miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Video

776 articole
Eveniment

VIDEO Dacă un director la stat se dă dimineața jos din pat, a bifat criteriile de performanță (Radu Miruță, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Radu Miruță, ministru al Apărării și ministru interimar al Transporturilor, critică dur modul în care funcționează conducerea companiilor de stat și susține că actualul sistem îi protejează tocmai pe cei care nu își fac treaba. Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul a explicat că puterea unui membru al Guvernului asupra conducerii unei companii este mult mai limitată decât pare din exterior. Ministrul nu poate da ordine direct directorului Potrivit lui Radu Miruță, percepția publică este adesea că ministrul poate interveni direct și îi poate înlătura rapid pe managerii care nu performează. Citește și: Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD În realitate, spune acesta, mecanismul de conducere este mult mai complicat. Ministrul își exercită autoritatea prin Adunarea Generală a Acționarilor, care poate transmite solicitări către Consiliul de Administrație. Deciziile operative ale companiei – inclusiv cele privind contractele și activitatea de zi cu zi – sunt însă luate de conducerea executivă. „Ministrul nu poate să sară peste consiliul de administrație să-i dea dispoziție directorului”, a explicat Miruță. Astfel, pentru a interveni asupra modului în care este condusă o companie, ministrul trebuie să acționeze prin Consiliul de Administrație, care, la rândul său, supraveghează directoratul. „Dirigintele de șantier și constructorul sunt frați” Problema apare, susține ministrul, atunci când Consiliul de Administrație și conducerea executivă nu se controlează reciproc, ci ajung să acționeze în aceeași direcție. Miruță a descris situația printr-o comparație sugestivă: „Acolo și dirigintele de șantier și constructorul sunt frați”. În opinia sa, unele consilii de administrație ajung să fie „în același film” cu managerii pe care ar trebui să îi supravegheze și refuză să ia decizii care ar putea corecta problemele din companie. În aceste condiții, mecanismul construit tocmai pentru a asigura controlul conducerii riscă să devină o formă de protecție pentru aceasta. Contractele îi fac greu de înlocuit pe administratori O altă problemă indicată de ministru este modul în care sunt stabilite criteriile de performanță din contractele administratorilor. Radu Miruță susține că indicatorii pot fi atât de puțin exigenți încât permit menținerea în funcție a unor persoane chiar și în absența unor rezultate reale. „Dacă se dau jos dimineața și respiră o singură dată, se bifează că au îndeplinit indicatorii de performanță”, a ironizat ministrul. Afirmația sintetizează, în opinia sa, una dintre principalele vulnerabilități ale sistemului: administratori care beneficiază de contracte greu de desfăcut și de criterii de performanță insuficient de stricte. „Legea este făcută în avantajul celor care nu-și fac treaba” Miruță consideră că actualul cadru legal limitează inclusiv capacitatea politică de a interveni atunci când o companie de stat este administrată defectuos. „Legea astăzi este făcută în avantajul celor care nu-și fac treaba”, a declarat ministrul. În acest sistem, responsabilitatea este împărțită între minister, acționari, consiliul de administrație și conducerea executivă, iar fiecare nivel intermediar poate îngreuna luarea unei decizii. În timp ce publicul poate cere ministrului să „dea cu ei de pământ”, schimbarea conducerii unei companii nu se poate face, spune Miruță, printr-o simplă decizie politică. Această arhitectură instituțională, combinată cu contracte și indicatori de performanță permisivi, poate transforma reforma companiilor de stat într-un proces mult mai dificil decât pare.

VIDEO Dacă un director la stat se dă dimineața jos din pat, a bifat criteriile de performanță (Radu Miruță, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
VIDEO Bolojan m-a ales ca independent, era clar că vom ataca interese politice din companiile de stat (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?")
Eveniment

VIDEO Bolojan m-a ales ca independent, era clar că vom ataca interese politice din companiile de stat (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?")

Dragoș Anastasiu, antreprenor și fost vicepremier pentru reformă, a explicat cum a ajuns să primească de la Ilie Bolojan misiunea de a se ocupa de reforma companiilor de stat. Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, Anastasiu a susținut că premierul l-a ales tocmai pentru că era independent politic și nu avea legături anterioare cu oamenii partidelor. Potrivit fostului vicepremier, era evident încă de la început că o reformă reală a companiilor de stat urma să atingă interese politice importante. „Toate partidele și-au pus oamenii acolo” Anastasiu spune că problema numirilor politice în companiile de stat nu poate fi atribuită unui singur partid. Citește și: CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat De-a lungul timpului, formațiunile politice și-au instalat oamenii în diferite funcții, iar principala problemă a fost, în opinia sa, lipsa criteriilor de competență. „Era clar, nu numai PSD, că nu e vorba doar despre PSD, toate partidele și-au pus oamenii acolo, din păcate, nu pe criterii”, a declarat Dragoș Anastasiu. Fostul vicepremier spune că apartenența politică nu ar trebui să reprezinte, în sine, un obstacol pentru ocuparea unei funcții într-o companie de stat. Esențială este însă competența persoanei desemnate. „Eu nu am o problemă că partidele își pun oameni în diverse funcții, am o problemă legată de criteriile pe care ei le aplică în selecția oamenilor. Una este să pui, ești membru de partid, ok, este în regulă, du-te la Hidroelectrica sau unde vrei, dar ești competent?”, a spus acesta. Anastasiu: Alte interese ajung să primeze În opinia lui Anastasiu, atunci când selecția conducerilor nu se face în funcție de competență și performanță, apare inevitabil întrebarea ce interese servesc, în realitate, respectivele numiri. „Cât timp lucrurile nu merg sub forma asta, e clar că altele sunt interesele acolo, nu neapărat bunăstarea companiei și a națiunii române”, a afirmat fostul vicepremier. De ce l-a ales Bolojan Anastasiu a relatat și discuția în care Ilie Bolojan i-ar fi încredințat responsabilitatea reformării companiilor de stat. Potrivit acestuia, tocmai lipsa unui trecut politic și a relațiilor cu oamenii din partide a cântărit în alegerea sa. „Ești singurul independent de aici, care nu ai istoric cu nimeni, nici nu cunoști oamenii, ocupă-te de reforma companiilor de stat”, i-ar fi spus Bolojan, potrivit relatării lui Anastasiu. Pentru fostul vicepremier, mandatul venea însă cu o consecință previzibilă: orice tentativă de schimbare a sistemului de numiri și administrare urma să intre în conflict cu interese construite în jurul companiilor de stat. „Era clar că vom ataca niște interese fundamentale ale celor care veneau din zona politică”, a concluzionat Dragoș Anastasiu.

VIDEO Corupția din Romarm, protejată și controlată de pesedistul Radu Oprea. Cum a tras acesta sforile (Radu Miruță, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?")
Eveniment

VIDEO Corupția din Romarm, protejată și controlată de pesedistul Radu Oprea. Cum a tras acesta sforile (Radu Miruță, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?")

Radu Miruță, ministrul Apărării și ministru interimar al Transporturilor, susține că numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la conducerea Romarm ar fi fost pregătită încă din perioada în care compania se afla în coordonarea Ministerului Economiei condus de Radu Oprea. Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, Miruță a vorbit despre aranjamentul care ar fi început cu desemnarea membrilor Consiliului de Administrație și ar fi continuat cu acceptarea candidaturii lui Pîrcălăbescu, în ciuda unor probleme privind documentele și experiența profesională declarată. De la cabinetul ministrului Economiei, la conducerea Romarm Potrivit lui Radu Miruță, legătura dintre fostul ministru al Economiei Radu Oprea și actualul șef al Romarm precedă numirea acestuia în compania de stat. Citește și: Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează „Ministrul Oprea, pe vremea aceea la Economie, avea un șef de cabinet. Șeful de cabinet era actualul șef de la Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu”, a declarat Miruță. În opinia sa, mutarea lui Pîrcălăbescu la conducerea companiei ar fi fost pregătită din timp. Problema era că directorul nu putea fi numit direct de ministru, decizia revenind Consiliului de Administrație. „Și au plămădit, probabil, să-l mute șef la Romarm, care era în coordonarea ministrului. Pentru asta, ce s-au gândit: domnule, cine pune directorul? Consiliul de Administrație, că nu-l pun eu”, a afirmat ministrul. Radu Miruță a susținut că următorul pas ar fi fost desemnarea unui Consiliu de Administrație care să permită ulterior numirea dorită la conducerea Romarm. Ministrul afirmă că procedura prin care au fost selectați membrii CA prezintă „probleme vădite” și descrie plastic modul în care aceștia ar fi fost aleși: „Au fost puși oamenii ca din cartonul cu ouă: tu, tu, tu, ca după aia să luați decizia asta”. În relatarea sa, numirea Consiliului de Administrație și desemnarea ulterioară a directorului nu ar fi reprezentat două proceduri independente, ci etape ale aceluiași presupus mecanism. „După care, atunci când acest om pentru care se făcuse tot aranjamentul ăsta să fie uns director, el trebuia să depună un minimum set de documente. Trebuie să demonstrezi că ai atâția ani de management, că ai experiență”, a spus Miruță. Îi trebuiau zece ani de experiență, dar avea opt În timpul interviului, jurnaliștii DeFapt.ro au amintit informațiile publicate anterior de publicație privind condițiile pe care Pîrcălăbescu trebuia să le îndeplinească pentru ocuparea funcției. „Trebuia să aibă 10 ani, după cum a scris DeFapt.ro, în exclusivitate, dar avea opt și și-a mai inventat doi ani”, au punctat jurnaliștii. Ministrul Miruă a confirmat, adăugând că dosarul candidatului ar fi trebuit respins încă din momentul depunerii, deoarece unele dintre afirmațiile privind experiența sa nu ar fi fost însoțite de documentele justificative necesare. „El a venit cu documente care ar fi trebuit respinse de la depunerea dosarului, pentru că la depunerea dosarului nu s-au mai depus și documentele din spate. E ca și cum eu vă spun că am terminat facultatea de electronică, dar nu vă pun diploma”, a explicat Radu Miruță. Acuzații la adresa Consiliului de Administrație Ministrul a critica în special conduita membrilor Consiliului de Administrație, despre care afirmă că nu ar fi cerut dovezile necesare pentru verificarea informațiilor prezentate de candidat. „Oamenii ăștia, din Consiliul de Administrație, nu l-au întrebat: domnule, fă dovada că ce spui tu se potrivește. N-au făcut nici măcar asta”, a declarat Miruță. În acest fel, a susținut ministrul, candidatura ar fi trecut de etapele de verificare în ciuda problemelor pe care acesta spune că le-a identificat ulterior. Miruță reclamă și incompatibilitatea legată de ARICE Radu Miruță a mai susținut că, după numirea la conducerea Romarm, Pîrcălăbescu s-ar fi aflat pentru o perioadă și într-un raport de muncă cu Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior – ARICE. „Colac peste pupăză, după tot acest, extrem de evident aranjament, dumnealui era la ARICE angajat. Legea spune că nu ai voie să fii angajat. Când s-a sesizat asta, și-a dat demisia, dar era și director la Romarm, și la ARICE”, a afirmat ministrul. Miruță a prezentat întregul episod drept un exemplu al modului în care funcțiile de conducere din companiile de stat pot ajunge să fie ocupate prin proceduri despre care spune că sunt construite în jurul unei persoane, în loc ca persoana să fie selectată printr-o competiție reală. „Toată strădania asta a unora de a-și pune, precum chelu' mâna în cap, nu este decât o dovadă a incapacității de a face treaba”, a conchis Radu Miruță.

VIDEO De ce MApN nu a instalat sisteme anti-dronă la sol, mult mai ieftine și mai eficiente decât F-16 (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, invitat la podcastul DeFapt.ro)
Eveniment

VIDEO De ce MApN nu a instalat sisteme anti-dronă la sol, mult mai ieftine și mai eficiente decât F-16 (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, invitat la podcastul DeFapt.ro)

România ar fi trebuit să dezvolte de mai mult timp un dispozitiv de apărare antiaeriană la sol pentru interceptarea dronelor care se apropie de graniță, în special în zona Galațiului, consideră comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare și combatant în Afganistan. Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, acesta a susținut că folosirea avioanelor de luptă nu poate reprezenta singura soluție, în condițiile în care există deja sisteme și armament care ar putea fi integrate într-un dispozitiv de apărare de la sol. „Trebuia de mult să se ia aceste măsuri” Potrivit lui Sandu Mateiu, apărarea antiaeriană împotriva dronelor ar trebui organizată pe două componente: interceptarea din aer și apărarea de la sol. Citește și: Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile” „Dintotdeauna a existat încă un dispozitiv de apărare antiaeriană antidronă de la sol. Și aici trebuia de mult să se ia aceste măsuri”, a declarat comandorul în rezervă. El a invocat situația din zona Galațiului, aflată în apropierea frontierei cu Ucraina și a rutelor pe care dronele rusești utilizate în atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre pot ajunge în apropierea teritoriului României. Una dintre problemele folosirii armamentului antiaerian este riscul ca proiectilele sau resturile țintei interceptate să ajungă în zone locuite. Mateiu consideră însă că există sectoare în apropierea Galațiului unde acest pericol este redus. „Dacă ne uităm la Galați, că o iei pe la Brateș de la Reni, că o iei pe la Cotul Pisicii, nu sunt localități”, a explicat acesta. Gepard și armamentul de pe navele Dunării Fostul ofițer consideră că România nu trebuie să aștepte introducerea unor noi tehnologii pentru a construi o apărare antidronă la sol. „Avem Gepardul. Nu trebuie să așteptăm MEROPS”, a spus Mateiu, referindu-se la sistemele antiaeriene autopropulsate Gepard aflate în dotarea Armatei Române. În opinia sa, într-un asemenea dispozitiv ar putea fi valorificat și armamentul existent pe navele militare de pe Dunăre, inclusiv mitralierele de 14,5 mm. Problema principală nu ar fi, așadar, doar existența mijloacelor tehnice, ci conceperea și amplasarea unui sistem coerent de apărare antiaeriană la sol. „Nu redescoperim roata”, a punctat comandorul în rezervă. Răspunderea Ministerului Apărării Întrebat de ce un asemenea dispozitiv nu a fost conceput, Mateiu a evitat să ofere o explicație în numele autorităților. „Aici trebuie să răspundă cei care sunt în Ministerul Apărării”, a declarat el, precizând că este reticent să ofere soluții din postura de militar trecut în rezervă. Totuși, fostul ofițer susține că responsabilitatea pentru conceperea apărării revine MApN și structurilor militare responsabile de aviație și apărare antiaeriană. Potrivit acestuia, cel puțin la momentul ultimului incident din zona Galațiului, nu fusese gândit un dispozitiv de apărare antiaeriană de la sol adecvat amenințării. De ce avioanele F-16 nu sunt suficiente Mateiu avertizează că apărarea spațiului aerian nu se poate baza exclusiv pe avioanele de luptă. În cazul unor incidente cu drone, timpul necesar pentru detectare, decolare, apropierea de țintă și interceptare poate deveni critic. „Nu te bazezi numai pe avioane, pentru că sunt multe probleme și cu avionul”, a explicat acesta. Mai mult, comandorul în rezervă se teme că, într-un nou incident, dispozitivul de apărare din aer ar putea să nu poată interveni suficient de repede. „La următorul incident, nu cred că dispozitivul de apărare antiaeriană din aer va face față. Nu va ajunge la timp”, a avertizat Sandu Mateiu.

VIDEO Cum ne va fura Grindeanu 10 miliarde de euro cu șantajul la Bolojan. Explicațiile lui Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”
Eveniment

VIDEO Cum ne va fura Grindeanu 10 miliarde de euro cu șantajul la Bolojan. Explicațiile lui Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”

România riscă să piardă până la 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență dacă reformele asumate în fața Comisiei Europene nu vor fi adoptate de Parlament, avertizează Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul a explicat că investițiile începute ar putea fi continuate chiar și în lipsa reformelor, însă costurile ar urma să fie suportate direct de la bugetul de stat. Proiectele nu ar mai fi finanțate din fondurile europene promise prin PNRR, ci din taxele și contribuțiile plătite de români. Investițiile pot continua, dar pe banii românilor Potrivit lui Dragoș Pîslaru, blocarea reformelor nu înseamnă neapărat oprirea imediată a proiectelor de investiții. Citește și: Firma care a făcut site-ul Wordpress al Cadastrului, spart de hackeri, abonată la contracte la stat Statul ar putea decide să le ducă mai departe, însă finanțarea lor ar intra în deficitul bugetar. „Vestea bună este că proiectele vor fi făcute, vestea proastă este că vor intra pe deficit. Adică vor fi plătite de la buget, de contribuabil”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Cu alte cuvinte, dacă România construiește spitale, drumuri, școli sau alte obiective prevăzute în PNRR, dar nu îndeplinește reformele asociate, Comisia Europeană poate refuza plata unor tranșe. Statul va rămâne astfel cu investițiile și cu facturile, dar fără finanțarea europeană pe care conta. Fiecare reformă blocată poate costa cel puțin 770 de milioane de euro Pîslaru a explicat că fiecare dintre reformele esențiale este asociată unor sume importante din PNRR. În cazul unor jaloane, suma aflată în joc pornește de la aproximativ 770 de milioane de euro, iar pentru altele poate ajunge la un miliard de euro. „Câte 770 de milioane minimum pe fiecare dintre aceste reforme esențiale. Unele sunt și de un miliard”, a afirmat ministrul. Acesta a precizat că unele sume provin din componenta de granturi, adică bani europeni nerambursabili, iar altele din împrumuturile acordate României în condițiile PNRR. Diferența este importantă, însă neîndeplinirea reformelor poate afecta ambele componente ale planului și poate reduce substanțial sumele pe care România le mai are de încasat. Legea salarizării, 770 de milioane de euro Una dintre reformele pentru care România și-a asumat termene și condiții precise este noua Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Întrebat ce sumă este legată de adoptarea acestei reforme, Dragoș Pîslaru a indicat aproximativ 770 de milioane de euro. Noua lege ar trebui să schimbe modul în care sunt calculate salariile bugetarilor, să refacă ierarhia funcțiilor publice și să limiteze dezechilibrele produse de sporuri, excepții și acte normative succesive. Dacă proiectul este respins, amânat sau modificat într-o formă care nu mai respectă angajamentele asumate prin PNRR, România riscă să nu primească suma legată de acest jalon. România mai are de încasat 10 miliarde de euro Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, România mai are de primit aproximativ 10 miliarde de euro prin PNRR, împărțite aproape egal între granturi și împrumuturi. „Noi mai avem acum de încasat circa 10 miliarde, per total, cinci cu cinci, cu ajustările de prefinanțare, adică sumele brute despre care vorbim”, a declarat Pîslaru. Acesta a avertizat că, într-un scenariu în care reformele legislative nu ar mai fi adoptate, România ar putea finaliza o mare parte dintre investiții fără să mai primească banii europeni aferenți. „Dacă nu facem toate reformele, aproape că putem să terminăm toate investițiile și să nu luăm niciun ban. Dacă nu se face nicio reformă legislativă, se pierd 10 miliarde”, a spus ministrul.

VIDEO După dosarul DNA, mai poate Ciucu câștiga un mandat de primar general? Cum spunea că-l pregătește (Ciprian Ciucu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO După dosarul DNA, mai poate Ciucu câștiga un mandat de primar general? Cum spunea că-l pregătește (Ciprian Ciucu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Înainte de dosarul DNA, Ciprian Ciucu își descria drumul către un al doilea mandat la Primăria Capitalei ca pe o ecuație politică și administrativă: rezultate vizibile în primii ani, o alianță electorală, cât mai mulți consilieri generali și o majoritate capabilă să susțină proiectele de anvergură. După 18 iunie, în această ecuație a apărut însă o necunoscută decisivă. Pe 13 mai 2026, cu puțin peste o lună înainte de a fi audiat de Direcția Națională Anticorupție, primarul general vorbea, în podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, despre o viitoare majoritate în Consiliul General, proiecte ample de regenerare urbană și momentul în care ar fi urmat să înceapă „cu adevărat transformarea” Bucureștiului. Ciprian Ciucu și dosarul DNA Ciprian Ciucu a fost chemat și audiat la sediul DNA pe 18 iunie 2026, având calitatea de suspect pentru luare de mită. Citește și: EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă Dosarul este desprins dintr-o investigație mai amplă privind presupuse fapte de corupție legate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Potrivit anchetatorilor, primarul general este acuzat că ar fi eliberat în mod ilegal documente de urbanism, respectiv un certificat sau o autorizație, iar în schimb ar fi beneficiat de servicii de publicitate și consultanță electorală finanțate de oameni de afaceri. Foloasele ar fi fost utilizate în campania sa electorală pentru Primăria Capitalei. Primarul Capitalei a respins acuzațiile Primarul general a respins categoric acuzațiile și a susținut că este complet nevinovat. Ciucu a declarat că alte persoane s-ar fi folosit ilegal de numele său pentru a solicita diferite sume de bani și a afirmat că nu a condiționat niciodată semnarea unui document de obținerea unor beneficii. El a mai spus că nu are emoții în privința anchetei, întrucât nu ar fi încasat nicio mită. Planuri pentru al doilea mandat Cu puțin timp înainte de apariția dosarului DNA, Ciprian Ciucu vorbea deschis despre intenția de a candida pentru un nou mandat la Primăria Capitalei. Invitat pe 13 mai 2026 în podcastul „Cum e, de fapt?”, primarul general explica faptul că își construia deja strategia politică și administrativă pentru următoarele alegeri. „Acum vreau să-mi pregătesc mandatul doi. Am nevoie de voturi pentru PUZ-uri. Voi avea nevoie de PUZ-uri, regenerare urbană, proiecte mari, proiecte de anvergură. Eu voi avea alegeri, pentru că eu nu pot fi demis decât printr-un referendum local. Pe mine nu mă vor demite, pentru că mai am doi ani, până începe campania, chiar mai puțin”, declara Ciprian Ciucu. Referendum local pentru demitere Ciucu considera că stabilitatea funcției de primar general îi oferea un avantaj față de un premier, care poate fi demis printr-o moțiune de cenzură sau poate pierde sprijinul coaliției. Primarul Capitalei poate fi îndepărtat înainte de încheierea mandatului doar în condiții speciale, inclusiv printr-un referendum local. O alianță pentru majoritatea din Consiliul General Planul lui Ciprian Ciucu pentru un eventual al doilea mandat depindea în mare măsură de obținerea unei majorități stabile în Consiliul General. Primarul afirma că marile proiecte urbanistice nu pot fi realizate fără voturile consilierilor și fără o susținere politică predictibilă. „Eu îmi pregătesc, așadar, de pe acum cu grijă mandatul, sper să fie al meu mandatul doi, ca să pot veni cu proiecte de anvergură, să mă duc în alegeri și partidul meu, sau alianța pe care o vom face, pentru că există această posibilitate, să facem o alianță la nivel de București, să aibă cât mai mulți consilieri generali”, explica primarul general. Pentru Ciprian Ciucu, alegerile locale nu trebuiau să îi asigure o victorie personală, ci o formulă politică aptă să îi susțină programul administrativ. „Să am o majoritate pe care mă pot baza, formată din oameni competenți și integri, pentru că asta este foarte important, să nu mai căpușăm companiile municipale și, până atunci, să merg cu ceea ce am”, declara acesta. „Atunci va începe cu adevărat transformarea” În interviul acordat DeFapt.ro, Ciprian Ciucu admitea că primii doi ani ai mandatului aveau să fie decisivi pentru construirea credibilității necesare unei noi candidaturi. Întrebat dacă trebuie să „livreze” rezultate până la începerea următoarei campanii, astfel încât să obțină un al doilea mandat și un Consiliu General favorabil, primarul a răspuns afirmativ. „Da, și atunci va începe cu adevărat transformarea. Până atunci, m-am apucat de curățenie, de spații verzi și o să se vadă din ce în ce mai mult”, spunea Ciucu.

VIDEO Premierul Bolojan mi-a spus că am o misiune sinucigașă la Guvern și că o să fiu înjurat (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Premierul Bolojan mi-a spus că am o misiune sinucigașă la Guvern și că o să fiu înjurat (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Dragoș Anastasiu, antreprenor și fost vicepremier pentru reformă, a povestit cum a primit propunerea de a intra în Guvern și de a prelua coordonarea procesului de reformă. Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Anastasiu a dezvăluit că Ilie Bolojan l-a avertizat încă de la început că mandatul său nu avea să îi aducă popularitate, ci, dimpotrivă, nemulțumirea celor afectați de măsurile pe care Executivul urma să le adopte. Telefonul primit într-o duminică Potrivit lui Dragoș Anastasiu, propunerea de a deveni vicepremier a venit în momentul în care negocierile pentru formarea Guvernului se apropiau de final. Citește și: EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă Ilie Bolojan l-a sunat într-o zi de duminică și i-a cerut un răspuns direct, fără o perioadă lungă de reflecție. „Domnul Bolojan m-a sunat într-o duminică și mi-a spus: «Suntem foarte aproape, astăzi sunt ultimele discuții. Eu îmi doresc să existe un vicepremier care să nu fie politic și care să se ocupe de reforme în general și, mă rog, reforma companiilor de stat și alte lucruri în zona asta de reforme. Cred că este mai bine să nu fie politic, să fie independent de toți ceilalți. Vrei să faci chestia asta, da sau nu?»”, a relatat fostul vicepremier. „Foarte multă lume va fi deranjată” Ilie Bolojan nu i-a prezentat însă funcția drept o oportunitate de afirmare publică. Dimpotrivă, avertismentul transmis lui Dragoș Anastasiu a fost că reformele reale urmau să provoace rezistență și să afecteze numeroase interese. „Mi-a spus: «Sper că îți este clar că, dacă facem ceea ce trebuie, foarte multă lume va fi deranjată. Sper că îți este clar că este un fel de misiune sinucigașă, dar trebuie să facem asta pentru România»”, a povestit Anastasiu. Premierul i-ar fi explicat că reducerea cheltuielilor, restructurarea instituțiilor și reforma companiilor de stat nu aveau cum să fie primite cu entuziasm de cei care urmau să își piardă privilegiile, funcțiile sau influența. „Nu veni cu așteptări că vei ieși de aici ca un erou” Dragoș Anastasiu a spus că Ilie Bolojan l-a avertizat în mod explicit că aplicarea măsurilor necesare putea transforma membrii Guvernului în ținte ale criticilor publice. „Așa că nu veni cu așteptări că vei ieși de aici ca un erou. Vei ieși de aici mai degrabă înjurat decât aplaudat. Pentru că asta este misiunea noastră”, i-a spus premierul. Bolojan ar fi argumentat că, în ultimii ani, așteptările populației au crescut mult peste posibilitățile reale ale statului, în timp ce cheltuielile publice și promisiunile politice nu au fost corelate cu resursele disponibile. „Adică așteptările în România au fost ridicate atât de sus. Noi nu ne permitem toate lucrurile astea și, dacă facem ceea ce trebuie să facem, lumea nu va fi mulțumită”, a relatat Anastasiu. Alegerea între asumare și retragere Potrivit fostului vicepremier, Ilie Bolojan i-a lăsat libertatea de a refuza propunerea, dar i-a cerut să decidă în deplină cunoștință de cauză. Nu era vorba despre ocuparea unei funcții onorifice, ci despre participarea la un proces de reformă care urma să afecteze instituții, companii și grupuri de interese. „Deci, dacă îți asumi chestia asta, vino, dacă nu, nu veni. Nu va fi cu aplauze aici, noi ne ducem acolo să facem treaba așa cum trebuie s-o facem pentru țară în acest moment dificil. Dacă vrei, bine, dacă nu, stai acasă”, i-a mai spus Bolojan.

VIDEO Viorel Pașca, ținut fără mâncare trei zile în arest și la instanță, potrivit propriei relatări
Eveniment

VIDEO Viorel Pașca, ținut fără mâncare trei zile în arest și la instanță, potrivit propriei relatări

Viorel Pașca a vorbit într-un interviu pentru bihon.ro despre ruptura bruscă față de viața pe care a dus-o timp de două decenii alături de bolnavii pe care i-a îngrijit. „Dintr-odată am intrat într-o liniște apăsătoare” Acesta a spus că nu s-a obișnuit nici acum cu liniștea rămasă în urma plecării oamenilor pe care îi avusese în grijă. „Nici acum nu m-am obișnuit. Timp de 20 de ani am trăit împreună cu oamenii aceștia… Dintr-odată am intrat într-o liniște apăsătoare. E pustiu. Sentimentul este foarte ciudat și încă nu m-am obișnuit cu el”, a arătat Pașca, emoționat. Citește și: Guvernul scoate din Fondul de rezervă o sumă uriașă pentru a acoperi parțial costurile acțiunii anti-Pașca, din Bihor Una dintre cele mai dureroase părți ale interviului este cea în care Viorel Pașca a descris zilele petrecute în arest împreună cu familia sa. Deși a criticat în termeni duri condițiile din arest, acesta a afirmat că, în relația directă cu jandarmii și polițiștii, nu are reproșuri de făcut. Trei zile fără mâncare Potrivit relatării sale, cel mai mult l-a afectat faptul că timp de trei zile nu ar fi primit mâncare. „Timp de 20 de ani, statul român mi-a trimis peste 3.500 de oameni ca să le dau să mănânce și să îi îngrijesc cum am știut eu mai bine. Când statul român m-a «invitat» la el, mi-a pus cătușele și nu mi-a dat să mănânc trei zile. Asta a fost ospitalitatea statului român. Perchezițiile au durat de dimineață până seara târziu, după care ne-au dus la București. (…) Am fost băgat într-o cameră cu alte cinci persoane, o încăpere mai mică decât cele în care locuiesc bolnavii aici, și pus să dorm pe o saltea, fără cearșaf, fără pernă, fără nimic. Eu am respectat statul român, iar statul român s-a purtat așa cu mine”, a povestit Pașca. Amenințări din partea unor deținuți Cu toate acestea, Viorel Pașca a susținut că nu regretă anii petrecuți alături de persoanele bolnave pe care le-a ajutat: „Nu-mi pare rău că am ajutat oamenii. Niciodată. Dar am crezut că și statul vede că aduc un plus societății în care trăim. Se pare că nu este așa”. Un alt moment dificil descris de acesta a fost cel în care, aflat în arest, a văzut la televizor știrile despre dosar. Viorel Pașca a povestit că, după difuzarea informațiilor potrivit cărora el și familia sa erau acuzați de trafic de persoane, unul dintre deținuți i-ar fi făcut unuia dintre fiii săi un gest de amenințare, trecându-și mâna pe la gât, ca și cum ar fi sugerat că îi va tăia gâtul.

VIDEO Bolojan m-a chemat în PNL acum 10-11 ani, pe mine și pe alți oameni de afaceri (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO Bolojan m-a chemat în PNL acum 10-11 ani, pe mine și pe alți oameni de afaceri (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Antreprenorul și fostul vicepremier pentru reformă, Dragoș Anastasiu, a dezvăluit că a primit o invitație directă din partea Ilie Bolojan de a intra în PNL în urmă cu aproximativ 10-11 ani, într-o perioadă în care partidul încerca să atragă oameni din mediul privat. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Anastasiu a povestit că, deși a apreciat propunerea, a ales să o refuze, considerând că responsabilitățile sale din afaceri nu îi permiteau atunci să facă pasul către politică. PNL-ul, deschidere către oamenii de afaceri Dragoș Anastasiu a relatat că l-a cunoscut pe Ilie Bolojan cu mulți ani în urmă, în contextul unor proiecte desfășurate la Oradea. Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici Potrivit acestuia, întâlnirea în care a primit invitația de a intra în PNL a avut loc în urmă cu aproximativ un deceniu. „Pe mine m-a chemat Ilie Bolojan, pe care l-am cunoscut cu mulți ani în urmă. Era, cred, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane. Aveam proiecte în Oradea, cu Oradea, și, la un moment dat, cred că acum 10-11 ani, a intrat la mine în birou și a spus că e nevoie ca PNL-ul să se deschidă și voi, oameni ca tine, să intre în partid. Așa că, haide, intră și tu și mai vino și cu alții în PNL, cu sau fără funcții.” Anastasiu spune că mesajul lui Bolojan nu îl viza doar pe el, ci făcea parte dintr-o încercare mai amplă de a atrage în partid persoane cu experiență în mediul privat și în managementul companiilor. De ce a refuzat invitația Fostul vicepremier a explicat că, în acea perioadă, conducea un grup extins de companii și considera că o implicare politică ar fi afectat activitatea acestora. El a amintit că afacerile sale traversau o etapă de dezvoltare intensă, iar responsabilitățile manageriale nu puteau fi delegate cu ușurință. „Eram cu toate business-urile mergând cu turație mare, business-uri mari. Adică tot ce aveam transport, Eurolines, era la mine și funcționam cu zeci de autocare. Turismul, cea mai mare rețea de agenții de turism din România, sub TUI Travel Center. Toate erau funcționale, 20 de firme.” „Nu eram pregătit să le las baltă” Dragoș Anastasiu a spus că, înainte de a lua o decizie, a analizat situația și a ajuns la concluzia că nici el, nici echipa sa nu erau pregătiți pentru o schimbare atât de importantă. Deși afirmă că avea încredere în oamenii cu care lucra, a considerat că momentul nu era potrivit pentru a se retrage din conducerea afacerilor și pentru a intra în politică. „Stând și analizând momentul am spus că nu eram pregătit să le las baltă, pentru că, deși am foarte mare încredere în echipa mea, nici echipa nu era pregătită la momentul acela și am spus: «Domnule Bolojan, îți mulțumesc, dar în momentul acesta nu pot. Chiar indiferent ce aș face, nu pot».”

VIDEO Bolojan nu a vrut să mărească TVA, dar Comisia Europeană a spus „Pe bune?!”. Nu mai era timp (Dragoș Anastasiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO Bolojan nu a vrut să mărească TVA, dar Comisia Europeană a spus „Pe bune?!”. Nu mai era timp (Dragoș Anastasiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Fostul vicepremier pentru reformă, Dragoș Anastasiu, a afirmat la podcastul „Cum e, de fapt?” că Guvernul Bolojan a avut doar zece zile la dispoziție pentru a adopta un pachet de măsuri fiscale, în condițiile în care Comisia Europeană nu a mai acceptat promisiuni privind reducerea deficitului. Potrivit acestuia, România a ajuns în situația în care „nu mai era timp”, după mai mulți ani în care reformele au fost amânate. Bolojan nu a vrut să majoreze TVA Dragoș Anastasiu a explicat că Executivul condus de Ilie Bolojan nu și-a dorit majorarea TVA, însă această variantă nu a fost acceptată de Comisia Europeană. Citește și: Ministrul Pîslaru scrie că DIICOT nu l-a anunțat pe el de acțiunea din Bihor, ci pe pesedista Zară Potrivit lui Anastasiu, România ajunsese într-o situație în care nu mai putea amâna adoptarea unor măsuri de corecție bugetară. „Credeți-mă că trebuia făcut, trebuia luate măsuri, că trăiam peste puterile noastre. Gândiți-vă că aveți o casă și mai cumpărați încă una și o mașină și vă trimiteți copiii la Londra și totul pe împrumut și vine banca și spune: «Gata, nu mai merge!». Și tu spui, gata, doi, trei ani am înțeles că nu mai merge și voi face reduceri, că acolo suntem, și nu am făcut reduceri, și a venit unul nou, că eu, cu urechile mele am auzit chestia asta: «Dar lăsați-ne puțin timp, că suntem noi!». Da, sunteți voi, dar în spatele vostru, steagul este același. Și de trei, patru ani de zile ne tot spuneți ceva. Deci, aveți același steag în spate, înțelegem că sunteți noi, dar nu mai aveți timp.” România nu mai putea cere răgaz Fostul vicepremier a susținut că Executivul s-a confruntat cu o presiune majoră imediat după instalare, având la dispoziție doar zece zile pentru a trece prin Parlament un plan de măsuri fiscale. În opinia sa, într-un interval atât de scurt nu puteau fi implementate reforme structurale precum combaterea evaziunii fiscale sau restructurarea companiilor de stat. „Și când am ajuns la guvern, am avut 10 zile să trecem un plan de măsuri prin Parlament. Ce puteai să faci în acele 10 zile? Să începi cu evaziunea fiscală, cu reforma companiilor de stat? Puteai să începi cu toate astea în 10 zile? Nu. Te-ai uitat ce poți face. N-am vrut să mărim TVA-ul, dar la Comisia Europeană au spus: «Pe bune?!».”

VIDEO Cum a sabotat ministrul PSD Manole reforma salarizării, necesară pentru primirea banilor din PNRR (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO Cum a sabotat ministrul PSD Manole reforma salarizării, necesară pentru primirea banilor din PNRR (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că proiectul noii legi a salarizării pregătit de fostul ministru al Muncii, Florin Manole, nu putea fi promovat în forma în care fusese lăsat, deoarece nu fusese discutat cu Ministerul Finanțelor și avea probleme de fundamentare bugetară. Invitat pe 13 mai la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Pîslaru a explicat că reforma salarizării, una dintre jaloanele esențiale din PNRR pentru deblocarea fondurilor europene, a trebuit regândită înainte de a fi pusă în dezbatere publică. Proiectul nu era pregătit pentru lansare Dragoș Pîslaru a afirmat că a ales să nu publice imediat proiectul elaborat de fostul ministru, chiar dacă fragmente din acesta ajunseseră deja în spațiul public și generaseră controverse. Citește și: Lovitură dură pentru DIICOT în cazul Pașca: condițiile de cazare erau „corespunzătoare” susține o judecătoare, iar procurorii nu au dovezi pentru traficul de persoane „Să vorbim despre salarizare. Dacă eu aș fi scos proiectul pe care l-a pregătit fostul ministru Manole, să zic, gata, îl scot în spațiul public, ați văzut pe surse, bucăți din proiectul acela au generat niște dezbateri. Eu am spus, hai s-o gândim logic.” Întrebat dacă proiectul era prost, ministrul a evitat un răspuns afirmativ, însă a arătat că documentul avea o problemă esențială: nu fusese corelat cu posibilitățile reale ale bugetului de stat. „Era un proiect pentru care nu se consultase cu Ministerul de Finanțe. Din punctul meu de vedere era într-o secvență care nu era adecvată. Prima chestie, când te apuci de un proiect de lege de salarizare, primul lucru pe care îl faci este să vezi cât pe cât îți permiți.” Costurile estimate depășeau spațiul fiscal disponibil Pîslaru a explicat că una dintre ultimele variante ale proiectului implica un impact bugetar estimat la aproximativ 8 miliarde de lei, în condițiile în care spațiul fiscal disponibil era mai redus. „Au fost mai multe versiuni acolo. În ultima versiune era un proiect de 8 miliarde. În acest moment, în datele pe care le am de la Finanțe, care încă nici nu sunt oficiale, trebuie să ajungi la 7,9% cheltuielile cu privire la salarii, ceea ce îți lasă un spațiu fiscal de 7,3 miliarde. Proiectul era de 8 miliarde, dar pe anumite zone nu era calculat un anumit impact.” Potrivit ministrului, estimarea de 8 miliarde de lei era una "optimistă", deoarece unele efecte financiare nici măcar nu fuseseră incluse în calculele existente. „Era un document la care mai trebuia lucrat” Întrebat dacă proiectul poate fi considerat incomplet, Dragoș Pîslaru a răspuns că acesta necesita în continuare modificări și o fundamentare suplimentară înainte de a putea fi asumat de Guvern. „Era un document la care mai trebuia lucrat."

VIDEO Inconștiență maximă pe PNRR: cei care administrau programul nu știau regulile de bază (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO Inconștiență maximă pe PNRR: cei care administrau programul nu știau regulile de bază (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că una dintre principalele probleme ale implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost faptul că programul a fost gestionat de persoane care nu îi cunoșteau regulile specifice. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, acesta a afirmat că autoritățile au aplicat în PNRR practici folosite la fondurile de coeziune, deși cele două mecanisme funcționează după reguli diferite. 21.000 de proiecte, nimeni nu știa imaginea de ansamblu Pîslaru a explicat că, odată ajuns la minister, a considerat că simpla activitate administrativă nu mai este suficientă, având în vedere că România se află în ultimul an de implementare a PNRR. Citește și: EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren Potrivit acestuia, primul pas a fost realizarea unui tablou de bord public care să centralizeze toate proiectele finanțate prin PNRR, ulterior extins și pentru programele de coeziune. „Toată gândirea era așa. În primul rând, cu un an înainte de finalizare, nu poți să stai doar în administrație. Mi-a fost foarte clar că fără presiune publică nu există nicio cale ca treaba să se miște din loc. (...) Am scos toate proiectele. Am rămas șocat să constat că avem 21.000 de proiecte. Nu știa nimeni orizontul și despre ce discutam”, a declarat ministrul. Întrebat dacă Guvernul nu dispunea de o imagine integrată asupra proiectelor, Pîslaru a răspuns negativ, explicând că fiecare minister își gestiona separat propriul portofoliu, fără o perspectivă unitară asupra întregului program. "Au aplicat reguli din politica de coeziune" Ministrul a criticat și modul în care a fost utilizată supracontractarea în PNRR. El a explicat că ministerele au ajuns să administreze portofolii de proiecte cu valori duble sau chiar triple față de bugetele disponibile, deoarece legislația le permitea o supracontractare de până la 100%. Potrivit lui Pîslaru, această abordare a fost preluată din politica de coeziune a Uniunii Europene, unde există posibilitatea ca proiectele neterminate să fie transferate în exercițiul financiar următor. „Au băgat un act normativ care le permitea supracontractare cu 100%. Asta este o practică folosită în politica de coeziune, pentru că cei care au condus PNRR-ul erau oameni care, cel mult, știau coeziune, nu știau PNRR”, a afirmat ministrul. La PNRR nu poți muta proiectele în următorul exercițiu financiar Ministrul a explicat că logica utilizată la fondurile de coeziune nu poate fi aplicată în cazul PNRR. În politica de coeziune, proiectele pot fi „fazate”, adică finalizate în următorul exercițiu financiar european, fără pierderea finanțării. În schimb, PNRR are un termen-limită fix, iar proiectele care nu sunt finalizate până la expirarea programului riscă să piardă finanțarea europeană. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, tocmai această confuzie între cele două tipuri de finanțare a contribuit la blocajele și întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

VIDEO Cu ce armată ar vrea Ludovic Orban să se întoarcă în PNL: Forța Dreptei are 15.000 de membri (Ludovic Orban, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Cu ce armată ar vrea Ludovic Orban să se întoarcă în PNL: Forța Dreptei are 15.000 de membri (Ludovic Orban, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Președintele Forței Dreptei, fostul premier Ludovic Orban, susține că partidul pe care îl conduce reprezintă adevărata continuitate a liberalismului românesc și afirmă că despărțirea de PNL a fost provocată de decizia fostei conduceri de a readuce PSD la guvernare. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Orban a vorbit despre momentul excluderii sale din PNL, despre opoziția față de alianța cu PSD și despre resursele politice pe care spune că le are astăzi Forța Dreptei. „Noi suntem liberalii” Ludovic Orban a respins ideea că membrii Forței Dreptei ar fi fost liberali care „au fugit” din PNL în perioada în care partidul era condus sub influența fostului președinte Klaus Iohannis. Citește și: EXCLUSIV Salarii de peste 20.000 de euro net lunar la ROMATSA. Directorul general și l-a crescut de 2,5 ori în 2025 „Forța Dreptei, noi suntem liberalii. Păi, vreau să readuc aminte că noi suntem liberalii”, a declarat acesta. În opinia sa, ruptura s-a produs în momentul în care conducerea PNL a decis refacerea alianței cu PSD, decizie pe care spune că a contestat-o public încă din primul moment. „Am fost exclus pentru că m-am opus alianței cu PSD” Fostul lider liberal afirmă că excluderea sa din PNL a fost consecința opoziției față de coaliția cu PSD. Potrivit lui Orban, decizia nu ar fi fost adoptată în mod transparent, iar conducerea de atunci a evitat chiar și un vot explicit de aprobare a protocolului de guvernare. El a relatat că, în ședința conducerii partidului, le-ar fi cerut colegilor să voteze la vedere și i-ar fi avertizat că va face publică poziția fiecăruia, deoarece PNL câștigase alegerile promovând mesajul „Votați PNL, scăpați de PSD”. Orban susține că, în loc să fie supus la vot cine susține alianța cu PSD, conducerea ar fi întrebat doar cine se opune acesteia. „Niciodată nu au supus la vot «pentru»”, a afirmat acesta, susținând că numărul celor care se opuneau era comparabil sau chiar mai mare decât al susținătorilor acordului. „Am preferat opoziția decât compromisul” Liderul Forței Dreptei spune că a ales să părăsească PNL și să construiască un nou partid, chiar dacă această decizie a însemnat costuri politice importante. „Noi am preferat să trecem în opoziție, să ne ducem în deșert, decât să acceptăm această umilință și trădare inacceptabilă”, a declarat Orban. Acesta a susținut că, după ce PNL și-a construit campania electorală pe mesajul anti-PSD, revenirea social-democraților la guvernare a reprezentat o contradicție majoră față de promisiunile făcute alegătorilor. De ce Forța Dreptei nu a intrat în Parlament Ludovic Orban a explicat că eșecul electoral al Forței Dreptei nu ar fi fost cauzat de lipsa unei baze politice, ci de destrămarea unor alianțe pe care partidul le pregătise înaintea alegerilor. „Am avut o conjunctură defavorabilă. Planurile noastre, pe care le făcusem cu niște parteneri care ne-au lăsat cu ochii în soare, chiar înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale, n-au ținut”, a afirmat acesta. În opinia sa, partidul și-a păstrat însă structurile teritoriale și o parte importantă din organizațiile locale. Forța Dreptei, peste 15.000 de membri Liderul Forței Dreptei susține că formațiunea dispune în continuare de o infrastructură politică semnificativă, pe care o descrie drept o bază solidă pentru viitor. Ludovic Orban a menționat că, în prezent, partidul Forța Dreptei are peste 15.000 de membri, peste 600 de consilieri locali și județeni și 10 primari. „Avem oameni de calitate, care nu sunt ușor de găsit”, a concluzionat fostul premier, sugerând că această rețea politică reprezintă principalul atu al partidului pe care îl conduce.

VIDEO Trump nu e preocupat de securitatea din Europa și nici de războiul din Ucraina (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO Trump nu e preocupat de securitatea din Europa și nici de războiul din Ucraina (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul Siegfried Mureșan afirmă că România și Uniunea Europeană trebuie să mențină o relație funcțională cu Statele Unite, însă fără a ignora schimbarea de priorități a administrației conduse de Donald Trump. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, acesta a susținut că Europa trebuie să își consolideze propriile capacități de securitate, într-un context în care Washingtonul este mai puțin preocupat de războiul din Ucraina și de flancul estic al continentului. „O relație funcțională cu SUA este de dorit” Siegfried Mureșan respinge ideea unei poziții de echidistanță în relația cu Statele Unite și argumentează că parteneriatul transatlantic rămâne esențial pentru securitatea Europei. Citește și: EXCLUSIV Ministrul PSD Șerban de la Transporturi, informat în februarie că traficul aerian în România poate fi blocat din cauza ROMATSA. Nu a făcut nimic „Nu sunt convins că echilibrul trebuie să fie un obiectiv. Dacă noi am fi fost echidistanți înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale, între George Simion și Nicușor Dan, mi-e teamă că George Simion ar fi fost președintele României.” Europarlamentarul a subliniat că istoria demonstrează rolul decisiv al Statelor Unite în construcția Europei postbelice. „Cu certitudine e corect obiectivul de a avea o relație funcțională cu SUA și trebuie să spunem adevărul aici. Europa nu ar fi astăzi nici liberă, nici unită, dacă SUA nu s-ar fi implicat după al doilea război mondial.” În opinia sa, menținerea unei relații solide cu Washingtonul reprezintă în continuare un interes strategic pentru statele europene. „O relație funcțională cu SUA este de dorit.” Europa trebuie să investească mai mult în propria securitate Mureșan consideră că responsabilitatea liderilor europeni este să întărească securitatea cetățenilor prin politici comune în domenii-cheie, indiferent de evoluțiile din politica externă americană. „Obligația fiecărui om politic în momentul de față este să ia măsuri care să ducă la creșterea securității pentru cetățeni.” El a enumerat principalele direcții în care Uniunea Europeană trebuie să acționeze mai ferm. „Uniunea Europeană încearcă acum să ia măsuri care să ducă la creșterea securității: securitate alimentară, securitate energetică, protecția frontierelor, securitate cibernetică. Toate aceste lucruri sunt bune pentru noi, ca atare trebuie să participăm la aceste lucruri.” „Administrația americană privește spre alte regiuni ale lumii” În final, europarlamentarul a avertizat că Europa trebuie să pornească de la realitatea că actuala administrație americană și-a schimbat prioritățile strategice. „Cred că nu trebuie întors spatele SUA, dar nici nu putem să ne facem că nu vedem că actuala administrație americană se întoarce cu fața spre alte colțuri ale lumii, nu spre războiul din Ucraina și nu spre securitatea de la noi din regiune.” Potrivit lui Mureșan, această schimbare obligă Uniunea Europeană să își consolideze propriile mecanisme de apărare și reziliență, fără a renunța însă la parteneriatul strategic cu Statele Unite.

VIDEO Trebuie să interzicem serviciilor secrete să mai intre în justiție, partide, administrație publică (Ludovic Orban, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” )
Eveniment

VIDEO Trebuie să interzicem serviciilor secrete să mai intre în justiție, partide, administrație publică (Ludovic Orban, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” )

Fostul premier Ludovic Orban susține că România are nevoie de o reformă profundă a serviciilor de informații, care să introducă un control civil real și să limiteze prin lege implicarea acestora în domenii esențiale pentru funcționarea democrației. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Ludovic Orban a criticat actualul sistem de supraveghere parlamentară a serviciilor, pe care îl consideră ineficient. Serviciile trebuie ținute departe de justiție și politică Ludovic Orban a afirmat că legislația privind serviciile de informații trebuie actualizată și armonizată cu standardele existente în statele occidentale. Citește și: Încă o ruptură în tabăra suveranistă: avocata Silvia Uscov a demisionat din AUR Potrivit fostului premier, legea ar trebui să prevadă în mod explicit interdicția ca serviciile de informații să se implice în domenii precum justiția, partidele politice sau administrația publică, iar încălcarea acestor prevederi să fie sancționată penal. „Sunt un susținător al unei reforme serioase în domeniul serviciilor care presupune lucruri de bun simț, care sunt prezente în toate serviciile din Uniunea Europeană și din SUA. În primul rând, control civil real, o legislație care să fie în pas cu vremea, o legislație care să interzică serviciilor, sub sancțiune penală, de a intra în anumite domenii care afectează democrația, respectiv în justiție, în partide politice, în administrație”, a declarat Ludovic Orban. Critici la adresa controlului parlamentar Liderul Forței Dreptei consideră că mecanismele actuale de control parlamentar asupra activității serviciilor de informații nu funcționează în mod real. În opinia sa, comisiile parlamentare însărcinate cu supravegherea activității SRI și SIE nu dispun de instrumentele necesare pentru a exercita un control efectiv asupra conducerii acestor instituții. „Nu există așa ceva! La noi nimeni nu controlează serviciile. Sunt o glumă. Comisiile de control parlamentar ale SRI și ale SIE sunt o glumă”, a afirmat fostul premier. „Directorul SRI poate refuza orice audiere” Ludovic Orban a susținut că actualul cadru legal permite conducerii serviciilor să limiteze activitatea comisiilor parlamentare de control. Acesta a dat ca exemplu situațiile în care directorul SRI poate refuza participarea unor ofițeri la audieri, invocând existența informațiilor clasificate. „Dacă nu vrea să se ducă directorul SRI la audieri sau ei vor să-l cheme pe un ofițer care a fost implicat într-o chestiune, directorul nu-i dă voie să se ducă că «deține secrete de stat»”, a declarat Orban. Apel pentru o reformă instituțională Prin propunerile formulate, Ludovic Orban pledează pentru redefinirea raportului dintre serviciile de informații și instituțiile democratice ale statului. În viziunea fostului premier, consolidarea controlului civil și delimitarea clară a atribuțiilor serviciilor de informații reprezintă condiții necesare pentru funcționarea unui sistem democratic compatibil cu practicile existente în celelalte state membre ale Uniunii Europene și în Statele Unite.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră