VIDEO Inconștiență maximă pe PNRR: cei care administrau programul nu știau regulile de bază (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că una dintre principalele probleme ale implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost faptul că programul a fost gestionat de persoane care nu îi cunoșteau regulile specifice.
Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, acesta a afirmat că autoritățile au aplicat în PNRR practici folosite la fondurile de coeziune, deși cele două mecanisme funcționează după reguli diferite.
21.000 de proiecte, nimeni nu știa imaginea de ansamblu
Pîslaru a explicat că, odată ajuns la minister, a considerat că simpla activitate administrativă nu mai este suficientă, având în vedere că România se află în ultimul an de implementare a PNRR.
Potrivit acestuia, primul pas a fost realizarea unui tablou de bord public care să centralizeze toate proiectele finanțate prin PNRR, ulterior extins și pentru programele de coeziune.
„Toată gândirea era așa. În primul rând, cu un an înainte de finalizare, nu poți să stai doar în administrație.
Mi-a fost foarte clar că fără presiune publică nu există nicio cale ca treaba să se miște din loc. (...) Am scos toate proiectele.
Am rămas șocat să constat că avem 21.000 de proiecte. Nu știa nimeni orizontul și despre ce discutam”, a declarat ministrul.
Întrebat dacă Guvernul nu dispunea de o imagine integrată asupra proiectelor, Pîslaru a răspuns negativ, explicând că fiecare minister își gestiona separat propriul portofoliu, fără o perspectivă unitară asupra întregului program.
"Au aplicat reguli din politica de coeziune"
Ministrul a criticat și modul în care a fost utilizată supracontractarea în PNRR.
El a explicat că ministerele au ajuns să administreze portofolii de proiecte cu valori duble sau chiar triple față de bugetele disponibile, deoarece legislația le permitea o supracontractare de până la 100%.
Potrivit lui Pîslaru, această abordare a fost preluată din politica de coeziune a Uniunii Europene, unde există posibilitatea ca proiectele neterminate să fie transferate în exercițiul financiar următor.
„Au băgat un act normativ care le permitea supracontractare cu 100%. Asta este o practică folosită în politica de coeziune, pentru că cei care au condus PNRR-ul erau oameni care, cel mult, știau coeziune, nu știau PNRR”, a afirmat ministrul.
La PNRR nu poți muta proiectele în următorul exercițiu financiar
Ministrul a explicat că logica utilizată la fondurile de coeziune nu poate fi aplicată în cazul PNRR.
În politica de coeziune, proiectele pot fi „fazate”, adică finalizate în următorul exercițiu financiar european, fără pierderea finanțării.
În schimb, PNRR are un termen-limită fix, iar proiectele care nu sunt finalizate până la expirarea programului riscă să piardă finanțarea europeană.
Potrivit lui Dragoș Pîslaru, tocmai această confuzie între cele două tipuri de finanțare a contribuit la blocajele și întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
