect era Modernizare fără putregaiuri, că văd că putregaiurile lipsesc din sală”, a apreciat Dorel Negru. 

Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea
Politică

Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a trolat o postare a premierului desemnat, Adrian Veștea, care, pe Facebook, i-a reproșat lui Ilie Bolojan că „formula actuală a dus deja la blocaje în demersuri esențiale pentru finalizarea cu succes a PNRR, SAFE și OCDE”.  Citește și: Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru s-ar fi înscris în PNL - presă. Vor face parte din echipa Bolojan Ghinea, vinovat de dezastrul PNRR „Domnul Bolojan știe, la fel de bine ca mine, că formula actuală a dus deja la blocaje în demersuri esențiale pentru finalizarea cu succes a PNRR, SAFE și OCDE. În plus, este cunoscută atenția agențiilor de rating față de instabilitatea politică din România - o instabilitate pe care avem acum șansa să o depășim”, a scris Veștea. „Domnule Veștea, cu toată deferența, blocajele pe PNRR la care faceți referire datează din guvernele anterioare, din care și dumneavoastră ați făcut parte. Guvernul Ilie Bolojan a deblocat, renegociat și transparentizat PNRR-ul. Mai mult, în ciuda haosului politic declanșat de dărâmarea Guvernului, am reușit, cu sprijinul prim-ministrului și al președintelui, să finalizăm negocierile pentru așezarea finală, astfel încât România să poată obține banii pentru investițiile vitale pentru țară.   Când veți fi mai puțin preocupat de ruperea PNL-ului și veți avea mai mult timp liber, dacă doriți să discutăm la nivel tehnic despre dezastrul pe care l-am găsit la preluarea mandatului și unde am reușit să ajungem astăzi, am toată deschiderea să clarific situația pentru dumneavoastră”, i-a răspuns Pîslaru.   „Mă bucur să aflu că, în versiunea dumneavoastră asupra realității, toate reușitele aparțin prezentului, iar toate nerealizările sunt exclusiv moștenirea trecutului.   Există însă un aspect pe care îl treceți cu vederea. O parte importantă din arhitectura PNRR, inclusiv multe dintre jaloanele care generează astăzi dezbateri și renegocieri, a fost construită de reprezentanți ai propriei dumneavoastră familii politice, în speță domnul Cristian Ghinea.   Din acest motiv, cred că o abordare mai echilibrată și mai puțin selectivă asupra responsabilităților ar fi utilă.   În perioada în care am coordonat Ministerul Dezvoltării, obligațiile și țintele asumate de minister au fost îndeplinite conform calendarului stabilit. Acesta este un fapt verificabil. Problemele apărute ulterior țin de etapele de implementare și de capacitatea administrativă a celor care au avut responsabilitatea gestionării lor.   Desigur, este legitim să vorbim despre deblocări, renegocieri și ajustări. Totuși, rezultatul final rămâne criteriul după care românii evaluează performanța unui guvern. Iar dacă, la câțiva ani de la lansarea PNRR, încă discutăm despre întârzieri, modificări succesive și riscuri privind absorbția fondurilor, este evident că explicațiile nu pot fi căutate exclusiv în trecut.   Cât despre discuția tehnică pe care o propuneți, ea poate fi oricând utilă. Cu atât mai mult cu cât ar permite o analiză completă: nu doar a situației găsite la preluarea mandatului, ci și a rezultatelor obținute după ani de guvernare și de gestionare directă a acestor responsabilități.   În politică, la fel ca în administrație, credibilitatea nu este dată de numărul explicațiilor oferite, ci de rezultatele livrate. Iar acestea aparțin întotdeauna atât celor care au construit, cât și celor care au avut obligația să ducă proiectele la bun sfârșit. Gânduri bune!”, a fost replica lui Veștea. 

Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru s-ar fi înscris în PNL - presă. Vor face parte din echipa Bolojan
Politică

Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru s-ar fi înscris în PNL - presă. Vor face parte din echipa Bolojan

Vicepremierul Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, s-ar fi înscris în organizația PNL din Sectorul 6, arată Antena 3. Cei doi ar urma să beneficieze de o derogare la statutul PNL pentru a putea candida în echipa Bolojan, la conducerea PNL.  Citește și: Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe DeFapt.ro le-a cerut un punct de vedere celor doi, dar până la ora redactăriii acestei știri nu primise un răspuns. Bolojan a pregătit deschiderea PNL către oameni din afara partidului „Alături de președinții organizațiilor, ne propunem să deschidem PNL către oameni valoroși, să susținem meritocrația în partid și, acolo unde depinde de noi, în administrație, să se vadă că suntem buni gospodari și că îi respectăm pe cetățeni. Am încredere în membrii partidului nostru. Cred că își doresc un PNL puternic, credibil și respectat, astfel încât atunci când se întâlnesc cu prietenii sau colegii lor să nu le fie rușine că sunt membrii unui partid politic ca PNL”, a declarat, vineri, președintele PNL Ilie Bolojan.  Vineri, statutul PNL a fost modificat astfel încât va permite o derogare de la vechima, la alegerea în funcții de conducere. Astfel, BPN, Consiliul Național, Congresul și Congresul Extraordinar pot acorda derogare de vechime pentru candidaturi la orice funcție, la toate nivelurile și în orice structură. Această derogare se aplică și pentru cooptări și interimate. La Congresul PNL de duminică va fi ales un singur prim-vicepreședinte, nu patru, așa cum era până acum. Cel mai probabil, postul va fi ocupat de primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, deși punerea sa sub acuzare de către DNA ar putea duce la o schimbare de ultim moment.  Candidaturile urmează să fie depuse până sâmbătă la ora 17:00.  Noul statut prevede votul pentru o moțiune, iar echipa care a venit cu moțiunea câștigătoare va forma Biroul Permanent Național împreună cu președinții organizațiilor județene. Conducerea executivă va fi formată din președinte, prim-vicepreședinte, secretarul general și opt vicepreședinți.

VIDEO Pîslaru: ”Am lucrat cu miniștrii PSD senzațional”. Pîslaru ar vrea să rămână în Guvern post-Bolojan
Politică

VIDEO Pîslaru: ”Am lucrat cu miniștrii PSD senzațional”. Pîslaru ar vrea să rămână în Guvern post-Bolojan

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a fost invitatul „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, împreună cu Mircea Marian și Cătălin Prisacariu. Pîslaru i-a lăudat pe miniștrii PSD, cu care spune că a lucrat „senzațional”. O laudă care cântărește greu după ce ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene a anunțat că ar putea rămâne în Executiv și după plecarea lui Ilie Bolojan. „A fost și o colegialitate excelentă în guvern” „Dacă e să fim corecți, a fost și o colegialitate excelentă în guvern, ceea ce știu că e neverosimil  (...). Am lucrat cu miniștrii PSD senzațional. Deci, încă o dată, este foarte important să înțelegem că au fost locuri în care am lucrat. Cererea de plată patru n-o scoteam fără miniștrii PSD, că erau domeniile lor (...). Citește și: Ministrul Pîslaru nu vrea în Opoziție: ar face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Nazare Și ușor-ușor, în mod gradual, pentru că interesul era comun, toți aveau nevoie să renegocieze PNRR ca să știm că se primesc banii, aici e catch-ul. (...) Eu cred că de asta colaborau. (...) Asta sper și eu să se înțeleagă după mandatul ăsta al meu. Deci, asta, pe cuvânt, știu că poate suna uneori lăudăros, dar chiar e o diferență. Adică chiar că te pricepi și știi, e o diferență. Nu poți să zici că adevărul nu i adevăr. (...) Deci, dacă ești profesionist, ești profesionist. (...) Deci, problema pe care o avem este așa: interesul tuturor era acela ca proiecte de importanță mare care erau peste tot prin țară să se facă. Or, prin supracontractare, se serveau alți clienți politici, dar riscai să nu iei banii nici pentru ăia care erau avansați cu proiectele. Deci, practic, era o penalizare în care ai avut o masă critică de, să spunem, clienți, județe, ministere, nu știu ce, care își dădeau seama că dacă nu fac aceste lucruri, nu au cum să miște lucrurile, să le termine și atunci e și presiunea publică pe care am creat-o prin transparență. Era clar că singura modalitate prin care mai ai ceva de guvernat din țară era dacă dai drumul la fondurile astea să funcționezi. De aia miza a fost atât de mare și de aia am putut lucra la nivel de guvern, în interiorul guvernului am lucrat.”, spune ministrul la podcastul „Cum e, de fapt?” (începând cu minutul 12).

Ministrul Pîslaru nu vrea în Opoziție: ar face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Nazare
Politică

Ministrul Pîslaru nu vrea în Opoziție: ar face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Nazare

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, spune, pentru prima oară, că ar fi de acord să facă parte dintr-un viitor guvern Alexandru Nazare. Pîslaru susține că s-ar consulta înainte cu actualul premier Ilie Bolojan. DeFapt.ro a scris în repetate rânduri că Alexandru Nazare este principalul candidat la funcția de premier, post-Bolojan, iar nominlaizarea sa va afecta unitatea PNL.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier Pîslaru s-ar sacritica pentru PNRR Întrebat dacă ar intra într-un guvern de tehnocraţi, condus de Alexandru Nazare, Pîslaru a răspuns, potrivit transcrierii News.ro: "Este ceva ce, cu siguranţă, dacă mă sfătuiesc şi cu prim-ministrul şi există şi din partea dumnealui un acord de principiu pentru a mă asigura că o să continuăm o relaţie bună în continuare, da, este una din opţiuni. Dar este ceva ce trebuie să vedem ce configuraţie va fi. Motivul pentru care aş gândi o continuare, cel puţin, măcar o perioadă de timp, este să pot finaliza PNRR-ul. Cred că este o chestiune de responsabilitate. Mi se pare că o schimbare de macaz în acest moment ar afecta şi credibilitatea României".  Întrebat în ce guvern nu ar intra, Pîslaru a răspuns: "În orice formulă în care, după discuţia cu prim-ministrul Ilie Bolojan, nu aş avea un acord de principiu din partea domniei sale pentru a putea participa. (..) Pentru că mi se pare o chestie de bun simţ şi o minimă loialitate", a arătat Pîslaru. El a menţionat că nu e vorba că este la ordinul lui Bolojan. „E vorba că mi se pare o chestiune firească să am această consultare. Şi da, este un lucru absolut firesc, ţine şi de o chestiune de integritate personală în ceea ce înseamnă compoziţia guvernului şi cum arată lucrurile. N-aş intra într-un guvern, de exemplu, în care ar fi AUR", a precizat Dragoş Pîslaru.

VIDEO Ministrul Pîslaru spune că este întreținut de soție: are un salariu de 2.300 de euro, înainte să devină ministru lucra pe 7.600 de euro lunar
Politică

VIDEO Ministrul Pîslaru spune că este întreținut de soție: are un salariu de 2.300 de euro, înainte să devină ministru lucra pe 7.600 de euro lunar

Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, ministrul Dragoș Pîslaru a vorbit și despre salariul său de ministru. Pîslaru a comparat salariul de dinainte de a intra în Guvern cu cel de acum. „Mă întreține soția mea și-i mulțumesc” Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, înainte de deveni membru al Cabinetului Bolojan, salariul său era de 7.600 de euro net lunar la „o organizație internațională”. Ca ministru, însă, salariul lui Dragoș Pîslaru este de 2.300 de euro, de peste trei ori mai puțin decât venitul anterior. Prin urmare, a spus ministrul, are nevoie de venituri suplimentare: „Mă întreține soția mea și-i mulțumesc”. PNRR, făcut praf din cauza lipsei reformelor În același podcast, Pîslaru a mai spus că PSD nu a opus nici o rezistență la măsurile luate de guvernul Bolojan care afectau populația, dar s-a revoltat când trebuia să se facă reforma guvernanței corporative, ceea ce i-ar fi afectat interesele. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Însă șeful MIPE crede că, fiind interesat de banii de la Bruxelles, PSD va coopera pentru finalizarea PNRR.  Tot la „Cum e, de fapt?”, șeful MIPE a adăugat că demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși aceasta era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Cum au migrat proiectele PNRR de pe împrumuturi pe granturi Tot în podcastul DeFapt.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat cum reușește să salveze sume uriașe din PNRR, care ar fi fost pierdute pentru că multe proiecte sunt întârziate: mută proiectele întârziate și care acum sunt finanțate din „grant” - partea nerambursabilă din PNRR - pe „loan”, partea de împrumuturi. Iar proiectele care acum erau finanțate prin împrumuturile avantajoase oferite prin PNRR și care pot fi finalizate până la data limită, 31 august, se trec pe grant-uri.  Potrivit lui Pîslaru, Comisia Europeană a acceptat în principiu această manevră. Și alte state - pe care Pîslaru nu le-a nominalizat - ar face același lucru.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră