miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Video

776 articole
Politică

VIDEO Mă mir că Grindeanu a crezut că poate câștiga o confruntare politică cu Bolojan (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că principala diferență dintre Ilie Bolojan și majoritatea liderilor politici din România este capacitatea acestuia de a construi pe termen lung și de a pregăti tranziții ordonate în administrație și în partid. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Mureșan a afirmat că Sorin Grindeanu a subestimat acest mod de a face politică și că nu are șanse să câștige o confruntare de durată cu liderul liberal. Bolojan construiește pe termen lung, nu de la o criză la alta În opinia lui Siegfried Mureșan, succesul politic al lui Ilie Bolojan nu se explică doar prin proiectele administrative realizate la Oradea și în județul Bihor, ci și prin modul în care și-a organizat succesiunea și a format echipe capabile să continue direcția începută. Citește și: Încă o ruptură în tabăra suveranistă: avocata Silvia Uscov a demisionat din AUR Europarlamentarul liberal a spus că Bolojan este „autentic un om de construcție”, preocupat de ordine și de planificare pe termen lung, spre deosebire de mulți politicieni care urmăresc doar obiective imediate. „Cred că Ilie Bolojan preferă ordinea și este autentic un om de construcție și ceea ce a reușit la Oradea și în județul Bihor, a reușit prin formarea unor echipe și prin schimbarea mentalității acolo”, a declarat Mureșan. Acesta a admis că schimbarea unei comunități locale este mai ușor de realizat decât transformarea întregii țări, însă consideră că modelul aplicat la nivel local demonstrează existența unei strategii politice coerente. Exemplul Oradea: proiecte, echipe și continuitate Siegfried Mureșan a oferit exemplul tranzițiilor succesive din administrația locală a Oradei pentru a ilustra ceea ce numește o construcție politică solidă. Potrivit acestuia, după ce Ilie Bolojan a devenit președinte al Consiliului Județean Bihor, funcția de primar a fost preluată de fostul viceprimar, Florin Birta, care a continuat atât proiectele administrative, cât și direcția de dezvoltare a orașului. Ulterior, când Bolojan a fost ales senator, conducerea Consiliului Județean a fost preluată de vicepreședintele Mircea Mălan, într-o nouă tranziție pe care Mureșan o descrie drept „ordonată” și „organizată”. În opinia europarlamentarului, această continuitate nu este întâmplătoare, ci rezultatul unei planificări politice pe termen lung. „Mentalitatea se schimbă prin exemplu” Mureșan a susținut că una dintre cele mai importante realizări ale lui Ilie Bolojan este schimbarea mentalității civice din Oradea. Acesta a explicat că implicarea cetățenilor și grija pentru spațiul public au devenit parte din cultura locală, iar oamenii sunt încurajați să contribuie la păstrarea standardelor orașului. „În Oradea, oamenii vor spune: «Orașul mi-e curat, mi-e rușine să arunc o hârtie pe stradă». Este o mentalitate bazată inclusiv pe participarea cetățenilor și pe răspundere”, a afirmat europarlamentarul. Potrivit lui Mureșan, aceeași logică funcționează și în cazul proprietăților private, unde exemplul comunității îi determină pe locuitori să își întrețină locuințele și să contribuie la aspectul orașului. „Majoritatea politicienilor gândesc pe termen scurt” În analiza sa, Siegfried Mureșan a afirmat că diferența esențială dintre Ilie Bolojan și majoritatea liderilor politici români este perspectiva asupra timpului. „Majoritatea oamenilor politici în România au un plan pe termen scurt. Ilie Bolojan are un plan pe termen lung, și cine nu înțelege asta nu îl evaluează corect și va fi surprins”, a declarat acesta. Europarlamentarul consideră că această abordare explică atât rezultatele administrative obținute de Bolojan, cât și consolidarea poziției sale politice. Critici la adresa lui Sorin Grindeanu În finalul intervenției, Siegfried Mureșan a lansat critici directe la adresa liderului PSD, Sorin Grindeanu, despre care spune că a evaluat greșit raportul de forțe dintre el și Ilie Bolojan. Europarlamentarul a făcut referire și la episodul OUG 13, asociat mandatului de premier al lui Grindeanu, susținând că acesta reprezintă una dintre vulnerabilitățile sale politice. „Sincer, mă mir cum domnul Grindeanu, cu toate deficiențele pe care le are și mă gândesc doar la OUG 13, mă mir cum de a crezut că poate câștiga o confruntare politică cu Ilie Bolojan. Și, dacă crede și acum că poate câștiga în următorii ani, că nu e vorba de săptămâni aici, confruntarea politică cu Ilie Bolojan, domnul Grindeanu se înșală”, a declarat Siegfried Mureșan.

VIDEO Mă mir că Grindeanu a crezut că poate câștiga o confruntare politică cu Bolojan (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
VIDEO Bolojan, filmat în timp ce stătea la coadă la îmbarcarea în cursa Oradea-București
Politică

VIDEO Bolojan, filmat în timp ce stătea la coadă la îmbarcarea în cursa Oradea-București

Bihoreanul, un site local de știri, a publicat o filmare în care Ilie Bolojan este surprins în timp ce stă la coadă la îmbarcarea în cursa Oradea-București. În scurta filmare se vede că oamenii vin să stea de vorbă cu premierul demis sau să își facă poze. Citește și: Chiar și sondajul clientelei PSD arată că PNL a crescut vizibil în patru luni, în București Potrivit Bihoreanul, premierul era însoțit de doi agenți de pază.  Miniștrii PSD sar cozile de la aeroport “Premierul interimar Ilie Bolojan a atras atenția, duminică, pe Aeroportul Oradea, unde au fost inaugurate noile curse Wizz Air spre Roma și Dortmund. Oprit de mai mulți pasageri pentru fotografii și strângeri de mână, fostul președinte al CJ Bihor și-a dus singur bagajele, apoi s-a așezat la coada de îmbarcare pentru o cursă spre București (...) La conferința de presă organizată după momentul inaugural, primarul Florin Birta a explicat prezența lui Bolojan la aeroport printr-o coincidență de program, arătând că lansarea noilor curse a avut loc în același timp cu plecarea unei curse spre București“, a scris Bihoreanul.  În aprilie 2026, ex-miniștrii PSD Bogdan Ivan și Radu Oprea, au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției, relata un pasager, Csizmarik Francis.  “M-am aflat azi în Aeroportul Timișoara și după ani de zile am înțeles ce înseamnă sintagma Greii PSD. Știți că atunci când te îmbarci la Timișoara, ca om normal, trebuie să parcurgi un traseu șerpuitor care te duce până la poarta unde are loc controlul poliției.   Ei bine, un grup de trei persoane dintre care i-am recunoscut pe Radu Oprea și Bogdan Ivan au ales să îl cheme pe șeful de tură al poliției să îndepărteze cordoanele culoarului pentru ca domniile lor să o ia pe direct.   Când ești GREU, e anevoios să parcurgi același traseu ca orice om normal“, a scris Csizmarik Francis. 

VIDEO Siegfried Mureșan a știut cu o lună înainte că Bolojan va câștiga tot la congresul PNL (Mureșan, invitat la podcasul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan a știut cu o lună înainte că Bolojan va câștiga tot la congresul PNL (Mureșan, invitat la podcasul „Cum e, de fapt?”)

Cu aproape o lună înainte ca Ilie Bolojan să își consolideze fără emoții poziția în fruntea PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan afirma că liderul liberal controlează ferm partidul și că un congres extraordinar nu se justifică. Invitat pe 25 mai, la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Mureșan susținea că scenariile potrivit cărora pierderea guvernării ar duce automat și la pierderea partidului erau greșite. 50 de membri ai conducerii, pentru Bolojan Siegfried Mureșan a invocat votul din conducerea PNL, desfășurat după căderea guvernului, ca dovadă că Ilie Bolojan își păstrase sprijinul intern. Citește și: Lovitură dură pentru Siegfried Mureșan: Laura Vicol i-a făcut plângere penală pentru o postare „Un moment tensionat pentru partid când toată lumea a crezut că, iată, Ilie Bolojan dacă pierde guvernarea, pierde și partidul. S-a văzut atunci că după patru ore de dezbateri, la finalul ședinței, 50 de membri ai conducerii PNL au votat în favoarea a ceea ce Ilie Bolojan a propus: să nu ne mai apropiem de PSD, dacă e nevoie să mergem în opoziție.” Potrivit europarlamentarului, doar patru membri ai conducerii au refuzat să se pronunțe. „Patru colegi nu au votat deloc. Nu au ridicat mâna nici la abținere, nici la vot împotrivă, au fost cu mâna pe sub masă, act de vitejie. Dar majoritatea a fost clară.” În opinia sa, acel vot demonstra că autoritatea lui Ilie Bolojan în partid nu fusese afectată de schimbările de la guvernare. Posibilitatea unui congres La momentul interviului, Siegfried Mureșan considera că organizarea unui congres extraordinar nu avea nicio justificare, deoarece situația internă din PNL era deja clarificată. „Ceea ce încerc să spun este că situația în cadrul partidului în momentul de față este clară. Nu spun că este unanimă, dar cvasi-unanimă.” Europarlamentarul admitea existența unor dispute interne, însă aprecia că acestea nu afectau direcția partidului. „În aceste condiții nu văd nevoia unui congres, dar dacă vor fi evoluții politice în perioada următoare, o formare de guvern, care să necesite o repoziționare sau o clarificare, atunci, de ce nu? Un congres în momentul de față nu se impune.” „Cei care au crezut că pierde partidul au greșit” Mureșan respingea și teoria potrivit căreia căderea guvernului ar fi dus inevitabil la pierderea conducerii PNL de către Ilie Bolojan. „Cei care au considerat că dacă o moțiune de cenzură PSD-AUR trece, atunci premierul Ilie Bolojan va pierde controlul partidului au greșit.” În opinia sa, liderul liberal beneficia de doi piloni de legitimitate. Cei doi piloni ai lui Ilie Bolojan Siegfried Mureșan explica faptul că forța politică a lui Ilie Bolojan nu provenea exclusiv din funcția de prim-ministru. „Ilie Bolojan are în momentul de față doi piloni care îl legitimează și care îi dau putere și relevanță. Primul este funcția guvernamentală, al doilea este susținerea populară.” Europarlamentarul a susținut că mulți politicieni își bazează autoritatea doar pe funcția ocupată, ignorând importanța sprijinului public. „Oamenii politici care se bazează doar pe primul pilon, care sunt doar puși în funcție, nu își dau seama că există și un al doilea pilon.” În opinia sa, tocmai această combinație dintre popularitate și autoritate internă făcea improbabilă apariția unei contestări serioase în partid. „Unii colegi sunt viteji la începutul ședințelor” Mureșan a recunoscut că în PNL existau tensiuni și opinii diferite, însă le-a descris ca fiind limitate și fără efect asupra conducerii partidului. „Având o susținere populară consistentă, un partid care este, repet, disciplinat acum în acțiune, în ciuda unor dispute interne, și nu le neg, dar repet, ele sunt mai puțin aprinse...” În același timp, acesta a ironizat comportamentul unor colegi liberali. „Unii colegi ai mei din partid sunt viteji la începutul ședințelor, dar, repet, mai puțin spre final.” O prognoză confirmată de evoluțiile ulterioare Privite retrospectiv, declarațiile făcute de Siegfried Mureșan la finalul lunii mai au anticipat cu aproape o lună rezultatul congresului PNL. În momentul în care mulți comentatori discutau despre posibilitatea ca Ilie Bolojan să își piardă influența în partid odată cu schimbările de la guvernare, europarlamentarul susținea exact contrariul: că liderul liberal beneficia de o majoritate confortabilă în interiorul partidului, de o susținere populară consistentă și că poziția sa era „extrem de stabilă”. „Situația politică a președintelui PNL o consider în momentul de față extrem de stabilă”, concluziona Mureșan în podcastul DeFapt.ro. La o lună distanță, evoluțiile din PNL au confirmat această evaluare.

VIDEO Bolojan a avut tupeul să se bată cu PSD deși PNL e doar al treilea partid din Parlament (Eugen Tomac, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Bolojan a avut tupeul să se bată cu PSD deși PNL e doar al treilea partid din Parlament (Eugen Tomac, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și fost premier desemnat, susține că menținerea coaliției de guvernare a depins în mare măsură de capacitatea premierului Ilie Bolojan de a păstra unitatea dintre partidele aflate la guvernare. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Tomac a afirmat că președintele Nicușor Dan a depus eforturi constante pentru ca actuala coaliție să rămână funcțională până în 2028. Președintele a insistat pentru păstrarea coaliției Potrivit lui Eugen Tomac, șeful statului a intervenit în repetate rânduri în discuțiile cu liderii politici pentru a evita destrămarea majorității parlamentare și pentru a asigura stabilitatea guvernării. Citește și: Lovitură dură pentru Siegfried Mureșan: Laura Vicol i-a făcut plângere penală pentru o postare „România are astăzi un buget așa cum are și își respectă toate angajamentele tocmai pentru că președintele a insistat, în repetate rânduri, în discuțiile cu toți actorii politici să nu rupă această coaliție.” În opinia sa, implicarea președintelui a avut drept obiectiv menținerea unui executiv capabil să își ducă mandatul până la finalul ciclului electoral. „Rolul președintelui se limitează la un moment dat” Tomac a subliniat însă că, dincolo de eforturile de mediere ale șefului statului, responsabilitatea pentru menținerea majorității parlamentare aparține în primul rând premierului. „Dar rolul președintelui se limitează la un moment dat pentru că până la urmă prim-ministrul a fost numit liderul partidului clasat pe locul trei. Și obiectivul premierului aflat în funcție era să își păstreze această majoritate.” Europarlamentarul a sugerat astfel că succesul unei coaliții depinde în primul rând de capacitatea prim-ministrului de a gestiona relațiile dintre partenerii politici. Bolojan, confruntarea cu PSD În analiza sa, Eugen Tomac a afirmat că dificultățile au apărut în momentul în care premierul a ajuns într-o confruntare politică cu partidele alături de care guverna. „Or, dacă intri în competiție cu proprii aliați din coaliție și nu găsești formule prin care să menții această coaliție, evident că orice efort ar fi făcut, din păcare nu a fost suficient.” În final, Eugen Tomac a reiterat că președintele Nicușor Dan a rămas consecvent obiectivului de a păstra actuala formulă de guvernare pe întreaga durată a mandatului parlamentar. „Dar, repet, președintele a fost extrem de serios și de implicat în a susține ca guvernul să funcționeze. Interesul președintelui este și a fost tot timpul ca acest guvern să funcționeze până în 2028, cu această majoritate.” Potrivit lui Tomac, stabilitatea politică și continuitatea guvernării au reprezentat prioritatea președintelui în relația cu partidele aflate la putere.

VIDEO Nu am discutat cu AUR și SOS, dar i-am convins pe parlamentarii neafiliați să mă voteze, spune Eugen Tomac, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?"
Politică

VIDEO Nu am discutat cu AUR și SOS, dar i-am convins pe parlamentarii neafiliați să mă voteze, spune Eugen Tomac, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?"

Eugen Tomac, europarlamentar, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și fost premier desemnat, a declarat că, în perioada în care încerca să obțină susținerea necesară pentru învestirea guvernului său, a refuzat să negocieze cu AUR și SOS România, preferând să poarte discuții cu parlamentarii neafiliați. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Tomac a afirmat că strategia sa s-a concentrat pe convingerea aleșilor independenți, despre care spune că, în mare parte, și-au exprimat disponibilitatea de a-l susține. „Nu am vrut să discut nici cu AUR, nici cu SOS” Întrebat despre negocierile purtate în perioada în care încerca să obțină majoritatea parlamentară, Eugen Tomac a precizat că a exclus din start dialogul cu AUR și SOS România. Citește și: Olguța Vasilescu, atac xenofob la Siegfried Mureșan, dar se roagă de UDMR să vină lângă PSD „Eu nu am vrut să discut nici cu AUR, nici cu SOS. Asta este clar.” În schimb, el spune că și-a concentrat eforturile asupra parlamentarilor neafiliați, cu care a avut o serie de întâlniri individuale. Zeci de întâlniri cu parlamentarii neafiliați Potrivit lui Tomac, într-una dintre zile a avut aproximativ 30 de întâlniri cu parlamentari neafiliați, iar rezultatul discuțiilor a fost favorabil. „În schimb am discutat cu toți parlamentarii neafiliați și chiar am avut într-una dintre zile cel puțin 30 de întâlniri și dintre toți parlamentarii neafiliați doar doi au spus că nu mă votează, în rest, pe toți ceilalți i-am convins. Deci, deja reușiserăm.” Tomac: Semnătura de susținere este „un pas important” Întrebat dacă avea garanția că parlamentarii care își exprimaseră sprijinul îl vor vota și în plen, fostul premier desemnat a spus că semnăturile de susținere reprezentau un indiciu important. „Când semnează un om că te susține, cred că e deja un pas important. Acesta este un prim aspect.” „Voi încerca să conving până în ultima clipă” Eugen Tomac a fost întrebat ce a vrut să spună atunci când a afirmat că obiectivul său era să ajungă în Parlament „cu orice preț”. Europarlamentarul a explicat că expresia nu făcea referire la compromisuri politice, ci la disponibilitatea de a continua dialogul până în ultimul moment. „Obiectivul meu a fost să merg în Parlament cu orice preț.” El a detaliat imediat sensul afirmației: „Cu orice preț, în sensul că voi încerca să merg să conving până în ultima clipă.”

VIDEO De ce stă Pahonțu la masă cu Nicușor Dan când președintele are întâlniri. Explicațiile lui Eugen Tomac, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”
Eveniment

VIDEO De ce stă Pahonțu la masă cu Nicușor Dan când președintele are întâlniri. Explicațiile lui Eugen Tomac, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”

Eugen Tomac, europarlamentar, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și fost premier desemnat, a explicat contextul în care a fost realizată fotografia în care șeful statului apare la aceeași masă cu directorul SPP, Lucian Pahonțu, europarlamentarul Rareș Bogdan și alți politicieni români. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, Tomac a susținut că întâlnirea nu a fost planificată și că a avut loc spontan, în timpul unei pauze din programul președintelui, la Bruxelles. Întâlnire improvizată în pauza dintre reuniuni Potrivit lui Eugen Tomac, fotografia a fost făcută în incinta hotelului aflat în apropierea Parlamentului European, unde președintele României avea programate întâlniri în marja reuniunilor europene. Citește și: Olguța Vasilescu, atac xenofob la Siegfried Mureșan, dar se roagă de UDMR să vină lângă PSD Tomac a explicat că Rareș Bogdan s-a alăturat grupului în calitate de lider al delegației române din Partidul Popular European, iar eurodeputatul Victor Negrescu a fost invitat de el, având în vedere funcția acestuia de vicepreședinte al Parlamentului European. „Rareș Bogdan a venit înainte de a avea loc această întâlnire, pentru că este liderul delegației române la PPE, iar pe domnul Negrescu eu l-am invitat pentru că este vicepreședinte al Parlamentului European. De asemenea, au mai fost întâlniri și cu alți parlamentari români. Nu le voi da numele pentru că nu am acordul lor.” El a precizat că șeful statului avea la dispoziție aproximativ 30 de minute între două activități oficiale și a propus ca grupul să ia loc la o masă din hotel. „Președintele a spus că ne invită să luăm loc la o masă în incinta hotelului respectiv, unde erau foarte mulți oameni și, evident, foarte mulți români. Probabil, unul dintre ei a și făcut această poză care a ajuns în presă. Nu a fost nimic programat, a fost totul absolut spontan.” De ce era prezent directorul SPP Întrebat despre prezența directorului Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, la aceeași masă cu președintele și politicienii români, Tomac a afirmat că acesta îl însoțește pe șeful statului în toate deplasările externe, aspect pe care l-a considerat firesc. „Directorul SPP îl însoțește pe președintele României în toate deplasările externe. Poate că, în acel context, nimeni nu și-a pus problema că noi ne întâlnim. A fost totul absolut spontan. Pe principiul: mai avem puțin timp, stăm la o cafea.” În opinia sa, nu a existat nicio discuție privind cine trebuie sau nu să participe la întâlnire. „Nu s-a pus problema ca cineva din delegația domnului președinte să stea sau nu la masă, ci pur și simplu a fost totul absolut spontan, fără niciun fel de regie.” „Înțeleg legitimitatea întrebărilor” Consilierul onorific al președintelui a spus că înțelege interesul public generat de fotografie, însă a respins ideea că întâlnirea ar fi fost organizată sau regizată. „Înțeleg legitimitatea opiniei publice de a pune întrebări, de a discuta, dar o spun cât se poate de deschis și de sincer că nu a existat niciun fel de regie în organizarea acestei întâlniri spontane.” Tomac: Șeful SPP nu a intervenit în discuții Referindu-se la rolul directorului SPP în timpul conversației, Eugen Tomac a declarat că Lucian Pahonțu nu a participat la dezbaterile dintre politicieni. Potrivit europarlamentarului, discuțiile au vizat exclusiv teme aflate pe agenda Consiliului European. „Voi fi foarte sincer, nu cred că a intervenit domnul director în discuțiile pe care le-am avut, care, repet, au fost absolut deschise, focusate strict pe câteva teme care țin de agenda Consiliului.”

VIDEO Credeți că mi-a plăcut să candidez pe listă comună cu PSD la europarlamentare? (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?"
Politică

VIDEO Credeți că mi-a plăcut să candidez pe listă comună cu PSD la europarlamentare? (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?"

În cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a criticat decizia partidului de a participa pe o listă comună cu PSD la alegerile europarlamentare. Acesta a afirmat că alianța a reprezentat cel mai dificil moment al carierei sale politice și a susținut că strategia adoptată atunci a afectat credibilitatea PNL, fără a aduce beneficii partidului. „Nu mi-a plăcut să candidez pe listă comună cu PSD” Întrebat dacă a fost de acord cu formula electorală prin care PNL și PSD au candidat împreună la alegerile pentru Parlamentul European, Mureșan a răspuns fără echivoc. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) „Credeți că mi-a plăcut să candidez pe listă comună la europarlamentare? Nu voi numi anumiți colegi de la PSD, dar cu siguranță a fost cel mai dificil moment.” Europarlamentarul a susținut că a păstrat o distanță clară față de colegii social-democrați inclusiv pe parcursul campaniei electorale. „Căutați-mă în fotografii și nu mă veți găsi în nicio fotografie alături de europarlamentari PSD, nici înainte de alegeri, nici după, nici în campaniile electorale.” „PNL a fost preocupat de binele PSD” Întrebat dacă principala problemă a listei comune a fost faptul că unii candidați PSD aveau o activitate redusă în Parlamentul European, Mureșan a spus că adevărata miză a fost alta. „Nu asta e problema. Cred că problema a fost de ce PNL în acea etapă a fost în principal preocupat de binele PSD-ului.” În opinia sa, PSD a urmărit în mod constant să își maximizeze avantajul politic înaintea alegerilor, iar PNL nu ar fi trebuit să contribuie la această strategie. „Adevărul e următorul: PSD s-a temut întotdeauna de vot și, întotdeauna, PSD a încercat să aranjeze scena politică înainte de vot, în așa fel încât să mai decredibilizeze puțin din alte partide, să le mai viruseze un pic. Iar datoria noastră, ca PNL, nu e să facem pe placul PSD. Nu e să facem bine PSD-ului. Datoria noastră este să facem ceea ce e bine pentru PNL.” „PNL a pierdut credibilitate” Siegfried Mureșan consideră că strategia politică adoptată în acea perioadă a avut consecințe asupra imaginii ambelor partide, însă spune că preocuparea sa este legată exclusiv de efectele asupra formațiunii din care face parte. „Deci da, cred că în acea etapă PNL a greșit prin modul în care a acționat politic, în principal în beneficiul PSD-ului. Rezultatul a fost că au pierdut credibilitate, atât PNL, cât și PSD.” Europarlamentarul afirmă că obiectivul său este refacerea încrederii în PNL, nu evaluarea costurilor politice suportate de partenerul de coaliție. „Nu mă interesează pierderea de credibilitate a PSD, dar mă interesează pierderea de credibilitate a partidului meu și vreau să o recuperăm.”

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

În cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că și-a asumat funcția într-un moment dificil pentru România, cu obiectivul de a contribui la depășirea problemelor generate de deficitul bugetar. Acesta a afirmat că, în primele luni de mandat, a preferat să se concentreze pe identificarea soluțiilor tehnice, evitând să transforme moștenirea guvernamentală într-o temă publică de dispută. „Am venit să rezolv o problemă de interes național” Întrebat despre modul în care a abordat preluarea mandatului, ministrul a explicat că prioritatea sa a fost gestionarea unei situații considerate esențiale pentru stabilitatea economică a țării. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) „Eu am avut această situație. Am venit pentru a rezolva o problemă de interes național. Pentru ca România să poată să treacă prin perioada de deficit și să putem merge mai departe. Pentru acest lucru m-am concentrat și mi-am pus toată energia ca să putem împinge lucrurile.” Potrivit lui Pîslaru, miza principală a fost găsirea unor soluții care să permită României să traverseze perioada de dificultăți bugetare fără blocaje majore și să își continue proiectele de dezvoltare. „Am ales să nu mă plâng de moștenirea dezastruoasă” Ministrul a afirmat că, deși a preluat un minister aflat într-o situație dificilă, a preferat să nu insiste public asupra problemelor moștenite. „Am ales, și dacă vă uitați cronologic, să nu mă plâng foarte mult de moștenirea dezastruoasă.” În opinia sa, accentul trebuia pus pe rezolvarea problemelor și pe continuarea activității administrative, nu pe identificarea responsabilităților pentru situația existentă. „În primele trei luni am încercat să stau strict pe soluții tehnice” Întrebat dacă declarațiile sale din conferințele de presă au avut uneori un ton ferm, chiar critic, Dragoș Pîslaru a răspuns afirmativ, precizând însă că a evitat să transforme dificultățile întâmpinate într-un motiv de lamentare. „Da, dar nu m-am lamentat că nu am ce să fac. Mai ales din ianuarie încoace când am început să mă și enervez, dar asta este altceva. Vorbesc de perioada de trei luni de la preluarea mandatului în care am încercat să stau strict pe soluții tehnice.” Acesta a explicat că, în prima parte a mandatului, a încercat să mențină discuțiile în zona soluțiilor administrative și tehnice, considerând că acestea trebuie să prevaleze în fața disputelor politice.

VIDEO Trebuia să-mi dau seama că nu le pot lua tot cașcavalul, că rămân flămânzi toți (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Trebuia să-mi dau seama că nu le pot lua tot cașcavalul, că rămân flămânzi toți (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?”)

În cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, antreprenorul și fostul vicepremier pentru reformă, Dragoș Anastasiu, a vorbit deschis despre dificultățile pe care le-a întâmpinat în încercarea de a promova reforme în administrația publică. Acesta a recunoscut că a subestimat rezistența sistemului la schimbare și că a încercat să impună transformări prea rapide, fără a ține cont de interesele politice și administrative existente. „Semnalul a fost: terminați cu prostiile!” Fostul vicepremier a povestit că primele semnale de opoziție au apărut imediat după constituirea grupului de lucru însărcinat să pregătească reformele. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) „Când am strâns grupul de lucru ca să începem să dezbatem cum să facem, deja apăruse la televizor ideea că ce fac ăștia la guvern. Deci de a doua zi, pentru că acolo la guvern se uita lumea cine intră, cine iese și așa mai departe. Deci semnalul a fost: terminați cu prostiile!”, a declarat Anastasiu. Întrebat dacă presiunile veneau doar prin mesaje indirecte sau au existat și confruntări directe cu colegii din Guvern, acesta a confirmat că astfel de situații au existat, fără însă a dori să ofere exemple concrete. „Au fost și ciocniri directe. Dar aș dori să nu intru în astfel de exemple. Unele sunt înregistrate și în ședinția de guvern, dar, încă o dată, poate că am greșit și eu, neștiind cum să comunic politic.” „Am vrut să lase tot cașcavalul” În dialogul din podcast, discuția a ajuns și la metafora „cașcavalului”. Întrebat dacă ar fi fost posibil ca oamenii implicați să fie convinși să renunțe voluntar la aceste avantaje, Anastasiu a admis că strategia sa a fost prea radicală. „Cred că ar fi trebuit să-i conving să lase o parte, și încă o parte și încă o parte. Eu am vrut să lase tot. Și când am vrut să lase tot, nu le-a prea convenit. Aici cred că e și greșeala mea. Trebuia să-mi dau seama că nu se poate schimba ca la mine la firmă, așa, pe logică și că sunt foarte mari interese și că bucata aia de cașcaval nu pot să o iau cu totul și repede, că rămân flămânzi toți.” Fostul vicepremier a sugerat că o reformă etapizată ar fi avut șanse mai mari de succes decât o încercare de restructurare radicală. Reformele, între urgența economică și realitatea politică Anastasiu a explicat că atât el, cât și premierul Ilie Bolojan, și-au dorit implementarea rapidă a reformelor, însă contextul economic și lipsa timpului au influențat ritmul deciziilor. „Și atunci cred că soluția este să începem cumva: anul ăsta, 10–15%, anul viitor 10-15%. Deși și asta, discutasem cu premierul Bolojan, și eu, și dânsul am vrut foarte repede cumva, dar și constrânși de ce se întâmplă cu economia României și cum se uită finanțatorii noștri la noi și, constrânși de asta, în lipsa timpului și, poate, a lipsei experienței politice din partea mea, am vrut prea mult.”

VIDEO Președintele Nicușor Dan, de departe cel mai mare susținător al premierului Bolojan, spune Eugen Tomac la podcast-ul „Cum e, de fapt?”
Politică

VIDEO Președintele Nicușor Dan, de departe cel mai mare susținător al premierului Bolojan, spune Eugen Tomac la podcast-ul „Cum e, de fapt?”

Narațiunea pe care Cotroceniul o împinge public în ultima perioadă este că președintele Nicușor Dan a făcut toate eforturile ca între PSD și PNL să nu apară o mare ruptură politică. Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcast-ul DeFapt.ro, Eugen Tomac, europarlamentar și consilier onorific al președintelui, a spus chiar că Nicușor Dan l-a susținut pe Ilie Bolojan inclusiv când Bolojan nu se susținea pe sine. Bolojan, considerat la Cotroceni capul răutăților din coaliție „Eu vă spun că președintele Nicușor Dan a fost de departe cel mai mare susținător al domnului Bolojan și în multe situații chiar l-a susținut pe domnul Bolojan mai mult decât se susținea domnia sa. Gândiți-vă că anul trecut, de exemplu, de fiecare dată când guvernul trebuia să-și asume vreun pachet de măsuri, fie când ne referim la pensii, fie când ne referim la alte reforme, apărea o criză cât Casa Poporului în guvern și de fiecare dată, după ce președintele media între liderii politici, președinții de partide din coaliție, lucrurile se calmau. Citește și: VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false  Deci îi invita și le explica că, totuși, important este pentru România să rămânem pe această direcție, să găsească soluții și compromis necesar pentru a depăși. (...) Întâlniri informale la Palatul Cotroceni. Unele au fost confirmate, altele, mai puțin. Aceste întâlniri au existat. Să nu uităm că președintele în mod constant a făcut apel la calm și la rațiune pentru că, evident, partidele au ideologii diferite, agende electorale diferite, calcule diferite și a încercat întotdeauna, subliniez, întotdeauna, să scadă temperatura în coaliție tocmai pentru că era evident că, dacă lucrurile nu sunt temperate, riscam oricând să se producă această ruptură între ei. Să nu uităm că și anul trecut, după alegerile din capitală, situația n-a fost deloc confortabilă în coaliție și totuși președintele a insistat că nu este momentul ca lucrurile să degenereze.  Deci de fiecare dată a avut o abordare mult mai mult decât s-a văzut de a încuraja coaliția să lucreze pe priorități care țin de de interesul României. (...)  Mai mult decât atât, subliniez din nou, România are astăzi un buget așa cum are și și respectă toate angajamentele tocmai pentru că președintele a insistat în repetate rânduri în discuțiile cu toți actorii politici să nu se rupă această coaliție. Dar rolul președintelui se limitează, la un moment dat, pentru că, până la urmă, prim-ministru a fost numit liderul partidului clasat pe locul trei și obiectivul primului ministru aflat în funcție era să-și păstreze această majoritate. Or, dacă intri în competiție cu propriii tăi aliați din coaliție și nu găsești formule prin care să menții această coaliție, evident că orice efort ar fi făcut (președintele - n.r.), din păcate nu a fost suficient. Dar, repet, președintele a fost extrem de serios și de de implicat în a susține ca guvernul să funcționeze. Interesul președintelui este și a fost tot timpul ca acest guvern să funcționeze până în 2028 cu această majoritate (...).”, a spus Tomac.

VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false
Politică

VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false

Eugen Tomac, primul premier desemnat de către președintele Nicușor Dan după ce premierul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, a vorbit la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro despre cum au decurs negocierile cu partidele. Concluzia lui Tomac a fost că a avut de-a face cu un eșec anunțat: partidele l-au dus pe piste false. Tomac, foarte supărat pe Bolojan „Domnul Bolojan a spus <da>, de principiu, unui guvern tehnocrat, a spus că este o soluție care poate fi luată în în calcul și, evident, analizată, discutată și sigur că puse condiții de rigoare pentru ca lucrurile să funcționeze. (...)  În discuția respectivă nu am fost singur. Pe lângă președintele României, au mai fost și colegi din USR, din PNL și colegi din administrația prezidențială. Deci, plecăm de la această realitate. Nu am spus nicio clipă că a zis <Da, haideți să mergem!>, dar e o formulă față de care a manifestat o deschidere de luat în seamă la nivelul la care noi discutam și analizam opțiunile pe care le aveam pe masă. Evident că au mai fost și alte discuții, inclusiv eu am avut discuții cu cu domnul Bolojan, doar noi, cu privire la acest subiect, cu privire la modul cum văd eu construirea guvernului deja după ce am fost desemnat. (...) Și, pe lângă discuțiile pe care le-am avut cu domnul prim-ministru Bolojan, am mai avut discuții foarte multe, foarte multe cu lideri influenți din PNL, (...) oameni care sunt propiați și au fost și sunt și au rămas lângă domnul Boloan. Deci, aici lucrurile să fie foarte limpezi. Eu nu sunt un aventurier și în activitatea mea politică întotdeauna m am ghidat după acest principiu, să fiu și clar și corect înțeles și să nu las nicio clipă goluri de informații și interpretări. (...) atunci când ai discuție cu cinci-șase oameni care contează din PNL și toți îți lasă această impresie directă că, domnule, evident că cu tine vom putea lucra foarte bine, dar că sigur trebuie să găsim soluția pentru politică, pentru a argumenta. Și, evident, și reticența cu privire la colaborarea cu PSD era justificată și am încercat să le dau toate garanțiile că eu nu voi deveni o unealtă PSD, ca să fie lucrurile foarte clare. Dacă eu am acceptat această nominalizare, am acceptat o tocmai pentru că ea venea într un moment de tensiune politică fără precedent, într-un context în care părea că nu mai există o altă opțiune și vedem până la ora actuală că lucrurile nu s-au așezat. (...) (...) am purtat foarte multe discuții private, informale, evident, pentru a găsi o o formulă de deblocare a situației și mă mă trezeam în situația în care unii îmi spuneau: <Domnule, pe ăsta nu-l poți susține și nu merge să vii în fața Parlamentului să ne ceri votul pentru că a fost foarte agresiv la adresa PSD>. Cei din PNL îmi spuneau: <Pe ăsta nu-l poți propune pentru că nu a înjurat niciodată PSD>. Deci eram într o situație absolut imposibilă la un moment dat (...).PSD a fost foarte reținut la început, extrem de reținut, pentru că au spus foarte deschis: <Domnule, noi am plecat de la guvernare cu gândul că ne întoarcem înapoi (sic!). Deci, opțiunea pe care ne-o propui dumneata nu prea pare cea mai fericită pentru noi dintr-un simplu motiv, pentru că noi vrem cu miniștri politici>. (...) PSD la început a fost extrem de rigid pe principiul <Domnule, noi vrem miniștri politici, noi vrem garanția că programele pe care le-am avut în derulare nu se opresc, în mod special în relația cu cu administrația locală> (...) Asta este, într-un fel sau altul, supărarea și dezamăgirea mea, pentru că actorii politici îți dau piste false încercând să-ți lase sentimentul că mai există o șansă în plus.  Dar în realitate au agenda foarte bine definită și tot timpul când încerci să vii cu soluții raționale pentru a debloca o chestiune și vezi că, până la urmă, orice ai propune...”, a spus, printre multe altele, Eugen Tomac la podcastul „Cum e, de fapt?”.

VIDEO Nicușor Dan a primit un mandat anti-AUR și pro-european de la alegători, ce a făcut cu el? (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Nicușor Dan a primit un mandat anti-AUR și pro-european de la alegători, ce a făcut cu el? (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte a reprezentat un moment important pentru refacerea imaginii României pe plan european, susține europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?”, acesta a afirmat că țara noastră a traversat în ultimii ani o perioadă de erodare a credibilității externe, cauzată atât de probleme economice, cât și de instabilitatea politică. Potrivit lui Mureșan, victoria lui Nicușor Dan în fața liderului AUR, George Simion, a transmis un semnal clar către partenerii europeni: majoritatea românilor susțin în continuare direcția pro-europeană și reformistă a țării. România a pierdut din credibilitate în perioada 2021-2024 Europarlamentarul liberal consideră că imaginea României a avut de suferit în ultimii ani din cauza acumulării mai multor probleme care au afectat încrederea partenerilor europeni. Citește și: Tribunalul Ilfov, care l-a judecat pe Bolojan într-o zi, amână cauza Thuma vs DeFapt pentru 6 luni Printre acestea, Mureșan a enumerat deficitul bugetar ridicat, întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și instabilitatea politică generată de modificările repetate ale calendarului electoral și de demisia președintelui aflat în funcție. „România a pierdut credibilitate la nivel european în perioada 2021-2024 fiindcă deficit 9%, fiindcă întârzieri la PNRR. Cea de-a treia cerere de plată a stat blocată în timpul mandatului premierului Ciolacu un an și jumătate. Riscam să pierdem 800 de milioane de euro”, a declarat acesta. În opinia sa, toate aceste elemente au contribuit la o diminuare treptată a încrederii de care România se bucura în cadrul Uniunii Europene. Victoria lui Nicușor Dan, un semnal pentru Europa Siegfried Mureșan consideră că alegerea lui Nicușor Dan a reprezentat primul pas important în procesul de recâștigare a credibilității internaționale a României. Potrivit eurodeputatului, scrutinul prezidențial nu a fost interpretat doar ca o alegere între doi candidați, ci ca o opțiune clară între două direcții politice diferite: una pro-europeană și una reprezentată de AUR. „Câștigarea alegerilor de către Nicușor Dan împotriva lui George Simion a fost un prim pas important în restabilirea încrederii internaționale a României și în confirmarea faptului că majoritatea oamenilor din România vor o Românie proeuropeană, modernizată, reformată”, a afirmat Mureșan. Acesta a subliniat că exact acesta este mandatul pe care alegătorii i l-au acordat noului președinte și mesajul pe care liderii europeni l-au înțeles în urma alegerilor. „Acesta este mandatul primit de Nicușor Dan” Europarlamentarul PNL a explicat că partenerii europeni nu urmăresc în detaliu fiecare decizie de politică internă luată la București, însă sunt atenți la marile semnale politice transmise de electorat. Din această perspectivă, alegerea unui președinte perceput ca pro-european a contribuit la consolidarea imaginii României în capitalele europene. „Acesta este mandatul pe care l-a primit Nicușor Dan și asta este ceea ce și liderii europeni au văzut ca fiind mandatul”, a spus Mureșan. El a adăugat că recredibilizarea României nu se poate opri la rezultatul alegerilor prezidențiale și că este nevoie de măsuri concrete pentru consolidarea încrederii. Economia, următorul test pentru credibilitatea României Potrivit lui Siegfried Mureșan, după semnalul politic transmis prin alegerea lui Nicușor Dan, următorul pas esențial pentru consolidarea credibilității externe îl reprezintă măsurile economice adoptate de guvern. În opinia sa, partenerii europeni vor evalua în continuare capacitatea autorităților române de a gestiona problemele economice și de a implementa reformele asumate prin PNRR. „Următorii pași pentru recredibilizarea României au fost măsurile economice luate de guvern în ultimul an”, a concluzionat europarlamentarul liberal.

VIDEO Bolojan l-a consultat pe președintele Nicușor Dan înainte de orice decizie majoră, respectă funcția (Ciprian Ciucu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Bolojan l-a consultat pe președintele Nicușor Dan înainte de orice decizie majoră, respectă funcția (Ciprian Ciucu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Primarul Bucureștiului și prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a afirmat că premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan, a avut constant preocuparea de a-l consulta pe președintele României, Nicușor Dan, înainte de adoptarea unor decizii politice sau guvernamentale importante. Declarația a fost făcută în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, unde Ciucu a vorbit despre relația instituțională dintre cei doi lideri. „Hai să vorbim și cu președintele” Întrebat despre raporturile dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan, Ciprian Ciucu a precizat că, deși nu cunoaște în detaliu natura relației dintre cei doi, a remarcat un comportament constant al liderului liberal atunci când urma să fie luată o decizie importantă. Citește și: Pentru prima oară în istoria ultimilor 36 de ani, România va avea la Interne un condamnat penal Potrivit acestuia, Bolojan insista ca președintele să fie informat și consultat înaintea oricărei mișcări politice sau administrative cu impact major. „Nu știu care este relația, dar pot să vă spun că întotdeauna când urma să facem o nouă mișcare politică sau de guvernare, premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan, avea acest reflex: «Domnule, hai să vorbim și cu președintele. Hai să-l consultăm și pe președinte. Să nu luăm acum o decizie, după ce vorbim cu domnul președinte»”, a declarat Ciprian Ciucu. Respect pentru instituția prezidențială Prim-vicepreședintele PNL a subliniat că atitudinea lui Ilie Bolojan reflectă respectul acestuia pentru instituția prezidențială și pentru rolul pe care șeful statului îl are în arhitectura politică a României. Ciucu a remarcat inclusiv modul în care premierul se referă la Nicușor Dan în discuțiile interne, preferând formula oficială în locul unei adresări informale. „Nu-i spunea Nicușor Dan, îi spunea «domnul președinte». Respectă funcția și îl respectă și pe dânsul”, a afirmat liderul liberal.

VIDEO Alegerile anticipate ne feresc de o majoritate PSD-AUR care să guverneze doi ani și jumătate (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Alegerile anticipate ne feresc de o majoritate PSD-AUR care să guverneze doi ani și jumătate (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că organizarea unor alegeri anticipate ar reprezenta o soluție mai bună pentru România decât menținerea actualei configurații parlamentare. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, acesta a argumentat că o perioadă scurtă de instabilitate politică ar fi preferabilă unei guvernări dominate de o majoritate PSD-AUR pentru următorii doi ani și jumătate. Două luni de campanie vs guvernare PSD-AUR Siegfried Mureșan a declarat că înțelege argumentele celor care invocă nevoia de stabilitate într-un context geopolitic complicat. Citește și: Pentru prima oară în istoria ultimilor 36 de ani, România va avea la Interne un condamnat penal Cu toate acestea, el consideră că riscurile asociate alegerilor anticipate sunt limitate în comparație cu beneficiile pe care acestea le-ar putea aduce. „Înțeleg că, în situația complexă și geopolitică actuală, stabilitatea este de dorit și înțeleg că alegerile anticipate aduc o scurtă perioadă de incertitudine. Dar să fim cinstiți: prefer două luni de campanie electorală până la alegerile anticipate și apoi un Parlament cu o majoritate reformatoare, decât să stăm doi ani și jumătate la mâna majorității PSD-AUR în acest Parlament al României”, a afirmat europarlamentarul. Potrivit acestuia, costurile unei campanii electorale anticipate ar fi mai mici decât consecințele menținerii actualei majorități parlamentare. Actuala majoritate parlamentară este „antireformă” Eurodeputatul liberal susține că actuala structură a Parlamentului nu mai reflectă dorința de reformă exprimată de cetățeni și consideră că există o majoritate parlamentară care blochează schimbările necesare. În opinia sa, alegerile anticipate ar putea crea premisele formării unei majorități pro-europene și reformatoare. „Dacă alegerile anticipate pot coaliza o majoritate pro-europeană reformatoare, cred că merită avute în vedere, fiindcă în momentul de față noi avem în Parlamentul României o majoritate antireformă care nu reflectă voința de reformă a oamenilor din România”, a spus acesta. PSD a candidat ca partid pro-european Siegfried Mureșan a criticat PSD, afirmând că formațiunea a obținut voturi prezentându-se drept un partid pro-european, însă acțiunile sale ulterioare ar demonstra contrariul. „PSD-ul a candidat la ultimele alegeri prefăcându-se că este partid pro-european și vedem acum că acționează la braț cu AUR. Atunci evident că nu ești partid pro-european”, a declarat europarlamentarul. El a făcut referire și la perioada conducerii partidului de către Liviu Dragnea, sugerând că actualul comportament politic al social-democraților amintește de acea etapă. PSD și AUR nu ar avea majoritate după anticipate Întrebat despre riscul ca alegerile anticipate să consolideze actualele forțe parlamentare, Siegfried Mureșan s-a declarat convins că un nou scrutin ar schimba raportul de forțe. Acesta consideră că PSD ar pierde din susținere electorală, iar o eventuală majoritate PSD-AUR nu s-ar mai putea forma într-un viitor Parlament. „Faptul că avem acum PSD și AUR la limita a 50% în Parlament nu trebuie să ne sperie în vederea unor alegeri anticipate. Sunt convins că PSD-ul s-ar topi, sunt convins că PSD și AUR, fiindcă aceasta este temerea, nu ar avea majoritate într-un viitor Parlament al României după alegerile anticipate”, a afirmat europarlamentarul PNL. În viziunea sa, organizarea alegerilor anticipate ar putea oferi șansa unei reconfigurări politice care să permită formarea unei majorități orientate spre reforme și menținerea parcursului pro-european al României.

VIDEO Ex-vicepremierul Dragoș Anastasiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum trebuia lăsat PSD fără cașcaval
Politică

VIDEO Ex-vicepremierul Dragoș Anastasiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum trebuia lăsat PSD fără cașcaval

Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, fostul vicepremier Dragoș Anastasiu a spus că a greșit când a încercat să-i convingă pe cei care controlează companiile de stat să renunțe, brusc, la tot „cașcavalul”. El nu a pronunțat cuvântul PSD, dar discuția s-a referit la tentativa de a reforma aceste companii și la opoziția care a urmat.  Citește și: Noul ministru al Dezvoltării, clientul lui Ciolacu, cu studii superioare la Câmpina. A fost muncitor necalificat, spune primarul Toma Anastasiu a explicat și de ce a fost nevoie de majorarea TVA: finanțatorii României nu mai avea nici o încredere în guvernările României după ani de promisiuni neonorate, iar guvernul Bolojan a avut fix zece zile să treacă prin Parlament un plan de măsuri.  „Bucata aia de cașcaval nu pot s-o iau cu totul și repede că rămân flămânzi toți” Transcrierea începe la minutul 20.19: „Q: Credeți că-i convingeați omenește să renunțe? Ăia aveau așa o bucată mare de cașcaval, așa vizualizez eu, în dinți, și dumneavoastră îi convingeați cu frumosul s-o lase. Anastasiu: Cred că ar fi trebuit să-i conving să lase o parte... Q: Măcar o parte... Anastasiu: ...și încă o parte și încă o parte. Am vrut să lase tot. Q: Și ei n-au vrut să lase nimic. Anastasiu: Și când am vrut să lase tot, nu le-a prea convenit. Eu cred că aici, aici cred că e și greșeala mea.  Q: Adică trebuia să fiți mai flexibili, să-i lăsați măcar un pic.  Anastasiu: Să-mi dau seama că nu se poate schimba ca la mine la firmă, așa, pe logică, și că sunt foarte mari interese și că bucata aia de cașcaval nu pot s-o iau cu totul și repede că rămân flămânzi toți. Și atunci cred că soluția este să începem, nu știu, anul ăsta 10-15%, anul viitor 10-15%. Deși și asta discutasem și cu premierul Bolojan. Și eu, și dânsul, am vrut foarte repede cumva, dar și constrânși de ce se întâmplă cu economia României și cum se uită cei finanțatorii noștri la noi și constrânși de asta în lipsa timpului, și poate a mea cel puțin, a experienței politice am vrut prea mult. Q: Credeți că de la asta i s-a tras și lui Bolojan? Companiile de stat... Anastasiu: Și de asta, dar nu mai asta. Administrația locală, partea de magistrați. Adică noi, și după aia premierul Bolojan, am deranjat foarte multe foarte multe categorii sociale și aud acuma că spune: «Uite, nimeni nu e mulțumit cu cu Bolojan». Ok, asta e un semn bun, că dacă ar mai fi rămas cineva mulțumit, înseamnă că cineva ar fi fost avantajat. (...) Și credeți-mă că trebuiau făcute, trebuiau luate măsuri, că trăiam peste puterile noastre. Da? Deci gândiți vă că, nu știu, aveți o casă și mai cumpărați încă una și încă o mașină și vă trimiteți copiii în Londra, la... Q: Totul pe împrumut... Anastasiu:...și vine banca și spune: «Bă, băiete, te ai întins gata, nu mai merge». Și tu spui doi, trei, ani: «Am înțeles că nu mai merge și o să fac reduceri», că acolo suntem, și n-am făcut reduceri și a venit unul nou, că noi...Eu cu urechile mele și cu ochii mei am auzit chestia asta că noi tot spuneam, dar lăsați-ne puțin timp. că suntem noi și zicea: «Da, sunteți noi, dar în spatele vostru steagul este același și de trei patru ani de zile ne tot spuneți ceva. Deci aveți același steag în spate. Înțelegem că sunteți noi, dar nu mai aveți timp». Și când am ajuns la guvern, am avut 10 zile să trecem un plan de măsuri prin Parlament. 10 zile. Ce puteai să faci în alea 10 zile? Să începi cu evaziunea fiscală, cu reforma companiilor de stat? Puteai să începi cu toate astea în 10 zile? Nu! Te-ai uitat cum poți (...) Ne-am dus să nu mărim TVA-ul. Și la Comisia Europeană ne-au spus: «Bă, băieți, pe bune?» Adică...”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră