joi 09 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Video

768 articole
Eveniment

VIDEO Bolojan m-a chemat în PNL acum 10-11 ani, pe mine și pe alți oameni de afaceri (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Antreprenorul și fostul vicepremier pentru reformă, Dragoș Anastasiu, a dezvăluit că a primit o invitație directă din partea Ilie Bolojan de a intra în PNL în urmă cu aproximativ 10-11 ani, într-o perioadă în care partidul încerca să atragă oameni din mediul privat. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Anastasiu a povestit că, deși a apreciat propunerea, a ales să o refuze, considerând că responsabilitățile sale din afaceri nu îi permiteau atunci să facă pasul către politică. PNL-ul, deschidere către oamenii de afaceri Dragoș Anastasiu a relatat că l-a cunoscut pe Ilie Bolojan cu mulți ani în urmă, în contextul unor proiecte desfășurate la Oradea. Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici Potrivit acestuia, întâlnirea în care a primit invitația de a intra în PNL a avut loc în urmă cu aproximativ un deceniu. „Pe mine m-a chemat Ilie Bolojan, pe care l-am cunoscut cu mulți ani în urmă. Era, cred, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane. Aveam proiecte în Oradea, cu Oradea, și, la un moment dat, cred că acum 10-11 ani, a intrat la mine în birou și a spus că e nevoie ca PNL-ul să se deschidă și voi, oameni ca tine, să intre în partid. Așa că, haide, intră și tu și mai vino și cu alții în PNL, cu sau fără funcții.” Anastasiu spune că mesajul lui Bolojan nu îl viza doar pe el, ci făcea parte dintr-o încercare mai amplă de a atrage în partid persoane cu experiență în mediul privat și în managementul companiilor. De ce a refuzat invitația Fostul vicepremier a explicat că, în acea perioadă, conducea un grup extins de companii și considera că o implicare politică ar fi afectat activitatea acestora. El a amintit că afacerile sale traversau o etapă de dezvoltare intensă, iar responsabilitățile manageriale nu puteau fi delegate cu ușurință. „Eram cu toate business-urile mergând cu turație mare, business-uri mari. Adică tot ce aveam transport, Eurolines, era la mine și funcționam cu zeci de autocare. Turismul, cea mai mare rețea de agenții de turism din România, sub TUI Travel Center. Toate erau funcționale, 20 de firme.” „Nu eram pregătit să le las baltă” Dragoș Anastasiu a spus că, înainte de a lua o decizie, a analizat situația și a ajuns la concluzia că nici el, nici echipa sa nu erau pregătiți pentru o schimbare atât de importantă. Deși afirmă că avea încredere în oamenii cu care lucra, a considerat că momentul nu era potrivit pentru a se retrage din conducerea afacerilor și pentru a intra în politică. „Stând și analizând momentul am spus că nu eram pregătit să le las baltă, pentru că, deși am foarte mare încredere în echipa mea, nici echipa nu era pregătită la momentul acela și am spus: «Domnule Bolojan, îți mulțumesc, dar în momentul acesta nu pot. Chiar indiferent ce aș face, nu pot».”

VIDEO Bolojan m-a chemat în PNL acum 10-11 ani, pe mine și pe alți oameni de afaceri (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
VIDEO Bolojan nu a vrut să mărească TVA, dar Comisia Europeană a spus „Pe bune?!”. Nu mai era timp (Dragoș Anastasiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO Bolojan nu a vrut să mărească TVA, dar Comisia Europeană a spus „Pe bune?!”. Nu mai era timp (Dragoș Anastasiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Fostul vicepremier pentru reformă, Dragoș Anastasiu, a afirmat la podcastul „Cum e, de fapt?” că Guvernul Bolojan a avut doar zece zile la dispoziție pentru a adopta un pachet de măsuri fiscale, în condițiile în care Comisia Europeană nu a mai acceptat promisiuni privind reducerea deficitului. Potrivit acestuia, România a ajuns în situația în care „nu mai era timp”, după mai mulți ani în care reformele au fost amânate. Bolojan nu a vrut să majoreze TVA Dragoș Anastasiu a explicat că Executivul condus de Ilie Bolojan nu și-a dorit majorarea TVA, însă această variantă nu a fost acceptată de Comisia Europeană. Citește și: Ministrul Pîslaru scrie că DIICOT nu l-a anunțat pe el de acțiunea din Bihor, ci pe pesedista Zară Potrivit lui Anastasiu, România ajunsese într-o situație în care nu mai putea amâna adoptarea unor măsuri de corecție bugetară. „Credeți-mă că trebuia făcut, trebuia luate măsuri, că trăiam peste puterile noastre. Gândiți-vă că aveți o casă și mai cumpărați încă una și o mașină și vă trimiteți copiii la Londra și totul pe împrumut și vine banca și spune: «Gata, nu mai merge!». Și tu spui, gata, doi, trei ani am înțeles că nu mai merge și voi face reduceri, că acolo suntem, și nu am făcut reduceri, și a venit unul nou, că eu, cu urechile mele am auzit chestia asta: «Dar lăsați-ne puțin timp, că suntem noi!». Da, sunteți voi, dar în spatele vostru, steagul este același. Și de trei, patru ani de zile ne tot spuneți ceva. Deci, aveți același steag în spate, înțelegem că sunteți noi, dar nu mai aveți timp.” România nu mai putea cere răgaz Fostul vicepremier a susținut că Executivul s-a confruntat cu o presiune majoră imediat după instalare, având la dispoziție doar zece zile pentru a trece prin Parlament un plan de măsuri fiscale. În opinia sa, într-un interval atât de scurt nu puteau fi implementate reforme structurale precum combaterea evaziunii fiscale sau restructurarea companiilor de stat. „Și când am ajuns la guvern, am avut 10 zile să trecem un plan de măsuri prin Parlament. Ce puteai să faci în acele 10 zile? Să începi cu evaziunea fiscală, cu reforma companiilor de stat? Puteai să începi cu toate astea în 10 zile? Nu. Te-ai uitat ce poți face. N-am vrut să mărim TVA-ul, dar la Comisia Europeană au spus: «Pe bune?!».”

VIDEO Cum a sabotat ministrul PSD Manole reforma salarizării, necesară pentru primirea banilor din PNRR (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO Cum a sabotat ministrul PSD Manole reforma salarizării, necesară pentru primirea banilor din PNRR (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că proiectul noii legi a salarizării pregătit de fostul ministru al Muncii, Florin Manole, nu putea fi promovat în forma în care fusese lăsat, deoarece nu fusese discutat cu Ministerul Finanțelor și avea probleme de fundamentare bugetară. Invitat pe 13 mai la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Pîslaru a explicat că reforma salarizării, una dintre jaloanele esențiale din PNRR pentru deblocarea fondurilor europene, a trebuit regândită înainte de a fi pusă în dezbatere publică. Proiectul nu era pregătit pentru lansare Dragoș Pîslaru a afirmat că a ales să nu publice imediat proiectul elaborat de fostul ministru, chiar dacă fragmente din acesta ajunseseră deja în spațiul public și generaseră controverse. Citește și: Lovitură dură pentru DIICOT în cazul Pașca: condițiile de cazare erau „corespunzătoare” susține o judecătoare, iar procurorii nu au dovezi pentru traficul de persoane „Să vorbim despre salarizare. Dacă eu aș fi scos proiectul pe care l-a pregătit fostul ministru Manole, să zic, gata, îl scot în spațiul public, ați văzut pe surse, bucăți din proiectul acela au generat niște dezbateri. Eu am spus, hai s-o gândim logic.” Întrebat dacă proiectul era prost, ministrul a evitat un răspuns afirmativ, însă a arătat că documentul avea o problemă esențială: nu fusese corelat cu posibilitățile reale ale bugetului de stat. „Era un proiect pentru care nu se consultase cu Ministerul de Finanțe. Din punctul meu de vedere era într-o secvență care nu era adecvată. Prima chestie, când te apuci de un proiect de lege de salarizare, primul lucru pe care îl faci este să vezi cât pe cât îți permiți.” Costurile estimate depășeau spațiul fiscal disponibil Pîslaru a explicat că una dintre ultimele variante ale proiectului implica un impact bugetar estimat la aproximativ 8 miliarde de lei, în condițiile în care spațiul fiscal disponibil era mai redus. „Au fost mai multe versiuni acolo. În ultima versiune era un proiect de 8 miliarde. În acest moment, în datele pe care le am de la Finanțe, care încă nici nu sunt oficiale, trebuie să ajungi la 7,9% cheltuielile cu privire la salarii, ceea ce îți lasă un spațiu fiscal de 7,3 miliarde. Proiectul era de 8 miliarde, dar pe anumite zone nu era calculat un anumit impact.” Potrivit ministrului, estimarea de 8 miliarde de lei era una "optimistă", deoarece unele efecte financiare nici măcar nu fuseseră incluse în calculele existente. „Era un document la care mai trebuia lucrat” Întrebat dacă proiectul poate fi considerat incomplet, Dragoș Pîslaru a răspuns că acesta necesita în continuare modificări și o fundamentare suplimentară înainte de a putea fi asumat de Guvern. „Era un document la care mai trebuia lucrat."

VIDEO Inconștiență maximă pe PNRR: cei care administrau programul nu știau regulile de bază (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO Inconștiență maximă pe PNRR: cei care administrau programul nu știau regulile de bază (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că una dintre principalele probleme ale implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost faptul că programul a fost gestionat de persoane care nu îi cunoșteau regulile specifice. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, acesta a afirmat că autoritățile au aplicat în PNRR practici folosite la fondurile de coeziune, deși cele două mecanisme funcționează după reguli diferite. 21.000 de proiecte, nimeni nu știa imaginea de ansamblu Pîslaru a explicat că, odată ajuns la minister, a considerat că simpla activitate administrativă nu mai este suficientă, având în vedere că România se află în ultimul an de implementare a PNRR. Citește și: EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren Potrivit acestuia, primul pas a fost realizarea unui tablou de bord public care să centralizeze toate proiectele finanțate prin PNRR, ulterior extins și pentru programele de coeziune. „Toată gândirea era așa. În primul rând, cu un an înainte de finalizare, nu poți să stai doar în administrație. Mi-a fost foarte clar că fără presiune publică nu există nicio cale ca treaba să se miște din loc. (...) Am scos toate proiectele. Am rămas șocat să constat că avem 21.000 de proiecte. Nu știa nimeni orizontul și despre ce discutam”, a declarat ministrul. Întrebat dacă Guvernul nu dispunea de o imagine integrată asupra proiectelor, Pîslaru a răspuns negativ, explicând că fiecare minister își gestiona separat propriul portofoliu, fără o perspectivă unitară asupra întregului program. "Au aplicat reguli din politica de coeziune" Ministrul a criticat și modul în care a fost utilizată supracontractarea în PNRR. El a explicat că ministerele au ajuns să administreze portofolii de proiecte cu valori duble sau chiar triple față de bugetele disponibile, deoarece legislația le permitea o supracontractare de până la 100%. Potrivit lui Pîslaru, această abordare a fost preluată din politica de coeziune a Uniunii Europene, unde există posibilitatea ca proiectele neterminate să fie transferate în exercițiul financiar următor. „Au băgat un act normativ care le permitea supracontractare cu 100%. Asta este o practică folosită în politica de coeziune, pentru că cei care au condus PNRR-ul erau oameni care, cel mult, știau coeziune, nu știau PNRR”, a afirmat ministrul. La PNRR nu poți muta proiectele în următorul exercițiu financiar Ministrul a explicat că logica utilizată la fondurile de coeziune nu poate fi aplicată în cazul PNRR. În politica de coeziune, proiectele pot fi „fazate”, adică finalizate în următorul exercițiu financiar european, fără pierderea finanțării. În schimb, PNRR are un termen-limită fix, iar proiectele care nu sunt finalizate până la expirarea programului riscă să piardă finanțarea europeană. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, tocmai această confuzie între cele două tipuri de finanțare a contribuit la blocajele și întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

VIDEO Cu ce armată ar vrea Ludovic Orban să se întoarcă în PNL: Forța Dreptei are 15.000 de membri (Ludovic Orban, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Cu ce armată ar vrea Ludovic Orban să se întoarcă în PNL: Forța Dreptei are 15.000 de membri (Ludovic Orban, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Președintele Forței Dreptei, fostul premier Ludovic Orban, susține că partidul pe care îl conduce reprezintă adevărata continuitate a liberalismului românesc și afirmă că despărțirea de PNL a fost provocată de decizia fostei conduceri de a readuce PSD la guvernare. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Orban a vorbit despre momentul excluderii sale din PNL, despre opoziția față de alianța cu PSD și despre resursele politice pe care spune că le are astăzi Forța Dreptei. „Noi suntem liberalii” Ludovic Orban a respins ideea că membrii Forței Dreptei ar fi fost liberali care „au fugit” din PNL în perioada în care partidul era condus sub influența fostului președinte Klaus Iohannis. Citește și: EXCLUSIV Salarii de peste 20.000 de euro net lunar la ROMATSA. Directorul general și l-a crescut de 2,5 ori în 2025 „Forța Dreptei, noi suntem liberalii. Păi, vreau să readuc aminte că noi suntem liberalii”, a declarat acesta. În opinia sa, ruptura s-a produs în momentul în care conducerea PNL a decis refacerea alianței cu PSD, decizie pe care spune că a contestat-o public încă din primul moment. „Am fost exclus pentru că m-am opus alianței cu PSD” Fostul lider liberal afirmă că excluderea sa din PNL a fost consecința opoziției față de coaliția cu PSD. Potrivit lui Orban, decizia nu ar fi fost adoptată în mod transparent, iar conducerea de atunci a evitat chiar și un vot explicit de aprobare a protocolului de guvernare. El a relatat că, în ședința conducerii partidului, le-ar fi cerut colegilor să voteze la vedere și i-ar fi avertizat că va face publică poziția fiecăruia, deoarece PNL câștigase alegerile promovând mesajul „Votați PNL, scăpați de PSD”. Orban susține că, în loc să fie supus la vot cine susține alianța cu PSD, conducerea ar fi întrebat doar cine se opune acesteia. „Niciodată nu au supus la vot «pentru»”, a afirmat acesta, susținând că numărul celor care se opuneau era comparabil sau chiar mai mare decât al susținătorilor acordului. „Am preferat opoziția decât compromisul” Liderul Forței Dreptei spune că a ales să părăsească PNL și să construiască un nou partid, chiar dacă această decizie a însemnat costuri politice importante. „Noi am preferat să trecem în opoziție, să ne ducem în deșert, decât să acceptăm această umilință și trădare inacceptabilă”, a declarat Orban. Acesta a susținut că, după ce PNL și-a construit campania electorală pe mesajul anti-PSD, revenirea social-democraților la guvernare a reprezentat o contradicție majoră față de promisiunile făcute alegătorilor. De ce Forța Dreptei nu a intrat în Parlament Ludovic Orban a explicat că eșecul electoral al Forței Dreptei nu ar fi fost cauzat de lipsa unei baze politice, ci de destrămarea unor alianțe pe care partidul le pregătise înaintea alegerilor. „Am avut o conjunctură defavorabilă. Planurile noastre, pe care le făcusem cu niște parteneri care ne-au lăsat cu ochii în soare, chiar înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale, n-au ținut”, a afirmat acesta. În opinia sa, partidul și-a păstrat însă structurile teritoriale și o parte importantă din organizațiile locale. Forța Dreptei, peste 15.000 de membri Liderul Forței Dreptei susține că formațiunea dispune în continuare de o infrastructură politică semnificativă, pe care o descrie drept o bază solidă pentru viitor. Ludovic Orban a menționat că, în prezent, partidul Forța Dreptei are peste 15.000 de membri, peste 600 de consilieri locali și județeni și 10 primari. „Avem oameni de calitate, care nu sunt ușor de găsit”, a concluzionat fostul premier, sugerând că această rețea politică reprezintă principalul atu al partidului pe care îl conduce.

VIDEO Trump nu e preocupat de securitatea din Europa și nici de războiul din Ucraina (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO Trump nu e preocupat de securitatea din Europa și nici de războiul din Ucraina (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul Siegfried Mureșan afirmă că România și Uniunea Europeană trebuie să mențină o relație funcțională cu Statele Unite, însă fără a ignora schimbarea de priorități a administrației conduse de Donald Trump. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, acesta a susținut că Europa trebuie să își consolideze propriile capacități de securitate, într-un context în care Washingtonul este mai puțin preocupat de războiul din Ucraina și de flancul estic al continentului. „O relație funcțională cu SUA este de dorit” Siegfried Mureșan respinge ideea unei poziții de echidistanță în relația cu Statele Unite și argumentează că parteneriatul transatlantic rămâne esențial pentru securitatea Europei. Citește și: EXCLUSIV Ministrul PSD Șerban de la Transporturi, informat în februarie că traficul aerian în România poate fi blocat din cauza ROMATSA. Nu a făcut nimic „Nu sunt convins că echilibrul trebuie să fie un obiectiv. Dacă noi am fi fost echidistanți înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale, între George Simion și Nicușor Dan, mi-e teamă că George Simion ar fi fost președintele României.” Europarlamentarul a subliniat că istoria demonstrează rolul decisiv al Statelor Unite în construcția Europei postbelice. „Cu certitudine e corect obiectivul de a avea o relație funcțională cu SUA și trebuie să spunem adevărul aici. Europa nu ar fi astăzi nici liberă, nici unită, dacă SUA nu s-ar fi implicat după al doilea război mondial.” În opinia sa, menținerea unei relații solide cu Washingtonul reprezintă în continuare un interes strategic pentru statele europene. „O relație funcțională cu SUA este de dorit.” Europa trebuie să investească mai mult în propria securitate Mureșan consideră că responsabilitatea liderilor europeni este să întărească securitatea cetățenilor prin politici comune în domenii-cheie, indiferent de evoluțiile din politica externă americană. „Obligația fiecărui om politic în momentul de față este să ia măsuri care să ducă la creșterea securității pentru cetățeni.” El a enumerat principalele direcții în care Uniunea Europeană trebuie să acționeze mai ferm. „Uniunea Europeană încearcă acum să ia măsuri care să ducă la creșterea securității: securitate alimentară, securitate energetică, protecția frontierelor, securitate cibernetică. Toate aceste lucruri sunt bune pentru noi, ca atare trebuie să participăm la aceste lucruri.” „Administrația americană privește spre alte regiuni ale lumii” În final, europarlamentarul a avertizat că Europa trebuie să pornească de la realitatea că actuala administrație americană și-a schimbat prioritățile strategice. „Cred că nu trebuie întors spatele SUA, dar nici nu putem să ne facem că nu vedem că actuala administrație americană se întoarce cu fața spre alte colțuri ale lumii, nu spre războiul din Ucraina și nu spre securitatea de la noi din regiune.” Potrivit lui Mureșan, această schimbare obligă Uniunea Europeană să își consolideze propriile mecanisme de apărare și reziliență, fără a renunța însă la parteneriatul strategic cu Statele Unite.

VIDEO Trebuie să interzicem serviciilor secrete să mai intre în justiție, partide, administrație publică (Ludovic Orban, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” )
Eveniment

VIDEO Trebuie să interzicem serviciilor secrete să mai intre în justiție, partide, administrație publică (Ludovic Orban, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” )

Fostul premier Ludovic Orban susține că România are nevoie de o reformă profundă a serviciilor de informații, care să introducă un control civil real și să limiteze prin lege implicarea acestora în domenii esențiale pentru funcționarea democrației. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Ludovic Orban a criticat actualul sistem de supraveghere parlamentară a serviciilor, pe care îl consideră ineficient. Serviciile trebuie ținute departe de justiție și politică Ludovic Orban a afirmat că legislația privind serviciile de informații trebuie actualizată și armonizată cu standardele existente în statele occidentale. Citește și: Încă o ruptură în tabăra suveranistă: avocata Silvia Uscov a demisionat din AUR Potrivit fostului premier, legea ar trebui să prevadă în mod explicit interdicția ca serviciile de informații să se implice în domenii precum justiția, partidele politice sau administrația publică, iar încălcarea acestor prevederi să fie sancționată penal. „Sunt un susținător al unei reforme serioase în domeniul serviciilor care presupune lucruri de bun simț, care sunt prezente în toate serviciile din Uniunea Europeană și din SUA. În primul rând, control civil real, o legislație care să fie în pas cu vremea, o legislație care să interzică serviciilor, sub sancțiune penală, de a intra în anumite domenii care afectează democrația, respectiv în justiție, în partide politice, în administrație”, a declarat Ludovic Orban. Critici la adresa controlului parlamentar Liderul Forței Dreptei consideră că mecanismele actuale de control parlamentar asupra activității serviciilor de informații nu funcționează în mod real. În opinia sa, comisiile parlamentare însărcinate cu supravegherea activității SRI și SIE nu dispun de instrumentele necesare pentru a exercita un control efectiv asupra conducerii acestor instituții. „Nu există așa ceva! La noi nimeni nu controlează serviciile. Sunt o glumă. Comisiile de control parlamentar ale SRI și ale SIE sunt o glumă”, a afirmat fostul premier. „Directorul SRI poate refuza orice audiere” Ludovic Orban a susținut că actualul cadru legal permite conducerii serviciilor să limiteze activitatea comisiilor parlamentare de control. Acesta a dat ca exemplu situațiile în care directorul SRI poate refuza participarea unor ofițeri la audieri, invocând existența informațiilor clasificate. „Dacă nu vrea să se ducă directorul SRI la audieri sau ei vor să-l cheme pe un ofițer care a fost implicat într-o chestiune, directorul nu-i dă voie să se ducă că «deține secrete de stat»”, a declarat Orban. Apel pentru o reformă instituțională Prin propunerile formulate, Ludovic Orban pledează pentru redefinirea raportului dintre serviciile de informații și instituțiile democratice ale statului. În viziunea fostului premier, consolidarea controlului civil și delimitarea clară a atribuțiilor serviciilor de informații reprezintă condiții necesare pentru funcționarea unui sistem democratic compatibil cu practicile existente în celelalte state membre ale Uniunii Europene și în Statele Unite.

VIDEO Mă mir că Grindeanu a crezut că poate câștiga o confruntare politică cu Bolojan (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Mă mir că Grindeanu a crezut că poate câștiga o confruntare politică cu Bolojan (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că principala diferență dintre Ilie Bolojan și majoritatea liderilor politici din România este capacitatea acestuia de a construi pe termen lung și de a pregăti tranziții ordonate în administrație și în partid. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Mureșan a afirmat că Sorin Grindeanu a subestimat acest mod de a face politică și că nu are șanse să câștige o confruntare de durată cu liderul liberal. Bolojan construiește pe termen lung, nu de la o criză la alta În opinia lui Siegfried Mureșan, succesul politic al lui Ilie Bolojan nu se explică doar prin proiectele administrative realizate la Oradea și în județul Bihor, ci și prin modul în care și-a organizat succesiunea și a format echipe capabile să continue direcția începută. Citește și: Încă o ruptură în tabăra suveranistă: avocata Silvia Uscov a demisionat din AUR Europarlamentarul liberal a spus că Bolojan este „autentic un om de construcție”, preocupat de ordine și de planificare pe termen lung, spre deosebire de mulți politicieni care urmăresc doar obiective imediate. „Cred că Ilie Bolojan preferă ordinea și este autentic un om de construcție și ceea ce a reușit la Oradea și în județul Bihor, a reușit prin formarea unor echipe și prin schimbarea mentalității acolo”, a declarat Mureșan. Acesta a admis că schimbarea unei comunități locale este mai ușor de realizat decât transformarea întregii țări, însă consideră că modelul aplicat la nivel local demonstrează existența unei strategii politice coerente. Exemplul Oradea: proiecte, echipe și continuitate Siegfried Mureșan a oferit exemplul tranzițiilor succesive din administrația locală a Oradei pentru a ilustra ceea ce numește o construcție politică solidă. Potrivit acestuia, după ce Ilie Bolojan a devenit președinte al Consiliului Județean Bihor, funcția de primar a fost preluată de fostul viceprimar, Florin Birta, care a continuat atât proiectele administrative, cât și direcția de dezvoltare a orașului. Ulterior, când Bolojan a fost ales senator, conducerea Consiliului Județean a fost preluată de vicepreședintele Mircea Mălan, într-o nouă tranziție pe care Mureșan o descrie drept „ordonată” și „organizată”. În opinia europarlamentarului, această continuitate nu este întâmplătoare, ci rezultatul unei planificări politice pe termen lung. „Mentalitatea se schimbă prin exemplu” Mureșan a susținut că una dintre cele mai importante realizări ale lui Ilie Bolojan este schimbarea mentalității civice din Oradea. Acesta a explicat că implicarea cetățenilor și grija pentru spațiul public au devenit parte din cultura locală, iar oamenii sunt încurajați să contribuie la păstrarea standardelor orașului. „În Oradea, oamenii vor spune: «Orașul mi-e curat, mi-e rușine să arunc o hârtie pe stradă». Este o mentalitate bazată inclusiv pe participarea cetățenilor și pe răspundere”, a afirmat europarlamentarul. Potrivit lui Mureșan, aceeași logică funcționează și în cazul proprietăților private, unde exemplul comunității îi determină pe locuitori să își întrețină locuințele și să contribuie la aspectul orașului. „Majoritatea politicienilor gândesc pe termen scurt” În analiza sa, Siegfried Mureșan a afirmat că diferența esențială dintre Ilie Bolojan și majoritatea liderilor politici români este perspectiva asupra timpului. „Majoritatea oamenilor politici în România au un plan pe termen scurt. Ilie Bolojan are un plan pe termen lung, și cine nu înțelege asta nu îl evaluează corect și va fi surprins”, a declarat acesta. Europarlamentarul consideră că această abordare explică atât rezultatele administrative obținute de Bolojan, cât și consolidarea poziției sale politice. Critici la adresa lui Sorin Grindeanu În finalul intervenției, Siegfried Mureșan a lansat critici directe la adresa liderului PSD, Sorin Grindeanu, despre care spune că a evaluat greșit raportul de forțe dintre el și Ilie Bolojan. Europarlamentarul a făcut referire și la episodul OUG 13, asociat mandatului de premier al lui Grindeanu, susținând că acesta reprezintă una dintre vulnerabilitățile sale politice. „Sincer, mă mir cum domnul Grindeanu, cu toate deficiențele pe care le are și mă gândesc doar la OUG 13, mă mir cum de a crezut că poate câștiga o confruntare politică cu Ilie Bolojan. Și, dacă crede și acum că poate câștiga în următorii ani, că nu e vorba de săptămâni aici, confruntarea politică cu Ilie Bolojan, domnul Grindeanu se înșală”, a declarat Siegfried Mureșan.

VIDEO Bolojan, filmat în timp ce stătea la coadă la îmbarcarea în cursa Oradea-București
Politică

VIDEO Bolojan, filmat în timp ce stătea la coadă la îmbarcarea în cursa Oradea-București

Bihoreanul, un site local de știri, a publicat o filmare în care Ilie Bolojan este surprins în timp ce stă la coadă la îmbarcarea în cursa Oradea-București. În scurta filmare se vede că oamenii vin să stea de vorbă cu premierul demis sau să își facă poze. Citește și: Chiar și sondajul clientelei PSD arată că PNL a crescut vizibil în patru luni, în București Potrivit Bihoreanul, premierul era însoțit de doi agenți de pază.  Miniștrii PSD sar cozile de la aeroport “Premierul interimar Ilie Bolojan a atras atenția, duminică, pe Aeroportul Oradea, unde au fost inaugurate noile curse Wizz Air spre Roma și Dortmund. Oprit de mai mulți pasageri pentru fotografii și strângeri de mână, fostul președinte al CJ Bihor și-a dus singur bagajele, apoi s-a așezat la coada de îmbarcare pentru o cursă spre București (...) La conferința de presă organizată după momentul inaugural, primarul Florin Birta a explicat prezența lui Bolojan la aeroport printr-o coincidență de program, arătând că lansarea noilor curse a avut loc în același timp cu plecarea unei curse spre București“, a scris Bihoreanul.  În aprilie 2026, ex-miniștrii PSD Bogdan Ivan și Radu Oprea, au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției, relata un pasager, Csizmarik Francis.  “M-am aflat azi în Aeroportul Timișoara și după ani de zile am înțeles ce înseamnă sintagma Greii PSD. Știți că atunci când te îmbarci la Timișoara, ca om normal, trebuie să parcurgi un traseu șerpuitor care te duce până la poarta unde are loc controlul poliției.   Ei bine, un grup de trei persoane dintre care i-am recunoscut pe Radu Oprea și Bogdan Ivan au ales să îl cheme pe șeful de tură al poliției să îndepărteze cordoanele culoarului pentru ca domniile lor să o ia pe direct.   Când ești GREU, e anevoios să parcurgi același traseu ca orice om normal“, a scris Csizmarik Francis. 

VIDEO Siegfried Mureșan a știut cu o lună înainte că Bolojan va câștiga tot la congresul PNL (Mureșan, invitat la podcasul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan a știut cu o lună înainte că Bolojan va câștiga tot la congresul PNL (Mureșan, invitat la podcasul „Cum e, de fapt?”)

Cu aproape o lună înainte ca Ilie Bolojan să își consolideze fără emoții poziția în fruntea PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan afirma că liderul liberal controlează ferm partidul și că un congres extraordinar nu se justifică. Invitat pe 25 mai, la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Mureșan susținea că scenariile potrivit cărora pierderea guvernării ar duce automat și la pierderea partidului erau greșite. 50 de membri ai conducerii, pentru Bolojan Siegfried Mureșan a invocat votul din conducerea PNL, desfășurat după căderea guvernului, ca dovadă că Ilie Bolojan își păstrase sprijinul intern. Citește și: Lovitură dură pentru Siegfried Mureșan: Laura Vicol i-a făcut plângere penală pentru o postare „Un moment tensionat pentru partid când toată lumea a crezut că, iată, Ilie Bolojan dacă pierde guvernarea, pierde și partidul. S-a văzut atunci că după patru ore de dezbateri, la finalul ședinței, 50 de membri ai conducerii PNL au votat în favoarea a ceea ce Ilie Bolojan a propus: să nu ne mai apropiem de PSD, dacă e nevoie să mergem în opoziție.” Potrivit europarlamentarului, doar patru membri ai conducerii au refuzat să se pronunțe. „Patru colegi nu au votat deloc. Nu au ridicat mâna nici la abținere, nici la vot împotrivă, au fost cu mâna pe sub masă, act de vitejie. Dar majoritatea a fost clară.” În opinia sa, acel vot demonstra că autoritatea lui Ilie Bolojan în partid nu fusese afectată de schimbările de la guvernare. Posibilitatea unui congres La momentul interviului, Siegfried Mureșan considera că organizarea unui congres extraordinar nu avea nicio justificare, deoarece situația internă din PNL era deja clarificată. „Ceea ce încerc să spun este că situația în cadrul partidului în momentul de față este clară. Nu spun că este unanimă, dar cvasi-unanimă.” Europarlamentarul admitea existența unor dispute interne, însă aprecia că acestea nu afectau direcția partidului. „În aceste condiții nu văd nevoia unui congres, dar dacă vor fi evoluții politice în perioada următoare, o formare de guvern, care să necesite o repoziționare sau o clarificare, atunci, de ce nu? Un congres în momentul de față nu se impune.” „Cei care au crezut că pierde partidul au greșit” Mureșan respingea și teoria potrivit căreia căderea guvernului ar fi dus inevitabil la pierderea conducerii PNL de către Ilie Bolojan. „Cei care au considerat că dacă o moțiune de cenzură PSD-AUR trece, atunci premierul Ilie Bolojan va pierde controlul partidului au greșit.” În opinia sa, liderul liberal beneficia de doi piloni de legitimitate. Cei doi piloni ai lui Ilie Bolojan Siegfried Mureșan explica faptul că forța politică a lui Ilie Bolojan nu provenea exclusiv din funcția de prim-ministru. „Ilie Bolojan are în momentul de față doi piloni care îl legitimează și care îi dau putere și relevanță. Primul este funcția guvernamentală, al doilea este susținerea populară.” Europarlamentarul a susținut că mulți politicieni își bazează autoritatea doar pe funcția ocupată, ignorând importanța sprijinului public. „Oamenii politici care se bazează doar pe primul pilon, care sunt doar puși în funcție, nu își dau seama că există și un al doilea pilon.” În opinia sa, tocmai această combinație dintre popularitate și autoritate internă făcea improbabilă apariția unei contestări serioase în partid. „Unii colegi sunt viteji la începutul ședințelor” Mureșan a recunoscut că în PNL existau tensiuni și opinii diferite, însă le-a descris ca fiind limitate și fără efect asupra conducerii partidului. „Având o susținere populară consistentă, un partid care este, repet, disciplinat acum în acțiune, în ciuda unor dispute interne, și nu le neg, dar repet, ele sunt mai puțin aprinse...” În același timp, acesta a ironizat comportamentul unor colegi liberali. „Unii colegi ai mei din partid sunt viteji la începutul ședințelor, dar, repet, mai puțin spre final.” O prognoză confirmată de evoluțiile ulterioare Privite retrospectiv, declarațiile făcute de Siegfried Mureșan la finalul lunii mai au anticipat cu aproape o lună rezultatul congresului PNL. În momentul în care mulți comentatori discutau despre posibilitatea ca Ilie Bolojan să își piardă influența în partid odată cu schimbările de la guvernare, europarlamentarul susținea exact contrariul: că liderul liberal beneficia de o majoritate confortabilă în interiorul partidului, de o susținere populară consistentă și că poziția sa era „extrem de stabilă”. „Situația politică a președintelui PNL o consider în momentul de față extrem de stabilă”, concluziona Mureșan în podcastul DeFapt.ro. La o lună distanță, evoluțiile din PNL au confirmat această evaluare.

VIDEO Bolojan a avut tupeul să se bată cu PSD deși PNL e doar al treilea partid din Parlament (Eugen Tomac, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Bolojan a avut tupeul să se bată cu PSD deși PNL e doar al treilea partid din Parlament (Eugen Tomac, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și fost premier desemnat, susține că menținerea coaliției de guvernare a depins în mare măsură de capacitatea premierului Ilie Bolojan de a păstra unitatea dintre partidele aflate la guvernare. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Tomac a afirmat că președintele Nicușor Dan a depus eforturi constante pentru ca actuala coaliție să rămână funcțională până în 2028. Președintele a insistat pentru păstrarea coaliției Potrivit lui Eugen Tomac, șeful statului a intervenit în repetate rânduri în discuțiile cu liderii politici pentru a evita destrămarea majorității parlamentare și pentru a asigura stabilitatea guvernării. Citește și: Lovitură dură pentru Siegfried Mureșan: Laura Vicol i-a făcut plângere penală pentru o postare „România are astăzi un buget așa cum are și își respectă toate angajamentele tocmai pentru că președintele a insistat, în repetate rânduri, în discuțiile cu toți actorii politici să nu rupă această coaliție.” În opinia sa, implicarea președintelui a avut drept obiectiv menținerea unui executiv capabil să își ducă mandatul până la finalul ciclului electoral. „Rolul președintelui se limitează la un moment dat” Tomac a subliniat însă că, dincolo de eforturile de mediere ale șefului statului, responsabilitatea pentru menținerea majorității parlamentare aparține în primul rând premierului. „Dar rolul președintelui se limitează la un moment dat pentru că până la urmă prim-ministrul a fost numit liderul partidului clasat pe locul trei. Și obiectivul premierului aflat în funcție era să își păstreze această majoritate.” Europarlamentarul a sugerat astfel că succesul unei coaliții depinde în primul rând de capacitatea prim-ministrului de a gestiona relațiile dintre partenerii politici. Bolojan, confruntarea cu PSD În analiza sa, Eugen Tomac a afirmat că dificultățile au apărut în momentul în care premierul a ajuns într-o confruntare politică cu partidele alături de care guverna. „Or, dacă intri în competiție cu proprii aliați din coaliție și nu găsești formule prin care să menții această coaliție, evident că orice efort ar fi făcut, din păcare nu a fost suficient.” În final, Eugen Tomac a reiterat că președintele Nicușor Dan a rămas consecvent obiectivului de a păstra actuala formulă de guvernare pe întreaga durată a mandatului parlamentar. „Dar, repet, președintele a fost extrem de serios și de implicat în a susține ca guvernul să funcționeze. Interesul președintelui este și a fost tot timpul ca acest guvern să funcționeze până în 2028, cu această majoritate.” Potrivit lui Tomac, stabilitatea politică și continuitatea guvernării au reprezentat prioritatea președintelui în relația cu partidele aflate la putere.

VIDEO Nu am discutat cu AUR și SOS, dar i-am convins pe parlamentarii neafiliați să mă voteze, spune Eugen Tomac, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?"
Politică

VIDEO Nu am discutat cu AUR și SOS, dar i-am convins pe parlamentarii neafiliați să mă voteze, spune Eugen Tomac, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?"

Eugen Tomac, europarlamentar, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și fost premier desemnat, a declarat că, în perioada în care încerca să obțină susținerea necesară pentru învestirea guvernului său, a refuzat să negocieze cu AUR și SOS România, preferând să poarte discuții cu parlamentarii neafiliați. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Tomac a afirmat că strategia sa s-a concentrat pe convingerea aleșilor independenți, despre care spune că, în mare parte, și-au exprimat disponibilitatea de a-l susține. „Nu am vrut să discut nici cu AUR, nici cu SOS” Întrebat despre negocierile purtate în perioada în care încerca să obțină majoritatea parlamentară, Eugen Tomac a precizat că a exclus din start dialogul cu AUR și SOS România. Citește și: Olguța Vasilescu, atac xenofob la Siegfried Mureșan, dar se roagă de UDMR să vină lângă PSD „Eu nu am vrut să discut nici cu AUR, nici cu SOS. Asta este clar.” În schimb, el spune că și-a concentrat eforturile asupra parlamentarilor neafiliați, cu care a avut o serie de întâlniri individuale. Zeci de întâlniri cu parlamentarii neafiliați Potrivit lui Tomac, într-una dintre zile a avut aproximativ 30 de întâlniri cu parlamentari neafiliați, iar rezultatul discuțiilor a fost favorabil. „În schimb am discutat cu toți parlamentarii neafiliați și chiar am avut într-una dintre zile cel puțin 30 de întâlniri și dintre toți parlamentarii neafiliați doar doi au spus că nu mă votează, în rest, pe toți ceilalți i-am convins. Deci, deja reușiserăm.” Tomac: Semnătura de susținere este „un pas important” Întrebat dacă avea garanția că parlamentarii care își exprimaseră sprijinul îl vor vota și în plen, fostul premier desemnat a spus că semnăturile de susținere reprezentau un indiciu important. „Când semnează un om că te susține, cred că e deja un pas important. Acesta este un prim aspect.” „Voi încerca să conving până în ultima clipă” Eugen Tomac a fost întrebat ce a vrut să spună atunci când a afirmat că obiectivul său era să ajungă în Parlament „cu orice preț”. Europarlamentarul a explicat că expresia nu făcea referire la compromisuri politice, ci la disponibilitatea de a continua dialogul până în ultimul moment. „Obiectivul meu a fost să merg în Parlament cu orice preț.” El a detaliat imediat sensul afirmației: „Cu orice preț, în sensul că voi încerca să merg să conving până în ultima clipă.”

VIDEO De ce stă Pahonțu la masă cu Nicușor Dan când președintele are întâlniri. Explicațiile lui Eugen Tomac, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”
Eveniment

VIDEO De ce stă Pahonțu la masă cu Nicușor Dan când președintele are întâlniri. Explicațiile lui Eugen Tomac, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”

Eugen Tomac, europarlamentar, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și fost premier desemnat, a explicat contextul în care a fost realizată fotografia în care șeful statului apare la aceeași masă cu directorul SPP, Lucian Pahonțu, europarlamentarul Rareș Bogdan și alți politicieni români. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, Tomac a susținut că întâlnirea nu a fost planificată și că a avut loc spontan, în timpul unei pauze din programul președintelui, la Bruxelles. Întâlnire improvizată în pauza dintre reuniuni Potrivit lui Eugen Tomac, fotografia a fost făcută în incinta hotelului aflat în apropierea Parlamentului European, unde președintele României avea programate întâlniri în marja reuniunilor europene. Citește și: Olguța Vasilescu, atac xenofob la Siegfried Mureșan, dar se roagă de UDMR să vină lângă PSD Tomac a explicat că Rareș Bogdan s-a alăturat grupului în calitate de lider al delegației române din Partidul Popular European, iar eurodeputatul Victor Negrescu a fost invitat de el, având în vedere funcția acestuia de vicepreședinte al Parlamentului European. „Rareș Bogdan a venit înainte de a avea loc această întâlnire, pentru că este liderul delegației române la PPE, iar pe domnul Negrescu eu l-am invitat pentru că este vicepreședinte al Parlamentului European. De asemenea, au mai fost întâlniri și cu alți parlamentari români. Nu le voi da numele pentru că nu am acordul lor.” El a precizat că șeful statului avea la dispoziție aproximativ 30 de minute între două activități oficiale și a propus ca grupul să ia loc la o masă din hotel. „Președintele a spus că ne invită să luăm loc la o masă în incinta hotelului respectiv, unde erau foarte mulți oameni și, evident, foarte mulți români. Probabil, unul dintre ei a și făcut această poză care a ajuns în presă. Nu a fost nimic programat, a fost totul absolut spontan.” De ce era prezent directorul SPP Întrebat despre prezența directorului Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, la aceeași masă cu președintele și politicienii români, Tomac a afirmat că acesta îl însoțește pe șeful statului în toate deplasările externe, aspect pe care l-a considerat firesc. „Directorul SPP îl însoțește pe președintele României în toate deplasările externe. Poate că, în acel context, nimeni nu și-a pus problema că noi ne întâlnim. A fost totul absolut spontan. Pe principiul: mai avem puțin timp, stăm la o cafea.” În opinia sa, nu a existat nicio discuție privind cine trebuie sau nu să participe la întâlnire. „Nu s-a pus problema ca cineva din delegația domnului președinte să stea sau nu la masă, ci pur și simplu a fost totul absolut spontan, fără niciun fel de regie.” „Înțeleg legitimitatea întrebărilor” Consilierul onorific al președintelui a spus că înțelege interesul public generat de fotografie, însă a respins ideea că întâlnirea ar fi fost organizată sau regizată. „Înțeleg legitimitatea opiniei publice de a pune întrebări, de a discuta, dar o spun cât se poate de deschis și de sincer că nu a existat niciun fel de regie în organizarea acestei întâlniri spontane.” Tomac: Șeful SPP nu a intervenit în discuții Referindu-se la rolul directorului SPP în timpul conversației, Eugen Tomac a declarat că Lucian Pahonțu nu a participat la dezbaterile dintre politicieni. Potrivit europarlamentarului, discuțiile au vizat exclusiv teme aflate pe agenda Consiliului European. „Voi fi foarte sincer, nu cred că a intervenit domnul director în discuțiile pe care le-am avut, care, repet, au fost absolut deschise, focusate strict pe câteva teme care țin de agenda Consiliului.”

VIDEO Credeți că mi-a plăcut să candidez pe listă comună cu PSD la europarlamentare? (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?"
Politică

VIDEO Credeți că mi-a plăcut să candidez pe listă comună cu PSD la europarlamentare? (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?"

În cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a criticat decizia partidului de a participa pe o listă comună cu PSD la alegerile europarlamentare. Acesta a afirmat că alianța a reprezentat cel mai dificil moment al carierei sale politice și a susținut că strategia adoptată atunci a afectat credibilitatea PNL, fără a aduce beneficii partidului. „Nu mi-a plăcut să candidez pe listă comună cu PSD” Întrebat dacă a fost de acord cu formula electorală prin care PNL și PSD au candidat împreună la alegerile pentru Parlamentul European, Mureșan a răspuns fără echivoc. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) „Credeți că mi-a plăcut să candidez pe listă comună la europarlamentare? Nu voi numi anumiți colegi de la PSD, dar cu siguranță a fost cel mai dificil moment.” Europarlamentarul a susținut că a păstrat o distanță clară față de colegii social-democrați inclusiv pe parcursul campaniei electorale. „Căutați-mă în fotografii și nu mă veți găsi în nicio fotografie alături de europarlamentari PSD, nici înainte de alegeri, nici după, nici în campaniile electorale.” „PNL a fost preocupat de binele PSD” Întrebat dacă principala problemă a listei comune a fost faptul că unii candidați PSD aveau o activitate redusă în Parlamentul European, Mureșan a spus că adevărata miză a fost alta. „Nu asta e problema. Cred că problema a fost de ce PNL în acea etapă a fost în principal preocupat de binele PSD-ului.” În opinia sa, PSD a urmărit în mod constant să își maximizeze avantajul politic înaintea alegerilor, iar PNL nu ar fi trebuit să contribuie la această strategie. „Adevărul e următorul: PSD s-a temut întotdeauna de vot și, întotdeauna, PSD a încercat să aranjeze scena politică înainte de vot, în așa fel încât să mai decredibilizeze puțin din alte partide, să le mai viruseze un pic. Iar datoria noastră, ca PNL, nu e să facem pe placul PSD. Nu e să facem bine PSD-ului. Datoria noastră este să facem ceea ce e bine pentru PNL.” „PNL a pierdut credibilitate” Siegfried Mureșan consideră că strategia politică adoptată în acea perioadă a avut consecințe asupra imaginii ambelor partide, însă spune că preocuparea sa este legată exclusiv de efectele asupra formațiunii din care face parte. „Deci da, cred că în acea etapă PNL a greșit prin modul în care a acționat politic, în principal în beneficiul PSD-ului. Rezultatul a fost că au pierdut credibilitate, atât PNL, cât și PSD.” Europarlamentarul afirmă că obiectivul său este refacerea încrederii în PNL, nu evaluarea costurilor politice suportate de partenerul de coaliție. „Nu mă interesează pierderea de credibilitate a PSD, dar mă interesează pierderea de credibilitate a partidului meu și vreau să o recuperăm.”

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

În cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că și-a asumat funcția într-un moment dificil pentru România, cu obiectivul de a contribui la depășirea problemelor generate de deficitul bugetar. Acesta a afirmat că, în primele luni de mandat, a preferat să se concentreze pe identificarea soluțiilor tehnice, evitând să transforme moștenirea guvernamentală într-o temă publică de dispută. „Am venit să rezolv o problemă de interes național” Întrebat despre modul în care a abordat preluarea mandatului, ministrul a explicat că prioritatea sa a fost gestionarea unei situații considerate esențiale pentru stabilitatea economică a țării. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) „Eu am avut această situație. Am venit pentru a rezolva o problemă de interes național. Pentru ca România să poată să treacă prin perioada de deficit și să putem merge mai departe. Pentru acest lucru m-am concentrat și mi-am pus toată energia ca să putem împinge lucrurile.” Potrivit lui Pîslaru, miza principală a fost găsirea unor soluții care să permită României să traverseze perioada de dificultăți bugetare fără blocaje majore și să își continue proiectele de dezvoltare. „Am ales să nu mă plâng de moștenirea dezastruoasă” Ministrul a afirmat că, deși a preluat un minister aflat într-o situație dificilă, a preferat să nu insiste public asupra problemelor moștenite. „Am ales, și dacă vă uitați cronologic, să nu mă plâng foarte mult de moștenirea dezastruoasă.” În opinia sa, accentul trebuia pus pe rezolvarea problemelor și pe continuarea activității administrative, nu pe identificarea responsabilităților pentru situația existentă. „În primele trei luni am încercat să stau strict pe soluții tehnice” Întrebat dacă declarațiile sale din conferințele de presă au avut uneori un ton ferm, chiar critic, Dragoș Pîslaru a răspuns afirmativ, precizând însă că a evitat să transforme dificultățile întâmpinate într-un motiv de lamentare. „Da, dar nu m-am lamentat că nu am ce să fac. Mai ales din ianuarie încoace când am început să mă și enervez, dar asta este altceva. Vorbesc de perioada de trei luni de la preluarea mandatului în care am încercat să stau strict pe soluții tehnice.” Acesta a explicat că, în prima parte a mandatului, a încercat să mențină discuțiile în zona soluțiilor administrative și tehnice, considerând că acestea trebuie să prevaleze în fața disputelor politice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră